Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

REFERAT LA DISCIPLINA
FINANȚE

A elaborat:
Lateș Georgiana-Loredana

CIG AN I ID
 Cuprins

I. EVAZIUNEA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA ............................................................................... 3

1.1. Scurt istoric al fenomenului în Romania .......................................................................... 3
1.2. Modalitati de realizarea a evaziunii fiscale (tehnicile de fraudare) .................................. 4
1.3. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit ............................................... 4
II. Cadrul juridic pentru combaterea evaziunii .............................................................................. 6
III. Organe competente in combaterea si prevenirea evaziunii fiscale ........................................... 6
Bibliografie ..................................................................................................................................... 9
 I. EVAZIUNEA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA

1.1.Scurt istoric al fenomenului în Romania

La 21 martie 1877 aparea prima lege care impunea taxarea veniturilor, atat ale statului cat
si pentru judete, commune, administratii. Legea cuprindea 25 de articole.
In 1921 se adopta Reforma Fiscala a Romaniei sub conducerea lui Nicolae Titulescu la
Minsiterul de Finante. Aceasta stabilea impunerea venitului efectiv realizat in baza
declaratiei contribuabilului si introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implica
impozitul pe lux si cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar
progresiv pe avere si pe imbogatirea de razboi.

Dupa numai doi ani in 1923 prin Legea Contributiilor Directe se adopta o noua reforma
fiscala la initiativa lui Vintila Bratianu.
Dupa alti 10 ani in 1933 este introdus un adevarat Cod al evaziunii fiscal, mult mai
elaborat decat precedentele, care prevedea sanctiuni mai severe si delimita contrventia simpla si
contraventia calificata.
Urmatoare lege din 1947 era extrem de aspra dar cu toate acestea oferea si posibilitati de
"indreptare" evazionistilor.
La 29 decembrie 1947 o noua lege vine sa sanctioneze evaziunea fiscala; legea 344 era
foarte aspra urmarind evazionisti, dand insa posibilitatea celor in cauza sa intre in legalitate si sa-
si lichideze obligatiile fiscal.
Odata cu introducerea la 1 iulie 1993 a TVA, agentii economici s-au orientat si spre
reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor in economie, la stimularea exporturilor si
nu in ultimul rand la imbunatatirea disciplinei financiare. In conditiile introducerii TVA in locul
impozitului pe circulatia marfurilor si a unui nou sistem al accizelor, gradul de fiscalitate realizat
s-a situat sub nivelul anilor 1990-1991. Cu toate acestea s-a simtit adoptarea unei noi legi privind
evaziunea fiscala in 1994 abrogata ulterior prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si
combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial, parte I nr. 672 din 27/07/2005, lege
in vigoare si in prezent.
Cu cat sarcina fiscala asupra materiei impozabile devine mai mare, cu atat creste nevoia de
sustragere de la aceasta sarcina.
Dsiciplina fiscala la nivel national, atitudinea organelor competente in depistarea,
prevenirea si sanctionarea fenomenului sunt cate elemente de care ar trebui sa se tina cont in
analiza evaziunii fiscale frauduloase in Romania.
Evaziunea fiscala este la un nivel foarte ridicat la noi in tara, reprezentand 13,8 la suta din
PIB, anul trecut. Daca tara ar colecta impozitele si taxele pe care le are la maxim, ar avea
venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeana, conform calculelor Consiliului
Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica.

Circa 60 la suta din evaziunea fiscala este generata la TVA, in timp ce contributiile sociale
genereaza circa 24 la suta la evaziunea fiscala totala, in principal prin munca la negru (salariati in
economia subterana). "Romania are una dintre cele mai mici ponderi in PIB a veniturilor
bugetare (venituri fiscale si nefiscale), acestea reprezentand in 2012 doar 33,5 la suta din PIB, cu
11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decat media europeana. De altfel, in Romania,
ponderea veniturilor fiscale in PIB, a fost de 28,1 la suta in anul 2012, fiind semnificativ mai
mica decat in tari precum Ungaria (38,1 la suta), Slovenia (37,8 la suta), Republica Ceha (34,8 la
suta) si Polonia (32,4 la suta)", se spune in raportul intocmit de Consiliul Fiscal. Potrivit
documentului, o reforma profunda a administrarii taxelor si impozitelor in Romania tintita in
directia cresterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesara.

1.2.Modalitati de realizarea a evaziunii fiscale (tehnicile de fraudare)

Presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman UNPR conchide ca "In Romania doar
5% din capital mai este romanesc, peste 70% este capital strain si restul este capital de stat. Marii
evazionisti nu se regasesc insa in cei 5%. Ar trebui vazut cate firme fantoma au aparut in tara,
cate off-shore-uri inregistrate prin insulele Mauritius sau in alte paradisuri fiscale, si luate
masuri. De aici provine hemoragia de moneda, care se scurge fara oprelisti in strainatate'.

Cele mai des utilizate modalitatile de realizarea a evaziunii fiscale pe diferite tipuri de
impozite si taxe sunt:
A. In cazul impozitului pe profit: reducerea bazei de impozitare care se poate
realiza prin neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, transferul veniturilor
impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup; incadrarea eronata in
perioada de scutire.

1.3. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit

Pentru agentii economici:

1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii

prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor (produse si servicii comercializate fara
documente). Astfel se diminueaza impozitul pe profit, impozitul pe dividendele neinregistrate;
TVA aferenta venitului, accizele (daca sunt produse purtatoare de accize), contributia la
asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate;

2. Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente;

3. Din domeniul importului de produse si servicii:

Contrabanda cu produse din import neinregistrate la organele vamale determina

nerealizarea veniturilor statului de forma: taxe vamale neachitate, TVA, comision vamal, accize
(daca e cazul), impozitul pe profit aferent valorificarii acestor produse, taxa pentru drumuri in
cazul importului de carburanti si mijloace auto.

Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin falsificarea facturii originale a

marfurilor importate.

4. Pentru persoanele fizice autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri in

domeniul productiei, comertului si serviciilor, o profesie libera ( avocati, notari, experti,
contabili, medici, arhitecti, profesori etc.) sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru,
seviciile executate de meseriasi neautorizasi, meditatii, consultatii medicale, consultanta juridica,
contabila, financiara, comerciala). Principalele consecinte evazioniste sunt reprezentate de
neplata impozitului pe venit(salariu), contributia la asigurarile sociale si de sanatate.

Evaziunea fiscala in cazul taxei pe valoarea adaugata:

 Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor;
 Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul;
  Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti;
 Aplicarea eronata a cotei zero;
 Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare

In cazul accizelor:

 micsorarea bazei de impozitare;

 utilizarea unor cote inferioare celor reale;
 nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi
erau purtatoare de accize (mai ales alcool).

Exemplu practic

Un semnificativ potential de fraudare a taxelor si impozitelor exista si in schimburile de

marfuri derulate intre tarile comunitare. Fraudarea este mai ridicata in special in domeniul TVA,
fiind identificate sisteme de frauda destul de complexe. Un exemplu reprezentativ de evaziune
fiscal in domeniul TVA-ului comunitar ar fi sistemele de frauda de tip "carusel". Astfel cetateni
romani infiinteaza societatii comerciale in statele membre Uniunii Europene prin intermediul
carora deruleaza livrari intracomunitare catre societatile proprii din Romania. Marfurile
achizitionate sunt comercializate pe piata interna, TVA-ul datorat bugetului de stat fiind
diminuat prin achizitii fictive de la societati comerciale controlate de aceleasi persoane. In
continuare sunt simulate livrarii intracomunitare catre societatile proprii din statele membre,
aceste tranzactii comerciale fiind scutite de TVA.

Un exemplu concret de acest gen avem in cazul SC G.U. SRL in 2008. In numele acestuia,
intr-o perioada scurta de timp, a fost derulat un numar semnificativ de transporturi cu cereale
provenind din Ungaria. Societatea era reprezentata de catre domnul I. S., in calitate de
imputernicit, care a prezentat documente din care rezulta ca marfurile achizitionate din Ungaria
au fost comercializate pe piata interna, respectiv catre S.C. M. T. S.R.L. din Calarasi, societate al
carei administrator este acelasi I. S. Cerealele achizitionate de la SC G. U. SRL erau revandute
catre diverse societati, avand ca obiect de activitate comertul cu cereale. Pentru a diminua
sumele de plata reprezentand obligatii fiscale catre bugetul de stat, SC M. T. SRL a simulat
aprovizionari de marfuri de la SC Y. T. SRL din Braila, aceasta societate avand ca asociat
pe acelasi I. S.. In urma verificarilor efectuate la SC Y. T. SRL, s-a constatat ca societatea nu a
inregistrat in evidenta contabila tranzactiile in cauza.

In scopul diminuarii TVA de plata, societatea SC Y.T. SRL a prezentat o factura de

achizitii de la SC M. T. SRL, reprezentand 1500 de tone de cereale, cantitate care ar fi fost
ulterior livrata in Ungaria, in acest sens fiind prezentate documente de transport.

Reprezentantii SC M. T. SRL au justificat provenienta cantitatii de 1500 de tone de cereale

ca fiind o achizitie din Ungaria, respectiv de la operatorul economic D.
KFT.

In cele din urma, reprezentantul SC Y.T. SRL, si anume I. S. a recunoscut ca traseul

scriptic al marfurilor, respectiv D. KFT din Ungaria à M. T. din Calarasi à G. U. din
Bucuresti à Y. H. KFT din Ungaria este unul fictiv, marfurile, in realitate, neparasind teritoriul
Ungariei. Mai mult, acesta a recunoscut ca este administratorul si operatorului din Ungaria, Y.
HUNGARY KFT.
 Prin acest sistem de fraudare a TVA - ului intracomunitar, persoana fizica I. S. prin
intermediul operatorilor economici din Romania si Ungaria, societati comerciale controlate si
coordonate de acesta, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de peste 9,6 milioane lei.

II. Cadrul juridic pentru combaterea evaziunii

Prin reglementarile legislative cu privire la combaterea si prevenirea evaziunii se urmareste

corectarea eventualelor carente si lacune ale Codului Fiscal in vigoare.

In prezent este in vigoare Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale adoptata la 15 iulie 2005 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
672/2005 la 27 iulie 2005.

Legea este structurata pe 4 capitole si 16 articole si cuprinde, in esenta, elemente

referitoare la intelesul unor termeni si expresii cum ar fi: buget general consolidat, contribuabili,
documente legale, formulare tipizate cu regim special utilizate in domeniul fiscal, obligatii
fiscale, operatiune fictiva, organe competente. De asemenea, cuprinde faptele care in intelesul
legii constituie infractiuni, precum si cauzele de nepedepsire si cauzele de reducere a pedepselor.

Rezumand primul capitol, intitulat 'Dispozitii generale', face precizarea ca instituie masuri
de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si a unor infractiuni in legatura cu
aceasta. De asemenea, sunt definiti o serie de termeni si expresii cu care opereaza legea.

Capitolul II, intitulat 'Infractiuni', in cadrul celor 7 articole, enumera evaziunile considerate
de prezenta lege.

Capitolul III, intitulat 'Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor', prevede

situatiile in care se reduc pedepsele. Acest capitol face referire si la cauzele de nepedepsire, fara,
insa a preciza aceste cauze.

Capitolul IV, intitulat 'Dispozitii finale', precizeaza actele normative ce se abroga la data
intrarii In vigoare a prezentei legi, respectiv la 16 august 2005. In acelasi timp, legea prevede si
cazul in care, ca urmare a savarsirii unei infractiuni, nu se pot stabili, pe baza evidentelor
contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. In aceasta situatie, acestea vor fi
determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare in conditiile Codului de Procedura
Fiscala.

III. Organe competente in combaterea si prevenirea evaziunii fiscale

In incercarea de a limita si preveni activitatile evazioniste a fost nevoie de desemnarea

unor institutii care sa organizeze si sa efectueze un control financiar. Lipsa unui control bine
organizat si dotat cu un personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare ale
evaziunii fiscale.

Ministerul Finantelor, in numele statului efectueaza aparatul specializat controlulului si

administrarii mijloacelor financiare ale organelor centrale si locale, ale administratiei de stat,
precum si ale institutiilor de stat si verifica respectarea reglementarilor financiar-contabile in
activitatea desfasurata de catre regii autonome, societati comerciale si alti agenti economici in
legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat".

Controlul financiar al statului se organizeaza si functioneaza in Ministerul Finantelor si se

realizeaza prin Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala - ANAF este institutie publica cu personalitate

juridica in subordinea Ministerului Finantelor Publice avand ca rol principal controlul
activitatilor financiare atat la nivelul societatilor cat si a persoanelor fizice.

Alte institutii de control financiar sunt organizate si functioneaza in cadrul ANAF: Garda
Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), Directiile Generale ale Finantelor Publice
(DGFP) Judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia
Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

In vederea determinarii modului optim de combatere a evaziunii fiscale, este utila

dezvoltarea unui model care sa tina seama de urmatoarele elemente: pagube, costul descoperirii
evaziunii fiscale, numarul de infractiuni.

a) Pagube ce sunt produse prin comiterea evaziunii fiscale constau in sumele de bani care
ar trebui sa alimenteze bugetul si care sunt sustrase de catre contribuabili.

Marimea pagubelor provocate de evaziunea fiscala tinde sa creasca proportional cu nivelul

activitatii (evaziunea fiscala) potrivit relatiei:

H = H (A),

unde:

H = marimea pagubei provocata societatii;

A = nivelul activitatii (evaziunii fiscale).

Pe de alta parte, valoarea sociala a castigurilor contravenientilor din evaziune fiscala tinde,
de asemenea, sa creasca cu numarul de contraventii:

G = G (A),

unde:

G = valoarea castigurilor obtinute din evaziune fiscala;

Pe baza celor doua elemente de mai sus, se poate determina pierderea

societatii din evaziune fiscala, dupa relatia:

D (A) = H (A) - G (A),

b) Costul descoperirii evaziunii fiscale, si in consecinta al pedepsirii infractorilor, este cu

atat mai mare cu cat cheltuielile pentru fisc, justitie si echipamente specializate este mai mare.
 In acest caz exista relatia:

C = C (I),

unde:

C = costul descoperirii evaziunii fiscale;

I = nivelul cheltuielilor ocazionate.

Daca se considera functia "f' ca fiind cea care rezuma gradul de

inzestrare impotriva evaziunii fiscale, este valabila urmatoarea relatie :

I = f(u,m,c),

in care:

u = consumul de resurse (energia) umana;

m = consumul de resurse materiale;

c = consumul de resurse financiare.

c) numarul de infractiuni este, in opinia specialiatilor, invers proportional cu cresterea

probabilitatilor de condamnare a unei persoane.

Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este atat de intins pe cat este de larg si variat
campul de aplicare a impozitelor.
 Bibliografie

 https://www.academia.edu/31104175/Evaziunea_fiscala_in_Romania
 https://www.fiscalitatea.ro/evaziunea-fiscala-din-romania-la-cote-alarmante-6635/
 Cursul de Tehnica operațiunilor bancare-Popescu Mihai -ID
 Gheorghe SANDU, Irina Ştefana CIBOTARU, Anişoara Niculina APETRI, FINANŢE
Abordări Teoretice şi Practice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,2008