Varianta I

1. Stabiliți conținutul noțiunii „organul de conducere a băncii” utilizate în dispoziția de la alin.(1) art.239/1
CP RM.

Potrivit art.18 al Legii instituțiilor financiare, organelle de conducere ale băncii sunt: a)adunarea general a
acţionarilor; b) consiliul; c) organul executiv; d) comisia de cenzori.
AGA este organul suprem de conducere al Băncii şi se poate întruni în sesiuni ordinare anuale sau în sesiuni
extraordinare, ţinute în termenele prevăzute de lege.
Consiliul este organul de administrareal băncii care exercită funcții de supraveghere, elaborează și asigură
aplicarea politicii băncii , precum și asigură o structură organizatorică adecvată și transparentă a băncii.
În corespundere cu alin.(1) art.19 al Legii instituțiilor financiare, Consiliul băncii este format dintr-un număr
impar de membri, dar nu mai puţin de trei. Membrii consiliului sunt aleşi de Adunarea generală a acţionarilor băncii
pentru un termen de până la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnaţi pentru un nou termen.Adunarea generală a
acţionarilor băncii poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor consiliului trebuie să fie
persoane care nu sunt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al Consiliului băncii.
2. Argumentați dacă art.361 CP RM este aplicabil în ipoteza deținerii unor documente oficiale care conțin
informații false, în scopul prezentării cu bună știință a acestor documente unei instituții financiare în
vederea obținerii unui credit.

Dacă făptuitorul deține documente oficiale false – în scopul prezentării lor către instituția financiară pentru
obținerea unui credit – vom fi în prezențapregătirii de infracțiunea prevăzută la alin.(1) art.238 CP RM. În astfel de
cazuri, art.361 CP RM este inaplicabil, deoarece art.361 CP RM este privit ca normă generală, iar alin.(1) art. 238
CP RM – privit ca normă specială. Deci, nu are statut de organ oficial, instit financiară. Pentru a avea un caracter
oficial, documentele prezentate de către subiectul infracț prevăzute la alin.(1) art.238 CP RM tre să fie elaborate,
selectate, prelucrate, sistematizate și/sa adoptate de organe sau persoane oficiale.

3. Pronunțați-vă asupra efectelor pozitive și/sau efectelor negative ale modului în care legiuitorul diferențiază
răspunderea la alin.(1)-(3) art.240 CP RM.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind modificarea și completarea CP RM, sfera de aplicare a art.240 CP
Rma fost extinsă. Astfel, conform legii penale în vigoare, obiectul material al infracțiunilor prevăzute la art.240
CP RM îl constituie nu doar mijloacele din împrumuturile interene sau externe garantate de stat. Acesta este
reprezentat și de: mijl. din împrumuturile interne sau externe contractate de către stat, care nu sunt garantate de
către stat; subvenții, donații, ajutoare umanitare, granturi sau credite, privite ca mijloace din fondurile externe.
Din Nota informativă la proiectul de lege care stă la baza modificării și completării art.240 CP RM, aflăm care
sunt raționamentele ce au condiționat operarea acestor amendamente: „Anual din fondurile externe se
finanțează numeroase programe/proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor RM. Însă, utilizarea
necorespunzătoare a fondurilor acordate îi afectează în mod direct pe cetățeni și prejudiciază întregul proiect
european... În vederea gestionării corecte și conform destinației a fondurilor externe, sunt necesare măsuri
legislative adecvate în scopul prevenirii și combaterii fraudei și a oricăror altor activități ilegale care aduc
atingere intereselor financiare ale instituțiilor europene... Prin aprobarea și implementarea proiectului de lege se
vor proteja interesele instit.-lor europene, se va asigura buna gestionare a mijl-lor financiare, se vor preveni și
combate fraudele financiare, și nu în ultimul rând, se vor consolida politicile europene și cadrul legislativ
național privind protecția intereselor finaniare ale instituțiilor date”.
De asemenea, legiuitorul a diferențiat răspunderea în alin. 1-3 art. 240 CP RM, deoarece în ultima vreme
bugetul Uniunii este fraudat, atât la capitolul venituri, cât şi la cel al cheltuielilor, ceea ce înseamnă că la buget
sunt vărsate sume mai reduse decât cele care normal ar fi trebuit să intre, iar la capitolul cheltuieli se constată că
unele sume acordate de organele comunitare ca subvenţii şi ajutoare ajung adesea să ia alte destinaţii decât cele
conforme cu scopurile pentru care au fost acordate şi cu interesele Uniunii.

Varianta II

1. Definiți noț. Care desemnează ambianța infrac. Specificate la alin.(2) art.239/1 CP RM.

1
 Riscul înregistrării pierderilor financiare exprimă probabilitatea apariției unor asemenea pierderi. În contrast,
pericolul înregistrării pierderilor financiare exprimă verosimilitatea apariției unor asemenea pierderi. Cu alte
cuvinte, posibilitatea apariției pierderilor financiare este: reală – în prezența pericolului înregistrării pierderilor
financiare; abstractă – în prezența riscului înregistrării pierderilor financiare.
2. Specificați, argumentat, soluția de calificare în cazul în care funcționarul bancar își arogă unipersonal dr.
De a decide asupra acordării creditului, acordate ce presupune încălcarea regulilor de creditare.

Totuşi, în ipoteza reliefată, în cazuri mai rare, infracţiunea specificată la alin.(1) art.239 CP RM poate fi comisă
de o singură persoană. Această persoană, fiind funcţionar al instituţiei financiare, având sau nu calitatea de membru
al CSC, îşi arogă dreptul de a decide unipersonal asupra acordării creditului. Prin aceasta persoana respectivă acordă
creditul cu încălcarea regulilor de creditare fixate în Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a
băncilor care operează în Republica Moldova, nr.153 din 25.12.1997, specificate mai sus. În cazul dat, răspunderea
se va aplica în baza alin.(1) art.239 CP RM.
3. Demonstrați dacă este corect a se afirma că , înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.180 din25.07.2014,
legea instituțiilor financiare sau alte acte normative extrapenale stabileau mijloace de prevenire a faptelor
descrise actualmente în art.239/1 și 239/2 CP RM.

Articolul 37. Rapoarte şi inspecţii

(1) Banca va întocmi şi va prezenta Băncii Naţionale, conform regulamentelor acesteia, rapoarte despre
administrarea, operaţiunile, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea sa şi ale sucursalelor sale, atît separat, cît şi în
mod consolidat, în scopul evaluării stării financiare a băncii şi a fiecărei sucursale.
(2) Banca, filialele, sucursalele sale, inclusiv cele din străinătate, vor fi supuse unor inspecții efectuate de către
inspectori ai Băncii Naţionale sau de persoane împuternicite în acest scop. Cu acordul Băncii Naţionale, autoritățile
competente din țara de origine a unei bănci străine care are filială sau sucursală pe teritoriul Republicii Moldova pot
desfășura inspecții la sediul filialei sau sucursalei, inclusiv prin intermediul unor persoane împuternicite în acest
scop.
(4) În cadrul inspecţiei băncilor şi sucursalelor acestora, inspectorii Băncii Naţionale, persoanele împuternicite de
aceasta au dreptul:
a) să examineze conturile, registrele şi orice alte documente;
b) să solicite administratorilor, funcţionarilor şi agenţilor băncii şi ai sucursalelor orice informaţie referitoare la
activitatea şi operaţiunile efectuate;
c) să acceseze sistemele informaționale și să solicite informații din bazele de date ale băncii.
Articolul 38. Încălcări, măsuri de remediere şi sancţiuni
(1) Dacă se constată că banca (instituţia financiară), acţionarii sau administratorii ei au încălcat prezenta lege,
actele normative ale Băncii Naţionale, condiţiile de licenţiere sau cerinţele autorizaţiei, permisiunii, aprobării,
confirmării (denumite în continuare autorizaţie), obligaţiile fiduciare, obligaţiile prevăzute de legislaţia privind
prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, al căror control al respectării ţine de competenţa
Băncii Naţionale, periclitează interesele deponenţilor ori s-au angajat în operaţiuni riscante sau dubioase, nu au
raportat, au raportat cu întîrziere, au raportat date eronate privind indicatorii de prudenţă bancară sau alte exigenţe
prevăzute în actele normative ale Băncii Naţionale, nu au respectat măsurile de remediere stabilite de Banca
Naţională sau luînd în considerare specificul situaţiei financiare curente sau din trecut a băncii (instituţiei
financiare), a fost admisă în mod deliberat compromiterea integrității datelor aferent sistemelor informaţionale,
Banca Naţională poate aplica următoarele sancţiuni:
a) emite un avertisment;
d) aplică și percepe incontestabil amendă băncii (instituției financiare) pînă la 5% din capitalul băncii (instituției
financiare) și/sau deținătorilor direcți și indirecți de cote de participare în capitalul social al băncii pînă la 100% din
mărimea cotei de participare în capitalul social al băncii calculată la valoarea nominală și/sau administratorilor în
mărime de la 1 la 100 de salarii medii ale administratorului sancționat, pentru ultimele 12 luni, care includ toate
beneficiile (suplimente, prime și alte adaosuri la salariul de funcție), inclusiv pentru neîndeplinirea deciziei de sistare
a tranzacției emise de organul învestit cu atribuții de prevenire și de combatere a spălării banilor și finanțării
terorismului;
e) retrage confirmarea dată administratorilor băncii (instituţiei financiare);
f) limita sau suspenda activitatea băncii (instituţiei financiare);
h) retrage licenţa sau autorizaţia.
Regulamentul BNM cu privire la modul de întocmire și prezentare a rezultatelor auditului nr.28 din 08.08.1997;
Regulamentul BNM cu privire la lichidarea băncii nr.28 din 08. 08.1997 etc.

2
 Varianta III

1. Identificați 6 ex. De destinații pe care este permis să le aibă mijl. din împrumut. Interne sau externe
garantate sau contractante de către stat, astfel încât să nu fie aplicabil art.240 CP RM.
Conform art. 12 din LEGE Nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat
şi recreditarea de stat: Mijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea
valorilor mobiliare de stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru: a) sprijinirea dezvoltării
economiei ţării şi activităţii investiţionale; b) promovarea exporturilor; c) crearea de noi locuri de muncă şi
îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară; d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale
altor situaţii excepţionale; e) rambursarea anticipată, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor
existente şi a garanţiilor; f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului temporar de
casă al bugetului de stat.
2. Dezvoltați ideea enunțată în art.116 CP RM cu referire la art.239/2 CP RM.

Infracțiunea prevăzute la art.2392 CP RM poate fi comisă doar de angajații sau acționarii unei bănci comerciale.
Comun pentru infracțiunea specificată la art.239/2 CP RM este că ea este săvârșită „din interiorul” băncii comerciale
(spre deosebire, de exemplu, de infracțiunile prevăzute la art.238 CP RM, care sunt comise „din exteriorul” băncii
comerciale). În ipoteza
în care subiect al infracțiunilor specificate la art. 239/2 CP RM este fie persoana care gestionează o bancă
comercială, fie persoana care lucrează pentru o bancă comercială, se poate susține că aceste două articole constituie
norme speciale în raport cu art.335 CP RM. Așadar, infracțiunile în cauză pot apărea în postura de forme
particularizate ale abuzului de serviciu. În principal, ambianța infracțiunii este ceea ce deosebește infracțiunile
prevăzute la art239/2 CP RM de
infracțiunea specificată la alin.(3) art.252 CP RM. În principal, conținutul faptei prejudiciabile și structura laturii
obiective este ceea ce deosebește infracțiunile prevăzute la art.239/1 și 239/2 CP RM de infracțiunile specificate la
art.239 CP RM.
3. Estimați dacă a fost sau nu oportună modificarea dispoziției art.238 CP RM, astfel încât urm. Prejud. Ale
infracțiunii au fost desemnate prin cuvintele „dacă prin aceasta au fost cauzate instit fin daune în mărime
mai mare sau egală cu 500 u.c.” (L nr.108 din 04.06.2010).

În conformitate cu L nr.108 din 2010, în dispoziția art.238 CP RM cuvinetele „proporției acestuia” au fost
înlocuite cu cuvintele „sumei acestuia”, iar cuvintele „în proporții mari” au fost înlocuite cu textul „în mărime
mai mare sau egală cu 500 u.c.”.
În Nota informativă la respectivul proiect s-a motiva: „O mare parte din creditele acordate de băncile
comerciale, sunt cele acordate pe termen scurt sau mediu, iar suma acestora nu este mare... Anume această
categorie de credite, în mare sa parte sunt depistate cazuri când debitorul prezintă intenționat documente false în
scopul obținerii creditului... Proiectul în cauză propune diminuarea mărimii prejudiciului pu care acțiunile
descrise mai sus vor fi pasibile de 10.000 lei”.
Înțelegem îngrijorarea Asociației Băncilor din Moldova, care a fost inițiatorul proiectului examinat. Însă, ar fi
cazul să realizeze că interesul social, care nu întotdeauna coincide cu interesul bancherilor, reclamă să existe o
diferențiere a răspunderii juridice pentru dobândirea creditului prin înșelăciune, în funcție de mărimea
prejudiciului cauzat. Rațiunea existenței C.Co. constă a fi complementar CP, atunci când fapta săv. E mai puțin
periculoasă socialmente decît infr. Invocarea interesului corporativ de maniera celei din proiectul specificat mai
sus ar face inutil Cco. În multa alte situații, nu mai puțin relevante, se poate motiva că l. pen. este mai eficientă
decît l. contravenț. Dacă s-a dat curs tuturor acestor demersuri, putem ajunge la concluzia că nu mai trebuie în
genere adoptată L pu modificare și completarea Cpdin 18.12.2008.
În concluzie, considerăm lipsită de oportunitate adoptarea L pu modif și complet unor acte legislative din
04.06.2010.

Varianta I

1. Identificați tipul de intenție în cazul operării circumstanței agravante consemnate la lit.b) alin.2 art.242/2
CP RM.

În cazul funcţionării agravantei consemnate la lit.b) alin.(2) art.2422 CP RM, intenţia făptuitorului este fie doar
directă (în ipoteza în care infracţiunea analizată apare în modalitatea normativă de informare a altor persoane despre
existenţa unei înţelegeri în privinţa trucării evenimentului de pariat), fie directă sau indirectă (în ipoteza în care

3
infracţiunea analizată apare în modalitatea normativă de pariere pe un eveniment sportiv sau pe un alt eveniment de
pariat).

2. Argumentaț care tre să fie soluția de calificare în ipoteza desfășurării unor genuri de activitate permise în
mod exclusiv întreprin de stat, soldate cu obținerea unui profit în mărime de 50.000 lei.

În ipoteză dată nu se regăsește în dispoziţia de la lit. b) art. 125 CP RM şi, implicit, în dispoziţia de la art. 241 CP
RM. Din acest considerent, pentru desfăşurarea unor genuri de activitate, permise în mod exclusiv întreprinderilor
de stat, soldate cu obținerea unui profit în mărime de 50.000 lei, răspunderea poate fi doar cea stabilită la alin. 4 art.
10 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi: „Pentru desfăşurarea activităţii permise în mod exclusiv
întreprinderilor de stat, organele fiscale, Camera de Licenţiere sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a
licenţei aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate”.
Oricare încercare de a răsfrânge incidența lit. b) art. 125 CP RM asupra desfăşurării unor genuri de activitate,
permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, trebuie tratată ca susținere a aplicării prin analogie a legii penale.
Această încălcare a principiului legalității este interzisă de alin. (2) art. 3 CP RM.

3. Estimați avantajele/dezavantejele completării CP cu art.241/1.

În Nota informativă la respectivul proiect de lege, printre altele, se prezintă următoarele considerente: „Proiectul
de lege pentru modificarea unor acte legislative a fost elaborat în scopul perfecţionării cadrului legal, ca urmare
a ultimelor tendinţe de a sustrage resurse financiare de la cetăţeni. Exemplul cel mai edificator din această
categorie este dat de domeniul financiar cu aşa-zisele «scheme piramidale de câştiguri»… O schemă piramidală
este un circuit financiar, în care investitorilor li se promit câştiguri substanţiale, într-un termen foarte scurt, şi,
care, practic, trăieşte din extinderea bazei de deponenţi până în momentul în care nu se mai poate susţine, pentru
că nu are din ce să returneze câştigurile. Atunci când sistemul se prăbuşeşte, majoritatea investitorilor de la
nivelurile de jos sunt în imposibilitate de a recupera pierderile. De menţionat că în legislaţia actuală a Republicii
Moldova este prevăzută o gamă largă de măsuri care ar putea fi aplicate în cazul survenirii efectelor nefaste ale
unei scheme piramidale, nu întotdeauna însă acestea sunt în măsură să repună în drepturi persoanele vătămate.
În această ordine de idei, devine iminentă necesitatea protejării cetăţenilor de la posibilele efecte nefaste ale
schemelor piramidale până la producerea propriu-zisă a acestora”.

În vederea argumentării oportunităţii incriminării faptei de practicare ilegală a activităţii financiare, este cazul
să menţionăm că s-au dovedit a fi ineficiente unele măsuri extrapenale, aplicate în vederea prevenirii şi
combaterii respectivei fapte (la care se face referire în Nota informativă la Proiectul de lege nr.627 din
29.03.2012 pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova). Printre astfel de
măsuri, se numără: Hotărârea Comisiei de Stat pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare privind devierile de la legislaţie
în activitatea cu hârtiile de valoare a Concernului financiar-industrial „Intercapital”, nr.45/1 din 08.10.19968 ;
atenţionările din partea Băncii Naţionale a Moldovei în legătură cu caracterul ilegal al ofertelor de produse şi
servicii prezentate de piramidele financiare MMM 2011 şi MMM 20129 . Nu în ultimul rând, experienţa
legislativă a altor state a îndemnat legiuitorul moldovean să incrimineze fapta de practicare ilegală a activităţii
financiare.

Varianta II

1. Definiți noțiunea de pariu utilizată la art.242/2 CP RM.

În corespundere cu lit.b) alin.(1) art.3 al Legii cu privire la jocurile de noroc, pariurile reprezintă unul dintre
tipurile jocurilor de noroc. Mai precis, pariurile sunt acele jocuri de noroc al căror rezultat este generat parţial de
elemente aleatorii, când jucătorul mizează pe caracterul real sau ireal al unui oarecare eveniment, iar organizatorul
jocului se obligă să plătească câştigătorului suma câştigului.
Suplimentar, art.38 al legii sus-numite stabileşte că pariul (totalizatorul) este un joc de noroc, bazat pe miză
nemijlocit între jucători sau între jucători şi organizatorul jocului, în ceea ce priveşte rezultatul unui eveniment
discutabil; totodată, premiul depinde de volumul total al mizelor, precum şi de numărul participanţilor câştigători.
2. Demostrați dacă este corecta se afirma că mecanismul de comitere a infr prev la art.241/1 CP RM
presupune producerea unor urmări prejudiciabile.

4
 Cu această ocazie, amintim că mecanismul de comitere a infracţiunii prevăzute la art.2411 CP RM nu
presupune producerea unor urmări prejudiciabile. În ipoteza în care mijloacele financiare depuse de participanţii la
schemele piramidale sunt sustrase de către cel care practică activitatea financiară fără înregistrare şi fără autorizare
în modul prevăzut de legislaţie, daunele materiale produse se află în legătură cauzală cu sustragerea sub formă de
escrocherie, sustragere care depă- şeşte cadrul infracţiunii prevăzute la art.2411 CP RM

3. Estimați dacă a fost sa nu oportună excluderea din dispoziția alin.2 art.241 CP RM a literei a) repetat.

La o analiză detaliată observăm că, de facto, repetarea infracţiunii reprezintă o pluralitate de infracţiuni, iar de
iure, repetarea infracţiunii este tratată ca infracţiune unică. Aceasta deoarece calificarea infracţiunilor, care formează
repetarea, este unitară (presupunând intenţia infracţională unică) şi se dispersează în contextul calificării conform
unei singure norme (şi nu în conformitate cu două sau mai multe norme, după câte infracţiuni au fost săvârşite).
Considerăm, că este conceptual incorect a-i trata uniformizat pe cei care au săvârşit numai două infracţiuni şi pe
cei care au săvârşit mult mai multe infracţiuni.
Implementarea măsurii în cauză nu va determina reducerea sau intensificarea represiunii penale, dimpotrivă va
marca revenirea la normalitate, când fiecare infractor va răspunde exact pentru ceea ce a săvârşit.
Reieşind din prevederile Codului penal al Republicii Moldova, în cazul concursului de infracţiuni, fiecare
infracţiune săvârşită este pasibilă de calificare în mod independent. În ipoteza repetării infracţiunii, toate cele
săvârşite sunt cuprinse de calificarea conform unei singure norme, dacă repetarea o formează infracţiunile identice.
Dacă însă repetarea o formează infracţiunile omogene, atunci legiuitorul cere aplicarea concomitentă a regulilor
repetării infracţiunii şi a regulilor concursului de infracţiuni.
În contextul celor relatate, propunem excluderea conceptului de repetare a infracţiunii (art. 31) din Codul penal,
ceea ce va contribui efectiv la o mai bună diferenţiere a răspunderii penale, la stabilirea mai echitabilă a pedepsei, la
promovarea mai consecventă a scopurilor şi principiilor legii penale, şi, nu în ultimul rând, la ridicarea standardelor
justiţiei penale.

Varianta I

1. Identificați cele 3 categorii specificate în defin noț venituri ilicite formulată în art.3 al Legii cu privire la
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

venituri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvîrşirea unei infracţiuni, orice
beneficiu obţinut din aceste bunuri, precum şi bunuri convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunuri
destinate, folosite sau rezultate din săvîrşirea unei infracţiuni şi din beneficiul obţinut din aceste bunuri.

2. Argumentați care tre să fie calificare în cazul în care constrângerea de a încheia o tranzacție sau de a refuza
încheierea ei este însoțită de amenințarea cu răpirea unei persoane.

Trebuie să accentuăm că lista modalităților ale acț adiacente din cadrul faptelor prejudiciabile prevăzute la
alin.1 și la lit.b alin. 2 art.247 CP RM are un caracter exhaustiv. Nici o altă influențare, oricât de periculoasă ar fi (de
ex, amenințarea cu răpirea pers) nu poate îndeplini rolul de modalitate a acțiunii adiacente din cadrul faptelor
prejudiciabile prevăzute la alin. 1 și la lit.b alin.2 art.247 CP RM.

3. Estimați care din următorii termeni însușire sau delapidare exrpimă mai adecvat esența juridică a
modalității normative corespunzătoare.

Delapidare – luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu
patrimonial efectiv acestuia, săvărșit în scop de cupiditate. (sustragere)
Însușire (consumare) – întrebuințarea bunurilor gajate, luate în leasing, înghețate, sechestrate sau confiscare pu
satisfacerea unor trebuințe proprii ale făptuitorului sau pu obținerea de către acesta a altor bunuri.

Varianta II
1. Defin not de bunuri luate în leasing și bunuri confiscate în art.251 CP RM.

Bunuri luate în leasing- bunurile obținute în posesie și folosință temporară de către locatar de la locator, contra unei
plăți periodice, în conformitate cu prevederile CC RM și a Legii cu privire la leasing. Bunuri confiscate – bunurile
trecute, forțat sau gratuit, în proprietatea statului, deoaree fie au fost utilizate la săvîrșirea infracț-lor (sau a altor

5
încălcări de lege) ori au rezultat din infracțiuni (sau alte încălcări de lege), fie persoana a fost condamnată pentru
oricare din infrc-le prevăzute la alin.1 art.106/1 CP RM, cu condiția că o astfel de infrc a fost săvîrșită din interes
material.

2. Argumentați dacă poate fi considerată acț ilicită în sensul art.243 CP RM infr de organizare și desfășurare a
jocurilor de noroc art.171/2 CP FR.

Se are în vedere că, înainte de infr prevăzută la art.243 CP RM, se săvârsește o infr principală în afara teritoriul RM,
și anume se comite infr de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc ilegale în FR. Pu a considera acț ilicită în
sensul art. 243 CP RM infr prev la art.171/2 CP FR este important ca infrc principală să conțină elementele
constitutive ale unei infr comise pe teritoriul RM. „Săpoată conține elementele constitutive ale unei infr comise pe
teritoriul RM” înseamnă că pot să nu coincidă într-o măsură m m sau m p pronunțată: denumirele componențelor de
infr; structura tehnico-legislativă a normelor de incriminare; alte asemenea circumstanțe. Pu a considera acț ilicită în
sensul art. 243 CP RM, fapta de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc ilicite, prev de CP FR, tre să se
regăsească în una din dispozițiile incriminatoare din CP RM. Legea pen a RM nu cunoaște sub nici o formă o
asemenea faptă. Deci, lipsește temeiul aplicării răsp pen în baza art. 243 CP RM.

3. Estimați dacă a suferit sau nu schimbări sfera de aplicare a art.243 CP RM ca urmare a amendamentelor
operate în textul legii pen prin L nr.243 din 16.11.2007.

Înainte de intrare în vigoare a Legii nr.243 din 16.11.2007, dispoziția de la alin. 1 art. 243 CP RM avea
următorul conținut: „Săvârşirea acţiunilor orientate fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei
mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea,
deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace
băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că provin din activitate infracţională; dobândirea, posesia sau
utilizarea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni, participarea la orice asociere,
înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză”. După intrarea în vigoare a
acestei legi, dispoziția în cauză are un alt conținut „(1) Spălarea banilor săvîrşită prin: a) convertirea sau transferul
bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau
de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale,
de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni; b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii,
amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o
persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite; c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea
bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite; d) participarea la orice
asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor
prevăzute la lit.a)-c)”.
Comparând cele două varinate ale dispoziției de la alin. 1 art. 243 CP RM, sesizăm următoarele diferențe:
În textul legii penale în vigoare apare o nouă modalit normativă prev la lit. a alin.1 art.243 CP RM, și
anume: „convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie
venituri ilicite” în loc de „atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a
veniturilor obţinute ilicit în urma săvârşirii infracţiunilor”.
În textul legii penale în vigoare nu se regăsește sintagma „denaturarea informaţiei privind natura, originea,
mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că provin
din activitate infracţională” care a fost prevăzută la lit. b alin. 1 art.243 CP RM.
În textul legii penale în vigoare s-a substituit cuvintele achiziționarea și deținerea cu cuvintele dobândire și
posesie.?
Complicitatea prin acordare de asistență nu era pînă în 2007.
S-a introdus alin.4 art. 243 CP RM „Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă
acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele
constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.”

Varianta I

1. Relatați despre calitatea specială a sub infr la art.250 CP RM.

Pers fiz tre să aibă calitățile unui sub special: pers având obligația de a procura și utiliza timbrele de control sau
timbrele de acciz, în vedere marcării cu ele a mărfurilor sale. De asemenea, sub infr prev la alin.1 art.250 CP

6
 RM tre să fie sau să prezinte sub impunerii (contribuabilul) în sensul art.120 CP RM din CF: a) pers jur sau pers
fiz care prelucrează și/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM; b) pers jur sau pers fiz care importă
mărfuri supuse accizelor.

2. Determenați deosebiri dintre infr de la art.244 CP RM și infr prev alin. 1 art.250 CP RM.

Alin. 1 art. 244 CP RM Alin. 1 art. 250 CP RM

Ob. J. Special – îl constituie rel soc cu privire la
formarea bugetului public național pe calea
îndeplinirii de către întreprinderile, insti-le sau
organiz-le contribuabile a obligațiunilor fiscale.
Ob mat/imat – 1) documente contabile, fiscale sau
financiare 2) obiectele impozabile
LO are urm strucutură: 1) fapta prejudic care se
exprimă în acț sau inacț. fie de includere în documente
contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate
privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli
care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază
operaţiuni ce nu au existat, fie de tăinuire a unor
obiecte impozabile.
2) urmăr prejud sub forma neachitării impozitului a
cărui sumă depășește 1500 uc
3) leg cauzală dintre fapta prej și urm prejud.
4) mijlocul de săv a infr: documentele contabile,
financiare sau fiscale care fie conțin date denaturate
privind veniturile sau cheltuielile, fie conțin mențiuni
privind unele cheltuieli cae nu au la bază operațiuni
reale ri care au la bază operațiui ce nu au existat.
LS – se caracterizează prin intenție directă
Calitățile Sub special
P f tre să aibă calităție unui subiect special și anume -
să fie după caz:
1) conducător al întreprinderii, instit sau organiz
contribuabile
2) contabilul-șef, director financiar-contabil ori pers
care ocupă o altă funcție în cadrul întreprinder, instit
sau organiza contribuabile, funcția care i-ar permite să
țină documentele contabile, fiscale sau finaciare ori să
dipsună de obiectele impozabile.
P j tre sp aibă calit unui sub spec – de contribuabil.
Ob. J. Sp. – rel soc cu privire la circuitul legal al
mărfurilor supuse accizelor, apărate împotriva
transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor
supuse accizelor fără marcarea lor cu trimbre de
acontrol sau timbre de accciz de modelul stabilit, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții mari.
Ob mat. – mărfurile supuse accizelor, pasibile a fi
marcate cu timbre de control sau cu timbre de acciz.
LO – 1)fapta prej care se exprimă în acț de
transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor
supuse accizelor, care este însoțită de inacț de
nemarcare a mărfurilor supuse accizelor, cu timbre de
control sau timbre de acciz de modelul stabilit
2) urm prejud sub formă de daune în proporţii mari
3) leg cauzală dintre fapta prejud și urm prejud
LS – intenție directă sau indirectă
Calitățile Sub special
Pers fiz tre să aibă calitățile unui sub special: pers
având obligația de a procura și utiliza timbrele de
control sau timbrele de acciz, în vedere marcării
cu ele a mărfurilor sale. De asemenea, sub infr
prev la alin.1 art.250 CP RM tre să fie sau să
prezinte sub impunerii (contribuabilul) în sensul
art.120 CP RM din CF: a) pers jur sau pers fiz
care prelucrează și/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul RM; b) pers jur sau pers fiz
care importă mărfuri supuse accizelor.

3. Estimați dacă a suferit sau nu schimbări sfera de aplicare a art.244 CP RM, ca urmare a amendamentelor
operate în textul acestui art. prin L nr.262 din 19.12.2011.

Astfel, înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dispoziţia de la alin.(1) art.244 CP RM avea următorul
conţinut: „Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea în documentele contabile,
fiscale sau financiare a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile ori prin tăinuirea altor obiecte
impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 2.500 unităţi convenţionale”. După intrarea în
vigoare a Legii pentru modificarea unor acte legislative din 19.12.2011, dispoziţia în cauză are un alt conţinut:
„Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea în documentele contabile,
fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază

7
operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma
impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1.500 unităţi convenţionale”.
Comparând cele două variante ale dispoziţiei de la alin.(1) art.244 CP RM, sesizăm următoarele diferenţe:
1) în textul legii penale în vigoare, apare o sintagmă nouă: „a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori
care au la bază operaţiuni ce nu au existat”. În acest mod, legiuitorul completează lista de modalităţi normative ale
faptei prejudiciabile prevăzute la art.244 CP RM cu o a treia modalitate: evidenţierea în documentele contabile,
fiscale sau financiare a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au
existat;
2) în textul legii penale în vigoare, în locul expresiei „ori prin tăinuirea altor obiecte impozabile” se
utilizează sintagma „fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile”. Aceasta înseamnă că tăinuirea oricăror
obiecte impozabile (inclusiv a veniturilor şi cheltuielilor) intră sub incidenţa art.244 CP RM;
3) în conformitate cu legea penală în vigoare, suma impozitului care trebuie să fie plătit (însă care nu este plătit de
subiectul infracţiunii specificate la art.244 CP RM) depăşeşte 1.500 unităţi convenţionale (nu 2.500 unităţi
convenţionale). Este a doua revizuire a acestui cuantum, luând în consideraţie că suma de 500 de unităţi
convenţionale a impozitului neachitat a fost consemnată în dispoziţia de la alin. (1) art.244 CP RM până la
modificarea acesteia prin Legea Republicii Moldova privind modificarea şi completarea unor acte legislative,
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 21.12.20072;
4) în conformitate cu legea penală în vigoare – în ipoteza includerii în documentele contabile, fiscale
sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile – nu se mai cere ca denaturarea datelor
incluse în respectivele documente să aibă un caracter vădit.
Varianta II
1. Defin noț impozit utilizată art.244 CP RM.

Impozit – o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete
de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu
contribuabilul care a achitat această plată.

2. Indicați, argumentat, soluția de calificare în ipoteza falsificării declarației cu privire la impozitul pe venit pe
calea fie a contrafacerii (adică, a confecționării documentului în cauză), fie a modificării conținutului
declarației autentice cu privire la impozitul pe venit.

Sub incidența alin. 1 art. 244/1 CP RM intră numai includerea în declarația cu privire la impozitul pe venit a
unor date denaturate de către declarant. Nu se aplică această normă în ipoteza falsificării documenteului
respectiv pe cale fie a contrafacerii (adică, a confencționării declarației cu privire la impozitul pe venit false), fie
a modificării conțintului declarației autentice cu privire la impozitul pe venit. În astfel, de cazuri, în funcție de
calitatea subiectului, se va aplica prevederea corespunzătoare din art.332 sau 361 CP RM.

3. Decideți asupra oportunității completării dispoziției art.250 CP RM , astfel încît, alături de timbru de
control și timbrul de acciz, să fie specificat „Timbrul de acciz. Marcă comercială de stat”.

În Hotărîre Guvernului RM Nr. 1441 din 19.12.2006 cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului
informaţional automatizat "Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţieialcoolice", cele două
noțiuni sunt definite distinct: „Timbru de acciz – imprimat pe hîrtie specială, de o dimensiune stabilită, cu
inscripţii şi semne distinctive speciale, emis de stat şi aplicat pe ambalajul de consum pentru confirmarea plăţii
accizelor pentru producţia alcoolică comercializată, avînd o porţiune specială mecanolizibilă, care conţine
informaţia privind seria şi numărul timbrului; Timbru de acciz. Marcă comericală - marcă specială ce include
funcţiile timbrului de acciz şi ale mărcii de evidenţă (semn de evidenţă şi control), care are o porţiune
mecanolizibilă conţinînd informaţia despre numărul ei de identificare unic”.