Lucrare individuală:

Fenomentul corupției în Republica Moldova. Furtul miliardului

Corupția, definită de Banca Mondială ca fiind o folosire abuzivă a funcției oficiale în

vederea unui câștig personal, ia naștere în Republica Moldova odată cu declararea
independenței statutul în 1991, nemijlocit și libertatea sa economică strâns corelată cu un
nivel scăzut de trai și o istorie comunistă „democratică” . Studierea acestui fenomen, în
special în Republica Moldova, reprezintă un proces interesant, mai ales când vorbim de un
stat care urma să își definitiveze existența odată cu independența aceestuia. Fenomenul
corupției în Republica Moldova devine unul de interes nu doar pentru însăși cetățenii statului
respectiv, ci și pe plan internațional, unde Furtul miliardului, cea mai de ansamblu schemă de
corupție din Republica Moldova a fost investigată de companiile Kroll și Steptoe & Johnson
a Statelor Unite ale Americii dar și discutată în ansamblu de către întreaga Europă.

Scopul acestei lucrări este de a analiza fenomenul corupției în ansamblu, cauzele prezenței
acestui fenomen pe plan mondial, dar și nemijlocit exemplul Furtului Miliardului din
Republica Moldova.

În calea reformării și relansării economice a unui stat, cel mai mare impediment îl
reprezintă corpuția. Dacă este să analizăm din perspectiva unei metafore acest fenomen, ar fi
util să ne imaginăm un măr verde în dezvoltare, însă care dezvoltă din centrul aceestuia un
proces de stricare, și unde fie mărul se strică total și corupția devine un proces absolut
normal, ori cetățenii iau atitudine și nu permit comiterea astfel de fapte, prin legi și penalizări
grave. Corupția și dinamica acesteia reprezintă o consecință a problemelor sociale, politice și
economice. Fiecare dintre acestea poate influența apariția corpuției într-un stat, mai ale când
acestea persistă.

Cauzele corupției mereu au fost diferite în funcție de stat de proveniență, astfel că putem privi
din mai multe aspecte, dar mai specific axându-ne pe cauzele ce au determinat corupția în
Republica Moldova:

 Nivelul de intervenție a statului în economie (Hoon, 2003) Atfel, cu cât mai multe
norme și reguli sunt impuse de stat, cu atât acesta este mai predispus de a fi supus
corupției, astfel că descentralizarea ar fi unul din factorii care ar putea duce la un
echilibru, lucru pe care nu îl putem atribui însă Republicii Moldova, stat centralizat.
  PIB. Lipsa de resurse financiare a cetățenilor îi face pe cetățeni să simtă nevoia de a
încasa și alte resurse financiare (mită) pentru a-și safisface nevoile. (Serra, 2006)
 Remunerarea scăzută a funcţionarilor publici. Chiar și în Europa și SUA funcţionarii
publici atât de rang înalt, mediu, cât și de alte ranguri dispun de o remunerare mult
mai joasă decât colegii lor de aceeași calificare și cu același volum de obligaţiuni
antrenaţi în sectorul privat (Creanga, 2021).
 Libertatea presei și libertatea civilă (Kunicova & Rose-Ackerman, 2005). Vorbind
despre ce-a de-a patra așa zisă putere din stat, atunci când aceasta este capturată,
informațiile de interes public și investigațiile jurnalistice devin îndreptate spre ținta ăn
care se dorește din partea celui ce deține presa, astfel că o dezinformare manipulatoare
a cetățenilor ar duce la o mai mare posibilitate de corupere, lucru ce s-a simțit foarte
puternic în 2012-2014 în Republica Moldova atunnci când se săvârșea Furtul
Miliardului.

Din perspectiva analizei factorilor determinanți ai corupției, putem oberva 6 dintre aceștia,
bine conturați în Republica Moldova:

1. Factori politici: lipsa unei voințe a clasei politice de a combate corupția, lipsa unor
politici publice unice pentru contracacrarea corupției, supremația intereselor de partid
decât nevoile societății.
2. Factori normativ-legislativ: ligislație imperfectă și lipsa unui mecanism concret de
realizare a actelor normative din domeniu.
3. Factori organizaționali: interacțiune slabă între organele competente din cauza
propriilor interese.
4. Factori cu privire la cadre: lipsa unui sistem unic de selectare pe bază de merit a
funcționarilor publici, apărarea funcționarilor publici ăn cazul în care aceștia sunt
manipulați să ascundă sau să săvârșească acte de corupție.
5. Factori economici: criza în economia națională, evidența insuficientă a valorilor
materiale și a averilor publice.
6. Factori moral-psihologici: criza morală în societate, gândirea de tip sovietică.
În ceea ce vizează Republica Moldova, precum și în cele menționate mai sus, putem observa
un mare ansamblu de cauze și catalizatori ai fenomenului de corupție. Deși până în 2012 și
după 2020, odată cu instaurarea unei noi clase politice democratice pro-europene la
conducere nu putem vorbi despre un indice al corupției amenințător, acesta totuși persistă. Pe
plan internațional, cel mai relevant indicator care reflectează imaginea unui stat la capitolul
corupție este Indicele de Percepție a Corupției, măsurat de Transparency International,
organizație internațională înființată de Banca Mondială pentru combaterea corupției în lume.
Astfel, IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară
de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie,
Moldova clasificânduse cu 36 de puncte, fiind pe locul 105 din 180 ţări (pentru comparaţie,
în 2020, Moldova, cu un scor de 34 puncte, a fost pe locul 115 din 180 ţări). Printre „vecinii
de clasament” ai Republicii Moldova sunt Ecuador (36), Coasta de Fildeş (36), Panama (36),
Peru (36) şi Albania (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte,
Estonia (74), Lituania (61), Letonia (59). Potrivit acestora, indicele mai scăzut al corupției se
datorează alegerilor din iulie 2021, unde Republica Moldova s-a debarat de eticheta de stat
capturat și unde s-au început noi mișcări pentru reforme. (International, 2021)

Fig.1, sursa: Transparency International

Comparând astfel cu același Indice a Percepției Corupției din raportul Transparency

International, anul 2016, vedem un mare declin pentru acea perioadă. Conform
(International, 2016) Moldova a pierdut trei puncte față de anul 2015 și șase puncte față de
anul 2012, acumulând 30 de puncte și plasându-se pe locul 123 din 176 de state. Acest lucru
se datorează fenomenului de amploare Furtul Miliardului deconspirat mai târziu de către
autorități dar și de către aspirațiile cetățenilor de a alege conducători populiști care le promit
eliminarea corupției ănsă care continuă pe aceeași undă.
Furtul Miliardului sau Operațiunea „Titirezul” este numele dat de presă unor mișcări
financiare prin care în perioada 2012–2014, din Banca de Economii (BEM), Banca Socială și
Unibank din Republica Moldova a fost transferată o sumă de circa 13,3 miliarde de lei
moldovenești (767 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu 12% din Produsul Intern Brut
anual al țării și mai mare decât lichiditățile totale ale băncilor).

În septembrie 2014, deputatul din Parlamentul Republicii Moldova,Veaceslav Ioniță,

atenționa împotriva plasamentelor efectuate de băncile moldovenești în sistemul bancar din
Rusia, țară aflată în criză economică din cauza sancțiunilor internaționale în urma agresiunii
asupra Ucrainei, arătând că circa 10 miliarde de lei moldovenești ieșiseră din țară în ultimul
an și jumătate. Tot el arăta atunci că poate dovedi că fuseseră retrași prin scheme frauduloase
în cele trei luni anterioare 120 de milioane de lei, dintr-o bancă cu mari probleme structurale
istorice, care fusese privatizată în urmă cu o lună.Banca Națională a Moldovei a reacționat
instituind administrație specială celor trei bănci în decembrie 2014, iar în ianuarie 2015
contractând o anchetă financiară din partea companiei americane de audit și investigații
financiare Kroll Inc.Ancheta s-a încheiat în luna aprilie. Raportul rezultat în urma ei a fost
transmis liderilor politici ai țării și, în urma unor proteste de masă ce au avut loc la Chișinău,
a fost făcut public de președintele Parlamentului, Andrian Candu, la începutul lunii mai.
Acest raport arată că operațiuni de transferuri au avut loc pe ascuns începând cu anul 2012 și
că în a doua jumătate a lunii noiembrie au avut loc unele operațiuni de ștergere a urmelor
acelor transferuri, prin tranzacții complexe.

Conform raportului, omul de afaceri Ilan Shor a obținut în 2012 controlul asupra celor trei
bănci, după care a început să transfere credite de la una la alta dintre cele trei bănci, precum și
către entități din străinătate (bănci rusești și off-shore), mărind artificial lichiditatea acestora.
Shor a fost plasat în arest la domiciliu la scurt timp după publicarea raportului.

Conform Procurorului General pe atunci, Alexandru Stoianoglo (Unimedia, 2020) , acum în

arest la domiciliu pentru fraude, furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu
implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale,
din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în
2009:

1. Anchetarea acțiunilor celor 3 bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank)

începând cu 2009, când au început să se ofere credite persoanelor fără activitate
 economică, acele credite așa și nefiind restituite, suma fiind de peste 100 de milioane
de dolari.
2. A doua perioadă e noiembrie 2014, când pachetul de control al acțiunilor de stat a fost
cedat unor companii și băncile au început să finanțeze cu sume mari companiile
grupului Șor. Se ofereau multe credite care nu se restituiau sau care erau utilizate
pentru acoperirea creditelor mai vechi.
3. Punctul culminant a fost când cele două bănci, BEM și Banca Socială, au oferit
credite de 13 miliarde de lei. Când BNM a prezentat planul susținerii stabilității
financiare a acestor bănci, BNM a cerut 6,3 miliarde de lei, dar au fost incluse puncte
adăugătoare ca să se acopere alte credite de circa 222 de milioane. Comisia pentru
stabilitate financiară ia decizia de a oferi 9,5 miliarde de lei. Primul Guvern Leancă
aprobă suma respectivă, iar Ministerul Finanțelor oferă garanție de stat. Banii pe 19,
20, 21 noiembrie pleacă pe conturile unor companii offshore și apoi dispar.
4. Banii sunt repartizați între companii afiliate grupurilor de interese implicate

Fig.2, sursa:zeppelin.md Fig.3, sursa:inforprut.ro

De la publicarea raportului Kroll 2 și a numeroaselor inestigații, până în prezent însă nu au

fost sancționate toate persoanele în cauză, urmând a fi deschise anchete însă fără vre-un
rezultat. Ba chiar mai mult, unii dintre aceștia, precum Ilan Șor, continuă să aibă înrederea
unui număr mare de cetățeni cumpărați, acuzând guvernarea și încercând să dea lovituri de
stat.
 Astfel, impactul corupției este esențial în orice țară, iar numeroase studii în acest domeniu
o demostrază. Deși pare un subiect inevitabil oriunde, acesta, în dimenisuni mai mari rămâne
a constitui un atac la adresa dezvoltării socio-economice a unui stat. Cu toate acestea, atât
timp cât cetățenii vor fi conștienți de faptul că orice act de corupție în țara lor este un atac
inevitabil și la adresa propriei persoane și nu vor accepta, doar atunci se poate vorbi despre o
lichidare totală a acesteia. Valorile morale și integritatea fiecărei persoane infiltrate prin
educație este pilonul cel mai important în combaterea atât a corupției, cât și a celelorlalte
probleme ce stopează dezvoltarea umană.

Anexe:

Imaginea 1: „Bancnota miliardului furat”, instalată pe holul de la MEDIACOR

Imaginea 2: Corupția și războiul. O expoziție Ziarul de Gardă Chișinău de Ziua Internațională

Anticorupție

Imaginea 3: Expoziție cu 10 tone de „dolari” la Chișinău, reprezentând cantitatea de bani din

Furtul Miliardului.
Bibliografie
Creanga, L., 2021. Cauzele și condițiile corupției. Legea şi Viaţa, Volume 5, pp. 59-65.

Hoon, P., 2003. Determinants of Corruption: A Cross National Analysys. Multinational Business
reviwe, 11(2), pp. 29-48.

International, T., 2016. [Online]

Available at: http://www.transparency.md/2016/01/27/transparency-international-lansarea-
indicelui-perceptiei-coruptiei-2015/
[Accessed 7 Ianuarie 2023].

International, T., 2021. Indicele Percepţiei Corupţiei 2021. [Online]

Available at: http://www.transparency.md/2022/01/25/indicele-perceptiei-coruptiei-2021-releva-
un-deceniu-de-stagnare-a-nivelurilor-coruptiei-pe-fundalul-incalcarii-drepturilor-omului-si-al-
declinului-democratiei/
[Accessed 7 Ianuarie 2023].

Kunicova, J. & Rose-Ackerman, S., 2005. Electoral Rules and Constitutional Structures as Constrains
on Corruption. British Journal of Political Sciences, 35(4), pp. 573-606.

Serra, D., 2006. Empirical determinants of corruption: A sensitivity analysis. Public Choice, Volume
126, pp. 225-226.

Unimedia, 2020. Cum a fost pregătit și realizat furtul miliardului. Procurorul General face dezvăluiri
din cadrul anchetei. [Online]
Available at: https://unimedia.info/ro/news/84cfe96b4e82288a/cum-a-fost-pregatit-si-realizat-
furtul-miliardului-procurorul-general-face-dezvaluiri-din-cadrul-anchetei.html
[Accessed 7 Ianuarie 2023].
Imaginea 1: „Bancnota miliardului furat”, instalată pe holul de la MEDIACOR

Imaginea 2: Corupția și războiul. O expoziție Ziarul de Gardă Chișinău de Ziua Internațională Anticorupție
Imaginea 3: Expoziție cu 10 tone de „dolari” la Chișinău, reprezentând cantitatea de bani din Furtul Miliardului.