DREPT COMERCIAL

CURS PARTEA I

CAP. I
IZVOARELE DR. COMERCIAL
Prin izvor de dr. comercial se intelege forma de exprimare a normelor juridice care
reglementeaza materia comerciala.
Art. 1 din C. com. Prevede: “In comert se aplica legea de fata. Unde ea nu prevede se
aplica C. civ.” Izvoarele dr. com. sunt:
- C. comercial si legile speciale;
- Dr. civil;
- Uzul, cutuma si obiceiul juridic.
1.C. com., ca izvor principal de drept comercial nu este un izvor original, ci numai un izvor
specific de drept in materie comerciala, el creeaza drepturi numai in functie de specificul
activitatii comerciale. Legile comerciale speciale, L.31/1990, privind soc. com.; L
nr.26/1990, privind registrul comertului.
3. Uzul, cutuma sau obiceiul juridic, reprezinta o practica indelungata (atitudini,
comportari), care au un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate aplicata unui nr.
nedeterminat de comercianti, care poate avea sau nu caracter de izvor de drept.
Uzurile prezinta un caracter general colectiv, impersonal si repetabil aplicandu-se
unui nr. nedeterminat de comercianti, pe un anumit teritoriu, sau cu privire la o anumita
categorie de produse. Ele sunt reguli de conduita create de comercianti in practica lor
comerciala, deci nu sunt edictate si nici sanctionate de catre stat.
Uzurile au si un caracter obiectiv, in sensul ca se concretizeaza in acte juridice si
fapte materiale care sau aplicat in mod repetat intr-o perioada mai lunga de timp.

CLASIFICAREA UZURILOR
Cea mai importanta clasificare a uzurilor se face in functie de forta lor juridica, in:
a.uzuri normative ( legale, de drept, cutume);
b.uzuri conventionale (interpretative, de fapt)
Uzurile normative . Particularitatile uzurilor normative se exprima in generalitate,
impersonalitate si obligativitate. Aceste uzuri constituie izvor de drept si se aplica intocmai
ca o norma juridica. Ele determina drepturile si obligatiile partilor, fie reglementand
raporturile sociale inca neprevazute de lege, fie interpretand dispozitiile legii.
Obiectul de reglementare al uzurilor normative se prezuma a fi cunoscut intocmai ca
si legea, urmand a fi aplicate de judecator, chiar din oficiu.
Uzurile conventionale (interpretative). Au forta juridica asemanatoare clauzelor
contractuale, iar fundamentul lor consta in principiul libertatii de vointa a partilor. Ele se
aplica cu titlu de clauza contractuala si reprezinta vointa expresa sau tacita (prezumata), a
partilor. Rolul uzurilor interpretative este acelasi ca si in cazul celor normative si anume
stabilrea drepturilor si obligatiilor partilor.
Uzurile conventionale intervin :
- in legatura cu incheierea contractului comercial ( o anumita comportare
semnifica consimtamant);
- in legatura cu continutul contractului ( complectarea clauzelor stabilite in
contract );

1
 - in faza de executare a obligatilor contractulale ( sanctiuni aplicate debitorului
pentru neexecutarea obligatiilor );
Din punct de vedere probatoriu, uzurile conventionale trebuie dovedite cu orice mijloc
de proba, ca orice situatie de fapt.

2. Un alt criteriu de clasificare a uzurilor se refera la intinderea aplicarii lor in spatiu,

conform caruia pot fi:
- locale (se aplica pe o anumita piata comerciala);
- speciale (cele care se aplica la o anumita ramura de activitate);
- general (cand se aplica tuturor raporturilor comerciale).

CAP. II
FAPTELE ( ACTELE ) DE COMERT
Notiune
Faptul de comert este orice activitate care da nastere la raporturi juridice guvernate
de legea comerciala si care se intemeiaza pe ideea de schimb de marfuri si valori, fiind
calificata ca o activitate de intermediere in operatiunile de schimb.

Clasificarea faptelor de comert

Faptele de comert pot fi clasificate urmarind cele doua sisteme consacrate in diferitele
legislatii, respective, sistemul obiectiv propriu legislatiei franceze si italiane si sistemul
subiectiv, insusit de legislatia germana si de celelalte sisteme de drept de inspiratie
germana.
-Faptele de comert obiective; sunt acele operatiuni prevazute de legiuitor in art. 3 din
C.comercial, calificate astfel in functie de natura sau functia lor economica si, in unele cazuri de
forma lor. In art. 3 din C. commercial este prevazut un numar de 20 de operatii pe care
legiuitorul le califica drept fapte de comert.
Categori de fapte de comert:
1. operatiuni de intermediere in schimb asupra marfurilor si titlurilor de credit,
care pot fi denumite fapte (acte) obiective constitutive de comert;
2. acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate
(intreprinderile);
3. fapte de comert conexe (accesorii).

Subcategorii:
1 Operatiuni de intermediere in schimb.Din aceasta categorie fac parte:
a) cumpararea si vanzarea comerciala, art. 1294 din C.civ. Potrivit art. 3 pct. 1si 2 C.com.
“legea considera ca fapte de comert”:
Cumparaturile de producte sau marfuri spre a se revinde fie in natura, fie dupa ce se vor
fi lucratsa pus in lucru, ori numai spre a se inchiria, asemenea si cumpararea spre a se revinde
obligatiuni ale Statului sau alte titluri de creante circuland in comert;
Vanzarile de producte, vanzarile si inchirierile de marfuri in natura sau lucrate si
vanzarile de obligatiuni ale statului si alte titluri de credit circuland in comert . Regula este
urmatoarea: cumpararea este comerciala cand a fost facuta cu intentia de a revinde si vanzarea
este comerciala atunci cand a fost precedata de o cumparare comerciala, adica facuta cu intentia
de a revinde .
b) operatiunile de punere in consignatie a marfurilor sau productelor in scop de vanzare
(L. nr.78/1934)
c) operatiunile pe termen asupra titlurilor de credit. Reportul. Operatiunile de bursa.
d) operatiuni relative la subscrierea, cumpararea si vanzarea de parti sociale si actiuni ale
societatilor comerciale;

2
 e) operatiunile de schimb si banca;
f) cambiile si ordinile de producte sau marfuri;
g) operatiunile asupra imobilelor in scop de speculatie.
2) Acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate
(intreprinderile)
Art. 3 din C.comercial prevede diferite categorii de intreprinderi:
a) intreprinderile de furnituri de lucruri, marfuri etc.( pag 27);
b) intreprinderile de spectacole publice;
c) intreprinderile de comisioane ;
d) intreprinderlile de agentii si oficii de afaceri;
e) intreprinderile de constructii;
f) intreprinderi de fabrici de manufactura si imprimerie;
g) intreprinderile de editura, librarii si obiecte de arta cand altul decat autorul sau artistul
vinde;
h) intreprinderile de transport persoane sau de lucruri, pe apa sau pe uscat;
i) intreprinderile de asigurare;
j) depozite in docuri si antrepozite.

3)Fapte de comert conexe (accesorii). Sunt acele fapte care au un caracter civil, numai ca
datorita legaturii stranse cu un fapt calificat de comert dobandesc caracter comercial potrivit
regulii “ accesorium sequitur pricipale”. Din aceasta categorie fac parte:
a) operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale;
b) expeditiunile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatie;
c) depozitele pentru cauza de comert;
d) contul curent si cecul.

FAPTELE DE COMERT UNILATERALE

Potrivit art. 56 din C. com. “ daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti
comerciantii sunt supusi in ce priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare
la persoana chiar a comerciantilor, si in cazurile in care legea nu dispune altfel”. Un exemplu de
fapt de comert unilateral sau mixt este acela prevazut in art. 6 al. 1:”Asigurarile de lucruri sau
stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert
numai in cei priveste pe asiguratori “.

CAP III
SUBIECTELE DR. COMERCIAL
Intr-o formulare generala subiectele in dreptul comercial sunt participantii la raporturile
comerciale , in principal comerciantii, fie ca sunt persoane civile fie ca sunt persoane juridice,
respective societati comerciale si grupuri de interes economic . Potrivit art. 7 din C. com. “ sunt
comercianti aceia care fac fapte de comert avand ca o profesiune obisnuita, si societatile
comerciale”. Conform Legii nr. 505 /2003 comerciantii sunt:
- persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de
comert, societatile comerciale, companiile nationale, regiile autonome, grupurile de
interes economic cu caracter comercial si organizatiile cooperatiste. Regiile autonome
si organizatiile cooperatiste pot fi asimilate comerciantilor numai in privinta
obligatiilor pe care le au, de a cere inregistrarea in momentul inceperii activitatii, in
timpul desfasurarii acesteia, cat si la incetarea comertului. Intrucat regiile autnome sunt
“intreprinderi “de interes public, nu pot fi considerate “comercianti “ stiut fiind ca
acestia urmaresc un interes privat particular.

COMERCIANTUL PERSOANA FIZICA (art. 7C. com.)

3
 Pentru ca o persoana fizica sa fie considerata “comerciant”, ea trebuie sa savarseasca fapte
de comert ca o profesie obisnuita.

CONCEPTIA OBIECTIVA SI CEA SUBIECTIVA

In doctrina de specialitate sau conturat doua conceptii fundamentale cu privire la notiunea
de comerciant. Astfel intr-o conceptie obiectiva, calitatea de comerciant poate fi definita pornind
de la natura faptelor pe care le savarseste acea persoana. Concret, in masura in care o persoana
realizeaza fapte de comert, calificate astfel de lege, (ca fiind fapte de comert), ea are calitatea de
comerciant. Potrivit conceptiei subiective, o persoana fizica are calitatea de comerciant in
masura in care are numele sau firma inregistrate in registrul comertului. Solutia corecta , retinuta
de dreptul romanesc incearca o intrebuintare a celor doua conceptii considerand ca este
comerciant cel care indeplineste conditiile subiective , fiind inregistrat ca atare in registrul
comertului dar numai in masura in care faptele pe care le realizeaza sunt fapte de comert,
exerciate de catre o persoana in mod obisnuit , ca o adevarata profesie.

CONDITIILE IMPUSE COMERCANTULUI (a accentuat) !!!!!!!!!!

In doctrina de specialitate, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica in
calitate de comerciant au fost gruapte in doua categorii:
1. conditii referitoare la persoana, care la randul lor sunt de doua feluri:
a) conditii necesare protejarii persoanei care este interesata in realizarea faptelor de
comert (conditii referitoare la capaciatea juridica a persoanei respective)
b) conditii necesare protejarii intereselor generale, respectiv protejarii intereselor
oricarui tert caruia i-ar putea fi opozabil actul indeplinit de persoana respectiva
(conditii care se refera la cauze de incapacitate sau incomapatibilitate a comerciantului
p. f. ).

2. conditii referitoare la activitate, care presupune cu necesitate indeplinirea faptelor

(actelor) de comert cu titlu de profesie.

Potrivit prevederilor L.507/ 2002 si luand in considerare si reglementarea de principiu a

art. 7 din C. com. pot fi avute in vedere urmatoarele conditii pentru ca o persoana sa devina
comerciant:
- persoana fizica sa aiba capacitatea juridica ceruta de lege;
- persoana fizica sa execute in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte de comert;
- comertul astfel desfasurat sa fie realizat in nume propriu;
- activitatea comerciantului sa aiba drept scop obtinerea de profit, excluzandu-se, de
principiu activitatea nelucrativa. Pratic activitatea comerciantului trebuie sa se
finalizeze intr-un castig din care acesta sa-si poata asigura existenta;
- comerciantul persoana fizica sa actioneze asumandu-si integral riscul comertului sau;
- comerciantul persoana fizica sa fi fost autorizat in conditiile legii.

COMERCIANTUL - angajat propriu

Atat membrii familiei, cat si cai care desfasoara activitati economice independente sunt
denumiti expres de catre legiuitor in cuprinsul L. nr. 57/2002 angajati proprii. Tot in cuprinsul
aceleiasi legi se prevede in mod expres ca angajatul propriu nu presupune raporturi de munca
fata de un angajator, ci acesta calitate se refera la dreptul celui in cauza de a fi asigurat in
sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, al asigurarilor pentru somaj, in conditiile
prevazute de legile speciale din domeniile enuntate mai sus. Mai mult decat atat, in al. (3) din
L.nr. 507 /2002 interzice in mod imperativ si expres atat pentru comerciantii independenti cat si
pentru cazul asociatiilor familiale dreptul ca acestia sa incheie contract insividual de munca cu
persoane angajate pentru desfasurarea activitatilor autorizate.

4
COMERCIANTUL – agent permanent
Prin L. 509 /2002 s-a reglementat instittutia agentilor comerciali permanenti . In sensul
prezentei legi, prin agent comercial permanent se intelege comerciantul persoana fizica sau
juridica, care in calitate de intermediar independent este imputernicit in mod statornic:
- sa negocieze afaceri pentru o alta persoana fizica sau juridica ( comitent );
- sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului;
Agentul permanent isi desfasora activitata de intermediere cu titlu principal sau accesoriu
in scimbul uneri remuneratii pe care o primeste de la comitent.

CAPACITATEA comerciantului persoana fizica (a accentuat)!!!!!!!!!!!!

O persoana fizica dobandeste capacitatea de a fi comerciant de la implinirea varstei de 18
ani. Persoanele fizice pot presta activitate in cadrul asociatiilor familiale de la varsta de 16 ani, in
calitate de angajati proprii [asa cum ii denumeste L. nr. 507 / 2002 in cuprinsul art. 3 alin. (1)] ,
cu conditia sa nu aiba calitatea de reprezentanti ai acelor asociati familiali (pot avea calitatea de
reprezentanti dar legea impune in mod expres implinirea varstei de 18 ani). In privinta femeii
care se casatoreste inaintea implinirii varstei de 18 ani – la 16 ani, exceptional la 15 ani, potrivit
art. 8 din Decretul nr. 31 /1954 - prin casatorie aceasta dobandeste capacitatea de exercitiu
deplina. Capacitatea de exercitiu deplina a femeii casatorite inaintea varstei de 18 ani este
recunoscuta numai pentru actele de drept civil, cu scopul de a se asigura egalitatea intre soti in
timpul casatoriei si pentru a fi reprezentanta legala a minorilor care rezulta din casatorie.
Deoarece capacitatea comerciala reprezinta o forma de capacitate speciala si cum regulile de
exceptie sunt de stricta interpretare, nu se poate considera ca femeia casatorita are capacitate
comerciala, doar pentru ca, prin casatorie a dobandit capacitate de exercitiu.
O situatie speciala o au persoanele cu privire la care sa instituit curatela potrivit art. 152
C.fam. La cererea persoanei in cauza, autoritatea tutelara numeste un curator care sa execute
faptele juridice in numele si pe seama persoanei aflate sub curatela.

Incompatibilitati decaderi si interdictii (a accentuat)!!!!!!!!!!!!!

1.Incopatibilitati
Nu pot fi comercianti, datorita functiei pe care o detin :
- parlmentarii;
- functionarii publici, in conditiile specifice impuse de statutul propriu ;
- magistratii (judecatorii , procurorii);
- militarii etc.
Nu pot fi comercianti acele persoane care exercita profesiuni liberale:
- avocatii, notarii, medicii, etc.

2. Decaderi:
Decaderile au in vedere, faptul ca o persoana poate devenii comerciant in masura in care
in cadrul profesiunii respective, reputatia sa nu este atinsa de savarsirea unor fapte ce l-ar putea
face nedemn pentru o astfel de calitate.
In acest sens potrivit dispozitiilor legale persoanle care au fost condamnate penal pentru
una din faptele (infractionale) prevazute de lege – art. 1 lit. idin L. nr. 507/202, pentru ca o
persoana sa poata dobandii calitatea de comerciant se impune ca aceasta san u fi fost condamnata
prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea unor infractiuni economice sau a
infractiunilor de fals reglementate de C.penal sau legi speciale

Interdictii :

Interdictiile pot fi legale sau conventionale. Interdictiile legale se refera la anumite

activitati care nu pot face obiectul comertului particular si care nu sunt monopol de stat ( de

5
exemplu prelucrarea tutunului prospectarea si extractia carbunelui . a minereurilor feroase ), sau
activitati care sunt considerate infractiuni (de exemplu fabricarea sau comercializarea unor
droguri sau narcotice in alt scop decat de medicament ).
Interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc
efecte, evident intre partile contractante. Tot astfel incompatibilitatile conventionale pot rezulta
din clauze de exclusivitate, prin care un distrbuitor se obliga fata de producator sa nu vanda decat
anumite produse.
Interdictiile mai pot fi generale si speciale .
Interdictiile generale sunt cele care privesc orice comerciant (in principiu sunt cele
legale), in timp ce interdictiile speciale functioneaza conform legii, dar numai cu privire la
anumite categorii de comercianti. Astfel de interdictii, de exemplu, functioneaza cu privire la
comerciantul agent comercial permanent.

Activitatea desfasurata de comerciantul persoana fizica

A doua conditie pe care trebuie sa o indeplineasca o persoana fizica pentru a fi

comerciant, se refera la activitatea pe care o desfasoara. Asadar potrivit criteriului obiectiv de
definire a comerciantului, persoana fizica dobandeste aceasta calitate daca savarseste fapte de
comert cu caracter constitutiv sau esential de comert si in mod exceptional fapte conexe
( auxiliare ) de comert.
Caracterul continuu, repetat, al faptelor de comert rezulta din prevederile art. 7 si 9, C.
com. . Potrivit art. 9 , C. com , “orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de
comert, nu poate fi considerata ca fiind comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei
comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune “.

Desfasurarea comertului in nume propriu

A treia conditie consta in obligatia persoanei fizice de a face comert in nume propriu.
Asadar persoana care exercita o activitate de comert in numele si pe seama altei persoane, nu
dobandeste calitatea de comerciant. Astfel nu sunt comercianti, auxiliarii de comert ( prepusul,
procuritul, vanzatorul, comisul-voiajor ), deoarece actele de comert pe care le incheie nu sunt in
nume propriu ci in numele si pe seama comerciantului la care sunt angajati sau pentru care
lucreaza.

Desfasurarea comertului pentru obtinerea de profit

A patra conditie care trebuie indeplinita este ca activitatea lui sa se finalizeze intr-un
castig, din care sa-si asigure in principiu, un profit. Ceea ce intereseaza este elemental subiectiv,
in sensul intentiei comerciantului de a obtine profit si nu neaparat obtinerea efectiva si imediata a
profitului. De asemenea nu intereseaza ca desfasurarea comertului de catre comerciant sa fie
unica sa sursa de venituri. Astfel, de exemplu, este foarte posibil ca un comerciant persoana
fizica sa fie si angajat in cadrul unei unitati, beneficiind astfel de in baza contractului individual
de munca de un anumit salariu. Esenta acestei conditii consta in faptul ca orice activitate
desfasurata in conditiile legii de catre o persoana fizica are drept scop principal obtinerea unui
profit.

Desfasurarea comertului pe riscul comerciantului

A cincea conditie care trebuie indeplinita de comerciantul persoana fizica este ca acesta
sa actioneze pe riscul sau si cu raspundere nelimitata. Riscul este specific oricarui afaceri,
important este ca aceasta persoana fizica sa depuna toata diligenta in diminuarea efectelor
riscurilor. Raspunderea nelimitata pag. 48.

6
`

Obtinerea autorizatiilor prevazute de lege

A sasea conditie . Autorizatia se elibereaza la cerere de catre primarii comunelor,

oraselor, municipiilor, respective ai municipiului Bucuresti pe ale caror raze teritoriale isi are
domiciliul persoanele fizice.
Pentru obtinerea autorizatiei, persoana fizica sau dupa caz reprezentantul asociatiei
familiale trebuie sa depuna o documentatie formata din :
-cazierul judiciar;
-copii ale actelor de identitate (in cazul asociatiilor familiale se vor depune copii dupa
actele de identitate ale tuturor asociatilor);
-certificatul medical pentru persoana fizica care solicta autorizarea, respectiv certificatele
medicale pentru toti membri asociatiei familiale .
-documentele care s-a ateste calificarea profesionala atat pentru persoana independenta,
cat si membri asociatiei familiale, dupa caz.
In vederea dovedirii pregatirii profesionale, legea impune depunerea unor acte, respectiv
-diploma sau certificatul de absolvire a unei institutii de invatamant, eliberat in conditile
legii;
-certificatul de absolvire a unei forme de pregatire profesionala;
-certificatul de competenta profesionala;
-cartea de mestesug;
-orice alte acte care fac dovada pregatirii profesionale in domeniile de activitate pentru
care se solicita autorizarea. Cererea de solicitare este o cerere tip care trebuie sa cuprinda in mod
obligatoriu semnatura solicitantului, in cazul asociatiei familiale fiind necesara pe cererea tip
semnatura tuturor membrilor asociatiei. Cererea si documentatia astfel intocmita se solutioneaza
de catre autoritatea competenta in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii sale. Fiind
un act al administratiei publice, el poate fi atacat ca act administrativ prin contenciosul
administrativ.
In cuprinsul autorizatiei, atunci cand solicitarea este admisa, trebuie obligatoriu sa fie
cuprinsa activitatea principala pe care urmeaza s-o desfasoare persoana fizica.sau dupa caz
asociatia familiala.
Exercitarea activitatilor economice fara autorizatia emisa in conditiile legii constituie
infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

Inregistrarea in registrul comertului

Potrivit art. 1 alin. (1) din L. nr. 26 / 1990, republicata si modifcata prin L.nr. 161 /2003,
comerciantii au obligatia ca inainte de inceperea comertului sa ceara inmatricularea in registrul
comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi
registru a mentiunilor privind actele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Din punct de
vedere organizatoric registrul comertului se tine de catre OFICIUL REGISTRULUI
COMERTULUI, organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, pe langa fiecare tribunal.
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei decizii a judecatorului delegat sau a
hotararii tribunalului in cazurile prevazute de lege.
Registrul Comertului este alcatuit din:
-registrul pentru inregistrarea comerciantilor persoane fizice;
-registrul pentru inregistrarea comerciantilor persoane juridice;
-cartoteca fiselor fiecarui comerciant;
-repertoriu alfabetic al comerciantilor inregistrati precum si dosarele depuse.

7
EFECTELE INREGISTRARII ( de citit, pag 56 )

Inregistrearea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date, are efect declarativ cu

privire la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie de comercialitate cu privire la faptele pe
care acesta le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant.

INTOCMIREA REGISTRELOR COMERCIALE

O alta obligatie principala a comerciantului este evidentierea in registrele contabile a
activitatii pe care o desfasoara. Registrele comerciantului, sunt registre private in care sunt
mentionate toate operatiunile privitoare la patrimoniul comerciantului.
Potrivit C. com. (art. 22)registrele obligatoriipentru comerciant sunt:
-registrul jurnal, cuprinde operatiile economico-juridice efectuate de comerciant zilnic
precum si la sfarsitul lunii, sumele de bani cheltuite pentru nevoile casei;
-registrul inventar, contine inventarul patrimoniului comerciantului;
- registrul copier ( la care nu se mai refera actualmente L.nr. 82 /1991, legea contabilitatii
cuprindea in ordine cronologica toate scrisorile pe care comerciantul le expedia.
Noile reglementari in materie, respectiv L. nr. 82 /1991, republicata (art. 19) stabilesc, in
mod implicit obligatia comerciantilor de a tine :
- registrul jurnal;
- registrul inventar;
- registrul “cartea mare”.
Registrul “cartea mare “se tine de catre comerciantii care au un volum mare de activitati si
unde contabilitatea se face in “partida dubla”, adica fiecare operatie comerciala are o dubla
inregistrare.

OBLIGATIA UNEI CONCURENTE LOIALE

Legea nr. 11 / 1991 , modificata si complectata prin L.nr. 298 / 2001 privind combaterea
concurentei neloiale ( art. 5):
a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model
industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa
produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) punerea in circulatie de marfuri contrafacute si / sau pirat;
c) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari;
d) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial.

CAP IV
FONDUL DE COMERT

“Constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si

necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventie, vad commercial), utilizate de un
comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale”.
a) Fondul de comert nu este decat o universlitate de fapt, de bunuri reunite printr-o
legatura de fapt, in scopul afectarii lor unui scop comun: exercitarea unui comert determinat.
Astfel fiecare element isi pastreaza individualitatea proprie.
b) Fondul de comert bun mobil incorporal. Fiind calificat ca un bun mobil incorporal el
este supus reglementarilor juridice specifice bunurilor mobile. El nu dureaza decat atata timp cat
este exploatat, existenta lui fiind mai putin stabile decat a unui bun corporal.
Referitor la natura juridica a fondului de comert si mai cu seama la bunurile componente
ale acestuia, Curtea Suprema de Justitie , in prezent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca

8
operatiunile asupra unor imobile care fac parte din fondul de comert sunt comerciale fiind supuse
reglementarilor specifice ale dreptului comercial.

Elementele fondului de comert

Elementele fondului de comert, pot fi grupate in doua categorii: elemente corporale si

elemente incorporale.
1) Elementele corporale – materiale, utilaje, echipamente imobile, deci bunurile care
servesc comerciantului la exploatarea fondului. Mai sunt considerat elemente corporale ale
fondului de comert, marfurile care se afla in stoc in magazinul titularului fondului;
2) elementele incorporale – firma, emblema, clientela, vadul commercial, drepturile de
proprietate industriala, drepturile de autor etc.(pag 71)

Operatiuni asupra fondului de comert

Art. 31din L.NR.26 /1990, Legea registrului comertului
1) In primul rand operatiunile care pot fi facute asupra fondului de comert sunt in
principal: vanzarea, donatia, locatiunea si garantia reala imobiliara. Desii legea nu o prevede in
mod expres, exista si o alta operatiune juridica, respectiv aportul in societate al fondului de
comert ( ca o vanzare de tip particular).
2) In al doilea rand, transmiterea fondului de comert potrivit art.41din L. nr. 26 /1990,
republicata si modificata, se face prin testament sau mostenire legala.

Vanzarea –cumpararea fondului de comert

Vanzarea este supusa regulilor care guverneaza vanzarea bunurilor mobile cu conditia
indeplinirii pubicitatii prevazuta de L. nr. 26 /1990 repubicata si modificata. Formalitatea
publicitatii este ceruta pentru a asigura opozabilitatea actului juridic fata de tertele persoane si in
mod special pentru protejarea drepturilor creditorilor fondului de comert.

Aportul in societate al fondului de comert

Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale,
fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate se deosebeste de vanzare –
cumparare intrucat, in cazul aportului , in locul fondului de comert, asociatul primeste partile
sociale sau actiuni, pentru cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la comparator
pretul fondului de comert vandut.( pag. 81, 82, 83, 84, )

CAP IV
SOCIETATILE COMERCIALE

NOT. Societatea comerciala poate fi privita cel putin din doua puncte de vedere:
 ca o institutie juridica in sine, considerate a fi un organism, constituit de regula
pe baze asociative, cu scopul obtinerii unui anumit profit de catre cei care s-au
asociat, si in vederea realizariiunei activitati comerciale;
 ca un contract, cu caracteristici propri determinate de specificul scopului pentru
care s-a realizat acordul de vointa. Societatea comerciala este o institutie juridica
guvernata de un ansamblu de reguli care organizeaza intr-o maniera imperativa si
deosebita un grup de persoane avand un scop bine determinat.

Diferite criterii de clasificare a societeilor comerciale:

1. conform L. 15 /1990 societatile comerciale puteau fi :
-societati cu capital integral de stat;

9
 -societati cu capital mixt;
-societati cu capital integral privat.
2. Alte criterii mentionate in doctrina de specialitate:
a) in functie de raspunderea asociatilor:
-societati in care asociatii au raspundere limitata;
-societati in care asociatii au raspundere nelimitata;

b) In functie de structura capitalului social:

-societati comerciale cu capital social impartit in actiuni;
-societati comerciale cu capital social impartit in parti de interese.

c) In functie de titlurile de valoare:

-societati comerciale ce emit titluri de valoare;
-societati comerciale ce nu emit titluri de valoare.

d) Dupa modul lor de reglementare:

-s.c. reglementate de legea generala, L. 31 / 1990
-s.c. reglementate de legi speciale;
-societati bancare L. 36 /1998;
-s. agricole L. 36 /1991;
-s. de asigurari L32 / 2000.

FORMELE SOCIETATII COMERCIALE

I. SOCIETATILE DE PERSOANE
In societatea de persoane ceea ce intereseaza este calitatea asociatilor si nu capitalul
aportat de acestia in societate. La baza infiintarii unei societati de persoane exista increderea
intre asociati, fapt ce determina ca relatia care duce la constituirea unei societatide persoane care
sa fie intuitu personae.
Sunt societati de persoane: societatile in nume colectiv, societatile in comandita simpla.

Trasaturile societatii in nume colectiv

Asociatii. Societatile de persoane sunt in general, societati cu numar mic de persoane
(minimum 2 asociati) si sunt considerate in doctrina “ societati inchise”. Au caracter inchis
datorita relatiei intuitu personae.
Capitalul social. In societatile de persoane legea nu prevede un minim de capital social,
dar acesta trebuie sa existe chiar din momentul constituirii societatii, pentru ca altfel nu ar putea
dobandi personalitate juridica. Orice persoana juridica trebuie sa aiba un patrimoniu.

Aporturile la capital social

In societatile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, in natura
(corporale sau incorporale) si creante.

Partile sociale
Capitalul sociale este divizat in parti sociale numite in doctrina “parti de interese”, de
valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, in principiu sunt
nedeterminabile. Cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz de deces al unui asociat
opereaza numai daca in actul constitutiv al asociatiei s-a prevazut in mod expres continuarea
activitatii cu mostenitorii celui decedat.

Raspunderea asociatilor. Este solidara si nelimitata.

10
Conducerea administrarea si controlul
Conducerea societatilor de persoane revine adunarii generale a asociatilor. Administrarea
si reprezentarea societatilor in nume colectiv in relatiile cu tertii se face de catre unul sau doi
administratori (garanti), care de regula sunt asociati, dar pot fi si terte persoane. Controlul
activitatii economico-financiare se realizeaza de regula de catre asociati care pot numii unul sau
mai multi cenzori.

Dizolvarea
Dizolvarea societatilor de persoane se produce pentru cauze generale comune tuturor
foemelor de societati comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respective: moartea,
incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea nui asociat in conditii prevazute de art. 222
din L. nr. 31 / 1990, republicata.

Trasaturile societatii in comandita simpla

In general, trasaturile analizate pentru societatile in nume colectiv se regasesc si in cazul
societatii in comandita simpla. Diferente; societatea in comandita simpla presupune doua
categorii de asociati, asociati comanditari si asociati comanditati .
O societate in nume colactiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in
timp ce o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat
comanditar si unul comanditat.

Avantajele si dzavantajele societatilor de persoane

a) Societatile de persoane prezinta unele avantaje:
- asociatii pot aporta la capitalul social bani, bunuri si creante;
- controlul activitatii societatii se face de asociati nefiind nevoie de cenzori.
b)Societatile de persoane prezinta unele dezavantaje:
- raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata;
- partile sociale nu pot fi negociate;
- in principiu partile sociale nu se pot transmite nici macar mostenitorilor, cu
exceptia cazului cand s-a prevazut in actul constitutiv acest lucru;
- sunt societati inchise, tertele persoane neavand posibilitatea de a dobandii
calitatea de asociati.

II SOCIETATILE DE CAPITAL
Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii
actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor.
Sunt societati de capital: 1)societatile pe actiuni, si, 2) societatile in comandita simpla pe
actiuni.
1) Societatile pe actiuni.
 Constitutire. Se constituie pe baza unui act constitutiv ce trebuie sa cuprinda
obligatoriu atat elementele specifice ale contractului de societate , cat si cele ale statutului de
functionare;
 Actionarii. Sunt societati mari ce presupun un numar mare de actionari la
constituire. Ele au o existenta valabila in masura in care exista minim cinci actionari;
 Capital social. Capitalul social obligatoriu, stabilit de lege, este minimum 25
milioane de lei, el se poate constitui numai in bani si in natura.
 Actiunile. Capitalul social este impartit in catiuni , reprezentate prin titluri de
valoare negociabile si transmisibile (la bursa si pe piete neorganizate);

11
 Raspunderea actionarilor. Principala obligatie se refera la plata actiunilor
subscrise;
 Conducerea, administrarea si controlul. Organul de conducere este adunarea
generala a acionarilor care poate fi ordinara si extraordinara, si se face pe principiul majoritatii
voturilor. Administrarea societatilor se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie
si eventual de un comitet de directie. Controlul se realizeaza in mod obligatoriu de o comisie de
cenzori formata din minimum 3 cenzori;
 Dizolvarea se produce pentru cauze generale, comune tuturor societatilor
comerciale, dar si pentru cauze speciale; daca numarul actionarilor a scazut sub minimul
prevazut de lege, daca limita capitalului social a scazut si nu s-a dispus complectarea lui in
termenul stabilit de lege.

2) Societatile in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni presupune impartirea actionarilor in doua categorii:
comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara in timp ce comanditarii au o
raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. In rest toate celelalte trasaturi specifice
societatilor pe actiuni se regasesc si in cazul societatilor in comandita pe actiuni.
Avantajele si dezavantajele societatilor de capital.
Avantaje:
- raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise;
- actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile .
Dezavantaje:
-existenta unui numar minim de actionari (5);
-existenta unui capital social minim prevazut de lege;

III SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA

Este o forma intermediara de societate comerciala intre societatea de persoane si
societatea de capital.

Trasaturi.
 Constituire. Poate fi definita ca o societate constituita pe baza deplinei increderi – de
douia sau mai multe persoane, care pun in comun mai multe bunuri, pentru a desfasura o
activitate comerciala in vederea impartirii beneficiilor. Se constituie pe baza unui act constitutiv
care cuprinde elementele specifice contractelor de societate dar si cele specifice statutului de
functionare;
 Asociatii. Societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in
cazul societatii in nume colectiv. Legea impune ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de
50;
 Capitalul social. In cazul societatilor cu raspundere limitata legea stabileste un capital de
pentru constituire de minim 2 milioane de lei;
 Partile sociale. Capitalul social, in cazul societatilor cu raspundere limitata este impartit
in parti sociale, considerate a fi titluri de valoare negociabile care nu sunt liber transmisibile,
operand, in cazul cesiunii acestora regulile specifice stabilite de art. 197 din L. nr. 31 / 1990,
republicata. Valoarea minima a unei parti sociale este de 100.000 lei;
 Conducerea administrarea si controlul. Conducerea este asigurata de adunarea generala a
asociatilor. Administrarea se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administratori.
Controlul este asigurat, fie prin intermediul cenzorilor, fie direct de catre asociati ( mai mult de
15 asociati);
 Dizolvarea. Are loc atat din cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale cat si
pentru cauze speciale.

12
 SOCIETATEA CU UNIC ASOCIAT
Legea romana recunoaste si societatile unipersonale, sub forma societatilor cu raspundere
limitata cu un singur asociat. Asociatul unic poate sa fie atat persoana fizica cat si persoana
juridica. O persoana fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata. In practica se procedeaza la intocmirea unei decalratii, de regula, in forma
autentica, prin care asociatul unic arata ca nu mai are o alta societate cu raspundere limitata in
care sa fie asociat unic.

Avantajele si dezavantajele societatii cu raspundere limitata

Avantaje:
- asociatii raspund numai in limita aportului adus la capitalul social al societatii;
- controlul activitatii poate fi realizat de catre asociati, cu exceptia cazului cand trebuie
desemnat cel putin un cenzor (daca numarul asociatilor este mai mare de 15);
- asociatul se poate retrage din societate in conditiile prevazute in actul constituiv si in
Legea Soc. Com.nr. 31 / 1990, republicata;
- pentru finantarea si dezvoltarea societatilor comerciale se poate apela la o persoana din
afara care doreste sa se asocieze.
Dezavantaje:
- cesiunea se face numai in baza legii si pe baza prevederilor actului constituitv;
- aportul la capitalul social poate sa constea fie numai in numerar fie in natura si
numerar;
- relatiile dintre asociati se bazeaza pe incredere ceea ce duce la o restrangere a sferei de
miscare a asociatilor, in special in luarea deciziilor.

CONRACTUL DE SOCIETATE

Este un acord de vointa prin care mai multe persoane convin sa constituie un fond comun
din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un
profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la
constituirea fondului comun (capital social).
Caractere juridice:
- este un contract cu titlu oneros, din art. 1491 C. civ., fiecare urmareste un avantaj;
- comutativ, intinderea obligatiilor pe care si le asuma fiecare asociat este recunoscuta
din momentul realizarii acordului de vointa:
-formal, intocmindu-e intruna din formele cunoscute de lege.

Conditii de fond impuse pentru validarea contractului de societate

Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale impuse tuturor
contractelor (art.948-968, C. civ.), respectiv, capacitatea partilor, consimtamantul si cauza. In
plus in contractele de societate trebuie avute in vedere si aporturile de capital social, participarea
asociatilor la beneficii si pierderi.Capacitatea juridica a partilor; fiind vorba de acte de dispozitie,
asociatul trebuie sa aiba capacitatea de folosinta si de exercitiu deplina. Consimtamantul; vointa
asociatilor trebuie sa fie constienta si liber exprimata cu scopul de a produce efecte juridice, si sa
nu fie afectata de vreun viciu de consimtamant, respectiv de eroare, dol, sau violenta. Obiectul
contractului trebuie sa fie determinat sau determinabil si sa constea intr-o prestatie a celui ce se
obliga, sa fie real, posibil, licit, moral si sa nu contravina regulilor de convietuire sociala. Cauza,
trebuie sa fie reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convietuire sociala.
Nerespectarea acestor conditii are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului de societate.

CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE

13
 Orice societate comerciala se constituie parcurgandu-se doua etape:
1) redactarea actului constitutiv si, dupa caz, autentificarea acestuia in conditiile impuse
de lege;
2) inmatricularea societatii in Registrul Comertului;

1) Realizarea actului constitutiv

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui singur inscris numit “act
constituiv unic”, indiferent de denumirea pe care o poarta actul constitutiv, inseamna de fapt,
contract si se incheie intre asociati.
Regula: Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata. Se semneaza de toti associatii sau in
caz de subscriptie publica, de fondatori.
Exceptii: Actul constitutiv se incheie in forma autentica in cazurile:
-printre bunurile subscrise ca aport social se afla un teren;
-societatile in nume colectiv sau in comandita simpla;
-societatile pe actiuni care se constitutie prin subscriptie publica;
Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la Oficiul registrului comertului
[art. 5 alin. (6) din L. 31/ 1990], republicata si modificata prin L. nr. 161 /2003.
In alte conditii data certa se dobandeste pe baza incheierii notarului public sau a unui
cabinet de avocatura, potrivit art. 5 din L. nr. 51 / 1995, republicata. La autentificarea actului
constitutiv sau, dupa caz, la darea de data certa se v-a prezenta dovada eliberata de Oficiul
registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe proprie raspundere privind
detinerea calitatii de asociat unic intr-o societate cu raspundere limitata.

 FONDATORII –sunt fondatori in temeiul art. 6 din L. 31 / 1990, republicata, semnatarii

actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constitutirea societatii.
Pentru ca o persoana sa poata fi considerata fondator, conform L. nr. 31 / 1990, republicata ea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
-sa nu fi fost condamnata pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si uz de fals,
inselaciune delapidare, marturie mincinoasa, dare/ luare de mita sau orice alta infractiune
reglementata de L. nr. 31 /1990, republicata;

 CONTINUTUL ACTULUI CONSTITUTIV- indiferent de forma de societate, actul

constitutiv trebuie sa cuprinda unele mentiuni comune, cum ar fi:
- identificarea asociatilor;
- sediul principal si eventualele sedii secundare;
- obiectul de activitate cu precizarea domeniului principal de activitate;
- organele de conducere, de administratie si de control ale acesteia;
- modul de participare la profit si pierderi;
- cauzele de dizolvare si modalitatile de lichidare a patrimoniului societatii;
Orice act constitutiv trebuie semnat de fondatori, din carte pag. 118;

 INMATRICULAREA SOC. COM.

Procedura de inmatriculare a societatii comerciale in Registrul comertului este reglementata
in prezent de O.U.G. nr. 76 /2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru
inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor incepand cu 1 iulie 2001.
- Prin inregistrare se intelege atat inmatricularea cat si inscrierea mentiunilor prevazute in
L. nr. 26 /1990, privind Registrul comertului, republicata, si de L. nr. 31 /1990, republicata, cat
si luarea in evidenta a comerciantilor la institutiile si autoritatile publice abilitate, potrivit art. 5
alin (4) din O.U.G. NR. 76 /2001.
- Prin autorizarea functionarii comerciantilor sa intelege obtinerea avizelor, autorizatiilor
si / sau acordurilor strict necesare pentru inceperea activitatilor acestora.

14
 PROCEDURTA DE INREGISTRARE – in mod curent inregistrea functionarii
comerciantilor se v-a face pe baza cererii de inregistrare depusa de viitorul comerciant la Biroul
Unic din cadrul Camerei de Comert si Industrie teritoriala. Solicitantul v-a complecta cererea de
inregistrare – tip, v-a da toate datele necesare , v-a achita taxele si tarifele aferente operatiunilor
pentru inregistrarea si autorizarea functionarii lui si, daca este cazul, v-a depune urmatoarele
documente:
- actul constitutiv al societatii;
- dovada efectuarii varsamintelor in conditile actului constitutiv;
- dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
- actele care dovedesc dreptul de proprietate asupra aporturilor in natura la capitalul
social, iar daca sunt si bunuri imobile trebuie depus certificatul constatator al sarcinilor pe care
sunt grevate:
- actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul comerciantului si aprobate de
asociati in conditiile legii;
- declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca
indeplinesc conditiile prevazute de lege;
- declaratia asociatului unic.

 PROCEDURA (ATENTIE la procedura de constituire)!!!!!!!!!!!

Cererea de inregistrare este formularul unic pe care solicitatorul il completeaza si il depune
la Biroul Unic, pe baza acestuia declansandu-se procedurile necesare pentru inregistrarea si
autorizarea functionarii comerciantului. Biroul unic este obligat ca in termen de 20 de zile de la
data inregistrarii cererii sa elibereze comerciantului certificatul de inregistrare, care v-a contine si
codul unic de inregistrare. In mod exceptional termenul de eliberare a certificatului de
inregistrare este de 30 de zile daca sunt aduse bunuri ca aport in natura la capitalul social (pag.
123).
Institutiile competente sa elibereze avizele, autorizatiile sau acordurile necesare pentru
autorizarea functionarii comerciantului vor delega la Biroul Unic unul sau mai multi
reprezentantoi cu drept de semnatura. In termen de 10 zile de la data pronuntarii incheierii
judecatorului delegat institutiile competente vor transmite reprezentantilor lor in Biroul Unic un
referat in care sa v-a mentiona una din urmatoarele situatii:
- comerciantului nu ii este necesar in aceasta etapa respectivul aviz, acord sau
autorizatie;
- comerciantul indeplineste conditiile pentru eliberarea avizelor, autorizatiilor si/sau
acordurilor necesare pentru autorizarea functionarii;
- comerciantul nu indeplineste conditiile pentru eliberarea avizelor, autorizatiilor si / sau
acordurilor necesare pentru autorizarea functionarii.

MOMENTUL DOBANDIRII PERSONALITATII JURIDICE (FOARTE IMPPORTANT) !!!!!!

Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica din momentul inmatricularii ei in
registrul comertului. Inmatricularea se face in terman de 24 de ore de la data pronuntarii
judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricualarea societatii. [art. 14 alin.(2) din L.
nr. 31 / 1990, republicata si modificata prin L. nr. 161 / 2001]. Incheierile judecatorului delegat
privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de
drept si sunt supuse numai recursului.Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data
pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii in Monitorul Oficial pentru alte
persoane interesate.

CONSTITUTIREA SOCIETATILOR PE ACTIUNI PRIN SUBSCRIPTIE PUBLICA

( ATENTIE, FOARTE IMPORTANT) !!!!!!!!!!!!!!!!

15
 Soc. pe actiuni se poate constitui fie prin subscriptie instantanee, fie prin subscriptie
publica. In cazul subscriptiei instantanee, procedura de constitutire este in principiu, identica cu
cea care intervine in cazul constituirii oricarei forme de societate comerciala. In cazul
subscriptiei publice L. nr. 31 /1990, republicata stabileste o etapa prealabila, care, practic,
presupune insasi procedura de realizare a subscriptiei.
 Prospectul de emisiune. Procedura de constitutire a societatilor pe actiuni prin subscriptie
publica debuteaza cu intocmirea unui inscris numit prospect de emisiune care trebuie sa
indeplineasca conditiile de validitate (de forma, de fond si de procedura) prevazute de lege.
Scopul acestei faze procedurale este de a atrage eonomiile publicului pentru a subscrie actiuni
necesare formarii capitalului social al societatii.
 Subscrierea actiunilor. Prin intermediul subscrierii o persoana, denumita subscriitor,
accepta oferta fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe actiuni, aportand o suma de bani,
cel putin egala cu nivelul nominal al unei actiuni al carui proprietar va devenii astfel.
Din punct de vedere al subscriitorului, actul sau are valoarea unui act unilateral de vointa,
o declaratie proprie prin care se angajeaza sa faca parte ca actionar din viitoarea societate.
Subscrierea de actiuni este un act de comert. Subscrierea propriuzisa a actiunilor presupune:
- atributele de identificare a subscriitorului;
- numarul actiunilor subscrise;
- data in care s-a realizat subscrierea;
- declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune astfel cum
acesta a fost formulat.

FILIALELE SI SEDIILE SECUNDARE ALE SOCIETATILOR COMERCIALE

Societatea isi poate realize activitatea si in alt loc decat in sediul principal, in aceeasi
localitate sau in alte localitati din tara ori chiar din strainatate, cu respectarea legislatiei statului
respectiv. In aceste conditii societatea comerciala isi poate constitui, in temeiul art. 42 din
31/1990, republicata, “ filiale (cu personalitate juridica ), sau in temeiul art. 43 din aceasi lege
dezmembraminte ale societatii, denumite “sedii secundare”, lipsite de personalitate juridica. Se
considera a fi sedii secundare ale societatii:
- sucursalele;
- agentiile;
- alte unitati fara personalitate juridica cum ar fi punctele de lucru sau birourile;
- reprezentantele.

1)SEDIILE SECUNDARE SI SUCURSALELE – sunt dezmembraminte ale societatilor

comerciale fara personalitate juridica. Sucursalele se inregistreaza la Oficiul Registrului
Comertului din judetul incare vor function, unde se vor depune copii certificate ale tuturor
actelor care au fost depuse si la Oficiul Registrului Comertului de la sediul principal al
societatilor. Celelalte sedii secundare – agentii, reprezentante, depozite, puncte de lucru se
inregistreaza la Oficiul Registrului Comertului de la sediul principal al societatii. Atat
sucursalele cat si celelalte sedii secundare se inregistreaza fiscal la administratia financiara in
raza careia vor functiona, in termen de 5 zile de la mentionarea lor in Registrul Comertului ( art.
5 din L. nr. 87 / 1994, privind combaterea evaziunii fiscale) pag 128

CONSTATAREA NEREGULARITATILOR DUPA CONSTITUIREA SOCIETILOR

COMERCIALE
Daca se constata dupa inregistrarea societatilor comerciale anumite neregularitati in ceea
ce priveste societatea, exista obigativitatea ca societatea sa le remedieze intr-un termen de 8 zile
de la monentul constatarii acestora. In situatia incare societatea nu inlatura neregularitatile, orice
persoana interesata (intelegand prin persoana interesata atat asociatii, cat si tertii), are dreptul sa
solicite in instanta inlaturarea neregularitatilor. Intr-o anume situatie, persoana interesata are la
dispozitie actiunea in regularizarea societatii inregistrate, existand posibilitatea, daca se face

16
dovada unui prejudiciu, ca cel interesat sa solicite si daune. Aceasta actiune este de competenta
tribunalului din raza teritoriala a sediului social al societatii. Actiunea este prescriptibila
termenul de prescriptie fiind de un an de la momentul intocmirii actului constitutiv.
Nulitatea - prin intermediul L.nr. 31 / 1990, republicata s-a introdus o institutie noua “
institutia nulitatii societatii comerciale”. Competenta in domeniulnulitatii revine tribunalului din
raza teritoriala a sediului social. Sunt cazuri de nulitate a societatilor comerciale cazurile expres
si limitativ prevazute de lege in art. 56 din L. nr. 31/1990 republicata, modificata si completata
prin L. nr. 161 /2003. Cazuri de nulitate:
1. inexistenta sau nerespectarea conditiilor de forma ;
2. lipsa formei autentice a actului constitutiv;
3. atunci cand toti fondatorii au fost in momentul constituirii societatii incapabili;
4. daca lipseste incheierea de inregistrare pronuntata de judecatorul delegat;
5. daca in actul constitutiv nu exista mentiuni cu privire la denumirea societatii, obiectul de
activitate, aporturile de capital social subscris;
6. daca s-au incalcat dispozitiile imperative ale legii privind capitalul social subscris si
varsat;
7. atunci cand numarul de asociati este sub limita minima.
Nulitatea este remediabila.

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Reguli generale privind functionarea societatilor comerciale (patrimoniu si aportul la
capitalul social al societatii). Fiind persoana juridica orice societate comerciala presupune
existenta celor trei elemente constitutive, respectiv:
- un patrimoniu propriu;
- organizare de sine statatoare;
- un scop bine determinat.

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR IN NUME COLECTIV

Daca specificul functionarii societatii de persoane este dat de regula unanimitatii,
asociatii, uniti in cadrul societatii prin interese comune, nu pot intervenii in operatiunile efectuate
in cadrul societatii, daca interesele lor proprii nu concorda cu cele ale societatii.
 Aportul asociatilor. In cadrul societatii in nume colectiv, capitalul social poate fi
constitutit din aport in bani, in natura si in creante.
1) Aportul in numerar si in natura; are caracter obligatoriu neexistand posibilitatea
constituirii unei societati comerciale numai cu aport in natura sau in cazul societatii de persoane,
aport in creante. Astfel asociatii vor aporta la societate suma sau bunurile pentru care s-au
obligat prin actul constitutiv a le pune in comun in vederea bunei functionari a societatii.
2) Aportul in creante; in cazul in care asociatii aporteaza la capitalul social propriile
creante pe care le au impotriva unui debitorallor, acestia se considera ca si-au indeplinit obligatia
de aportare numai in masura in care debitorul a platit debitul pe care il avea direct catre
societate.
3) Aportul in industrie; prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau la
majorarea capitalului social.Cu toate acestea potrivit art. 5 din L.nr. 31 /1990, republicata,
asociatii din cadrul societatii de persoane se pot oblige la aport in munca fara insa ca acest aport
sa se constituie ca aport la constituirea sau majorarea capitalului social.

 Administratia societatilor in nume colectiv

Administratia societatii este asiguarata, de regula de asociati. Daca in cadrul unei
societati colective exista mai multi administratori, dreptul de a reprezenta societatea apartine
fiecaruia dintre asociatii respectivi. Pentru luarea unei decizii in cazul unor divergente se ia

17
masura votului. In caz de adoptare a unor acte urgente, decizia poate fi luata de un singur
administrator.
Raspunderea asociatilor. Asociatii raspund in nume colectiv, nelimitat si solidar pentru
obligatiile sociale ale societatii.

FUNCTIONAREA SOCIETATII IN COMANDITA SIMPLA

In cadrul acestui tip de societate intalnim doua tipuri de asociati; asociati comanditari si
asociati comanditati. Responsabilitatea pentru operatiunile societatii revin, in principiu
asociatilor comanditati, acestia fiind insa si cei care directioneaza efectiv activitatea societatii.
L.nr. 31 /1990 art. 8 stabileste in mod clar ca administrator al unei societati in comandita simpla
nu poate fi decat un asociat comanditat. Comanditorul poate incheia operatiunile in contul
societatii, numai in masura in care este imputernicit in baza unei procuri speciale, inregistrate la
Registrul Comertului de catre reprezentantii societatii.

FUNCTIONAREA SOCIETATI PE ACTIUNI

Actiunile sunt titluri de valoare emise de catre o societate comerciala constituita in
conditiile legii, L.nr. 31/ 1990, republicata.
Caracteristicile actiunilor:
1. orice actiune are o valoare nominala; (minim 1000 de lei)
2. actiunile sunt indivizibile;
3. actiunile au valoare egala;
4. ca titluri de valoare, actiunile sunt negociabile. Pag. 101
Categorii de actiuni:
In functie de modul de transmitere actiunile pot fi:
1. actiuni nominative ( atunci cand in cuprinsul textului se stabileste titularul dreptului
asupra actiunii);
2. actiuni la purtator (adica acele actiuni pentru caree simpla detinere materiala
reprezinta dreptul asupra actiunii)

Transmiterea actiunilor – transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor

nominative se face, de principiu, in baza unei declaratii semnate de cedant si cesionar, declaratie
care se inregistreaza in Registrul actionarilor.

Drepturile titularilor de acituni

In baza actiunilor pe care le detin actionarii beneficiaza in cadrul societatii de anumite
drepturi specifice, astfel:
1. dreptul la vot – conform art. 101 alin. (1) din L. nr. 31/ 1990, republicata, orice
actiune platita are dreptul la un vot, daca prin actul constitutiv ni s-a prevazut
altfel;
2. dreptul la dividente – proportional cu cota de particiapare la capitalul social varsat
actionarii beneficiaza de dividenate in cuantumul stabilit de adunarea generala
actionarilor.
In afara acestor drepturi esentiale pentru un actionar in doctrina de specialitate se face
referire si la dreptul actionarilor de a fi informati, precum si dreptul nepatrimonial, respectiv
acela de a participa la adunarile general ale societatii. In sfarsit in cazul lichidarii societatii
actionarii au un drept asupra partii corespunzatoare actiunilor pe care le detin in urma lichidarii.

Dobandirea de catre societate a propriilor actiuni

Se admite in mod exceptional, dobandirea de catre o societate pe actiuni a propriilor sale
actiuni, daca exista o hotarare in acest sens a adunarii generale extraordinare si cu conditia ca
actiunile astfel dobandite, inclusuv cele deja aflate in portofoliul societatii, sa nu depaseasca 10

18
o/o din capitalul social subscris. Astfel de operatiuni cu actiuni proprii ale societatii se pot
realize pentru o perioada de maximum 18 luni de la data in care hotararea extraordinara a
adunarii generale a fost publicata in M.O. Actiunile dobandite de o societate pe actiuni si care-i
sunt proprii, nu dau dreptu la dividente.

OBLIGATIUNILE
Reprezinta bunuri incorporale si apar ca titluri de valoare emise de societatile de capital,
in baza carora titularul dobandeste anterior dreptul fata de societate .
Ca si in cazul actiunilor ele pot fi nominative si la purtator. Valoarea nominala a unei
obligatiuni emise de o societate pe actiuni nu poate fi mai mica de 25000 lei. Obligatiunile se
ramburseaza, de regula, la scadenta.

Adunarea generala in cadrul societatilor pe actiuni

Conform legii romane, adunarile general la nivelul unei societati pe actiuni pot fi
ordinare sau extraordinare si se pot desfasura la sediul societatii, daca prin actul constituiv nu se
dispune altfel.
Adunarea generala – are caracter obligatoriu in sensul ca trebuie sa se intruneasca cel
putin o data pe an, caracterul obligatoriu se manifesta si cu privire la problemele ce urmeaza a se
discuta in cadrul ei.
Atributiile adunrii generale, conform art. 111 alin. (2) din L. NR. 31 /1990, republicata:
1. sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, dupa ascultarea
raportului administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si sa fixeze dividentul;
2. sa aleaga adiministratorii si cenzorii;
3. sa fixeze sumele ce se cuvin administratorilor si cenzorilor pentru activitatea pe care o
presteaza daca remunerarea lor nu a fost fixata prin chiar actul constitutiv;
4. sa se pronunte asupra gestiuni administratorilor;
5. sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pentru urmatorul
exercitiu financiar;
6. sa hotarasca cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati
ale societatii;
Adunarea generala este legal constituita in masura in care in cadrul ei particiapa actionari
care reprezinta cel putin jumatate din capitalul social.
Procedurile de convocare – convocarea este supusa unei proceduri speciale de publicitate.
In continutul oricarei convocari se impune a fi cuprinse:
- data si locul adunarii generale;
- specificarea ordini de zii.

Avand in vedere faptul ca ceea ce intereseaza este ca actionarii sa fie informati de

momentul si locul desfasurarii adunarii generale art. 117 din.L. nr. 31/1990, republicata
stabileste 3 moduri concrete de efectuare a convocarii, respectiv:
1. convocare prin presa (cel putin 15 zile inainte);
2. convocare prin scrisoare (cel putin 15zile inainte);
3. convocare prin afisaj la sediul unitatii (15).
In mod exceptional daca actionarii detinatori ai intregului capital hotarasc astfel in
unanimitate pot desfasura adunarea generala fara nici un fel de formalitate de convocare
prealabila. Mai mult decat atat art. 121 din L. nr. 31 /1990, republicata permite desfasurarea
adunarilor generale si pe cale de consecinta, adoptarea in mod valabil a unor hotarari, prin
corespondenta. O asemenea solutie cu caracter exceptional poate functiona numai in cazul
sociatatilor inchise, in cadrul carora actionarii detin actiuni nominative.
Exercitarea dreptului la vot

19
Titularii dreptului - ca regula generala fiecare actiune da dreptul la vot. In aceste conditii
actionarii isi vor exercita dreptul la vot, drept care se concretizeaza in posibilitatea de interventie
directa in decizia adoptata de societatea comerciala, proportional cu actiunile pe care le detin.
Au drept la vot in adunarea generala atat actionarii care detin actiuni nominative cat si cei
care detin actiuni la purtator.Conform art. 122 din L. nr. 31/1990, republicata, actionarii care
detin actiuni la purtator au dreptul la vot in adunarea generala daca depun actiunile cu cel putin 5
zile inainte de data sedintei.
- Participarea la vot . Actionarii pot participa la vot in mod direct sau prin reprezentare
(conform art. 14 din L. NR. 31/ 1990, republicata, reprezentarea nu se poate face direct ci prin
alti actionari, in baza unei procuri speciale. De asemenea in cazul actionarilor persoane juridice,
acestea isi exercita dreptul la vot in cadrul adunarilor generale, prin intermediul reprezentantilor
lor. Cu valoare de principiu, art. 127, stabileste ca dreptul la vot nu poate fi cedat, conventiile
contrare fiind lovite de nulitate absoluta.

Publicitatea hotararilor adunarii generale

Hotararile adunarii generale au caracter obligatoriu atat pentru actionarii care au
participat la vot cat si pentru cei absenti sau cei care au votat contra. Prin publicitatea hotararilor
se asigura si opozbilitatea acestora fata de terti, art. 130 alin. (4) din L. nr. 31 /1990, republicata,
stabilind ca hotararile adunarilor generale se depun in termen de 15 zile la Oficiul registrului
comertului, spre publicare in M.O. Nu este necesara publicitatea, respectiv in cazul in care
hotararea inplica modificarea actului constitutiv. Punerea in executare a hotararii se realizeaza
numai dupa implinirea formalitatilor legate de publicitatea hotararii.

Actiunea in anulare a hotararilor adunarii generale

Daca prin lege se recunoaste obligativitatea absoluta si faptul ca efectele hotararii
generale se produc fata de toti actionrii, legea stabileste, in contrapartida, posibilitatea atacarii
hotararii adunarii generale de catre oricare dintre actionarii care au fost prezenti la adunare sau
care au votat impotriva hotariarii, in masura in care acestia au solicitat sa se insereze opozitia lor
in procesul verbal de sedinta. Actiunea este de competenta tribunalului din raza teritoriala a
sediului societati si poate fi introdusa intr-un termen de 15 zile de la data publicarii hotararii in
M.O.

ADMINISTRAREA SOCIETATII PE ACTIUNI

- Administratorul – societatea comerciala poate fi administrata de unul sau mai multi

administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv, sau de adunarea generala
ordinara fiind competenta conform legii sa revoce din functie administratorul. Administratorii
sunt temporari, in actul constitutiv stabilindu-se durata mandatului acestora.
Chiar daca actionarii sunt in drept sa stabileasca durata mandatului administratorilor prin
actul constituiv, si legea, la randul ei stabileste anumite reguli in acest domeniu, astfel:
- in cazul primilor administratori, durata mandatului acestora nu poate fi mai mare de 4
ani;
- in cazul in care in actul constitutiv nu este precizata durata mandatului, conform art. 134
din L. nr. 31/1990, republicata, acesta v-a fi de 2 ani . De regula sunt reeligibili.

Obligatiile administratorului:
1. de a depune o garantie;
2. de a depune un specimen de semnatura.

Consilul de administratie

20
 Conform art. 134 alin. (2) din L. nr. 31 /1990, republicata, in cazul in care societatea este
administrata de catre mai multi administratori, ei vor constitui un consiliu de administratie.
Consilul de administratie este un organ de gestiune al societatii.
Atributii:
- In principiu consiliul de administratie poate sa decida cu privire la orice operatiune
legata de gestiunea societatii. Ei pot incheia acte juridice prin care sa dobandeasca, sa
instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul
societatii. O atributie speciala conf. art. 153 din L. nr. 131/1990 ,republicata, astfel cum a fost
modificata prin L. nr. 161/2003, potrivit careia, daca aadministratia constata reducerea
capitalului social cu mai mult de jumatate, ca urmare a pierderilor din activul net, sunt oblgati sa
convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotara:
- fie reconstituirea capitalului social;
- fie reducerea capitalului social;
- fie dizolvarea societatii.

Inregistrarea hotararilor consiliului de administratie

Consiliul de administratie se considera valabil intrunit daca la sedinta participa cel putin
jumatate din numarul total de administratori. Consiliul de administratie se intruneste ori de cate
ori este necesar dar nu mai putin de o data pe luna. Legea impune ca la fiecare sedinta a
consilului de administratie sa se intocmeasca un process-verbal de sedinta, care trebuie sa
cuprinda in mod obligatoriu:
- ordinea deliberarilor;
- deciziile adoptate;
- numarul de voturi intrunite de fiecare decizie;
- opiniile separate.

Conditiile cerute administratorului

Administrarea unei societati poate fi asigurata de administrator persoana fizica sau
juridica. In cazul in care administrator este o persoana fizica aceasta trebuie sa indeplineasca cel
putin calitatile impuse de lege fondatorului, respective, sa aiba , capacitate legala si sa nu fi
savarsit o infractiune care sa-l faca nedemn pentru o asemenea calitate conform art. 6 alin (2) din
L. NR. 31 /1990. Daca este numita sau aleasa administrator o persoana care ulterior se regaseste
intr-unul din cazurile de nedemnitate prevazute de art. 6 din lege, cel in cauza va fi decazut din
drepturile de administrator. La fel si pentru administratorul persoana juridica.

Comitetul director
Alaturi de consiliul de administratie, legea romana recunoaste si posibilitatea numirii
unui al doilea organ collegial, rspectiv comitetul de directie, caruia conform art. 140 alin.(1)din
L.nr. 31/1990, republicata, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile si
prerogativele sale. Membri comitetului de directie sunt administratori si se intrunesc cel putin o
data pe saptamana sub conducerea directorului societatii sau a presedintelui consiliului de
adminstratie.

Functionarii societatii comerciale

Sunt functionari ai societatii comerciale, conform legii, directorii executivi ai societatii
respective, acestia revenindu-le sarcina de a realiza operatiunile curente ale societatii. Numirea
lor este de competenta consiliului de administratie si sunt raspunzatori fata de societate si de
terti, ca si administratorii pentru neandeplinirea indatoririlor lor.

Controlul societatii comerciale

Asigurarea unui control activitatii desfasurate de catre societate are in vedere atat
interesul actionarilor, cat si al tertilor, care numai astfel se pot angaja in cunostinta de cauza in

21
relatii contractuale. Adunarea generala a actionarilor va hotara contractarea auditului financiar
sau numirea cenzorilor. Durata mandatului unui cenzor este de 3 ani.

Obiectul controlului efectuat de cenzori

Controlul efectuat de cenzori se concretizeaza practic intr-o verificare a respectarii legii
de catre cei abilitati sa indeplineasca acte juridice. Din acest punct de vedere cenzorii nu apar ca
organe de decizie la nivelul societatii comerciale.

Sesizarea cenzorilor
Potrivit art.149 alin (1) din L. nr. 31 /1990, republicata oricare actionar are dreptul sa
reclame cenzorilor faptele pe care le considera ca trebuie cenzurate. Astfel sesizati cenzorii au
obigatia de a verifica faptele sustinute de actionari si in masura in care sesizarile sunt intemeiate
vor avea in vedere la intocmirea raportului prezentat in fata adunarii generale a actionarilor.

FUNCTIONAREA SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITTA

Principalele drepturi ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata:
- dreptul la informare;
- dreptul la vot;
- dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului
societatii;
- dreptul de actiona in justitie;
- dreptul de a se retrage din societate;
- dreptul la profit.
Obligatiile asociatilor in cadrul societatii cu raspundere limitata:
- participarea la pierderi;
- obligatia de non-concurenta.
Raspunderea asociatilor in societatea cu raspundere limitata
In principiu asociatii nu sunt raspunzatori de gestiunea societatii atata vreme cat aceasta
este in sarcina administratorului. Cu toate acestea legea stabileste doua situatii in care se retine
direct raspunderea asociatilor:
1. in momentul constituirii societatii, daca declara fals in legatura cu aportul al capitalul
social;
2. daca valoarea aportului in natura este mai mica decat cea declarata de asociatul care
s-a obligat la acel aport.

Adunarile generale – adunarea asociatilor reprezinta forma de organizare, care permite

elaborarea si exprimarea in decizii si hotarari a vointei sociale. Ca regula generala, in adunarea
generala o hotarare se adopta cu votul asociatilor reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor
si a partilor sociale, in afara cazului cand in actul constitutiv se prevede altfel.
Atributiile adunarii generale:
1. numeste celelalte organe ale societatii sau le revoca;
2. fixeaza limitele de competenta a organelor numite de ea;
3. exercita controlul asupra activitatii organelor societatii;
4. decide modificarea actului constitutiv al societatii.

Administratorii societatii – societatea poate fi administrata de unul sau mai multi

administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii
general. Atributii:
- pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii,
afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv.

22
 Controlul gestiunii societatii
Adunarea asociatilor in baza prevederilor inscrise in actul constituiv poate stabili alegerea
unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor. Daca numarul asociatilor trece de 15,
numirea cenzorilor este oblige
torie. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate

23