nr.

1.1.

1.2.

Subiectul 1. Notiunea de drept al afacerilor

Continutul subiectului
Relatati despre notiunea de drept al afacerilor si raporturile juridice pe care le
reglementeaza, referindu-va inclusiv la notiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Drept al afacerilor un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale
patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de
intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate.
Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea
economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:
- R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de
intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor,
reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor
PF);
- R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea
si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de
bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);
- R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator
(legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera
activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula,
dreptul comercial isi are originea in lege speciala cod comercial.
Dreptul antreprenoriatului
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De
exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul
distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte
legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe
care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au
calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
Clasificati izvoarele dreptului afacerilor dupa forta juridica, evidentiind rolul uzantelor,
practicii judecatoresti, doctrinei si a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea
ierarhie:
1. Constitutia stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa,
concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle
Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale Constitutia obliga la respectarea
conventiilor si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor
tratate la care RM este parte.
3. Legile (organice si ordinare) deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta
in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi),
legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In
cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in
detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica
prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme
juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine
norme juridice speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de
lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor
sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde
norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru
institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor).

puncte
3 pct.

5 pct.

1.3.

1.1.

1.2
.

Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara
nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a
Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente)
ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza
din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de
drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de
important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.
Unii autori afirma ca raporturile juridice dintre autoritatile publice si persoanele
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Altii
afirma ca raporturile juridice dintre stat si persoanele fizice si juridice ce apar in
legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator sunt reglementate de dreptul
afacerilor. Dovediti care din autorii mentionati au dreptate.
Dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale ce apar in activitatea administratiei de
stat sau in legatura cu aceasta. Adica relatiile intre organele administrative si intre acestea
si alte organe de stat, cele dintre administratie si cetateni. De asemenea, reglementeaza
relatiile de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau persoanele juridice de drept
privat care exercita atributii de putere publica, precum realizarea unui interes public,
asimilate autoritatilor publice, pe de o parte, si cei vatamati in dreptul lor prin acte
administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte.
Observam ca dreptul administrativ nu reglementeaza relatiile dintre stat si persoane fizice
sau juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe care acestea
trebuie sa le efectueze in fata statului.
Autoritatile publice au dreptul sa intervina in activitatea de intreprinzator numai in limita
competentei stabilite de legislatie.
Conform Codului Civil al RM, daca un act al unei autoritati publice incalca drepturile si
interesele intreprinzatorilor acesta este declarat nul iar prejudiciile cauzate
intreprinzatorilor prin acest act vor fi reparate integral de autoritatea publica emitenta.
Opinia mea este ca ambele afirmatii sunt corecte, doar ca este vorba despe situatii diferite:
* in prima este vorba despre reglementarea de natura conflictuala dintre autoritatile
publice si persoanele private vatamate in dreptul lor prin acte administrative ale acestor
autoritati
* in a doua situatie vorbim despre intreaga procedura de inregistrare de stat a persoanelor
fizice sau jurdice, despre legislatia privind activitatea de intreprinzator, despre controalele
de stat asupra functionarii conform legislatiei a persoanelor fizice sau juridice respective,
etc.

7 pct.

Subiectul 2. Dreptul de a desfasura activitate de intreprinzator

Caracterizati notiunea dreptul de a desfasura activitate de intreprinzator.
Dr. de a desfasura activitate de intreprinzator reprezinta dreptul persoanei de a initia si
desfasura activitati de extragere, prelucrare, cultivare, fabricare si comercializare a bunurilor, de
executare a lucrarilor si prestare a serviciilor catre consumatori in scopul obtinerii de profit.
Acest drept intra in continutul capacitatii de folosinta a individului, adica o persoana fizica are
dreptul sa practice o astfel de activitate si fara a constitui persoana juridica.
Analizati continutul dreptului de a desfasura activitatea de intreprinzator.
Continutul dreptului: presupune posibilitatea subiectului de a-si alege:
- Forma in care va fi desfasurata activitatea de intreprinzator
- Genul de activitate
- Teritoriul pe care va desfasura activitatea de intreprinzator
- Dreptul de a folosi propriile valori patrimoniale
- Dreptul de a atrage resurse materiale si financiare

1.3
.

nr.
1.1
.

- Dreptul de a angaja salariati

- Dreptul de a-si gestiona afacerea
Momentul din care apare dreptul:
1. Persoana fizica - ca element al capacitatii de folosinta, apare o data cu nasterea persoanei
si constituie o premisa pentru a desfasura fapte propii doar o data cu inceperea capacitatii
de exercitiu si doar dupa inregistrarea lui in calitatea de intreprinzator individual. Fara
inregistrarea la stat, activitatea de intreprinzator este considerata ilegala iar persoana
poate fi trasa la raspundere contraventionala sau penala fara a avea posibilitatea de a
declara nule actele juridice incheiate.
- Daca s-a inregistrat in calitate de intreprinzator individual
- A obtinut patenta de intreprinzator
- A inregistrat o gospodarie taraneasca
2. Persoana juridica de la data inregistarrii de stat, exceptie o constitutie activitatile
licentiate care vor putea fi desfasurate numai dupa obtinerea licentei.
Cetateanul Ion Verega este titular al patentei de intrepinzator pentru activitatea de comert
cu amanuntul in chioscuri si in alte incaperi ce ocupa terenuri separate, a caror suprafata nu
depaseste 7 m2, in satul natal. Vara a hotarat sa plece pe o saptamana la Marea Neagra sa
se odihneasca. Pentru ca sa inchida chioscul in aceasta perioada l-a rugat pe tatal sau sa
continue activitatea de vanzare-cumparare in baza patentului si pentru aceasta a transmis
patenta sa tatalui sau, care de asemenea avea prenumele Ion, dar, pentru orice
eventualitate a incheiat cu tatal sau si un contract de munca. In perioada cat sa aflat la
odihna chioscul lui a fost controlat de catre inspectorul fiscal si politistul de sector. Ion
Verega fiul a fost chemat la Inspectoratul fiscal din raion. Dar pina a pleca acolo, el a
hotarat sa se consulte cu un avocat: are tatal sau dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator in locul fiului? Are dreptul fiul sa-i transmita patenta tatalui sau? Poate el
incheia un contract de munca sau de prestari servicii cu tatal sau pentru perioada care a
plecat la odihna? Intocmiti o nota informativa cu raspunsul la intrebarile puse.
Patenta este un act personal, care certifica dreptul titularului de a desfasura activitate de
intreprinzator. In baza patentei, numai titularul acesteia are dreptul de desfasurare a genului de
activitate vizat. Transmiterea patentei catre o alta persoana sau angajarea in activitate a unor terti
se sanctioneaza cu suspendarea patentei, aceasta incetindu-si valabilitatea. Respectiv, titularul
petentei nu are dreptul sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator
specificate in patenta;
Astfel observam ca Ion Verega nu avea dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator in locul
fiului sau iar Ion Verega (titularul patentei) nu avea dreptul sa transmita patenta tatalui sau si nici
sa incheie un contract in acest sens.
Subiectul 3. Notiunea si clasificarea activitatii de intreprinzator
Continutul subiectului
Relatati despre elementele activitatatii de intreprinzator din definitia acesteia.
Activitatea de intreprinzator reprezinta activitatea de fabricare a productiei, de executare a
lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora, in mod
independent, din proprie initiativa, in nume si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala,
in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Mai este numita si afacere si reprezinta un mijloc legal de acumulare a bogatiilor, de asigurare a
existentei materiale si spirituale. Apare o data cu formarea relatiilor de piata, prin vointa oamenilor,
devenind astfel obiectul reglemenatrii normelor de drept si dobindind caracter juridic.
1. Activitate practicata de cetateni si de asociatiile lor atit persoanele fizice cit si persoanele
juridice pot practica activitate de intreprinzator (persoana fizica: intreprinzator individual;
a obtinut patenta de intreprinzator; gospodarie taraneasca. Persoana juridica: dupa
inregistrarea de stat)
2. Activitatea independenta intreprinzatorul actioneaza independent, fara acordul unor
organe ierarhic superioare.
3. Activitate din proprie initiativa nimeni nu poate fi obligat sa practice activitate de
intreprinzator. Este un drept ci nu o obligatie.
4. Activitate in nume propriu este practicata de catre persoana care a solicitat inregistrarea.
5. Activitate pe risc propriu si sub raspundere proprie o data cu dezvoltarea unei afaceri,
indiferent de tipul acesteia, survin anumite riscuri materiale pe care intreprinzatorul si le

Punct
e
3 pct.

asuma in situatia in care activitatea este ineficienta sau daca acesta isi incalca obligatiile.
6. Activitate permanenta nu exista reglementari care ar inceta activitatea de intreprinzator
atita timp cit toate obligatiile sunt onorate.
Activitate aducatoare de beneficii obtinerea de profit este scopul general al activitatii de
intreprinzator.

1.2
.

1.3
.

Clasificati genurile activitatii de intreprinzator dupa criteriile cunoscute.

5 pct.
Genurile activitatii de intreprinzator pag. 56-64.
Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati:
fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga
un gen de activitate comercializarea produselor).
1) Activitati interzise (mercenari/ trafic de fiinte umane/ trafic de copii/ munca fortata/
proxenetismul/etc)
2) Activitati monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de persoane
juridice constituite de stat. Ex. Confectionare ordinilor si amedaliilor/ prestarea serviciilor
postale/ imprimarea si baterea monedei si a hirtiilor de valoare de stat/ tratamentul
animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase/etc)
3) Activitati monopoluri naturale (ex. Exploatarea garilor feroviare/autostrazilor/cailor
navigabile naturale si artficiale/ retelelor magistarle de telecomunicatii/etc.)
4) Activitati supuse licentierii (sunt activitatile care implica utilizarea resurselor limitate ale
statului, necesita stabilirea conditiilor si cerintelor speciale de activitate, precum si
verificarii respectarii acestora pe parcursul activitatii, pentru excluderea prejudicierii
drepturilor, intereselor legitime si sanatatii cetatenilor, mediului inconjurator si securitatii
statului.)
5) Activitati practicate in baza patentei de intreprinzator
Activitati care pot fi practicate liber (fara autorizatie speciala) (intreprinzatorii persoane fizice si
persoane juridice pot, dupa inregistrarea de stat, sa desfasoare liber genurile de activitate care nu
sunt supuse licentierii sau oricaror alte autorizatii)
Argumentati daca urmatoarele activitati pot fi calificate ca fiind de intreprinzator:
a)activitatea avocatului; b)activitatea persoanei care comercializeaza carti la taraba;
c)activitatea angajatului; d)activitatea institutiei de invatamant; e)activitatea actionarului;
f)activitatea pastorului; g)activitatea agentului brokerului la bursa de valori, h)activitatea
notarului; i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; k) activitatea profesorului
care acorda lectii particulare (se practica in baza patentei de intreprinzator)
a) Legislatia RM nu evidentiaza activitatile liberale, respectiv activitatea avocatului nu poate
fi considerata drept activitate de intreprinzator deoarece ar micsora esential costul unui
astfel de serviciu, ceea ce ar duce la minimalizarea avantajelor de care se bucura bugetul
statal in urma achitarii de catre acestia a taxelor de practicare.
b) activitate practicata in baza patentei de intreprinzator
c) este un raport de dreptul muncii intre intreprinzator si angajatii sai
d) nu este activitate de intreprinzator
e) Actionarul este membru al Societatii pe Actiuni. S.A. este o forma juridica de organizare a
activitatii de intreprinzator.
f) Este o activitate practicata in baza patentei de intreprinzator
g) Este o activitate supusa licentierii de catre Comisia Nationala a Pietei Financiare
h) Nu este activitate de intreprinzator
Este o activitate practicata in baza patentei de intreprinzator

7 pct.

Subiectul 4. Natura juridica a activitatii de intreprinzator

nr.
2.1.

Continutul subiectului
Caracterizati notiunea activitatii de intreprinzator, referindu-va si la notiunile activitate
economica, antreprenoriat, afaceri.

Activitatea de intreprinzator - activitatea de fabricare a productiei, de executare a

lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in
mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea
lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Natura juridica a activitatii de intreprinzator:
a) Au caracter patrimonial este o activitate comerciala, deoarece sunt
aducatoare de profit, avind drept consecinta majorarea patrimoniului pus in
circulatie
b) Au caracter nepatrimonial este o activitate necomerciala deoarece sunt
activitati de gestiune si de consum al bunurilor, practicata de o categorie mai
larga de subiecte

Puncte
3 pct.

De cele mai multe ori, o activitate este, in acelasi timp, atit activitate comerciala cit si
necomerciala. Drept exemplu poate servi invatamintul. Activitatea de organizare a
invatamintului practicata de o persoana juridica se considera necomerciala desi cei
care beneficiaza de serviciile unei astfel de persoane juridice platesc pentru aceste
servicii sume importante. Activitatea de instruire practicata in particular , contra plata,
de o persoana fizica, este considerata de lege activitate de intreprinzator.
Activitate economica este acea activitate umana de producere, circulatie si repartitie
a bunurilor materiale si imateriale, care are drept scop satisfacerea cerintelor de
consum neintrerupt ale amoului pentru asigurarea existentei sale. Activitatea
economica este mai larga decit activitatea de intrerpinzator, dat fiind faptul ca este
inclusa si activitatea de consum.
Antreprenoriat este acea activitate in care se include fabricarea/producerea bunurilor
materiale sau prestarea de servicii.
Afacerea este acea activitate legala din domeniul agricol, industrial, comert,
financiar etc. desfasurata in scopul obtinerii de profit.
2.2.

Comparati activitatile monopol de stat cu activitatile monopol natural.

1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de
stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre
AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat;
prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si
comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a
armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea
acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea,
procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub
controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de
concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul
poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele
consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
caile ferate magistrale cu zonele lor de protectie, instalatiile de cale, constructiile de
arba si serviciile de exploatare a acestora;
statiile si punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologica si trecerea garniturilor de
tren (materialului rulant);
garile feroviare;
autostrazile, construite din contul bejetelor republican si locale, cu zonele de
protectie, constructiile de arba si serviciile de intretinere si exploatare a acestora;
caile nevigabile naturale si artificiale, cu sistemele de navigatie si conditiile
navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalatiile portuare, debarcaderele si danele de acostare de
folosinta generala pe caile de comunicatie pe ape naturale, cu serviciile de intretinere
si exploatare a lor;
intreprinderile pentru toate tipurile de transport in comun, cu exeptia taximetrilor;
retele magistrale de telecomunicatii;
retele de televiziune si radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
retele publice de radiodifuziune prin fir;
retele de telecomunicatii internationale;
reteaua de difuziune a presei periodice.
in complexul termico-energetic:
intreprinderile stationare de producere a energiei electrice si termice, conectare la
sistemul energetic unic;
retelele electrice de toate tensiunile si retelele termice magistrale ale sistemului
energetic unic;
retelele de gaze si obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin
conducte.

5 pct.

2.3.

intreprinderile si organizatiile, care exploateaza retelele si comunicatiile de

aprovizionare cu energie termica, conductele de apa si canalizare;
serviciile pentru colectarea gunoiului si curatirea zapezii;
intreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;
intreprinderile pentru inmormitarea substantelor radioactive (noxelor) si a altor
substante daunatoare.
aeroporturile, complexele de constructii si mijloace tehnice ale aeroporturilor,
sistemelor de dirijare a circulatiei aeriene, de comunicatie dintre navele aeriane si de
asigurare a securitatii decolarii si aterizarii aeronavelor.
Societatea comerciala Tabla SRL a procurat din Germania utilaje pentru
confectionarea numerelor de inmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc.
Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confectionare a
numerelor tuturor solicitantilor. Tabla SRL avea contract si cu Politia Rutiera care,
fiind responsabila de inmatricularea automobilelor, le punea la dispozitia proprietarilor
de automobile.
Prin Hotararea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit ca productia si livrarea
tuturor numerelor de inmatriculare a mijloacelor de transport se pun in sarcina S.A.
Artmet, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producator asupra producerii
numerelor de inmatriculare.

7 pct.

Este oare confectionarea numerelor de inmatriculare o activitate monopol de stat? Ce

trebuie sa intreprinda SRL Tabla pentru a desfasura activitatea de confectionare a
numerelor de inmatriculare?
Raspuns : Conform Legii nr. 131 privind siguranta traficului rutier, tine de competenta

Ministerului Tehnologiei Informatiilor si Comunicatiilor sa elaboreze modele si sa

elibereze certificate si numere de inmatriculare a vehiculelor. Observam ca este
monopol de stat bazat pe competenta si atributiile oferite de legislatia in vigoare.
Desi SRL Tabla va avea dreptul sa fabrice placute de inmatriculare cu conditia
respectarii standardelor legale, inregistrarea acestora tine numai de competenta
Registrului ceea ce face absolut inutila existent unui astfel de SRL deoarece avind
propria directive de fabricare, Registru nu va apela la terti pentru obtinerea propriu
zisa a placutelor de inmatriculare.
nr.
1.1
.

1.2
.

Subiectul 5. Licentierea activitatii de intreprinzator.

Continutul subiectului

Punct
e
Relatati despre notiunea de licenta referindu-va la ea ca la autorizatie de a 3 pct.
desfasura activitatea de intreprinzator si ca drept al titularului de licenta
Licenta este un act oficial, eliberat de autoritatea publica pentru licentiere, ce atesta
dreptul titularului de licenta de a desfasura intr-o anumita perioada genul de activitatea
indicat in ea, cu respectarea obligatorie a unor conditii.
Licenta este personala si nu poate fi transmisa unor altor persoane. Incalcarea acestei
interdictii are ca efect retragerea licentei.
Rolul licentei este:
a) Reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare
genul respectiv de activitate
Este un bun din patrimoniul intreprinzatorului fara de care activitatea sa ar fi ilegala.
Comparati procedura de licentiere a activitatii de transport de pasageri(de catre 5 pct.
Camera de Licentiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani) cu activitatea
farmaceutica
In ambele situatii, se depune o cerere care va contine o declaratie de solicitare a
licentei, in prezenta acteleor necesare pentru identificarea solicitantului, dovada
inregistrarii de stat, etc.
In cazul activitatii de transport de pasageri se evidentiaza: dovada inmatricularii
transportului, contractul de munca care confirma angajarea unei persoane responsabile
din punct de vedere medical si al studiilor pentru transportarea pasagerilor, controlul
zilnic al soferului inainte de fiecare cursa, etc.
In cazul activitatii farmaceutice se evidentiaza: autorizatia Comitetului Permanent de
Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si

incaperilor destinate activitatilor legate de circulatia substantelor narcotice si

psihotrope si a precursorilor, dovada studiilor in domeniul farmaceutic, certificatul
care confirma perfectionarea continua a cunostintelor, etc.
Dupa efectuarea etapelor generale de obtinere a licentei, in ambele situatii se
realizeaza atit controlul planificat cit sic el inopinat din partea statului.
La efectuarea controlului respectarii conditiilor de licentiere, Camera de Licentiere va
tine cont
de urmatoarele principii:
a) legalitatea si respectarea competentei stabilite de lege;
b) neadmiterea aplicarii sanctiunilor care nu sint stabilite de lege;
c) tratarea dubiilor, aparute la aplicarea legislatiei, in favoarea titularului de licenta;
d) efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
e) prescrierea recomandarilor pentru inlaturarea incalcarilor constatate in urma
controlului;
f) dreptul de a ataca actiunile autoritatii de licentiere.

1.3
.

Se retrage licenta activitatii de transport de pasageri in urmatoarele situatii:

1. cererea titularului de licenta privind retragerea acesteia
2. decizia cu privire la anularea inregistrarii de stat a titularului de licenta
3. depistarea unor date neautentice in documentele prezentate autoritatii de
licentiere
4. stabilirea faptului de transmitere a licentei sau a copiei de pe aceasta altei
persoane in scopul desfasurarii genului de activitate licentiate
5. neinlaturarea, in termenul stabilit, a circumstantelor care au dus la suspendarea
temporara a licentei
6. nerespectarea a doua oara a prescriptiilor privind lichidarea incalcarilor ce tin
de conditiile de licentiere
Se retrage licenta activitatii farmaceutice in urmatoarele cazuri :
1. achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice
care nu au fost autorizate in modul stabilit;
2. producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, fara aprobarea
organului abilitat;
3. practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in
licenta;
4. desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o
astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
5. conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
6. practicarii repetate, dupa aplicarea amenzii prevazute de legislatie, a activitatii
farmaceutice fara utilizarea sistemului informational automatizat de evidenta a
circulatiei medicamentelor.
Termenul licentei pentru ambele tipuri de activitati este de 5 ani.
Taxa pentru eliberarea licentei este de 3250 lei (pentru ambele categorii de licente). In
cazul activitatii farmaceutice exista si o anumita facilitate in cazul unitatilor
farmaceutice din localitatile rurale - 2340 lei.
Camera de Licentiere a decis retragerea licentei SRL Titan pentru activitatea 7 pct.
particulara de detectiv si paza. Ca motiv al retragerii Camera a indicat ca titularul de
licenta a desfasurat activitatea de depozitare si folosire a substantelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicita raspuns la urmatoarele intrebari: a) poate sa fie
retrasa licenta pentru un gen de activitate daca societatea nu a incalcat modul de
desfasurare a acestui gen, ci a desfasurat o alta activitate ?; b) poate SRL Titan sa
obtina o alta licenta pentru genul de activitate ?; c) Este in drept Camera de Licentiere
sa retraga licenta de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licentei pentru
acest gen de activitate; Elaborati o nota informativa cu raspunsuri la intrebari.
Anisoara: Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de
intreprinzator, desfasurarea unei alte activitati decit cele pentru care a fost acordata
licenta, nu este temei de retragere a licentei.

Pentru folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica este

necesara licentierea de catre MAI, astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi
retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua
activitate realizata cu depozitarea substantelor explosive.
Persoanele care practica activitatea particulara de detectiv si de paza pot inceta
activitatea din proprie initiativa, precum si in temeiul deciziei organului care a
eliberat licenta daca ele au incalcat legislatia, cu restituirea, in termen de 10 zile,
organelor emitente a tuturor actelor eliberate.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din
98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica;
(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din
speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)

nr.
1.1.

Subiectul 6. Obligatia intreprinzatorului de a obtine licenta.

Continutul subiectului
Relatati despre organul/ele de stat imputernicite de a elibera licente.
Autoritatile de licentiere sint:
a) Camera de Licentiere;
b) Banca Nationala a Moldovei;
c) Comisia Nationala a Pietei Financiare;
d) Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica;
e)Agentia Nationala pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia
Informatiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Se supun reglementarii prin licentiere urmatoarele genuri de activitate:
a) de catre Camera de Licentiere:
1) activitatea de audit;
10) importul si/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor;
11) transportul auto de calatori in folos public;
15) activitatea topogeodezica si cartografica;
17) importul si/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substantelor si
materialelor chimice toxice, a articolelor si produselor chimice de menaj;
18) confectionarea si distrugerea stampilelor;
19) activitatea particulara de detectiv sau de paza;
b) de catre Banca Nationala a Moldovei:
33) activitatea bancilor si unitatilor de schimb valutar (altele decit bancile);
c) de catre Comisia Nationala a Pietei Financiare:
34) activitatea asiguratorilor (reasiguratorilor), brocerilor de asigurare si/sau de reasigurare;
35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii;
36) activitatea asociatiilor de economii si imprumut;
37) activitatea profesionista pe piata valorilor mobiliare;
38) activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) de catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica:
39) importul si comercializarea cu ridicata si/sau cu amanuntul a benzinei, motorinei si/sau
a gazului lichefiat la statiile de alimentare;
40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice si/sau activitatea de
dispecerat central; distributia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife
reglementate sau nereglementate;
e) de catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si
Tehnologia Informatiei:
42) utilizarea frecventelor sau canalelor radio si/sau a resurselor de numerotare in scopul
furnizarii retelelor si/sau serviciilor de comunicatii electronice;
43) serviciile de creare, implementare si de asigurare a functionarii sistemelor
informationale automatizate de importanta statala, inclusiv a produselor program;
f) de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului:

Puncte
3 pct.

44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrica

terestra si/sau prin orice alte mijloace de telecomunicatii decit cele radioelectrice terestre.
1.2.

Analizati procedura legala de eliberare a licentei, termenul de valabilitate si incetarea

valabilitatii licentei.
Declaratia (denumirea, datele pj idno, sau daca e pf- datele IDNP/ genul de activitate/
asumarea propriei raspunderi pt respectarea onditiilor de licentiere)
1.Pentru a obtine licenta, solicitantul prezinta la camera de licentiere declaratia de solicitare a
licentei +
-copia certific de inregistrare a intreprinderii, organizatiei, ori copia buletinului pers fizice
-documentele suplimentare in conformitatecu prevederile actelor legislative ce reglementeaza
activitatea licentiata pentru care se solicita licenta. Documentele se depun in original (cu
exceptia cazului in care se utilizeaza serviciul e-licentiere) sau in copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu exceptia celor stabilite spre
verificare prin procedura ghiseului unic.
2. se emite decizia de eliberare sau de respingere a licentei. Examinarea declaratiei se face
timp de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii ei. Declaratia poate fi respinsa din mai multe
motive actele prezentate sunt neautentice, solicitatul nu indeplineste conditiile de licentiere.
Aprobarea poate fi si tacita- atunci cand autoritatea de licentiere nu raspunde solicitantlui in
timpul indicat.
3. Persoana achita taxa doar in cazul in care a fost emisa decizia de eliberare a licentei. Taxa se
plateste in cel mult 30 zile de la data informarii.
Termenul de valabilitate
de regula pe termen de 5 ani, insa sunt genuri de activitpt care se da pe 1 an (jocuride noroc,
import si pastrare alcool etilic) 3 ani (fabricare alcool, produse alcoolice, cu exceptia vinurilor,
comercializarea angro a lor)
Incetarea valabilitatii licentei
In caz de anulare, retragere, suspendare, expirare.

5 pct.

Prelungirea termenului licentei poate fi solicitata de titularul licentei cu cel mult 30 de zile inainte
de expirarea termenului de valabilitate a licentei, dar nu mai tirziu de ultima zi de expirare a
acestuia.
Procedura de prelungire a termenului licentei este similara procedurii de eliberare a licentei.
Se aplica (pe un formular nou/pe acelasi formular) mentiunea privind prelungirea termenului de
valabilitate cu indicarea termenului nou.

1.3.

Societatea cu raspundere limitata ArahnidImob, principalul gen de activitate al careia era

vanzarea - cumpararea bunurilor imobile, precum si evaluarea acestora, s-a adresat la un
avocat cu urmatoarele intrebari:
Are oare societatea nevoie de licenta pentru genurile de activitate desfasurate?
Conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, pentru evaluarea
bunurilor imobile este necesara obtinerea licentei.
Care sunt conditiile pentru a obtine licenta pentru evaluarea bunurilor imobile?
Atestarea de stat a evaluatorilor bunurilor imobile este o conditie obligatorie care permite de a
asigura piata serviciilor de evaluare cu specialisti calificati. Atestarea evaluatorilor bunurilor
imobile se efectueaza de catre Agentia Relatii Funciare si Cadastru conform regulamentului
aprobat de Guvern.
Decizia de acordare a licentei sa fie eliberata de Camera de Licentiere.
Care este lista documentelor necesare pentru obtinerea licentei?
Se depune declaratia de solicitare a licentei, ce contine:
a) denumirea, forma juridica de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizatiei ori
numele, prenumele, adresa si IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau partial, pentru a carui desfasurare solicitantul de licenta
intentioneaza sa obtina licenta sau sa o prelungeasca;
c) asumarea pe propria raspundere de catre solicitantul de licenta a responsabilitatii pentru
respectarea conditiilor de licentiere la desfasurarea genului de activitate pentru care se solicita
licenta si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaratia pentru eliberarea licentei se anexeaza:
a) copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizatiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare in conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaza
activitatea licentiata pentru care se solicita licenta.
Indicati organele specializate antrenate in eliberarea licentelor in general si a activitatii de

7 pct.

evaluare a imobilelor in special.

Activitatea de evaluare a bunurilor imobile se licentiaza numai de catre Camera de Licentiere

2.1
.

2.2
.

2.3
.

Subiectul 7. Suspendarea si retrarea licentei pentru activitatea de intreprinzator

Descrieti cum influenteaza obtinerea licentei sau suspendarea ei asupra capacitatii de exercitiu
a titularului de licenta.
Importanta juridica a licentei consta in dreptul pe care il acorda intreprinzatorului de a activa pe piata
respectiva. Licenta contribuie la realizarea capacitatii civile a titularului, oferindu-i posibilitatea de a
desfasura si genul de activitate indicat in licenta.
De multe ori, insa, licenta limiteaza capacitatea titularului (exemplu pot servi societatile care au
dreptul de a desfasura numai genurile de activitate indicate in licenta, precum sunt: casele de schimb
valutar).
Licenta demonstreaza ca titularul ei intruneste toate conditiile si are toate capacitatile necesare pentru
manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sadesfasoare o anumita activitate.
Comparati temeiurile si procedura de suspendare a licentei cu procedura si temeiurile de
retragere a licentei pentru genurile de activiatea de intreprinzator.
Temeiurile suspendarii:
a) cererea titularului de licenta privind suspendarea acesteia;
b) neachitarea anuala, in termenul stabilit, a taxei pentru licenta;
c) nerespectarea de catre titularul de licenta a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licentei pierdute sau deteriorate;
d) desfasurarea de catre filiala si/sau alta subdiviziune separata a titularului de licenta a activitatii
licentiate fara copia autorizata de pe licenta, in cazurile cind obligativitatea obtinerii copiilor
autorizate de pe licenta este stabilita prin lege.
Temeiurile retragerii:
1. Cererea titularului de licenta privind retragerea acesteia
2. Decizia cu privire la anularea inregistrarii de stat a titularului de licenta
3. Depistarea unor date neautentice in documentele prezentate autoritatii de licentiere
4. Stabilirea faptului de transmitere a licentei sau a copiei de pe aceasta altei persoane in scopul
desfasurarii genului de activitate licentiat
5. Neinlaturarea, in termenul stabilit, a circumstantelor care au dus la suspendarea temporara a
licentei
6. Nerespectarea a doua oara a prescriptiilor privind lichidarea incalcarilor ce tin de conditiile de
licentiere
7. Alte cazuri stabilite de legile speciale ce reglementeaza genul de activitate licentiat.
Suspendarea licentei se face temporar pe cind retragerea este definitiva.
Procedura judiciara de retragere a licentei este identica cu cea a suspendarii activitatii de
intreprinzator.
Activitatea de intreprinzator poate fi suspendata/retrasa prin hotarire judecatoreasca in termen de 5
zile lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu suspendarea/retragerea activitatii
intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de
intreprinzator, acesta trebuie sa anunte autoritatea de licentiere in scris. In caz contrar, are loc
retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
a) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
b) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa.
Societatea cu raspundere limitata Sanatate SRL, principalul gen de activitate al careia era
vanzarea - cumpararea produselor farmaceutice, a fost supusa unui control comun din partea
Ministerului Sanatatii si Agentiei Medicamentului. In procesul controlului a fost descoperite
anumite incalcari de legislatie. De exemplu: a) unul din vanzatorii din farmacie nu avea studiile
necesare pentru a desfasura activitate farmaceutica; b) s-a stabilit, ca contrar dispozitiilor
legale farmacia a vandut unele produse farmaceutice fara prescriptia medicului; c) s-a stabilit

ca unele medicamente care era puse in vanzare aveau termenul de valabilitate expirat. Intre
juristii Minsterului Sanatatii si cel a Agentiei Medicamentului au aparut divirgente cu privire la
sanctiunea care urmeaza a fi aplicata. Primul spunea ca Ministerul trebuie sa-I retraga licenta,
iar cel de-al doilea spunea ca doar Camera de licentiere este ind drept sa retraga licenta, prin
urmare trebuie informata aceasta institutie. Intocmiti o nota informativa in care explicati:
a) pentru incalcarile mentionate poate fi retrasa licenta?
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu
aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice care nu au
fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de producere
sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice, precum si modificarii
documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau parafarmaceutice, fara aprobarea
organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o astfel de
activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist (laborantfarmacist).
b) Cine decide retragerea licentei;
Va decide retragerea licentei Camera de Inregistrare cu interventia Ministerului Sanatatii in ceea ce
priveste rezultatele actului de control realizat asupra activitatii respective.
c) care este procedura de retragere a licentei;
Procedura de retragere a licentei va fi cea generala, si anume:
Licenta poate fi retrasa doar prin hotarire judecatoreasca. Activitatea de intreprinzator poate fi retrasa
prin hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu retragerea activitatii intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta nu a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de
intreprinzator, are loc retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
c) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
d) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa
d) care sunt actele normative care reglementeaza modul de suspendare si retragere a licentelor
pentru activitatea farmaceutica?
1. legea cu privire la activitatea farmaceutica din 1993
2. legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator din 2006
3. legea cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001

1.1.

1.2.

Subiectul 8. Evidenta contabila.

Determinati importanta evidentei contabile pentru fondatorii persoanei juridice si pentru
insasi persoana juridica.
Evidenta contabila asigura:
- inregistrarea cronologica si sistemarica,
- prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie,
decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si
in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ.
- permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate
- furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
Analizati ciclul contabil.
Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:
a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaza in baza documentelor primare si centralizatoare. Documentele
primare se intocmesc in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este imposibil - nemijlocit
dupa efectuarea operatiunii sau dupa producerea evenimentului.

1.3.

1.1
.

1.2

b)evaluarea si recunoasterea elementelor contabile;

Evaluarea si recunoasterea elementelor contabile se efectueaza in conformitate cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara -care devin valabile n Republica Moldova dupa acceptarea
lor de Guvernul Republicii Moldova.
c)reflectarea informatiilor in conturile contabile;
Entitatea care aplica sistemul contabil in partida dubla este obligata sa tina evidenta activelor,
capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor si veniturilor in baza conturilor contabile.
Planul de conturi utilizat de institutiile publice se elaboreaza i se aproba de Ministerul Finantelor.
d)intocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare si centralizatoare se inregistreaza, se acumuleaza si se prelucreaza in
registrele contabile. Nomenclatorul si structura registrelor contabile se stabilesc de catre fiecare
entitate de sine statator, pornind de la necesitatile informationale proprii.
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul si regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaza si se aproba de Ministerul Finantelor.
Regulile specifice de efectuare a inventarierii in ramurile respective se elaboreaza de organele
centrale de specialitate ale administratiei publice si de autoritatile administratiei publice locale,
precum si de alte organe autorizate si se aproba de Ministerul Finantelor
f) intocmirea balantei de verificare, a Cartii mari si a rapoartelor financiare.
Cetateanul Pruteanu solicita consultatie cu privire la obligativitatea tinerii evidentei contabile
de catre: a) titularul patentei de intreprinzator; b) intreprinderea individuala; c) societatea cu
raspundere limitata. De asemenea el solicita ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
tinere a evidentei contabile. Intocmiti o nota informativa cu raspunsul la aceste intrebari.
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in
partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile:
1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ;
2. Valoarea de bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei;
3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune cel mult 9 persoane.
Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla
simplificata.
Deosebirea dintre diferite sisteme contabile:
Sistemul contabil in partida simpla este sistemul contabil care prevede reflectarea unilaterala a
faptelor economice. Nu presupune prezentarea rapoartelor financiare. Este tinut de persoanele care
practica activitate de intreprinzator care nu au obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla
completa. Se tine conform regulilor stabilite de Contabilitatea in partida simpla
Sistemul contabil simplificat in partida dubla este sistemul contabil ce prevede reflectarea faptelor
economice in baza dublei inregistrari. Se aplica variantele simplificate ale planului de conturi
contabile/registrelor/rapoartelor financiare. Este tinut de persoanele care practica activitate de
intreprinzator care nu au obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla completa. Se tine
conform regulilor stabilite de Particularitatile contabilitatii la intreprinderile micului bussines.
Sistemul contabil complet in partida dubla este sistemul contabil care prevede reflectarea faptelor
economice in baza dublei inregistrari cu aplicarea planului de conturi contabile/ registrelor contabile
si rapoartelor financiare. Este obligatorie prezentarea rapoartelor financiare complete.

Subiectul 9. Notiunea de concurenta.

Descrieti conditiile de existenta a concurentei si functiile concurentei.
Concurenta este intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici limiteaza efectiv
posibilitatea fiecaruia dintre ei de a exercita influienta unilaterala asupra conditiilor generale de
circulatie a marfii pe piata respectiva.
Conditii de existenta:
a) Liberalizarea comertului
b) Existenat unui numar suficient de agenti economici privati
c) Liberalizarea preturilor si tarifelor
d) Asigurarea unui cadru legal
Functiile concurentei in economia de piata:
1. Regulator al cererii si ofertei
2. Este factorul determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor
3. Este mecanismul de repartizare a profitului intre agentii economici implicati in productia si
distribuirea marfurilor
Clasificati actele care suprima concurenta dupa criteriile cunoscute.

1.3
.

Intreprinzatorilor li se interzice sa foloseasca mecanise care suprima sau chiar inlatura concurenta,
cum ar fi:
practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui
alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei,
ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a
secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
Mai multi intreprinzatori din or. Hancesti s-au adresat in instanta de judecata cu o cerere
pentru a anula o clauza din contractul de arenda semnat de Primaria or. Hancesti si SRL
VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis in arenda un lot de 20 de ari pentru a
organiza o piata comerciala. Prin contract Primaria s-a obligat ca dupa darea in exploatare a
pietei, sa retraga autorizatiile de comert tuturor micilor intreprinzatori care comercializeaza
marfuri in raza de 1 km de la piata. Dupa ce piata a inceput sa functioneze, Primarul a
retras autorizatiile de amplasare a unitatilor de comert mai multor intreprinzatori care
activau in raza de 1 km de la piata nou formata. In referinta Primariei a fost mentionat ca
motivul retragerii autorizatiilor este necesitatea de a face ordine in oras precum si cel de
onorare a obligatiei contractuale fata de SRL VOCO.
Intocmiti o nota informativa in care expunetiva pozitia in privinta solutionarii litigiului?
Clauza contractuala care stabileste retragerea autorizatiilor respective este catalogata drept un
acord anticoncurential, adica o intelegere dintre agentii economici care au ca obiect restringerea,
impiedicarea sau denaturarea concurentei lor pe piata. Instanta de judecata, in baza legislatiei in
vigoare, va declara nul orice clauza contractuala care restringe dreptul la o concurenta loiala
celorlalti agenti economici. Astfel, este interzis si este considerat nul orice acord al agentilor
economici care ar conduce sau poate conduce la limitarea concurentei pe piata.
Subiectul 10. Concurenta neloiala.

1.1
.

1.2
.

Relatati despre notiunea de concurenta neloiala evidentiind actele calificare ca fiind acte de
concurenta neloiala reglementate in legislatia R. Moldova.
Concurenta neloiala este o incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale
sau industriale numai procedee oneste/corecte. Sunt actele savirsite contrar uzantelor cinstite in
activitatea comerciala sau industriala.
Sunt interzise actiunile intreprinzatorului contrare uzantelor cinstite, inclusiv:
- Denigrarea altor agenti economici - Raspindirea informatiilor false sau denaturate in
satre sa prejudicieze reputatia altui agent economic.
- Confuzia cu intreprinderea concurenta - Folosirea neautorizata/copierea emblemei
comerciale/firmei/marcii (fenomet numit confuzie)
- Spionajul economic - Dobindirea/folosirea/divulgarea informatiilor stiintifice/de
productie/secretelor comerciale (spionaj economic)
Comparati acte de concurenta neloiala calificate ca fiind acte de discreditare a
concurentilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu intreprinderea concurenta.
Exista mai multe tipuri de acte care pot fi considerate drept acte de concurenta neloiala. Dintre ele
deosebim:
Denigrarea altor agenti economici presupune raspindirea unor informatii false sau denaturate care
pot sa duca la prejudicierea averii sau reputatiei unui alt agent economic. Scopul principal al
denigrarii este de a descredita intreprinderea sau produsele concurente.
Denigrarea este posibila prin: inducerea in eroare a cumparatorului privitor la:
- modul si locul fabricarii
- cantitatea si calitatea marfurilor
- compararea neloiala cu marfurile unui alt agent economic, in scop de publicitate
Confuzia este acel act de concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a
intrerprinzatorului concurent (firma, emblema, marca) sau a produselor acestuia (ambalajul). Scopul

1.3
.

principal al confuziei este de a crea consumatorilor iluzia ca obiectul procurat este fabricat de firma
a carei date de identificare au fost utilizate.
Confuzia este posibila prin:
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii
- copierea firmei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic.
O persoana juridica straina titular al marcii de productie Adidas s-a adresat in instanta de
judecata din Moldova cu o cerere catre SRL Piele si a indicat ca ultima vinde pantofi cu
marca de productie ce-i apartine fara permisiunea respectiva. SRL Piele in referinta a
mentionat ca importa incaltamintea din China si nu poarta nici o vina pentru ca incaltamintea
poarta marca respectiva.
Intomiti o nota informativa in care sa se regaseasca explicatii la urmatoarele intrebari:
a) Ce drepturi are titularul marcii ?
Inregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul marcii este in drept
sa interzica tertilor sa utilizeze in activitatea lor comerciala, fara consimtamintul sau:
a) un semn identic cu marca pentru produse si/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
inregistrata;
b) un semn care, din cauza identitatii ori similitudinii cu marca inregistrata si identitatii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn si de marca, genereaza riscul de confuzie
in perceptia consumatorului;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse si/sau servicii diferite de cele pentru care
marca este inregistrata cind aceasta din urma a dobindit un renume in Republica Moldova
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum si utilizarea lui in calitate de ambalaj,
in cazul marcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor in aceste scopuri
sau, dupa caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri si in publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului .
b) Care drepturi i-au fost incalcate titularului de marca;
Dreptul de a folosi in mod exclusiv marca si denumirea produselor sale.
c) Care sunt actele normative care reglementeaza modul de utilizare a marcii si care stabilesc
sanctiunile pentru utilizarea ilegala a marcii;
1. legea privind protectia marcilor din 2008
2. legea concurentei din 2012
d) Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
In cazul cind s-a constatat incalcarea drepturilor, instanta de judecata poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de masuri cu privire la produsele cu care s-a incalcat dreptul asupra unei marci
si, in cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si instrumentele care au servit la crearea si
fabricarea acestor produse. Printre masuri vor figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiva a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlaturata de pe acestea fara a le
deteriora, precum si in cazul in care inlaturarea marcii nu va fi suficienta pentru a exclude incalcarea
de drepturi.
Asigurarea executarii hotaririi judecatoresti:
In cazul in care a emis o hotarire de constatare a incalcarii unui drept asupra marcii, instanta de
judecata, la cererea titularului, poate lua masuri de asigurare a executarii hotaririi impotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat sa inceteze orice actiune ce constituie incalcare a
drepturilor titularului. In acest scop, instanta poate cere depunerea de catre contravenient a unei
cautiuni sau garantii echivalente corespunzatoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor
masuri si impotriva intermediarilor ale caror servicii sint utilizate de un tert pentru a incalca
drepturile sale asupra marcii.
Despagubirile:
La cererea partii lezate, piritul care a incalcat drepturile asupra unei marci cu buna stiinta sau
avind motive rezonabile de a sti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta
le-a suportat in mod real din cauza incalcarii drepturilor sale.
In cazul cind a comis o incalcare din nestiinta sau fara a avea motive rezonabile de a sti acest

lucru, contravenientul se obliga sa recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii.
nr.

Subiectul 11. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului

1.1
.

1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;

2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial
3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o
societate); obtinerea si impartirea beneficiilor.

1.2
.

ActeledeconstituireacooperativedeintreprinzatorLegeaprivind
cooperativeledeintreprinzator
Documenteledeconstituirealecooperativeisintcontractuldeconstituiresistatutul.
(1)Contractuldeconstituirealcooperativeistabilestedrepturile,obligatiilesi
raspundereafondatoriloracesteia.
(2)Contractuldeconstituirealcooperativeitrebuiesacuprinda:
a)denumireadeplinasiprescurtataacooperativeisiinformatiidespresediul
acesteia;
b)scopulsigenurileprincipaledeactivitateacooperativei;
c)termenuldeactivitateacooperativei;
d)listafondatorilorcooperativei;
e)marimeainitialaacapitaluluisocialalcooperativei,cuspecificareamarimiisi
formeiaporturilorefectuatedecatrefiecarefondatorincontulcoteisaleinitiale;
f)termeneleincareseefectueazadecatrefiecarefondatoraporturileincontulcotei
saleinitiale;
g)modulsitermenelederestituireacheltuielilordeconstituiresideinregistrarea
cooperativei;
h)alteprevederiprivindmodulsitermeneledeconstituiresideinregistrarea
cooperativei.
(3)Genuriledeactivitateacooperativeiseindicaincontractuldeconstituiresiin
statutulcooperativeiinconformitatecuclasificatorulactivitatiirespectiveaprobatin
modulstabilit.
(4)Listafondatorilorcooperativeivacuprindedateleindicatelaart.79alin.(2)lit.b)
d).
(5)Contractuldeconstituireestesemnatdefondatoriicooperativei.
(6)Actiuneaprevederilorcontractuluideconstituireinceteazadupainregistrareade
statacooperativeisiindeplinireacelorlalteobligatiidecatrefondatori.
(1)Statutulcooperativeivacuprindeinformatiileprevazutelaart.16alin.(2)lit.a)
c),precumsi:
a)marimeaminimaacapitaluluipropriualcooperativei;
b)drepturile,obligatiilesiraspundereacooperativei,alemembrilorsimembrilorei
asociati;
c)conditiilesimoduldeobtineresideretragereacalitatiidemembrusimembru
asociatalcooperativei;
d)marimeaminima,modulsitermenuldeefectuareaaporturilorincontulcotelor
initialasisuplimentare,precumsialcoteipreferentiale;
e)moduldeevaluareaaporturilornebanestiincapitalulsocial;
f)moduldeinstrainareacotelor;
g)listaorganelorcooperativei,competenta,moduldeformaresiduratamandatului
acestora;
h)moduldevotarelaadunareageneralasidateleprivindnumaruldevoturinecesar
pentruadoptareahotaririlor;
i)moduldeformaresideutilizarearezervelor(fondurilor)cooperativei;

punct
e
3 pct.

5 pct.

j)normeledeprudentafinanciara;
k)listaintreprinderilorafiliate,afilialelorsireprezentantelorcooperativei;
l)moduldeacordareainformatieimembrilorsimembrilorasociatiaicooperativei
siraspundereapentruneacordareaacesteia;
m)moduldecontestareadeciziilororganelorcooperativeisidesolutionarea
litigiilordintremembriicooperativei,dintreacestiadinurmasicooperativa,precumsi
modultrageriilaraspundereapersoanelorcufunctiideraspunderealecooperativei;
n)temeiurilesimoduldereorganizaresilichidareacooperativeiinbazahotaririi
adunariigenerale.
(2)Statutulcooperativeipoateprevedearenuntarealaformareacotelorpreferentiale.
(3)Instatutulcooperativeipotfiinclusesialteprevedericenucontravinactelor
legislative.
(4)Prevederilestatutuluicooperativeicecontravinlegislatieisintnuledeladata
adoptariilor.
(5)Prevederilestatutuluicooperativeisintobligatoriipentrumembrii,membrii
asociatisipersoanelecufunctiideraspunderealecooperativei.
(6)Schimbareanumaruluidemembrisaumembriasociatiaicooperativei,precumsi
amarimiicapitaluluieisocial,nuconstituietemeipentrumodificareastatutului.
(7)Oricemodificarisicompletariinstatutulcooperativeisintvalabiledinziua
inregistrariilordestatinmodulstabilitdelegislatie.La introducerea in capitalul social
al cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din bunurile
intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului cooperativei.
Actele de constituire a intreprinderii municipal
Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente de
constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiintarea intreprinderii, statutul
intreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire in cazul mai
multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului
intreprinderii, numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind titlul, numarul si data
deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului intreprinderii se face in coltul drept de
sus al foii de titlu a statutului si se confirma prin semnatura olografa a autoritatilor
executive ale unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea stampilei
acestei/acestor autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se foloseste
cuvintul "municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea unitatii/unitatilor
administrativ-teritoriale respectiv la balanta intreprinderii nou-create (fondul statutar
sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum si
schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului intreprinderii, modul de repartizare
a venitului (profitului net), inclusiv defalcarile din profitul net obtinut in anul de
gestiune pentru a fi achitate la bugetul autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale,
in baza deciziei fondatorului/fondatorilor si de acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de control ale
intreprinderii, competentele lor;
61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director al
intreprinderii in cazul mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice
particularitatile activitatii intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei, altor acte
normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu

1.3
.

local/raional care participa la infiintarea intreprinderii.

Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a Intreprinderii
municipale
In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea societatii pe 7 pct.
actiuni invocandu-se motivul ca actul de constituire al acestei societati nu
corespunde prevederilor legii. Intocmiti o nota informativa in care explicati
urmatoarele; a) care sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa caror clauze din
actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni? c) care
este procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil este actul de constituire, conform Legii cu privire la
societatile pe actiuni Documente de constituire ale societatii sint contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) si statutul societatii. Contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) are prioritate fata de statutul societatii
pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de
inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare,
daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de
actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
c) Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarire judecatoreasca.
(2) Hotarirea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata numai atunci
cind:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor,
marimea capitalului social subscris sau scopul societatii;
d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotaririi de declarare a nulitatii societatii comerciale se insereaza in
publicatiile societatii in termen de 15 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarirea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii

comerciale ramine definitiva, aceasta se dizolva si intra in lichidare. Prin hotarire

judecatoreasca de declarare a nulitatii se desemneaza lichidatorul societatii.
(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice incheiate in numele
ei, exceptie constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea ei se
efectueaza conform legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale raspund
nelimitat si solidar fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru prejudiciul cauzat prin
nulitatea societatii.
nr.
1.1.

Subiectul 12. Intreprinzatorii subiecte ale dreptului afacerilor

Continutul subiectului
Identificati persoanele care au calitatea de intreprinzator facandu-le o scurta
caractistica. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal

puncte
3 pct.

activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in

nume propriu , cu riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu scopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu scop lucrativ.
Pers fizica dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de
lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta
de intrep.
Pers jur cu scop lucrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inscrierii ei
in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2.

Comparati notiunea de intreprinzator cu cea de: a) agent economic; b) intreprindere; c)

antreprenor; d) comerciant; e) persoana juridica; pag. 97-101.

a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau

care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica,
astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inclusiv de cele ce
nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de
binefacere , etc.si activitatea economica in sensul de activitate care are ca obiect
bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent
economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara

5 pct.

afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau

industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoana juridica este organizatia care are un patrimoniu
distinct i raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobndeasca i sa
exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, sa-i asume
obligatii, poate fi reclamant i aprat n instanta de judecata.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu scopul de a obtine profit.
1.3.

nr.
1.1
.

Consultati cetateanul Pruteanu, explicandu-i forma de organizare juridica care poate fi utilizata
la desfasurarea activitatii de intreprinzator in domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operatiuni de
schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmatoarele categorii de rezidenti, denumiti, in
sensul prezentei legi, unitati de schimb valutar:
- banca licentiata care efectueaza operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoana juridica rezidenta constituita conform legislatiei
Republicii Moldova, avind ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice;
- persoana juridica rezidenta ce presteaza servicii hoteliere, care efectueaza operatiuni
de cumparare a numerarului in valuta straina/cecurilor de calatorie in valuta straina de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitatii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfasurata
exclusiv de catre asiguratori (reasiguratori), sub forma de societate pe actiuni, inclusiv cu
investitii straine, care detin licenta de activitate.
c) comertul cu produse alcoolice si tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparatia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comertul cu produse petroliere - Participanti la piata produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sint titulari de licenta sau de autorizatie tehnica, exceptie facind
consumatorul, si care au resedinta in Republica Moldova. Participantii la piata produselor
petroliere beneficiaza de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate si de forma juridica
de organizare. Este inadmisibila favorizarea unor participanti prin acordarea de inlesniri
neprevazute de lege, precum si limitarea directa sau indirecta a drepturilor si intereselor
legitime. Participantii la piata produselor petroliere sint in drept sa infiinteze asociatii, uniuni
si alte forme de asociere in scopuri ce nu contravin legislatiei, inclusiv reglementarilor liberei
concurente.
g) aratul terenurilor agricole intreprinzator individual. Gospodaria taraneasca
h) constructia caselor de locuit in localitati rurale intreprinzator individual

Subiectul 13. Intreprinzator Individual titular al patentei de intreprinzator.

Continutul subiectului

7 pct.

punct
e
Identificati drepturile si obligatiile intreprinzatorului individual titular al 3 pct.
patentei de intreprinzator facand o caracteristica a acestora pag. 114.
Patenta este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane.
Desfasurarea activitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de
stat a titularului acesteia si primirea licentei. Asupra titularului patentei nu se extind
cerintele privind prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerea evidentei
contabile si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor, precum si
prevederile art.90 din Codul fiscal
(4) In relatiile de drept civil, titularul patentei actioneaza in numele sau.
(5) Titularul patentei raspunde pentru obligatiile aferente desfasurarii activitatii de
intreprinzator pe parcursul duratei de prescriptie stabilita de lege, indiferent de durata
patentei.
(6) Titularul patentei poate desfasura activitatea de intreprinzator specificata in
patenta pe intreg teritoriul tarii daca in patenta nu este indicat altfel.

1.2
.

Pentru genul de activitate mentionat la pozitia 1.1 din anexa, titularul patentei isi
desfasoara activitatea de intreprinzator in pavilion, chiosc (ghereta), toneta, la tejghea,
taraba, care au suprafata de pina la 30 m2.
(7) Titularul patentei este obligat:
a) sa respecte ordinea stabilita de desfasurare a activitatii indicate in patenta,
normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa indeplineasca alte cerinte
ce se refera la genul de activitate respectiv, iar pentru desfasurarea activitatii indicate
la compartimentul 1din anexa, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii,
dupa caz, factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de
achizitie a marfurilor;
b) sa desfasoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de autoritatea
administratiei publice locale;
c) sa respecte drepturile si interesele consumatorilor;
d) sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde isi desfasoara activitatea de intreprinzator, iar in caz de necesitate sa o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
(8) Titularul patentei nu este in drept:
a) sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator specificate in
patenta;
b) sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al
carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale.
(9) Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a
activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in comun.
Determinati actele necesare pentru eliberarea patentei de intreprinzator la 5 pct.
desfasurarea activitatii de: a) Comertul cu amanuntul la tarabe, tejghele, tonete
si din autovehicule in piete si in alte locuri autorizate; b) predarea limbilor
straine; c) arat si alte lucrari de cultivare a pamantului cu mijloace tehnice; d)
reparatie a locuintelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare si
zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza caruia isi
are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate. In cazul prevazut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primaria respectiva.
(2) In cerere se indica:
a) prenumele, numele si domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de intreprinzator pentru exercitarea careia se solicita patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport si numarul de inmatriculare al acestuia, daca se
prevede ca acest mijloc de transport va fi utilizat la desfasurarea activitatii mentionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirma
calificarea solicitantului in domeniul limbilor straine(diploma),bonul de plata a taxei
p/u patenta;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirma dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arenda,actul
de proprietate),bonul de plata a taxei p/u patenta;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3
.

Inspectoratul fiscal a emis o prescriptie prin care a prevenit cet. Tigreanu ca incepand 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspenda patenta deoarece el a comercializat
imbracaminte, incaltaminte si carti desi nu titularul de patenta nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dupa asistenta juridica si a intrebat in ce cazuri
inceteaza patenta si in ce cazuri se suspenda, care este organul competent de a
suspenda patenta si daca cu adevarat comercializarea imbracamintei, incaltamintei si
cartilor este interzisa. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator,
cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Nu sunt interzise aceste activitati, sunt prevazute in anexa de la lecea cu privire la
patenta de intreprinzator
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspenda:
a) in baza cererii titularului patentei in legatura cu boala lui, in limitele termenelor
stabilite de legislatia muncii;
b) in cazul neexecutarii obligatiilor prevazute la art.3 alin.(7) lit.a), b) si d) si a
prevederilor alin.(8);
c) in cazul neachitarii in termen a taxei pentru perioada urmatoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendata si dupa
inlaturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileste si se prelungeste pe perioada respectiva.
(3) In cazul depistarii de catre organele de control a cazurilor de continuare a
activitatii in baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) si c), acestea informeaza
autoritatea fiscala teritoriala sau primaria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicind, in mod obligatoriu, numarul si seria patentei.
Articolul 8. Incetarea valabilitatii patentei
(1) Valabilitatea patentei inceteaza:
a) odata cu expirarea duratei patentei;
b) in cazul in care titularul patentei renunta la patenta pe calea depunerii cererii
respective;
c) in baza cererii titularului patentei in legatura cu pierderea capacitatii de munca,
confirmata de concluzia respectiva a comisiei medicale;
d) in cazul decesului titularului patentei;
e) in cazul aplicarii fata de titularul patentei a unor sanctiuni administrative;
f) in cazul in care se constata transmiterea patentei catre o alta persoana;
g) in cazul in care durata patentei nu este prelungita in decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendarii ei pentru neachitarea in termen a taxei pentru patenta.
(2) Daca valabilitatea patentei inceteaza in temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) si d),
titularului patentei sau mostenitorilor acestuia li se restituie suma platita pentru
perioada nefolosita.

Subiectul 14. Intreprinzatorul individual

nr.
Continutul subiectului
2.1. Relatati despre procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorului individual, referinduva si la cazurile in care inregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
Art 28 legecu priv la inreg de stat a pj si a intreprinz individuali
Procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorilor individuali
(1) Pentru inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(2) Depunerea documentelor la inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se
efectueaza in modul stabilit la art.8.
(3) La inregistrarea de stat se verifica identitatea si capacitatea de exercitiu ale persoanei

puncte
3 pct.

2.2.

2.3.

nr.
1.1
.

fizice.
(4) Registratorul, in termen de 3 zile lucratoare de la data depunerii documentelor, adopta
decizia de inregistrare sau de a refuza inregistrarea.
(5) Decizia de inregistrare se intocmeste in conformitate cu art.14.
(6) Documentele depuse de catre intreprinzatorul individual impreuna cu decizia de
inregistrare se pastreaza in dosarul de evidenta in arhiva organului inregistrarii de stat.
Articolul 29. Modificarea datelor inscrise in Registrul
Comparati drepturile, obligatiile si raspunderea intreprinzatorului individual cu cele ale
titularului patentei de intreprinzator.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in
comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana.
Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat
cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este
stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea
operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de
tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de
provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul
patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
Consultati intreprinzatorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le
poate desfasura:
a) activitate de asigurare nu
b) comertul cu bauturi spirtoase si articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-da
f) activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare - da
g) vinzarea cartilor, tablourilor si a altor obiecte de arta plastic - daa
h) vinzarea produselor petroliere -

Subiectul 15. Notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
Relatati despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ si notiune pj cu scop
lucrativ.
Ca forme ai pers jur cu scop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si
anume societatea in nume colectiv(este societatea comerciala ai carei membri practica,
in conformitate cu actul de constituire, activitate de intreprinzator in numele societatii
si raspund solidar i nelimitat pentru obligatiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comerciala n care, de rnd cu membrii care
practica n numele societatii activitate de ntreprinzator i poarta raspundere solidara
nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membrifinantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de ntreprinzator a societatii i
suporta n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii),
SRL(este societatea comerciala al carei capital social este divizat n parti sociale

5 pct.

7 pct.

punct
e
3 pct.

1.2
.

1.3
.

conform actului de constituire i ale carei obligatii snt garantate cu patrimoniul

societatii),
SA(Societate pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat n
actiuni i ale carei obligatii snt garantate cu patrimoniul societatii), intreprinderile de
atat si municipal, cooperativele de productie/de intreprinzator(cooperativa este
asociatia benevola de persoane fizice i juridice, organizata pe principii corporative n
scopul favorizarii i garantarii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor
lor economice i a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip descis, hibrid.
Comparati notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ cu notiunile de a)
5 pct.
societate comerciala b) societate civila; c) intreprindere; d) agent economic; e)
intreprinzator
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Intreprinderea
1. Forma organizatorico-juridica a activitatii de antreprenoriat este intreprinderea.
2. Intreprinderea constituie un agent economic cu firma (titulatura) proprie infiintata
de antreprenor in modul stabilit de legislatie.
3. Intreprinderea are dreptul de persoana juridica sau de persoana fizica, in
conformitate cu prezenta Lege.
Intreprinderea-persoana juridica si intreprinderea-persoana fizica au aceleasi
drepturi si obligatii, cu exceptia raspunderii patrimoniale pentru obligatiile lor.
4. Intreprinderea devine subiect de drept din momentul inregistrarii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecata si a solicitat instantei de a anula 7 pct.
inregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt in incopatibilitate si
nu au dreptul sa desfasoare alte activitati remunerate decat functia pe care o ocupa. In
motivatie a fost indicat ca unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curtii Constitutionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament. Cum trebuie sa
procedeze instanta? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Insa totoodata, conform legislatiei in vigoare, odata ce au fost alesi in aceste
functii, ei nu mai pot avea calitatea de asociat sau membru in SRL, cel putin
deputatul si judecatorul precis
Subiectul 16. Inregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr.
1.1.

1.2.

1.3.

Continutul subiectului
Numiti actiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra inregistrarii
cererii de inregistrare a persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea
fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de
inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Registratorul nu este in drept sa
intervina cu modificari si completari in propria decizie. La fel nu o poate anula.
Decizia se emite in 2 exemplare si se semneaza de registrator. La inregistrare, persoanei i se
atribuie un numar de identificare. IDNO. Registratorul emitesolicitantului o copie a deciziei de
inregistrare si un exemplar al actului de constituire
Explicati deosebirea dintre persoana juridica inactiva si persoana juridica pasiva si
persoana juridica care si-a suspendat activitatea.

puncte
3 pct.

5 pct.

persoana juridica inactiva persoana juridica care, in decurs de 12 luni de la

inregistrare, nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute de legislatie si nu a
efectuat operatiuni pe niciun cont bancar;
persoana juridica pasiva persoana juridica care, dupa inregistrare, a activat, insa
ulterior in decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute
de legislatie
Persoana juridica care si-a suspendat activitatea persoana care temporar nu
desfasoara nici o activitate ca urmare a propriei solicitari, sau a unor alte temeiuri etc.
Camera Inregistrarii de Stat a respins cererea de inregistrare a Societatii 7 pct.
comerciale CASA DE AMANET DACIA SRL din motivul ca societatea a aratat
capitalul social ca fiind de 5400 lei precum si pentru faptul ca denumirea ei nu
corespunde cerintelor legale. Fondatorul societatii s-a adresat catre avocat cu
intrebarea daca SRL sau Casele de amanet sunt obligate sa aiba un capital social
minim. A mai intrebat daca este vre-o deosebire intre CASA DE AMANET si
LOMBARD si care documente sunt necesare pentru inregistrarea unei societati
comerciale care are ca si obiect de activitatea de acordare a de imprumuturi cu
amanetarea si pastrarea obiectelor din metale si pietre pretioase. Consultati
fondatorul societati si dati raspuns la intrebarile puse;
SRL nu e obligata sa aiba capital social minim, insa casele de amanet(lombarduri ) da, de
25000 dolari in municipii si 15000 dolari in localitati rurale.
Nu e nici o deosebire intre casa de amanet si lombarduri, - ihotarirea penru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de
amanet(lombarduri) punctul 10 din hotarire
Ce acte mai sunt necesare contract de proprietate sau locatiune asupra imobilului,certificat
de verificare metrologica a cintarelor, copia documentelor ce confirma existenta capitalului
social mini

nr.
1.1
.

1.2
.

Subiectul 17. Inregistrarea de stat a societatii comerciale.

Continutul subiectului

punct
e
Numiti actele necesare pentru inregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoana
juridica din Romania si al treilea fondator esteo asociatie obsteasca din RM.
Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individualActele necesare sunt:
-cererea de inregistrare;
-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;
- documentul care confirma achitarea taxei de stat
-(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, pe linga
documentele prevazute la alin.(1) si (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul national din tara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
Comparati registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul licentelor evidentiind
destinatia, detinatorul si continutul.

5 pct.

I.Registrul de stat al intreprinderilor este o lista de societati comerciale pers.jur. si

date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
hotarirea a organului suprem de decizie.
II.Registrul licentelor - este tinut de Camera de Licentiere in ele sunt incluse
detaliile nemijlocite despre licentele eliberate, cui sunt eliberate, termenul de
valabilitate, care sunt reperfectate, licentele pentru filiale
1.3
.

nr.
1.1
.

1.2
.

Consultati fondatorului unic, al carei cereri de inregistrare a SRL a fost respinsa de 7 pct.
Camera Inregistrarii de Stat pe motivul ca prinsul pestelui in Marea Nordica nu este
reglementat de legislatia R. Moldova si din aceasta cauza nu poate fi inregistrata o
societate comerciala care isi propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I8. Obligatiile asociatului societatii comerciale.

Continutul subiectului
Descrieti obligatiile asociatului societatii comerciale.

puncte
3 pct.

Membrul societatii comerciale este obligat:

a) sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si
termenele prevazute in actul de constituire;
b) sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii;
c) sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a
numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii
obligatiilor societatii si ale membrului ei;
d) sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Fara acordul societatii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activitati
similare celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezuma, pina la
proba contrara, pentru activitatile despre care membrii erau informati la data acceptarii
in calitate de membru.
4 (3) In cazul in care membrul incalca prevederile alin.(2), societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului care
rezulta din actele incheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea
drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la
care membrii au aflat sau trebuiau sa afle despre incheierea actului, dar nu mai tirziu de
un an de la data incheierii actului juridic.
Comparati modalitatea si termenul de transmitere a aportului asociatilor SRL cu cea a:
a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului
SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea
de stat cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul nu mai tirziu de 6
luni de la data inregistrarii.
b) actionarilor-fondatori ai societatii pe actiuni persoana care subscribe actiuni contra
mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel
care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura in cel mult 1 luna de la data
inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societatii cu raspundere limitata varsa integral aportul in numerar pina
la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel mult 30 zile de la
inregistrarea de stat a SRL.

5 pct.

Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul
subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL.

Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC:
sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele
prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre
activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a
sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si
indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii
prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii
asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni
ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul,
indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura
trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar
pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art
113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in
numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul
care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul
care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea
majorarii capitalului.

1.3
.

Cetateanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a inaintat o actiune in instanta de judecata catre
asociatul Lutcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul ca acesta nu
a varsat intregul aport la capitalul social la care s-a obligat. In actiune s-a aratat ca Dl. Lutcan
trebuia pana la 10 noiembrie sa verse integral aportul sau, insa a trecut mai mult de 20 de zile
de la data cand el trebuia sa-si indeplineasca obligatia, iar aportul nu a fost varsat. Actiunea era
intemeiata pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform
prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare
asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1
luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul
in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii
varsate, fapt despre care este notificat.
Articolul 47. Excluderea asociatului
(1) Adunarea generala a asociatilor, administratorul, unul sau mai multi asociati pot cere
excluderea din societate a asociatului care nu a varsat aportul subscris, precum si a asociatului
care, in calitate de administrator al societatii, comite fraude in detrimentul societatii, foloseste
semnatura societatii sau patrimoniul acesteia in favoarea sa sau a tertilor.
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotarire judecatoreasca.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
societatii, dar are dreptul numai la o suma de bani ce reprezinta valoarea contabila a partii
sociale la data excluderii, daca hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel. Valoarea partii
sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia in decurs de 6 luni de la data
excluderii, dar numai dupa ce a reparat prejudiciul cauzat societatii. Obligatia de reparare a
prejudiciului subzista in partea neacoperita prin aportul varsat.
(4) Asociatul exclus din societate raspunde pentru pierderi si are dreptul la profit net pina la
data excluderii sale. Plata profitului net se face in termen de 30 de zile de la data adoptarii
hotaririi privind distribuirea acestuia sau de la data-limita de adoptare a unei astfel de hotariri.
(5) Asociatul exclus din societate poarta raspundere fata de terti pentru operatiunile facute de
societate pina la data raminerii definitive a hotaririi de excludere. Daca, in momentul excluderii
lui din societate, exista operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte
consecintele executarii lor si, prin derogare de la prevederile alin. (3), nu va putea pretinde
valoarea partii sociale ce i se cuvine decit dupa terminarea acelor operatiuni.

nr.
1.1

Subiectul 19. Drepturile asociatului societatii comerciale

Continutul subiectului
Descrieti drepturile asociatului societatii comerciale-

7 pct.

punct
e
3 pct.

dreptul de creanta ce include 3 componente:

1.dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ;;
2.dreptul la dividend;
3.dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea.
Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a
participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la
problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive
sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in
societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu
societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara
respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de
cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si
comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa
ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este
repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de
constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care
un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate.
La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial
a avizului cu privire la dizolvare.

1.2
.

1.3
.

Comparati dreptul de a participa la conducerea si activitatea societatii a

5 pct.
asociatului comanditat cu cel a asociatului societatii cu raspundere limitata.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a
asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de
catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si
asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de
vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus
la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea
ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si
obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri
profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si
solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL in ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct.
solicita consultatie si posibila asistenta juridica in instanta cu privire la: a)
dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societatii; b) proportionalitatea
dividendelor c) modalitatea de plata a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate
a impartirii beneficiului intre asociati. Intocmiti o nota informativa si raspundeti
la intrebarile puse precum si explicatii daca are el dreptul sa depuna o cerere in
instanta pentru incasarea fortata a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care
stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului
societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are
dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115
alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a
profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi
modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al
asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg
beneficiul realizat de societate.

c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie
anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se
plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarrii
privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte
hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea integrala a
aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va
deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in
drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate
ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor
mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se
restituie societatii.

nr.
1.1.

Subiectul 20. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

Continutul subiectului
Identificati notiunea de administrator al pj evidentiind principalele atributii
Administratorul reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta manifesta vointa
societatii in raport cu tertii.
Atributii:
--de a tine evidenta contabila; --de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si
annual; --de a primi certificatul de inregistrare a p.jur de la Cam Inreg.de Stat; --de a convoca
adunarea generala; --de a pastra doc.persoanei juridice; --de a duce la indeplinire hotaririle
organului supreme precum si ale altor orange carore este subordonat; --de a declara
insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile indicate in L insolv. Art .22; --de a indeplini
sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar aduce la
cunostinta celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si cenzori faptul ca are
interese personale contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt interesate rude saau afinii pina la un
anumit grad sis a nu participle la operatiuni fara acordul adunarii asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in alte
societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane acte juridice
ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza .

puncte
3 pct.

1.2.

Comparati modul de desemnare si revocare a administratorului societatii in comandita 5 pct.

cu cel al societatii pe actiuni.

1.3.

7 pct.

Toti asociatii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar si au solicitat notarului

sa intocmeasca o procura prin care ei il imputernicesc pe cetateanul Lacramioara sa
reprezinte interesele SRL VULTURENI in raport cu organele administratiei publice
si in raport cu tertii la incheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la
intocmirea unei asemenea procuri. Intocmiti o nota explicativa si indicati la drepturile
asociatilor de a reprezenta societatea, precum
motivele refuzului
notarului.
nr.
1.1
.

Subiectul 21. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
Descrieti notiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidentiind elementele luiPatrimoniu totalitate de drepturi si obligatii cu character economic, pe care
persoana juridica le are in moddistinct si independent de cele alealtor subiecte de
drept, precumsi de cele ale persoanelor care oalcatuiesc.
Patrimoniul este constituit din doua laturi:
a)
latura active (drepturile) include toate bunurile, asupra carora se
rasfrang drepturile reale sau de creanta
b)
latura pasiva (obligatiile).

punct
e
3 pct.

1.2
.

1.3
.

Clasificati dupa criteriile cunoscute bunurile ce intra in componenta activului 5 pct.

patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
loc fara asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Vultureni a transmis in capitalul social al 7 pct.
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera Inregistrarii de Stat a refuzat sa
inregistreze societatea cu asemenea bunuri in capitalul social, ori potrivit Constitutiei
si Codului civil, apele si padurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primariei Comunei Vultureni a atacat refuzul inregistrarii in instanta de
judecata. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul ?
Bunul se prezuma a apartine domeniului privat daca prin lege sau in modul
stabilit de lege nu este calificat ca apartinand domeniului public sau caracterul
public al acestuia nu rezulta din natura acestui bun.
Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului public, acest fapt
derivand din natura acestui bun sau din lege, atunci acest bun nu poate fi
transmis in calitate de aport la capitalul social al SA Vulturenii de Jos, deoarece
potrivit art. 4 alin. (3) din Legea apelor 272/2011, apa face parte din domeniul
public al statului. Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca apa nu este un produs
comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, care trebuie protejat, tratat si
aparat ca atare. In acest sens, potrivit art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea 121/2007
privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice, bunurile domeniului
public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, respectiv nu pot fi
instrainate, nici prin privatizare sau depunere in capitalul social al unei persoane
juridice. Este de mentionat ca desi bunul domeniului public nu poate fi transmis
cu titlu de aport la capitalul social, cu referire la acest bun poate fi transmis
dreptul de gestiune economica, care exclude dreptul de dispozitie asupra acestui
bun din partea societatii comerciale. Art. 41 din Legea 1134/1997 privind
societatile pe actiuni prevede ca obiectele proprietatii publice ce nu sint supuse
privatizarii pot fi transmise societatii in calitate de aport la capitalul social numai
cu drept de folosinta.
Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului privat al unitatii
administrative-teritoriale, adica cu referire la acest bun nu exista o lege care ar
prevede expres caracterul public al iazului, acest caracter nerezultand nici din
natura acestui bun, atunci iazul poate fi transmis in calitate de aport la capitalul
social al SA Vulturenii de Jos, deoarece bunurile domeniului privat pot fi
transmise de proprietar (in speta unitatea administrative-teritoriala) in
concesiune, locatiune, arenda, administrare fiduciara, precum si in capitalul
social al societatilor comerciale.

nr.
1.1.

Subiectul 22. Aportul in natura la capitalul social.

Continutul subiectului
Descrieti procedura de varsare a aportului nemonetar la formarea si majorarea
capitalului social al societatilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se

puncte
3 pct.

face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de

transmitere se face dupa regurile similare sunt unele particularitati bazate pe natura
bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cazul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inscrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,socotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.

Articolul 23. Aportul in natura

(1) Obiect al aportului in natura poate fi orice bun aflat in circuitul civil. Bunul
care face obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire.
(2) Aporturile in natura se evalueaza in bani de catre un evaluator independent
si se aproba de adunarea generala a asociatilor. Asociatul care a transmis aportul
si evaluatorul raspund solidar fata de creditorii societatii, in limitele
supraevaluarii. Pretentiile privind corectitudinea evaluarii se prescriu in termen
de 3 ani de la momentul evaluarii.
(3) Actul de constituire al societatii prevede modalitatea de aprobare a
rezultatelor evaluarii aportului in natura de catre adunarea generala a
asociatilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului in natura devin proprietate a societatii,
daca actul de constituire nu prevede altfel.
La majorarea capitalului social, aportul in natura se varsa in termenul stabilit de
adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de
majorare a capitalului social.
1.2.

Stabiliti interdependenta dintre notiunile de aport la capitalul social, participatiune

parte sociala, actiune aport suplimentar.

5 pct.

Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de

interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu
expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit
valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca participatiunile asociatilor
cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora
fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi
suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre

notiunile de aport la capitalul social ;participatiune; parte sociala ; actiune exista o

interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se
formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in
actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca.

1.3.

Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin

participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea sociala reprezinta o fractiune din
capitalul social al societatii al carei cuantum se stabilete n functie de cuantumul aportului i
include toate drepturile i obligatiile asociatului. Actiunea este un document, care atesta
dreptul proprietarului lui (actionarului) de a participa la conducerea societatii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societatii n cazul lichidarii acesteia
Recomandati solutii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis sa verse
cu titlu de aport in capitalul social un bun imobil, un automobil, actiunile pe care le
detine in S.A. Timplarul referindu-va la la termenul de varsare, modul de evaluare si

7 pct.

de predare a acestora.
Transmiterea bunului imobil:
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in termenul
stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de
majorare a capitalului social.
Potrivit art. 5 alin. (4) lit. i) din Legea 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, se
efectueaza evaluarea obligatorie in cazul transmiterii obiectelor evaluarii in calitate de
contributie la capitalul social al intreprinderilor. Totodata, potrivit art. 41 alin. (7) din Legea
1134/1997 privind societatile pe actiuni, valoarea de piata a aportului nebanesc in capitalul
social al societatii se aproba in temeiul raportului societatii de audit sau al unei alte organizatii
specializate care nu este persoana afiliata a societatii. In urma evaluarii bunului se intocmeste
un raport de evaluare.
In aceasta ordine de idei, fondatorului unic nu ii este opozabila prevederea de la art. 114 alin.
(6) CC, potrivit careia valoarea aportului in natura la capitalul social al societatii comerciale se
aproba de adunarea generala, deoarece acesta ar putea indica unipersonal o valoarea exagerata
a bunului transmis.
Bunul imobil se considera predat pentru majorarea capitalului social din momentul
inregistrarii in Registrul bunurilor imobile in calitate de proprietar a societatii comerciale.
Transmiterea automobilului aceleasi prevederi ca si pentru imobil, cudiferenta ca acesta se
inregistreaza in Registrul de stat al mijloacelor de transport.
Transmiterea actiunilor nu este posibila, deoarece potrivit art. 114 alin. (3) CC, nu se pot
constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de capital
creantele si drepturile nepatrimoniale. In acest sens, actiunile SA Timplarul reprezinta
creante.
(Desi e discutabil la actiuni. Legea SA permite ca aporturi si valorile mobiliare.)

nr.
1.1
.

Subiectul 23. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
Identificati bunurile incorporale ce se includ in activul persoanei juridice,
definindu-le si explicandu-le esenta- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. .
In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale:
dr asupra denumirii de firma,
dr asupra emblemei,
dr asupra marcilor de productie,
dr asupra clienteleisi vadului commercial,
dr de autor,
dr asupra modelului si desenului industrial,
dr asupra inventiilor.
Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr.
Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in
toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile
sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese.
Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element
facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca
aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea
economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea
marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale.
Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare
ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre),
figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si
figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se

punct
e
3 pct.

foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole,

mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde.
DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare
intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele
concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta
consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit
intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului.
DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice
reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea,
prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in
patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi
dobindit de societate in timpul activitatii.
DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost
creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul
sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele
pentru bauturi racoritoare.
DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care
reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2
.

1.3
.

Comparati denumirea de firma cu marca de productie evidentiind momentul 5 pct.

apariteie drepturilor respective si prioritatea care o acorda legea una fata de alta
in cazul confruntarii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere
si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
Consultati un investitor strain in privinta posibilitatii transmiterii unei marci de
7 pct.
productie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-va la modul
de evaluare, aprobare a valorii si procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) CC prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii
comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin
bunuri in acest sens se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie urmeaza sa fie aprobata de adunarea
generala, dupa avaluarea de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform prevederilor Legii 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, care
stipuleaza ca evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala reprezinta un proces de
estimare a utilitatii rezultatelor activitatii intelectuale, exprimate in echivalentul valoric
al caracteristicilor tehnice, de consum, economice si de alta natura ale obiectelor de

proprietate intelectuala. Evaluarea bunului trebuie sa se finalizeze cu un raport de

evaluare in care sa fie indicate valoarea acesteia, caracteristicile ei, data intocmirii,
persoanele ce l-au intocmit etc.
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Marca de productie se consider transmisa ca aport la capitalul social din momentul
inregistrarii in calitate de proprietar a societatii comerciale in Registrul national al
marcilor, tinut de AGEPI, sau din momentul inregistrarii contractului de licenta prin
care investitorul strain transmite dreptul de folosinta asupra marcii peoperioada
determinate de timp.
nr.
1.1.

1.2.

Subiectul 24. Capitalul social al societatii comerciale.

Continutul subiectului
Numiti 9 reglementari legale prin care se stabileste capitalul social minimal al unor
societati comerciale si (relatati despre functiile capitalului social.)
a)
hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si
functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru
localitatile rurale-15 mii $;
b)
legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;
c)
legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;
d)
legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - marimea capitalului social al bursei
de marfuri trebuie sa fie de cel putin 1 milion de lei;
e)
???
f)
legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii 500 mii de lei;
g)
legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;
h)
legea cu privire la asigurari;
j)
legea cu privire la SA 20000lei.
Functiile capitalului social:
1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.
(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)
Comparati notiunea de capital social cu notiunile de patrimoniu, activ al societatii,
pasiv al societatii, capital propriu, capital varsat, participatiune.
Capitalul social si patrimoniu capitalul social este un element al patrimoniului persoanei
juridice. Patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii, iar capitalul social este suma
valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala pentru formarea
activului patrimoniului social. Patrimoniul este o marime variabil depinde de eficacitatea
activitatii PJ, iar capitalul social este o valoare fixa modificarea efectuandu-se prin proceduri
strict reglementate de lege.

Puncte
3 pct.

5 pct.

Capitalul social si activul socitatii capitalul social arata nivelul minim al activelor pe care
trebuie sa le detina persoana juridica. Din activele care asigura intangibilitatea capitalului
social nu pot fi platite dividende.
Capitalul social si pasivul societatii capitalul social reprezinta, pe langa activ,si datoria
persoanei juridice fata de asociatii, membrii sai. Asociatii au un drept de creanta complex:
drepturi patrimoniale + nepatrimoniale. Creanta asuprapersoanei juridice se materializeaza in
cota de patricipare la capitalul social, numitaparticipatiune,parte sociala sau actiune.
Capitalul social si capitalul propriu capitalul social indica sursa initiala a capitalului propriu.
Acestea corespund la constituire, cand persoana juridica a obtinut intregul capital social de la
fondatori, dar nu a efectuat inca nici o operatiune juridica.
Capitalul social si capitalul varsat capitalul social se confunda cu capitalul varsat doar atunci
cand la constituire fondatorii au transmis integral aporturile la care s-au obligat.
Capitalul social si participatiunea participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul social
care ii revine unui asociat. Numarul de participatiuni este egal cu numarul asociatilor.
1.3.

Procurorul m. Chisinau a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul Daciei

din Chisinau. Administratorul lombardului solicita asistenta juridica si afirma ca capitalul

7 pct.

social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cand capitalul social minimal pentru SRL este
mult mai mic. Consultati administratorul si elaboratii o nota informativa in care explicati care
norme au fost violate si ce trebuie sa intreprinda administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns:
Afirmatiile administratorului lombardului sunt inconsistente, intrucat exista norme legale
speciale care reglementeaza capitalul minim al lombardurilor. Astfel, pentru constituirea,
organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) capitalul social minimal este de
25000 $ - pentru mediul urban si de 15000$ - pentru mediul rural (Conform Hotaririi de
Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a
caselor de amanet (lombard).
Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea minima
obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL Lombardul Daciei urmeaza sa
adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul prevazut de lege.
Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului.

nr.
1.1
.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al SRL.

Continutul subiectului
Caracterizati formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.
Articolul 33. Majorarea capitalului social
(1) Majorarea capitalului social al societatii se admite numai dupa varsarea integrala
a aporturilor subscrise.
Se face prin 2 metode:
1.majorarea din contul activelor formate in perioada activitatii societatii, in special
prin incorporarea beneficiului sau a capitalului de rezerva rezultat din activitatea
eficienta a societatii ( beneficii nerepartizate, capital de rezerva) societatea are active
ce depasesc marimea capitalului social, si adunarea generala poate decide asupra
majorarii capitalului prin cresterea proportional a tuturor partilor sociale detinute de
asociati.
2. majorarea din contul noilor aporturi ale asociatilor sau tertilor.- astfel majorarea se
efectueaza cu majoritatea necesara pt modificarea actului de consituire, adica cu din
votul tututror asociatilor. Noile aporturi se varsa in termen de cel tarziu 60 zile de la
adoptarea hotararii de majorare a capitalului. Dacaactu de constituire limiteaza
marimea maxima a partii sociale, aceasta limitaretrebuie respectata.
3* o alta metoda prin convertirea unor dtorii in parti sociale, adica din contul unor
active, cu stingerea concomitenta a unor datorii. Societatea debitoare, in loc sa-si
stinga datoria prin executare, remite creditorului sau un alt bun, si anume o parte
sociala si il transforma in asociat.
LEGE
Majorarea capitalului social al societatii se admite numai dupa varsarea integrala a
aporturilor subscrise.
(2) Capitalul social se va majora prin :
a) marirea proportionala a partilor sociale din contul profitului net al societatii sau
din mijloacele capitalului de rezerva si/sau alte surse;
b) varsarea aporturilor suplimentare de catre asociati si/sau de catre tertii care au
devenit asociati.
(3) Majorarea capitalului social din contul varsarii unor noi aporturi se efectueaza
cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6).
(31) La majorarea capitalului social, aportul in natura se varsa in termenul stabilit de
adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de majorare
a capitalului social.
(4) Inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat
al persoanelor juridice in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa varsarea
efectiva a aporturilor.
(5) Daca majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, in termen de 3 luni
de la data adoptarii de catre adunarea generala a asociatilor a hotaririi pentru
modificarea actului de constituire, va restitui asociatilor aporturile suplimentare

Punct
e
3 pct.

1.2
.
1.3
.

transmise ei. In cazul in care societatea nu a restituit aportul respectiv in termenul

stabilit, aceasta este obligata la plata dobinzii prevazute de legislatie.
.
Comparati procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociati- tot aceeasi punctul anterior
Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Inregistrarii de 7 pct.
Stat cererea de majorarea capitalului sau social din contul aportului unui cetatean
strain, care urma pana la 15 ianuarie 2009, sa importe in Moldova si sa depuna in
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Inregistrarii de Stat a refuzat
inregistrarea modificarii in actele de constituire, indicand ca inregistrarea poate fi
efectuata doar dupa importul utilajelor in R. Moldova si predarea lui SRL OTTT.
SRL OTTT, dorind sa beneficieze de facilitatile fiscale prevazute de Codul fiscal si
Hotararea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 si considerand ca decizia este
neintemeiata, a atacat-o in judecata. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Potrivit art. 33 alin. (4) din Legea cu privire la societatile cu raspundere limitata,
inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al
persoanelor juridice in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa
varsarea efectiva a aporturilor.
Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii
capitalului social din contul unor bunuri varsate ca aport in viitor.
Administratorul SRL OTTT va putea inregistra modificarile actului de
constituire a societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in sensul
majorarii capitalului social doar dupa ce cetateanul strain va importa si va varsa
efectiv aporturile sub forma de utilaj de conservare a legumelor.

nr.
1.1.

1.2.

Subiectul 26. Majorarea capitalului social al societatii pe actiuni.

Continutul subiectului
Descrieti procedeele de majorare a capitalului social al societatii pe actiuni.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
Articolul 43. Marirea capitalului social
(1) Capitalul social al societatii poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
(2) La majorarea valorii nominale a actiunilor, cota detinatorilor acestora va ramine
neschimbata.
(3) Surse ale maririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societatii in limita partii ce depaseste capitalul ei social; si/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de actiuni.
(4) Marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate se efectueaza in proportie egala
pentru toate actiunile societatii, daca statutul nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde
asupra actiunilor de o clasa sau de citeva clase.
(5) Capitalul social nu poate fi marit si actiunile nu pot fi emise pina cind nu vor fi
instrainate actiunile de tezaur ale emitentului, conform art. 13, si/sau nu vor fi finalizate toate
etapele aferente majorarii capitalului social, aprobate anterior.
(pag. 407-409)
Comparati procedura majorarii capitalului social prin majorarea valorii nominale a
actiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentara de
actiuni.

Puncte
3 pct.

5 pct.

Cresterea valorii nominale a actiunilor adunarea generala poate decide major capit social
prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea
bunurilor societatii fie prin noile aporturi ale actionarilor. Majorar cap prin cresterea valorii
nominale a actiunilor implica unele operatiuni distincte: adoptarea hot de majorare; evaluarea
activelor societatii pentru determinarea noii marimi a capitalului social, sau dupa caz varsarea
noilor aporturi; inregistrarea majorarii cap social la CIS, etc dacasocietatea a plasat actiuni cu
valoare fixa, nu e necesara operatiunea de retragere din circuit a noilor actiuni si punerea in
circuit a altora, deoarece noua marime a capitalului social se va imparti la nr de actiuni plasate
si astfel, se va afla valoarea fixate a actiunilor societatii

1.3.

Majorareacap soc prin emisiune suplimentara de actiuni o emisiune suplimentara de actiuni

se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la CNPF. Nu pot
fi emise actiuni noi pana cand nu sunt platite cele din emisiunea precedent. Emisiunea
suplimentara poate fi efectuata prin oferta publica sau fara oferta publica , adica prin
emisiunea inchisa. Emisiunea suplimentara inchisa se face prin metode : 1 adoptareade catre
emitent a hotararii privind emisiunea de actiuni , 2 plasamentul actiunilor emisiunii
suplimentare, 3 adoptarea de emitent a darii de seama asupra rezultatelor amisiunii 4.
Inregistrarea la CNPFa darii de seama, 5 operarea in actu de constituire a emitentului a
modificarilor si completarilor determinate de rezultatul emisiunii, 6. Consemnarea in registru a
datelor privind noii actionari care aau dobandit actiunile emisiunii suplimentare si eliberearea
de extrase din registru..
Actionarul Vladescu a atacat hotararea adunarii generale a actionarilor S.A. Radeanu, prin
care a fost decisa majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. In
motivarea sa, reclamantul a aratat ca majorarea capitalului social s-a facut numai pentru
actiunile ordinare emise de societate. Reclamantul detine actiuni preferentiale de aceeasi
valoare nominala ca si actiunile ordinare si, deci, in rezultatul majorarii capitalului social
trebuie sa creasca si valoare nominala a actiunilor preferentiale. In referinta S.A. Radeanu a
mentionat ca, potrivit actului sau de constituire, majorarea se face numai pentru actiunile
ordinare, dar nu si pentru cele preferentiale. Cum trebuie solutionat litigiul?

7 pct.

Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea SA, capitalul social al societatii poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate
se efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca statutul nu prevede
ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau de citeva clase.
Reiesind din aceste prevederi legale, actul de constituire poate contine stipulatii privind
majorarea capitalului social cu privire doar la o clasa, valoarea nominal a celorlalte clase
de actiuni ramanand intacta.
Potrivit art. 14 alin. (9) din Legea SA, actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa,
iar actiunile preferentiale pot fi de o singura clasa sau de mai multe clase.
In speta, actul de constituire a SA Radeanu prevede ca majorarea capitalului social se
face doar pentru actiunile ordinare (care pot fi doar de o singura clasa), fapt care
permite efectuarea legala a majorarii doar cu referire la aceasta clasa de actiuni.
Actiunea lui Vladescu va fi respinsa ca fiind lipsita de temei juridic

nr.
1.1
.

Subiectul 27. Reducerea capitalului social al SRL.

Continutul subiectului
Caracterizati formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.
Articolul 34. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este in drept, iar in cazurile prevazute de lege este obligata, sa-si
reduca capitalul social.
(2) Capitalul social al societatii poate fi redus prin:
a) reducerea proportionala a valorii nominale a tuturor partilor sociale;
b) stingerea partilor sociale dobindite de societate.
(3) Daca reducerea capitalului social nu este motivata de pierderi, restituirea catre
asociati a unor fractiuni din aporturi se efectueaza de catre societate numai dupa
inregistrarea de stat a modificarilor operate in actele de constituire, modificari

punct
e
3 pct.

1.2
.

1.3
.

determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tirziu de 3 luni de la data

inregistrarii de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
Comparati procedura de reducere a capitalului social al SRL si impartirea unor
5 pct.
active intre asociati cu procedura de reducere a capitalului social in legatura cu
diminuarea activelor sub marimea capitalui social stabilit de actul de constituirepag.355.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CIS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
Asociatul SRL OTTT Catalin Sudoreanu a depus la Camera Inregistrarii de 7 pct.
Stat o cererea de dizolvare a SRL in legatura cu faptul ca activul societatii s-a
diminuat si constituie doar 40 % din marimrea capitalului social declarat. Cum
urmeaza sa fie solutionat litigiul?
Potrivit prevederilor art. 35 din Legea SRL, Societatea este obligata sa-si reduca
capitalul social daca:
a) la expirarea a 6 luni de la data inregistrarii de stat, asociatii nu au varsat integral
aporturile subscrise;
b) la expirarea celui de-al doilea an si a fiecarui an financiar urmator, valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit capitalul social si asociatii nu acopera
pierderile survenite.
In cazurile mentionate, adunarea generala a asociatilor este obligata sa decida
reducerea capitalului social:
a) pina la marimea capitalului social efectiv varsat;
b) pina la valoarea activelor nete determinata in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, cererea de dizolvare inaintata de catre asociat va fi respinsa deoarece
dizolvarea nu e unica solutie in situatia in care valoarea activelor nete este mai mica
decat capitalul social. Astfel, adunarea generala a societatii comerciale poate decide
micsorarea capitalului social pana la valoarea activelor nete detinute, evitand
dizolvarea societatii comerciale.

nr.
1.1.

1.2.

Subiectul 28. Societatea in comandita (SC).

Continutul subiectului
Descrieti notiunea si caracterele societatii in comandita.
Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau
mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate
comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz,
nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al
raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor
societatii in nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de

puncte
3 pct.

5 pct.

asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice.

Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea
de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume
colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor
la
activitatea
societatii
include
si
administrarea
si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu
au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in
comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea
comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul
care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte
din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si
majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si
intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din
beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se
cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota
comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de licidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
licideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca
actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se
dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social,
dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din
patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase
dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala
valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului
social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa

se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte
din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din
societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
1.3.

Argumentati includerea in denumirea de firma a societatii in comandita a cuvantului ciobanu

si a numelui cetateanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societati,
explicand efectele pe care le genereaza aceste includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat societate din comandita
sau abrevierea SC, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau
denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau
denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat si compania sau
abrevierea si Co. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului
(ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.

7 pct.

Astfel, daca cetatenii Ciobanu si Jardan vor include in denumirea SC numele lor, eivor
raspunde nelimitat si solidar, intocmai ca si asociatii comanditati.

Subiectul 29. Societatea in nume colectiv (SNC).

nr.
1.1
.

Continutul subiectului
Descrieti notiunea si caracterele societatii in nume colectiv.

punct
e
3 pct.

Definitie
Societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multe
persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala
in scopul impartirii beneficiilor rezultate si care raspund nelimitat sisolidar pentru
obligatiile societatii

1.2
.

Caractere:
- asocierea se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii
- numarul maxim de asociati 20
- capitalul social este divizat in participatiuni, care nu sunt reprezentate prin
titluri de valoare
- participatiunea da dreptul la un singur vot, daca actul de constituire nu prevede
altfel
- obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, precum si cu
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor
- societatea este administrata de asociati, care practica activitate de intreprinzator
in numele societatii; ca exceptie, in calitate de administrator poate fi numit un
tert
Comparati drepturile asociatilor societatii in nume colectiv cu a asociatilor cu 5 pct.
raspundere limitata caracterizand principalele elemente distinctive.
Drepturile asociatilor SNC:
a) dreptul de a participa la conducerea si la activitatea societatii
b) dreptul la informatie privind activitatea societatii
c) dreptul la o parte din beneficiu
d) dreptul la o parte de active in caz de lichidare a societatii
e) dreptul de retragere din societate
Drepturile asociatilor SRL:
Articolul 43. Drepturile asociatului
Asociatul beneficiaza de drepturile stabilite de lege si de actul de constituire,
inclusiv dreptul:

a) de a participa la conducerea societatii in conformitate cu prevederile legii si ale

actului de constituire;
b) de a vota la adunarile generale ale asociatilor;
c) de a fi informat despre activitatea societatii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societatii;
e) de a instraina si a dobindi, in conditiile legii, partea sociala;
f) de a cere dizolvarea societatii;
g) de a participa la repartizarea profitului net;
h) de a obtine, in caz de lichidare a societatii, valoarea unei parti a patrimoniului
acesteia ramas dupa achitarea cu creditorii si cu salariatii sai, proportionala partii sale
sociale;
i) de a cere excluderea asociatului in conformitate cu art.47.
Evidentiat principalele elemente distinctive.
1.3
.
nr.
1.1
.

7 pct.
Subiectul 30. Adunarea generala a societatii cu raspundere limitata (SRL).
Continutul subiectului

punct
e
Numiti atributiile ce tin de competenta exclusiva si neexclusiva a adunarii generale a 3 pct.
SRL.
Articolul 49. Competenta adunarii generale a asociatilor
(1) De competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tin:
a) modificarea si completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o
noua redactie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societatii si a cenzorului, eliberarea inainte de
termen a acestora;
d) urmarirea pe cale judiciara a membrilor consiliului societatii si a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societatii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societatii;
f) aprobarea darilor de seama ale consiliului societatii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilantului contabil anual;
h) adoptarea hotaririi privind repartizarea intre asociati a profitului net;
i) privind reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotaririi de lichidare a societatii, numirea lichidatorului si aprobarea
bilantului de lichidare;
c) aprobarea marimii si modului de formare a fondurilor societatii;
l) aprobarea marimii si a modului de achitare a remuneratiei membrilor consiliului
societatii si cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi unor terti, inclusiv asociatilor;
n) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
o) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
p) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Daca actul de constituire nu prevede altfel, de competenta adunarii generale a
asociatilor tin:
a) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea darii de seama anuale si evaluarea activitatii administratorului;
c) urmarirea pe cale judiciara a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societatii;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societatii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societatii;
g) adoptarea altor hotariri atribuite de lege sau de actul de constituire in competenta

1.2
.

adunarii generale a asociatilor.

Analizati procedura de convocare si desfasurare a adunarii generale a asociatilor SRL, 5 pct.
cu referire la modul de informare a asociatilor, deliberativitatea adunarii, modul de
adoptare a hotararilor si intocmire a procesului verbal- pag.333-340.
Articolul 50. Adunarea generala ordinara
(1) Asociatii se convoaca de catre administrator in adunari generale ordinare cel putin o data
pe an.
(2) Data si locul desfasurarii adunarii generale ordinare a asociatilor se stabilesc de catre
administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile si nu mai tirziu de 90
de zile de la incheierea exercitiului financiar. Neconvocarea adunarii generale ordinare a
asociatilor in termenul stabilit constituie temei pentru eliberarea inainte de termen a
administratorului.
(3) Adunarea generala ordinara a asociatilor adopta, in mod obligatoriu, hotariri in
chestiunile indicate la art. 49 alin. (1) lit. f), g) si h). Pe aceste chestiuni nu pot fi adoptate
hotariri prin corespondenta.
Articolul 51. Adunarea generala extraordinara
(1) Asociatii se convoaca in adunari generale extraordinare in cazurile determinate de actul
de constituire ori atunci cind o cer interesele societatii sau ale asociatilor.
(2) Adunarea generala extraordinara se convoaca de catre consiliul societatii sau de catre
administrator din proprie initiativa, precum si la cererea scrisa a unuia ori mai multor asociati,
care detin cel putin 10% din voturi, ori a cenzorului.
(3) In cazul in care convocarea adunarii generale extraordinare este ceruta de catre asociati
sau de catre cenzorul societatii, administratorul este obligat, in decurs de 5 zile de la data
depunerii cererii, sa decida convocarea adunarii sau respingerea cererii. Cererea de convocare
a adunarii generale extraordinare poate fi respinsa daca:
a) a fost depusa de o persoana fara drept de solicitare a convocarii adunarii generale; sau
b) nici o chestiune inclusa in ordinea de zi, propusa de solicitantii convocarii, nu tine de
competenta adunarii generale a asociatilor.
(4) Adunarea generala extraordinara a asociatilor se tine in termen de cel mult 30 de zile de
la data depunerii cererii.
(5) Daca administratorul nu convoaca adunarea generala extraordinara a asociatilor in
termenul stabilit la alin. (4) sau respinge neintemeiat cererea de convocare, adunarea poate fi
convocata de catre solicitantii acesteia.
(6) Asociatii care au convocat adunarea generala extraordinara a asociatilor suporta
cheltuielile legate de pregatirea, convocarea si desfasurarea acesteia. Societatea acopera toate
cheltuielile suportate de solicitanti in cazul in care convocarea adunarii este intemeiata.
Articolul 52. Hotarirea privind convocarea adunarii
generale a asociatilor
In hotarirea privind convocarea adunarii generale a asociatilor vor fi indicate data, ora, locul
desfasurarii, ordinea de zi a adunarii, informatiile si documentele care vor fi puse la dispozitia
asociatilor.
Articolul 53. Obligatia transmiterii informatiei si documentelor
necesare pentru participarea la adunarea generala
a asociatilor
(1) Administratorul este obligat sa expedieze fiecarui asociat hotarirea privind convocarea
adunarii generale a asociatilor, informatia si documentele necesare. Aceeasi obligatie o au
asociatii, consiliul societatii sau cenzorul in cazul in care acestia convoaca adunarea generala a
asociatilor.
(2) Informatia si documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar in
ordinea de zi la cererea asociatilor se aduc la cunostinta tuturor asociatilor in termenul si in
modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) Instiintarea privind convocarea repetata a adunarii generale a asociatilor se transmite
asociatilor prin scrisoare recomandata, expediata cu cel putin 8 zile inainte de data tinerii
adunarii.
(4) Actul de constituire poate prevedea si alte conditii si termene de informare a asociatilor.
Articolul 54. Instiintarea asociatilor despre convocarea
adunarii generale a asociatilor
(1) Hotarirea privind convocarea adunarii generale a asociatilor se aduce la cunostinta
fiecarui asociat prin scrisoare recomandata, expediata cu cel putin 10 zile inainte de data tinerii
adunarii.
(2) Actul de constituire al societatii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea
adunarii generale a asociatilor.

(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generala a asociatilor

acopera orice viciu al neinstiintarii si/sau incalcarii modalitatii si a termenelor de instiintare.
Articolul 55. Ordinea de zi, modificarea si completarea ei
(1) Administratorul decide asupra chestiunilor incluse in ordinea de zi a adunarii generale a
asociatilor, tinind cont de cerintele legii si ale actului de constituire. Fiecare asociat este in
drept sa includa in ordinea de zi a adunarii generale a asociatilor chestiunile care nu au fost
incluse de administrator, cu conditia ca acestea sa tina de competenta adunarii generale a
asociatilor si sa fi fost aduse la cunostinta administratorului cu cel putin 5 zile inainte de data
tinerii adunarii.
(2) Ordinea de zi a adunarii generale a asociatilor convocata la cerere se determina de
persoanele care au solicitat tinerea ei.
(3) Administratorul nu are dreptul sa modifice formularile chestiunilor din ordinea de zi
propuse de asociati.
(4) Modificarile si completarile ordinii de zi trebuie sa fie aduse la cunostinta asociatilor
prin scrisoare recomandata, expediata cu cel putin 5 zile inainte de data tinerii adunarii.
(5) Ordinea de zi poate fi modificata sau completata in sedinta adunarii generale a
asociatilor daca la ea sint prezenti sau reprezentati toti asociatii. Hotarirea privind completarea
ordinii de zi se adopta cu votul unanim al tuturor asociatilor.
(6) Un alt mod de modificare sau completare a ordinii de zi decit cel prevazut la alin.(3)-(5)
nu se admite.
Articolul 56. Tinerea adunarii generale a asociatilor
(1) Adunarea generala a asociatilor se tine in ziua, la ora si in locul indicate in hotarirea de
convocare expediata fiecarui asociat. Organele societatii sau asociatii care au convocat
adunarea organizeaza inregistrarea asociatilor si a voturilor reprezentate. Asociatul
neinregistrat nu poate participa la votare.
(2) Sedinta va fi deschisa si prezidata de catre administrator sau de catre una dintre
persoanele care au convocat adunarea generala a asociatilor, daca actul de constituire nu
prevede sau adunarea nu hotaraste altfel.
(3) Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca numarul de voturi reprezentat este
suficient pentru adoptarea a cel putin unei chestiuni incluse in ordinea de zi.
(4) La sedinta adunarii generale a asociatilor se intocmeste un proces-verbal, care, in mod
obligatoriu, reflecta chestiunile examinate, luarile de cuvint, rezultatul votarii fiecarei
chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semneaza de toti asociatii prezenti la sedinta
daca actul de constituire nu prevede ca el se semneaza de presedintele sedintei si de persoana
care l-a intocmit si la el se anexeaza lista asociatilor prezenti.
[Art.56 al.(4) modificat prin LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
(5) Procesele-verbale se predau spre pastrare administratorului. Asociatii au dreptul sa ia
copii de pe procesele-verbale.
Articolul 57. Exercitarea dreptului la vot
(1) Asociatul nu este in drept sa-si divizeze voturile.
(2) Asociatul isi poate exprima votul personal sau prin reprezentant. Administratorul nu
poate fi reprezentant al asociatului.
(3) Asociatul nu-si exercita dreptul la vot in deliberarile adunarii generale a asociatilor
privind aportul in natura al sau ori al persoanelor sale afiliate, privind actele juridice incheiate
intre el sau persoanele sale afiliate si societate ori privind raspunderea sa fata de societate.
Pentru adoptarea hotaririlor in astfel de chestiuni, majoritatea se determina din voturile
asociatilor care au dreptul sa voteze in chestiunile respective. Aceasta restrictie nu se aplica
societatilor cu asociat unic, precum si in cazurile incheierii de catre societate a unui act juridic
cu toti asociatii sai si/sau cu persoanele afiliate ale tuturor asociatilor.
(4) In cazul incalcarii interdictiei prevazute la alin.(3), asociatul raspunde pentru prejudiciile
cauzate societatii daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta de lege.
Articolul 58. Adoptarea hotaririlor adunarii generale
a asociatilor
(1) Hotaririle adunarii generale a asociatilor se adopta:
1) cu votul unanim al tuturor asociatilor societatii pentru:
a) obligarea asociatilor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societatii;
c) modificarea ordinii de zi;
d) transformarea societatii intr-o alta forma in care asociatii poarta raspundere nelimitata;
2) cu cel putin trei patrimi din voturile tuturor asociatilor societatii daca statutul acesteia nu
prevede un numar mai mare de voturi pentru:

a) modificarea si completarea actului de constituire;

b) lichidarea societatii, numirea lichidatorului si aprobarea bilantului de lichidare;
c) reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru incheierea contractelor, prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi tertilor, inclusiv asociatilor societatii;
e) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
f) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
g) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane juridice;
[Art.58 al.(1) pct.2), lit.h) abrogata prin LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
3) cu majoritatea voturilor tuturor asociatilor societatii pentru:
[Art.58 al.(1), pct.3) in redactia LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
a) aprobarea darilor de seama si a rapoartelor administratorului si ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net intre asociati;
c) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului si cenzorului;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei administratorului si cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotariri ce tin de competenta adunarii generale a asociatilor.
(2) Hotaririle se adopta prin vot deschis, daca actul de constituire nu prevede altfel.
(3) In caz de paritate a voturilor la adoptarea hotaririlor, hotarirea se considera adoptata in
conformitate cu prevederile stipulate in actul de constituire.
[Art.58 al.(3) introdus prin LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
Articolul 59. Adunarea generala repetata a asociatilor
(1) Daca adunarea generala a asociatilor nu a fost deliberativa sau nu a hotarit asupra tuturor
chestiunilor incluse in ordinea de zi, adunarea se va intruni, dupa o noua convocare, in termen
de cel mult 15 zile. Ordinea de zi a adunarii generale repetate a asociatilor include chestiunile
asupra carora nu s-au adoptat hotariri.
(2) Adunarea generala repetata a asociatilor adopta hotariri cu majoritatea simpla a voturilor
tuturor asociatilor societatii, cu exceptia hotaririlor de aprobare a darilor de seama si a
rapoartelor administratorului si ale cenzorului si hotaririlor in probleme de procedura, care se
adopta cu majoritatea voturilor reprezentate la adunare.
(3) In cazul in care asociatii nu pot adopta o anumita hotarire in decurs de 3 luni
consecutive, in urma carui fapt societatea suporta prejudicii, fiecare asociat este in drept sa
ceara:
a) rascumpararea, la pret de piata, a partii sociale pe care o detine; sau
b) separarea acestuia din societate cu un volum de active proportional partii sociale pe care
o detine; sau
c) dizolvarea si lichidarea societatii cu partajarea patrimoniului.
Articolul 60. Forta juridica a hotaririlor adunarii
generale a asociatilor
(1) Hotaririle adunarii generale a asociatilor sint executorii pentru toti asociatii si organele
societatii.
(2) Hotaririle cu privire la modificarea actului de constituire al societatii devin opozabile de
la data inregistrarii in Registrul de stat al persoanelor juridice.
(3) Hotaririle adunarii generale a asociatilor pot fi modificate si abrogate de o noua adunare
generala a asociatilor.
Articolul 61. Atacarea hotaririlor adunarii generale a asociatilor in instanta de judecata
(1) Hotaririle adunarii generale a asociatilor adoptate cu incalcarea legii sau a actului de
constituire pot fi declarate nule de catre instanta de judecata.
(2) Cererea de anulare poate fi inaintata de catre oricare dintre asociati care nu a luat parte la
adunarea generala a asociatilor sau care a votat contra hotaririi contestate si a solicitat
introducerea mentiunii respective in procesul-verbal al sedintei.
(3) Cererea de anulare poate fi depusa in termen de 3 luni de la data adoptarii hotaririi sau
de la data cind asociatul a aflat sau trebuia sa afle despre hotarirea adoptata.
Articolul 62. Deciziile asociatului unic
(1) Asociatul unic are drepturile si obligatiile ce revin, conform prezentei legi, adunarii
generale a asociatilor.
(2) Deciziile asociatului unic se intocmesc in scris, dupa caz.
(3) In actul de constituire poate fi suplimentar stabilita modalitatea adoptarii deciziilor in
cazul cind asociatul unic este persoana juridica.

1.3

Prin hotararea adunarii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus 7 pct.

asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a varsat integral aportul la capitalul social,

pe care trebuia sa-l verse inca pana la 1 noiembrie 2004, precum si nici nu a
participat la ultimele 3 adunari generale, a pierdut legatura cu societatea.
Adunarea de asemenea a decis sa nu-i restituie asociatului exclus partea din aport
varsata, or, societatea a suferit prejudiciu in legatura cu nevarsarea integrala a
aporturilor. Asociatul exclus considera hotararea ilegala si a atacat-o in instanta.
Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Potrivit art. 113 alin. (5) CC, In cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul,
oricare asociat are dreptul sa-i ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen
suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea lui din
societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat.
Astfel, reiesind din datele spetei, adunarea generala nu putea decide excluderea
asociatului Nichiforeanu. Acesta urma a fi notificat in scris despre riscul excluderii in
cazul in care nu va indeplini obligatia de a varsa aportul nici in termenul suplimentar
acordat.
De asemenea, absenta asociatului de la 3 adunari generale consecutive nu constituite
temei de excludere din randul asociatilor. Art. 47 din Legea SRL nu contine prevederi
care ar stipula acest temei de excludere.

Subiectul 31. Partea sociala a asociatului societatii cu raspundere limitata (SRL).

Continutul subiectului
1.1Definiti notiunea de parte sociala a asociatului SRL relatand despre coraportul cu capitalul social si
despre dependenta valorii ei de aportul depus.
Partea sociala a asociatului SRL reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL, detinuta de fiecare asociat
al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si include toate drepturile si
obligatiile asociatului. Respectiv, valoarea partii sociale depinde de marimea aprotului varsat de asociat la
constituirea societatii.
Partea sociala reflecta cota-parte din capitalul social care revine asociatului.
Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social.
Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel.
1.2Comparati notiunea de parte sociala cu notiunile de certificat al partii sociale, extras din
registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social.
Parte sociala vezi 1.1
Certificat al partii sociale - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se
atesta detinerea partii sociale si marimea ei. Acest certificate confirma faptul ca o anumita persoana are
calitatea de asociat.
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se
elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat,
iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a
fiecarui asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului
social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de
acest asociat.
1.3Cetateanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat in judecata cu cererea de a anula contractul
de vanzare-cumparare a partii sociale incheiat intre asociatul SRL VIBOR (cedent) si cetateanul
Nicolaescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost incalcarea dreptului de preemtiune
ce-l are asupra partii sociale in caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul ?
Raspuns:
Conform legii cu privile la SRL art 25 alin (4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau
integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la
cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii. Respectiv in cazul dat intradevar a fost incalcat dreptul de preemtiune.

Dreptul la instrainare libera a partii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti
asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti
asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi
parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmari partea sociala numai in temeiul titlului
executoriu in cazul in care creantele nu pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra partii sociale se exercita cu respectarea dreptului de preemtiune al celorlalti asociati si al
societatii. Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa
administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data
transmiterii. In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea cu incalcarea dreptului de preemtiune,
fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca
drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica
notarial.
LEGE Articolul 25. Instrainarea partii sociale
(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi instrainata liber sotului, rudelor si afinilor in
linie dreapta fara limita si in linie colaterala pina la gradul doi inclusiv, celorlalti asociati si societatii,
daca actul de constituire nu prevede altfel.
(2) Asociatul nu poate instraina partea sociala pina la varsarea integrala a aportului subscris, cu
exceptia cazului de succesiune.
(3) In cazul instrainarii partii sociale unor alte persoane decit cele mentionate la alin.(1), asociatii au
dreptul de preemtiune. In acest caz, instrainarea se face in conditiile alin.(4)-(9).
(4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta
scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15
zile de la data transmiterii.
(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze in scris acceptarea si sa o transmita administratorului in termen
de 15 zile de la data primirii ofertei. Asociatul indica marimea fractiunii din partea sociala pe care
intentioneaza sa o dobindeasca.
(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobindeste o fractiune a partii sociale in marimea
solicitata. In cazul dezacordului dintre ei, partea sociala se distribuie proportional partii sociale detinute
de fiecare solicitant.
(7) Daca, in termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociatii sau societatea nu au procurat
partea sociala, aceasta poate fi instrainata unui tert la un pret nu mai mic decit cel indicat in oferta.
(8) In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din aceasta cu incalcarea dreptului de
preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe
cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el.
(9) Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica notarial.

nr.
1.1
.

Subiectul 32. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului

punct
e
Numiti actele necesare pentru inregistrarea a doua personae juridice care au luat 3 pct.
nastere in rezultatul divizarii
Acte necesare:
-cererea de inregistrare,
-proiectul planului de dezmembrare prin separare,
-hot de dezmembrare prin separare(adoptata de org supreme al societatii)
-actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,
-modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,
-monitorul oficial al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare
-actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor creditorilor
-dovada de plata a taxei de inregistrare
-bilantul de repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CIS cu privire la initierea reorganizarii

1.2
.

1.3
.

d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;

e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistrarea dezmembrarii in CIS.
Comparati procedura de divizare cu cea de separare, analizand distinct doar 5 pct.
acele operatiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc:
a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
Adunarea Generala a actionarilor a hotarat dezmembrarea S.A. 7 pct.
Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societati cu raspundere
limitata. Camera inregistrarii de stat a respins inregistrarea reorganizarii si ca
temei a invocat doua argumente: a) Societatea care se reorganizeaza nu a retras
din circulatie o parte din actiunile sale si b) Hotararea de reorganizare trebuie sa
fie adoptata cu din numarul total de voturi, pe cand adunarea generala a votat
cu 2/3 din numarul actionarilor prezenti. S.A. Autotransportatorul a atacat
decizia Camerei Inregistrarii de Stat in judecata. Cum urmeaza a fi solutionat
litigiul?
In conformitate cu prevederile art.81 Cod civil:
Articolul 81. Aprobarea proiectului dezmembrarii
(1) Proiectul dezmembrarii se aproba de adunarea generala a participantilor cu 2/3
din numarul total de voturi daca actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare.
(2) Adunarea generala a participantilor, cu majoritatea indicata la alin.(1), aproba
actul de constituire al noii persoane juridice si desemneaza organul ei executiv.
Deci, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu
2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre
acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza
procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage
din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

nr.
1.1.

Subiectul 33. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
puncte
Numiti actele necesare de a fi prezentate pentru inregistrarea unei societati pe actiuni 3 pct.
rezultate din fuziunea a doua societati cu raspundere limitata:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de
stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu
raspundere limitata participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce
confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.

1.2.

8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.

9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in
Monitorul Oficial.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
Comparati efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbtie 5 pct.
evidentiind operatiunile necesare de a fi efectuate pentru inregistrarea absorbtiei unei
persoane jurdice de o alta persoana juridica. Pag 211-pag217.
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou
subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile efectuate pentru inregistrarea fuziunii prin absorbtie
Negocierea si elaborarea proiectului de fuziune
Aprobarea contractului de fuziune prin absorbtie de organelle supreme ale ambelor pj
Notificarea CIS cu privire la intentia reorganizarii
Informarea creditorilor
Publicarea avizului in Monitorul Oficial al RM cu privire la fuziune
Satisfacerea cerintelor creditorilor sau garantarea drepturilor acestora
Prezentarea actelor necesare inregistrarii fuziunii
Inregistrarea fuziunii la CIS- se face prin inetrmediul a 2 operatiuni: 1) inregisistrarea
modificarilor din actul de constituire al pj absorbante, 2)radierea pj care se dizolva

1.3.

Intocmiti un proiect de contract de fuziune prin absorbtie, potrivit careia SRL Vultureni, care
are capitalul social de 500 000 lei si 2 asociati cu parti sociale egale absoarbe SRL Ciocarlia,
cu 4 asociati cu parti sociale egale si capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ
absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva
la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin
in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si
obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.

7 pct.

Subiectul 34. Transformarea unei personae juridice dintre forma organizatorica in alta
nr.
Continutul subiectului
punct
e
1.1 Descrieti notiunea de reorganizare prin tranformare
3 pct.
.
Transformarea reprezinta o operatiune prin care pj, pe parcursul existentei, trece de la
o forma juridica la alta.
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire in conditiile legii. Aceasta se
efectueaza doar cu hotararea adoptata de organul suprem cu majoritatea voturilor
indicate de lege. La baza transformarii trebuie sa stea un interes serios si legitim.
Transformarea persoanei juridice trebuie sa intruneasca si conditiile prevazute de lege
pentru forma juridica de organizare in care se transforma.
1.2
.

Analizati operatiunile pe care le implica transformarea unei societati cu 5 pct.

raspundere limitata in societate pe actiuni.
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transformare si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea Adunarii generale a asociatilor - transformarea implica
in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad

gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt
reprezentati asociatii care detin cel putin din voturi SRL
d) adoptare hotararii de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care
se transforma - hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publicarea anuntului in Monitorul Oficial al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3
.

nr.
1.1.

Ion Pruteanu, fondator al gospodariei taranesti, a vandut 5 tone grau pentru 7 pct.
insamantare societatii in nume colectiv Tulescu si compania,cu conditia ca ultima va
plati pretul peste un an. Dupa ce imprumutul a ajuns la scadenta, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare sa-i plateasca pretul pentru grau, dar cumparatorul nu i-a
raspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere in instanta de judecata pentru a incasa fortat
suma datorata de la societatea debitoare si membrii acesteia. In referinta depusa la
instanta de catre administratorul societatii debitoare s-a aratat ca SNC Tulescu si
compania a fost transformata in SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociati ai SRL, deoarece si-au
vandut partea lor sociala imediat dupa transformare. Cum urmeaza a fi solutionat
litigiul?
Raspuns:
Cod Civil art 135
Articolul 135. Reorganizarea societatii in nume colectiv
(1) In cazul reorganizarii societatii in nume colectiv in societate pe actiuni, in
societate cu raspundere limitata sau in cooperativa, asociatii continua, in termen de 3
ani, sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile nascute pina la reorganizare.
(2) Asociatul nu este absolvit de raspundere nici in cazul in care, pina la expirarea
termenului de 3 ani, instraineaza dreptul de participatiune la capitalul social.
In cazul dat a avut loc o transformare dintr-o SNC intr-o SRL, respective
asociatii continua in termen de 3 ani sa raspunda solidar si nelimitat pentru
obligatiile nascute pana la reorganizare.
Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa-i restituie suma de bani
datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteia trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi
obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
Subiectul 35. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Continutul subiectului
Definiti notiunea de dizolvare explicind efectele ce le produce ea asupra persoanei
juridice.

puncte
3 pct.

Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii.
Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe
pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei
sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2.

Clasificati temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dupa criteriile

cunoscute caracterizand fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:
1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.
2. Atingerea scopului propus.

5 pct.

3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.

4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.
Temeiuri de dizolvare fortata:
1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui
notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire
nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social
ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost
respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.
3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.
4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.
5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.
6. Nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dari de
seama contabile, fiscale si statistice;
7. Capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6 luni;
8. In caza de insolvabilitate sau in caz deincetare a procesului de insolvabilitate in
legatura cu insuficienta de bunuri.
1.3.

Procurorul mun. Chisinau, in baza art.87 Cciv. a inaintat o actiune de a lichida SRL
Buzduganul care desfasoara activitatea farmaceutica si dupa retragerea licentei de catre
Camera de Licentiere. SRL Buzdugan in referinta sa a motivat ca, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutica nu este unicul gen de activitate desfasurat.
Societatea desfasoara si alte genuri de activitate si respecta cerintele legale de practicare a
acestora. Are dreptul procurorul sa intenteze un proces in lichidarea a SRL? Cum urmeaza a fi
solutionat litigiul?
Raspuns
Cod Civil Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta
de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la forma ei juridica de organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dari de
seama contabile, fiscale si statistice;
d2) capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6 luni;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care il
acorda, persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine
interdictiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de organizare sau daca
activitatea ei contravine grav actului de constituire.
Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea participantului
(asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a organului
care a efectuat inregistrarea de stat a persoanei juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.
Articolul 142. Exclusivitatea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar pentru
functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Articolul 143. Retragerea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu
aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice care
nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice, precum si
modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau

7 pct.

parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;

c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o astfel
de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).

nr.
1.1
.

1.2
.

1.3
.

Subiectul 36. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

Continutul subiectului

punct
e
Numiti actele necesare a fi prezentate de catre lichidator la organul de inregistrare 3 pct.
pentru radierea persoanei juridice
Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau
instanta de judecata care a desemnat lichidatorul;
legea 220 din 2007 art 24
Comparati atributiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei 5 pct.
juridice si ale administratorului fiduciar insistand in special asupra acelor care-i
deosebesc
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de
la administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca
si admin in masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art
90(4) CC)
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama
pj in raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de
organele care l-au desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si
obligatii special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza
patrimoniul si documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica
creantele; satisfice cerintele creditorilor; alte atributii.
pag.241
Cet. Tigreanu s-a adresat catre lichidatorul Cooperativei de productie IKKEL sa-i 7 pct.
restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vandute cu doi ani in
urma. Lichidatorul in scrisoarea de raspuns a mentionat ca reiesind din informatia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost platita inca un an in urma. Pe de alta
parte lichidatorul a mentionat ca cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicatii in Monitorul Oficial a avizului cu privire la lichidare, si respectiv,
daca nu s-a adresat in termenul stabilit de codul civil nu mai este in drept sa pretinda
suma mentionata. Expuneti-va opinia in legatura cu diferendul mentionat.
Articolul 91. Informarea creditorilor
Dupa inregistrarea desemnarii sale, lichidatorul publica in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova si, in mod gratuit, pe pagina web oficiala a organului inregistrarii
de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice si, in termen de 15 zile, il
informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare si despre termenul de
inaintare a creantelor
Articolul 92. Termenul de inaintare si modul
de admitere a creantelor
(1) Termenul de inaintare a creantelor este de 2 luni de la data publicarii avizului
prevazut la art. 91. Prin hotarirea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung,
dar care nu va depasi 4 luni.
(1) Cererile de admitere a creantelor impreuna cu documentele justificative privind
creantele si cu actele de constituire de garantii se depun direct la lichidator, la adresa

indicata de acesta.
(1) Creantele creditorilor inaintate dupa expirarea termenului stabilit pentru
inaintarea lor se executa din contul bunurilor persoanei juridice ce au ramas dupa
executarea creantelor validate inaintate in termenul stabilit.
(2) In cazul in care lichidatorul respinge creanta, creditorul are dreptul, sub
sanctiunea decaderii, ca, in termen de 30 de zile de la data cind a fost informat despre
respingerea creantei, sa inainteze o actiune in instanta de judecata.
nr.
1.1.

1.2.

Subiectul 37. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
Descrieti principiile ce definesc statutul societatii aflate in lichidare.
a)Personalitatea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala
continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea
patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in
alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea
lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni
asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este
una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii
din registru de stat.
b)Lichidarea societati se face in interesul membrilor_ (interesul asociatilor este pe prim
plan),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse de conditiile
active decid sa lichideze societatea.
c)Lichidarea societatii este obligatorie deoarece dizolvarea pj duce nemijlocit la lichidare
Argumentati legalitatea desfasurarii procedurii de lichidare analizand separat fiecare
operatiune a procedurii de lichidare.
a) Informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligatia de a informa
creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit
termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen
de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa
informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor.
Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de
la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de
prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea
trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost
respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere
o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.
b)Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in
decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de
lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul
de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE
OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de
insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El
trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul
solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere
introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul
poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.
c)Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor
societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a
creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste
inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea
are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la
scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul
poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii
datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul
patrimoniului pentru a le transforma in bani.
d) Lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilor pe
care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor
imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul
trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte
ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui

puncte
3 pct.

5 pct.

prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se
lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata.
Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de
impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa
organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea
generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit
intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele
se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si
principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face
prin act sub semnatura private.
Apoi urmeaza radierea persoanei juridice din registrul de stat.
1.3.

Casa Nationala a Asigurarilor Sociale (CNAS) a depus o cerere in instanta de judecata pentru
incasarea fortata de la Cooperativa Agricola de Productie Fazanul a platilor obligatorii in
suma de 40 000 lei pe care paratul le datora. In locul referintei, pe adresa instantei a sosit o
informatie de la sediul paratului potrivit careia CAP Fazanul nu are sediu pe aceasta adresa
ori aceasta a fost deja lichidata. Ulterior CNAS a stabilit ca lichidarea CAP Fazanul s-a facut
cu incalarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat in
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost instiintati in modul stabilit despre initierea procedurii
de lichidare. De asemenea, s-a stabilit ca potrivit bilantului de lichidare, CAP Fazanul a
impartit intre membrii cooperativei bunuri in valoare de 150 000 lei. Explicati cum urmeaza
sa procedeze CNAS pentru a incasa suma creantei?

7 pct.

Raspuns: In acest caz va avea loc redeschiderea procedurii de lichidare.

Cod Civil Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare
(1) Daca, dupa radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un indreptatit sa obtina
soldul ori daca se atesta existenta unor active, instanta de judecata poate, la cererea oricarei
persoane interesate, sa redeschida procedura lichidarii si, daca este necesar, sa desemneze un
lichidator. In acest caz, persoana juridica este considerata ca fiind existenta, dar in
exclusivitate in scopul desfasurarii lichidarii redeschise. Lichidatorul este imputernicit sa ceara
persoanelor indreptatite restituirea a ceea ce au primit peste partea din active la care aveau
dreptul.
(2) Pentru perioada in care persoana juridica nu a existat, se suspenda cursul prescriptiei
extinctive a dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de persoana juridica respectiva.
Precizare: redeschiderea poate fi facuta in termenul general de prescriptie adica nu mai tarziu
de 3 ani de la data deciziei de radiere a pj.

Subiectul38 . Radierea din registrul de stat al persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr.
Continutul subiectului
1.1
.

1.2
.

punct
e
Numiti actele necesare pentru radierea din Registrul de stat al persoanelor 3 pct.
juridice a unei coopeative de productie.
Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau
instanta de judecata care a desemnat lichidatorul;
Analizati modul de impartire a activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor 5 pct.
creditorior intre asociatii societatii cu raspundere limitata luand in consideratie
ca lichidatorul imparte bunuri imobile si mijloace de transport.
Activele pj care au ramas dupa satisfacerea cerintelor creditorilor sunt transmise de
lichidator asociatilor, proportional participatiunii lor la capitalul social, daca actul de
constituire nu prevede altfel. Activelese repartizeaza intre membri si asociati dupa
expirarea termenului de 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial. De
asemenea, legea stabileste ca repartizarea activelor trebuie sa se faca cel mai devreme
de la expirarea a 2 luni de la data aprobarii bilantului de lichidare si a proiectului de

1.3
.

impartire a activelor.
Marimea activelor ramase si principiile de repartizare sunt reflectate in raportul
lichidatorului. Dupa aprobarea planului de repartitie si expirarea termenului stabilit de
la data aprobarii, lichidatorul trece la realizarea lui. Lichidatorul in dependenta de
vointa asociatilor, planifica impartirea lor in natura sau le vinde, transformandu-le in
bani si apoi imparte banii.
In cazul dat, daca impartire ase face in natura, exista cateva reguli:
-bunurile se impart proportiuonal dreptului fiecarui participant
-bunurile se atribuie unuia sau la mai multi participanti, de la care se retine suma ce
depaseste valoarea bunului
-daca nu pot fi impartite in natura bunurile se vand
Ceteanul Romaniei Ion Vlastaru s-a adresat catre un avocat dupa consultatie. El a 7 pct.
explicat ca cu 2 ani in urma a imprumutat 100 000 euro SRL Secolul XXII din
Republica Moldova pentru o perioada de 2 ani si a prezentat documentele ce
demonstreaza tranzactia. La momentul actual s-a adresat catre societatea comerciala
mentionata sa-i restituie banii, insa a aflat ca ea cu 3 luni in urma a fost radiata din
Registrul de Stat al Persoanelor juridice, iar asociatii au impartit intre ei peste 3 mln.
de lei. Intocmiti o nota informativa si explicatii lui Ion Vlastaru daca exista vre-o
modalitate de incasare a sumei imprumutate.
Raspuns: exista o metoda redeschiderea procedurii de lichidare.
Cod Civil Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare
(1) Daca, dupa radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un indreptatit
sa obtina soldul ori daca se atesta existenta unor active, instanta de judecata poate, la
cererea oricarei persoane interesate, sa redeschida procedura lichidarii si, daca este
necesar, sa desemneze un lichidator. In acest caz, persoana juridica este considerata ca
fiind existenta, dar in exclusivitate in scopul desfasurarii lichidarii redeschise.
Lichidatorul este imputernicit sa ceara persoanelor indreptatite restituirea a ceea ce au
primit peste partea din active la care aveau dreptul.
(2) Pentru perioada in care persoana juridica nu a existat, se suspenda cursul
prescriptiei extinctive a dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de persoana
juridica respectiva.
Precizare: redeschiderea poate fi facuta in termenul general de prescriptie adica nu
mai tarziu de 3 ani de la data deciziei de radiere a pj.

nr.

Subiectul 39. Intentarea procesului de insolvabilitate.

Continutul subiectului

punct
e
3 pct.

1.1
.

Caracterizati temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate

Legea insolvabilitatii
Articolul 10. Temeiurile de intentare a procesului
de insolvabilitate
(1) Intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenta unui temei.
(2) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in
incapacitatea de plata a debitorului.
(3) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in
supraindatorarea debitorului in cazul in care acesta este persoana juridica responsabila
de creantele creditorilor in limitele patrimoniului sau. In acest caz, la baza evaluarii
patrimoniului debitorului trebuie pusa continuarea activitatii lui daca acest fapt este
posibil.

1.2
.

Comparati efectele dizolvarii persoanei juridice ca rezultat al intentarii 5 pct.

procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabila cu cele care
survin pentru creditorii societatii insolvabile ( lege veche)
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-

280
Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii
apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune
de ele)
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
insolvabil: - pag.281
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.
1.3
.

nr.
1.1.

Andrei Bolintineanu a cumparat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garantie 7 pct.

a fost stabilit de 2 ani. Numai dupa doua luni frigiderul a iesit din functiune.
Cumparatorul a restituit frigiderul vanzatorului si a cerut sa i se restituie banii.
Vanzatorul a anuntat ca defectul frigiderului este minor si ca acesta va fi reparat din
cont propriu. Cumparatorul nu a dorit sa primeasca frigiderul reparat, iar vanzatorul nu
dorea sa restituie banii. Cumparatorul, dupa o consultatie cu avocatul, a inaintat o
cerere introductiva de intentare a procesului de insolvabilitate impotriva SRL
Trianon. Cum urmeaza sa procedeze instanta?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de
domeniul dreptului consumatorului si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a-si
onora obligatiile pecuniare.
Subiectul 40. Procedura de restructurare aplicata persoanei juridice insolvabile.
Continutul subiectului
Definiti procedura de restructurare persoanei juridice insolvabile si identificati etapele
acesteia.

Procedura de restructurare una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care

se aplica debitorului si care presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si
respectarea unui plan complex de masuri in vederea remedierii financiare si economice
a debitorului si achitarii datoriilor acestuia conform programului de plata a creantelor;
Restructurarea include, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

puncte
3 pct.

1.2.

c) restringerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;

d) orice alte actiuni neinterzise de legislatia in vigoare
Etapele procedurii de restructurare:
1. Propunerea planului procedurii de restructurare.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu
poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. Examinarea
chestiunii acceptarii planului procedurii de restructurare a debitorului tine de
competenta exclusiva a adunarii creditorilor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile
fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in
termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea
ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara
dovada insolvabilitatii.
Comparati procedura de restructurare cu procedura de lichidare a patrimoniului.

5 pct.

I.Procedura de restructurare este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de

insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan
complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a
masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat
intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta
parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printro simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului
in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace
banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de
drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de
insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a
fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in
procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un
cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea
nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa
activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa
intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare
ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia sar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor
alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune
efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de
interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie
a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de
gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi
conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare
este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si
a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de
raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare
a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza
buna asupra lor.
1.3.

Impotriva SRL EKKEL a fost depusa o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de

catre Inspectoratul Fiscal Chisinau. Administratorul SRL EKKEL solicita asistenta juridica
si afirma ca societatea lui nu este in stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace banesti
necesare pentru a se achita cu impozitele, insa daca ar vinde marfa pe care o are la depozit ar
putea sa se achite. Intocmiti o nota informativa in care explicatii administratorului SRL
EKKEL temeiurile de intentare a procedurii insolvabilitatii si esenta aplicarii procedurii de
restructurare si drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.
Raspuns:
Temei de intentare a procedurii insolvabilitatii 1)incapacitatea de plata (insolventa) sau
2)supraindatorarea (insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii de restructurare - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de

7 pct.

drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut
printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nusi poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest
caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se
intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele
de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate
acestea se prevad in planul propus de debitor.

nr.
1.1
.

1.2
.

Subiectul 41. Patrimoniul debitorului in procesul de insolvabilitate.

Continutul subiectului

punct
e
Identificati bunurile persoanei insolvabile care se includ in masa debitoare, si 3 pct.
sursele din care aceasta ar putea fi suplimentata.
Sectiunea a4-a leag insolvabilitatii.
Masa debitoare serveste la executarea creantelor patrimoniale ale creditorilor.
Articolul 39. Componenta masei debitoare
(1) Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentarii procesului
de insolvabilitate, precum si cele pe care acesta le dobindeste si le recupereaza pe
parcursul procesului.
(2) Proprietatea detinuta de debitor in comun cu tertii este raportata cu titlu
provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile incheiate intre ei. In caz de
litigiu intre coproprietarii bunului inclus in masa debitoare, partajarea se face intr-un
proces separat de catre instanta de insolvabilitate pe al carei rol se afla cauza.
Debitorul raspunde pentru obligatii doar cu partea sa din proprietatea comuna.
(3) Bunurile aflate in proprietatea comuna in devalmasie a sotilor se includ in masa
debitoare. Debitorul raspunde pentru obligatii doar cu partea sa din proprietatea
comuna in devalmasie, urmind ca instanta de insolvabilitate sa separe cota
corespunzatoare din proprietatea comuna in conformitate cu dispozitiile Codului civil
Comparati procedura de vanzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra 5 pct.
carora sunt drepturi preferentiale cu procedura de vanzare a bunurilor
debitorului insolvabil in privinta carora nu sunt drepturi preferentiale si
mentionati diferenta dintre ele.
In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa
debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care
administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa
decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala
a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau
concursuri desfasurate in mod stabilit, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz

nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de

folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.3
.

Consultati administratorul insolvabilitatii care a descoperit ca administratorul persoanei

juridice insolvabile anterior intentarii procesului de insolvabilitate a incheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni pana la intentarea procesului de insolvabilitate a vandut cu doar 300 mii lei
o cladire al carei pret de piata era de 2 mln. lei;
b) cu doi ani pana la intentare a donat un automobil fundatiei Secolul 21;
c) cu doua zile inainte de intentarea procesului a vandut marfa unui intreprinzator;
d) in ziua intentarii procesului de insolvabilitate a incheiat un contract de gaj prin care a
garantat executarea unei datorieai anterioare.
Intocmiti o nota explicativa in care inserati raspunsul la intrebarile sus puse?

7 pct.

Articolul 104. Anularea unor acte juridice

Pe tot parcursul perioadei de observatie, al procedurii de insolvabilitate, al
procedurii falimentului si/sau al procedurii de restructurare, administratorul/
lichidatorul poate introduce in instanta de insolvabilitate actiuni in vederea anularii
urmatoarelor acte juridice daca ele afecteaza bunurile debitorului:
a) orice act juridic fictiv sau fraudulos incheiat de debitor in ultimii 3 ani precedenti
intentarii procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;
c) in cazul dat nimci nu se poate face, fiindca a avut loc tranmiterea bunelor cu titlu
oneros, deci administratorul nu a actionat in mod fraudulos.
b). Articolul 80. Anularea inregistrarii gajului
Daca un creditor chirografar a inregistrat in ultimele 4 luni de pina la intentarea
procedurii de insolvabilitate un gaj legal fata de bunurile debitorului declarat
insolvabil in temeiul Legii nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj, inregistrarea
trebuie anulata in baza cererii administratorului/lichidatorului sau a oricarui creditor.

Subiectul 42. Procedura simplificata a falimentului

nr.
1.1
.

Continutul subiectului

punct
e
Descrieti procedura simplificata a falimentului, concomitent indicand si 3 pct.
persoanele carora ea le este aplicabila.
Procedura simplificata a falimentului procedura prin care debitorul intra direct in
procedura falimentului dupa o perioada de observatie sau odata cu intentarea
procedurii de insolvabilitate.

1.2
.

Procedura simplificata a falimentului se aplica debitorilor aflati in stare de

insolvabilitate care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) intreprinzatori individuali si gospodarii taranesti (de fermier), titulari ai patentei
de intreprinzator;
b) persoane juridice care nu detin niciun bun in patrimoniul lor ori ale caror bunuri
sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si niciun creditor sau tert nu se
ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele corespunzatoare;
c) societati comerciale si necomerciale dizolvate anterior formularii cererii
introductive;
d) debitori care nu sint indreptatiti sa beneficieze de procedura de restructurare
prevazuta in prezenta lege
Comparati procedura simplificata a falimentului cu procedura falimentului 5 pct.
insistand asupra distinciilor esentiale.

Subectii:
-La procedura simplificata- sunt expres prevazute categoriile de debitori care bon
beneficia de ea.
-La faliment nu sunt asa mentiuni (adica are o aplicare generala)
Procedura:
-La procedura simplificata se trece direct dupa o perioada de observatie sau odata cu
intentarea procedurii de insolvabilitate, pe motiv ca nu detin niciun bun in patrimoniul
lor ori ale caror bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si
niciun creditor sau tert nu se ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele
corespunzatoare;
-iar falimentul este o etapa a procedurii de insolvabilitate care se aplica debitorului in
vederea lichidarii patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului. Acesta presupune
vanzarea masei debitoare, care include licitatia, licitatia repetata, licitatia cu reducere,
vanzarea prin concurs, vanzarea prin negocieri directe.
1.3
.

Cooperativa de productie Tigreanu se afla in proces de lichidare voluntara. 7 pct.

Lichidatorului acestei intreprinderi intocmind bilantul de lichidare a descoperit
ca valoarea de piata a imobilelor cooperativei este mult mai mica decat valoarea
de bilant a acestora. Respectiv, facand o inventariere repetata a stabilit ca activele
cooperativei sunt mai mici decat datoriile pe care aceasta le are fata de cei 4
creditori ai sai. Lichidatorul considera ca trebuie sa depuna in instanta de
judecata competenta o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul
cooperativei ii sugereaza lichidatorului ideia ca daca el ar discuta cu creditorii
cooperativei pentru a continua procesul de lichidare voluntara si sa nu mai
intenteze procesul de insolvabilitate. Intocmiti o nota explicativa pronuntandu-va
asupra celor doua versiuni de lichidare propuse de lichidator si jurist.
In cazul dat lichidatorul pentru a evita raspunderea subsidiara fata de creditor si
raspunderea penal - trebuie sa depuna cerere introdcutiva a procedurii de
insolvabilitate.
Daca debitorul nu depune cerere introductiva in cazurile si in termenul prevazut in
prezentul articol, persoana care, in conformitate cu legislatia in vigoare, are dreptul de
a reprezenta debitorul, asociatii cu raspundere nelimitata si lichidatorii debitorului
raspund subsidiar in fata creditorilor pentru obligatiile aparute dupa expirarea
termenului de 30 de zile. Aceste persoane sint trase la raspundere penala in
conformitate cu legea.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea de
plata a debitorului.
Dreptul de a depune cerere introductiva il au: debitorul, creditorii, alte persoane
indicate in prezenta lege.
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva daca exista unul din temeiurile
prevazute la art. 10. (Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate
consta in incapacitatea de plata a debitorului. Temeiul special de intentare a unui
proces de insolvabilitate consta in supraindatorarea debitorului in cazul in care acesta
este persoana juridica responsabila de creantele creditorilor in limitele patrimoniului
sau)
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva si in cazul in care:
a) executarea integrala a creantelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori
poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenta a creantelor celorlalti

creditori;
b) in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, devine evident ca
debitorul nu poate satisface integral creantele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva imediat, dar nu mai tirziu de
expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor de intentare
procedurii de insolvabilitate.

nr.
1.1.

Subiectul 43. Constituirea societatii pe actiuni (SA).

Continutul subiectului
Descrieti procedura de constituire a SA in baza dispozitiilor Codului civil.

puncte
3 pct.

Conform codului civil SA este societatea comerciala al carei capital social este divizat
in actiuni si ale carei obligatii sint garantate cu patrimoniul societatii.
SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al
societatii pe actiuni trebuie sa se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de
actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
Dar la fel trebuie sa contina si datele generale de constituire a unei societati
comerciale. Articolul 108. Actul de constituire al societatii comerciale
(1) In actul de constituire al societatii comerciale trebuie sa se indice:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de
inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare,
daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societatii pe actiuni
Marimea minima a capitalului social al societatii pe actiuni este 20 000 lei.
Capitalul social al societatii pe actiuni se formeaza prin plasarea actiunilor intre
actionari si reprezinta valoarea aporturilor in numerar si in natura varsate proportional
numarului si valorii actiunilor subscrise.
Actiunile emise la constituirea societatii pe actiuni se plaseaza integral intre
fondatori.
Fondatorii sint obligati sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii
pe actiuni daca aportul este in numerar sau in termen de 30 de zile de la inregistrarea
de stat daca aportul este in natura.
In cazul in care valoarea activelor nete ale societatii pe actiuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generala a
actionarilor nu a luat nici o hotarire conform legii, societatea se dizolva.
1.2.

Comparati procedura de constituire a S.A. reglementata de Codul civil cu cea

reglementata de Legea nr.1134/1997 cu privire la societatile pe actiuni explicand

5 pct.

deosebirea si recomandand solutia corecta.

Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire
reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de
constituire.
Conform Codului Civil (CC) constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind
legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constituire, ci si in baza
incheierea contractului de societate (luarea hotaririi de infiintare a societatii), subscrierea
fondatorilor la actiunile plasate si tinerea adunarii constitutive . Atit CC cit si legea prevad
faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica.
Spre deosebire de CC leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii
societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societatii sunt persoanele fizice si juridice care au
luat decizia de a o infiinta. Fondatori ai societatii pot fi persoane fizice capabile si persoane
juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum si state straine si organizatii
internationale. In calitate de fondatori ai societatilor, in numele Republicii Moldova sau al
unitatilor administrativ-teritoriale, apar autoritatile publice determinate de legislatie.
Intreprinderile de stat si municipale sint in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor
autoritatilor publice. Numarul fondatorilor societatii pe actiuni nu este limitat. Societatea poate
fi infiintata de un singur fondator (alcatuita dintr-un singur actionar) numai in cazul in care
fondatorul (actionarul) nu este o alta societate comerciala alcatuita dintr-o singura persoana.
Fondatorii sint in drept sa savirseasca numai actiuni ce tin de infiintarea societatii si numai in
limitele stabilite de contractul de societate.
Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau
persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin
insusire, delapidare sau abuz de serviciu, inselaciune sau abuz de incredere, fals, depozitie
mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de legislatie dar
care nu si-au ispasit definitiv pedeapsa.
CC dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind
legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de
societate are prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaratiei de constituire a societatii) inceteaza dupa inregistrarea de
stat a societatii si executarea de catre fondatori a tuturor obligatiilor lor. Informatiile din
documentele de constituire ale societatii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificarile
si completarile operate in documentele de constituire ce tin de modificarea datelor de
identificare, a denumirii si adresei juridice a societatii se prezinta Comisiei Nationale a Pietei
Financiare, in termen de 15 zile lucratoare de la data Inregistrarii acestor modificari, pentru
introducerea lor in Registrul de stat al valorilor mobiliare. In acest scop se vor prezenta
urmatoarele acte:
a) cererea privind operarea modificarilor in Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificata notarial a deciziei Camerei Inregistrarii de Stat privind
modificarea documentelor de constituire ale societatii;
c) originalul (originalele) Certificatului inregistrarii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispozitiei de plata pentru achitarea taxei in marimea stabilita de Legea privind
Comisia Nationala a Pietei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii
societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea
capitalului social; etc.
1.3.

S.A. Pur, societate cu actionar unic, a decis sa fondeze o S.A Mixt in care sa fie
fondator unic. In acest scop s-a adresat la Camera Inregistrarii de Stat cu o cerere si a
prezentat actele nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat
inregistrarea S.A. Mixt, motivand ca este interzisa de lege constituirea acesteia. S.A.
PUR a atacat decizia Camerei in judecata. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

Subiectul 44. Drepturile actionarilor

7 pct.

nr.
1.1
.

Continutul subiectului

punct
e
3 pct.

Identificati drepturile actionarului referindu-va si la drepturile celor care detin

5%, 10% si 25 % din actiunile cu drept de vot ale societatii
Actionarii care detin cel putin 5% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta
lege, de alte acte legislative si de statutul societatii:
a) sa introduca chestiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor;
b) sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de
cenzori;
d) sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.
Actionarii care detin cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege,
de alte acte legislative si de statutul societatii:
a) sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului
organizatiei de audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a
societatii;
b) sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico-financiare
a societatii;
c) sa adreseze instantei judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri
speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de
raspundere in urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor
prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Actionarii care detin cel putin 25% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul sa ceara convocarea adunarii generale
extraordinare a actionarilor in modul stabilit de lege si de statutul societatii.

1.2
.

Clasificati drepturile
caracterizatile-

actionarilor in

patrimoniale

si nepatrimoniale

si 5 pct.

Drepturie patrimoniale
-sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional
numarului de actiuni care ii apartin;
-sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara;
-sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta
lege sau de statutul societatii;
-sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei;
Drepturile nepatrimoniale
-sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii;
-sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor;
-sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este
prevazut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii;
1.3
.

Actionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere in judecata, solicitand 7 pct.

anularea hotararii de majorare a capitalului social si incasarea prejudiciului
suportat. In motivare actionarul a explicat ca el nu a stiut de majorarea
capitalului social, si a invocat faptul ca pana la majorare detinea 40 % din
actiunile ordinare ale societatii, iar dupa majorarea capitalului social el a ramas
sa detina numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul ca activele societatii la
momentul majorarii capitalului social depaseau marimea capitalului social cu
100% si in procesul de majorare noii actionari au platit numai valoarea

nominala. In referinta sa, S.A. VIVAN a respins cererea actionarului,

considerand-o neintemeiata. Cum urmeaza a fi solutiant litigiul de catre instanta?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor,
conform Legii SA. Hotarirea luata de adunarea generala a actionarilor contrar
cerintelor legi, poate fi atacata in justitie de oricare dintre actionari daca:
a) actionarul nu a fost instiintat, in modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora
si locul tinerii adunarii generale
Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si
astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii.
Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea
actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi
capitalului social.
Subiectul 45. Actiunile - valori mobiliare ale societatii pe actiuni.
nr.
1.1.

Continutul subiectului
Relatati despre actiune ca valoare mobiliara si despre drepturile acordate de aceasta
titularului.

puncte
3 pct.

Conform legii SA -Actiunea este un document, care poate fi in forma de certificat

confectionat prin metoda tipografica si/sau inscriere in contul personal deschis pe
numele proprietarului lor sau detinatorului nominal in registrul detinatorilor valorilor
mobiliare ale societatii.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2.

Clasificati actiunile valori mobiliare dupa criteriile cunoscute explicandu-le esenta.

5 pct.

dupa volumul drepturilor incorporate in ele

-actiunea ordinara- confera proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a
actionarilor, dreptul de a primi o cota-parte din dividende si o parte din bunurile societatii in
cazul lichidarii acesteia.
-preferentiala- da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de proprietarul
actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul
dividendelor, precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in
cazul lichidarii ei.
dupa forma lor de emisiune
- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date (desi acesta forma in scurt timp va disparea, in onformitatea cu prevedile Legii
privind piata valorilor mobiliare)
-act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe
suport electronic
dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
- act aflate in circulatie- este actiunea plasata ce apartine actionarului societatii.
- act de tezaur- este actiunea plasata a societatii, achizitionata sau rascumparata de ea de la
actionarul societatii. Actiunile de tezaur sint excluse din circulatie si constituie capital retras al
societatii.
7 pct.
1.3.

Consultati cetateanul Verega, actionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce

deriva din actiunile preferentiale, referindu-va la categoriile de actiuni

preferentiale.
Actiunea preferentiala da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de
proprietarul actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la
cuantumul dividendelor, precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii
care se distribuie in cazul lichidarii ei.
Actiunea preferentiala nu da drept de vot proprietarului ei, daca prezenta lege nu
prevede altfel.
Actiunea preferentiala da proprietarului ei dreptul la primirea unei parti din bunurile
societatii in cazul lichidarii acesteia intr-un cuantum corespunzator valorii de lichidare
a acestei actiuni.
Cota-parte de actiuni preferentiale nu poate depasi 25% din capitalul social al
societatii.
Actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa. Actiunile preferentiale pot fi de o
singura clasa sau de mai multe clase.
Societatea este in drept sa plaseze actiuni preferentiale cu dividende fixate sau
nefixate. Dividendele fixate se stabilesc intr-o suma fixata pe o actiune sau in procent
fixat fata de valoarea nominala a actiunii.
Daca societatea plaseaza actiuni preferentiale de doua sau mai multe clase, in statutul
ei va fi prevazuta ordinea de plata a dividendelor anuntate si a valorii de lichidare a
actiunilor preferentiale de fiecare clasa.

nr.
1.1
.

1.2
.

Subiectul 46. Obligatiunile valori mobiliare a societatii pe actiuni.

Continutul subiectului

punct
e
Descrieti obligatiunea ca valoare mobiliara emisa de societatea pe actiuni 3 pct.
referindu-va la drepturile acordate de obligatiune titularului.-pag.423.
Obligatiunea este un titlu financiar de imprumut care atesta dreptul detinatorului de
obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau valoarea nominala si
dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligatiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele
stabilite;
Detinatorii de obligatiuni apar in calitate de creditori ai societatii. Detinatorii de
obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei parti din profitul
societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Termenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel putin un an.
Obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti
Clasificati obligatiunile dupa criteriile cunoscute si mentionati deosebirea 5 pct.
obligatiunii de actiune:
Deosebiri:
1. actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal;
obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
2.actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende,
obligatiunea- atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in
termenele stabilite;

3. actiune apartin la membrii societatii,

obligatiune- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
4. actiunile reprezinta o parte din capitalul social;
obligatiunile se emit numai daca aceasta sunt asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii
si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune,
si/sau cu polita de asigurare;
5. obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti.
actiunelor pot fi platite si in natura
6.in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor, dupa urmatoarele criterii:
1. Gradul de garantare:

-Garantate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau
cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de asigurare.
-Negarantate, daca sunt convertibele si SA intruneste conditiile legale.
2. Valoare obligatiunii are valoare doar nominal sau valoarea
nominala si dobinda aferenta.
3. Sunt sau nu convertibile in actiunile SA.

1.3
.

Cetateanul Lutcan este detinator al obligatiunilor emise de S.A. Frigorifer care 7 pct.
prevad plata dobanzii o data pe an in marime de 20% din valoarea nominala,
insa societatea timp de 3 ani nu a platit dobanda cuvenita. Consultati
obligationarul si recomandati-i posibilele variante de a-si apara dreptul.
In cazul acesta detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la
primirea unei parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Detinatorul de obligatiuni are dreptul sa ceara de la societate rascumpararea
obligatiunilor plasate inainte de termenul de scadenta in cazul in care emitentul nu
respecta termenul de achitare a dobinzilor aferente.

nr.
1.1.

Subiectul 47. Tranzactiile societatii pe actiuni cu propriile hartii de valoare.

Continutul subiectului
Caracterizati tranzactiile societatii pe actiuni cu propriile valori mobiliare.

puncte
3 pct.

Tranzactiile SA cu propriile valori mobiliare sunt:

- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului
actiunilor.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor categorii de valori mobiliare pe
altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar
mai mic de actuni, cu reducerea proportionala a numarului de valori mobiliare

1.2.

ale tuturor proprietarilor

Fractionarea - inlocuirea tuturor valorilor mobiliare din clasa respectiva, aflate
in circulatie, cu un numar mai mare de valori mobiliare, cu majorarea
proportionala a numarului de valori mobiliare ale tuturor proprietarilor.

Comparati procedeul de achizitionare a propriilor actiuni cu procedeul de rascumparare

a propriilor actiuni de societatea emitenta.

5 pct.

Achizitionarea
Actiunile plasate de societate se achizitioneaza de societate la propunerea sa, prin intermediul
ofertei publice pe piata secundara. Societatea este in drept sa achizitioneze actiunile plasate de
ea numai in scopurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Hotarirea de
achizitionare de catre societate a actiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generala a actionarilor, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul reducerii
capitalului social sau cedarii catre salariatii societatii a unui anumit numar de actiuni proprii;
b) consiliul societatii, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul prevenirii scaderii
cursului lor.
In hotarirea societatii privind achizitionarea actiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele si
numarul lor, pretul de achizitie, forma de plata si termenul in decursul caruia are loc
achizitionarea. Pretul de achizitie va fi echivalent cu valoarea de piata a actiunilor, iar
termenul de achizitie nu va fi mai mic de o luna. Societatea este obligata sa aduca la cunostinta
fiecarui actionar sau reprezentant legal al acestuia, sau detinator nominal de actiuni propunerea
de achizitionare a actiunilor aflate in circulatie ale societatii si/sau sa publice propunerea sa.
Orice actionar este in drept sa vinda actiunile care ii apartin, societatea fiind obligata sa le
achizitioneze in conditiile anuntate. Daca numarul total de actiuni care figureaza in ofertele
actionarilor depaseste numarul de actiuni anuntate pentru achizitionare de catre societate,
actiunile se achizitioneaza proportional numarului lor, indicat in fiecare oferta.
Societatea nu este in drept sa achizitioneze actiuni plasate de ea:
1) in decursul unei luni pina la inceputul plasarii actiunilor emisiunii suplimentare, in
procesul plasarii acestor actiuni, precum si in decursul unei luni dupa plasarea lor;
2) daca, conform ultimului bilant:
a) societatea este insolvabila sau achizitionarea actiunilor plasate o va face insolvabila; sau
b) valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit valoarea capitalului ei social sau
va deveni mai mica in urma achizitionarii actiunilor plasate;
3) daca, in urma unei astfel de achizitii, numarul actiunilor de tezaur va depasi limita de
10% din capital social.
Rascumpararea
Actiunile plasate de societate se rascumpara de ea la cererea actionarilor in cazurile prevazute
de prezenta lege, de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societatii.
Societatea va rascumpara in mod obligatoriu actiunile plasate de ea in cazul:
a) sosirii termenului de rascumparare a actiunilor, prevazut in statutul societatii; sau
b) operarii in statutul societatii a unor modificari ce limiteaza drepturile actionarilor; sau
c) efectuarii de catre societate a unei tranzactii de proportii ; sau
d) reorganizarii societatii, potrivit hotaririi adunarii generale a actionarilor;
e) neadoptarii, la cererea actionarilor, a hotaririi de conformare a societatii prevederilor
art.39 alin.(6).
Actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin daca:
a) nu i s-a permis, fara temei legal, sa participe la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea in unul din cazurile prevazute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat impotriva adoptarii hotaririi prevazute la alin.(2) lit.b)-d) si/sau a votat pentru
adoptarea hotaririi prevazute la alin.(2) lit.e) si a cerut rascumpararea actiunilor in termenul
prevazut la alin.(6);
c) si-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societatii privind incheierea unei tranzactii
de proportii.
Rascumpararea actiunilor societatii se efectueaza la pretul lor de piata, daca legislatia nu
prevede altfel. Termenul de depunere de catre actionari a cererilor de rascumparare a actiunilor
ce le apartin se stabileste in statutul societatii si va fi de cel putin 2 luni de la data luarii de
adunarea generala a actionarilor sau de consiliul societatii a uneia din hotaririle prevazute la
alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a actiunilor nu va depasi 3 luni de la data depunerii
cererii de rascumparare.Dreptul de a cere rascumpararea actiunilor ce le apartin il au actionarii
inclusi in registrul detinatorilor de valori mobiliare la data luarii uneia din hotaririle prevazute
la alin.(2) lit.b)-e). Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor ce ii apartin in
cazul in care se ia hotarirea de dizolvare a societatii.
1.3.

Consultati actionarul Vetrescu care vrea sa cheme in judecata S.A. Victoria si a o

obliga sa rascumpere actiunile pe care le detine. Principalul argument al reclamantului
este ca el nu a participat la adunarea generala si nu este de acord cu procesul de fuziune
a S.A. Victoria cu S.A. Favorit, deoarece ultima este in proces de insolvabilitate.

7 pct.

Paratul nu a raspuns la petitia prealabila. Vetrescu solicita asistenta juridica si

reprezentare in instanta . Intocmiti o nota explicativa din care sa rezulte cum

urmeaza a solutiona litigiul?

In conformitateaa cu Legea SA, actionarul Vetrescu poate cere rascumpararea
actiunilor sale, iar S.A. Victoria va fi obligata sa le rascupere, fiindca la adunarea SA a
luat decizia (fara actionarul in cauza) de a se reorganiza sub forma de fuziune.
Subiectul 48. Tranzactiile de proportii ale societatii pe actiuni.
nr.
1.1
.

Continutul subiectului
Descrieti notiunea de acte juridice (tranzactii) de proportii ale S.A..

punct
e
3 pct.

Articolul 82. Notiunea de tranzactie de proportii

(1) Tranzactia de proportii este o tranzactie sau citeva tranzactii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, in ceea ce priveste:
a) achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de
gaj, darea in arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut
(credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata
constituie peste 25% din valoarea activelor societatii, conform ultimului bilant; sau
b) plasarea de catre societate a actiunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile in astfel de actiuni, constituind peste 25% din toate actiunile cu
drept de vot plasate ale societatii; sau
c) achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet de actiuni ale
societatii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzactiilor societatii efectuate in
procesul activitatii economice curente prevazute in statutul societatii.
1.2
.

5 pct.
Comparati actele juridice incheiate de societatea pe actiuni in mod obisnuit cu
tranzactiile de proportii referindu-va la distinctiile modului de incheiere si efecte
lor.
Decizia de incheiere a actelor juruduce de SA in mod obisnuit sa iau de organul
executive (fie unipersonal de administrator sau in comun daca este un organ
colegiual), iar decizia inheerii tranzactiiolor de proportii se decide de consiliu societatii
sau de adunarea generala, in dependent de valoare tranzactiei.
Articolul 83. Decizia de incheiere de catre societate
a unei tranzactii de proportii
(1) Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei
tranzactii sint bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de
incheiere a acestei tranzactii, daca statutul societatii nu prevede o cota mai mica.
a) bunurile ce constituie peste 25% si nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant pina la luarea deciziei de incheiere a acestei
tranzactii; sau
b) actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in
asemenea actiuni si plasate in cantitatea aratata la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii,
daca statutul societatii nu prevede o norma mai mica, in limitele careia consiliul
societatii este in drept sa decida cu privire la marirea capitalului social.
(2) Hotarirea de incheiere de catre societate a unor tranzactii de proportii

neprevazute la alin. (1) se ia de adunarea generala a actionarilor.

(21) Consiliul societatii nu este in drept sa adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societatii, precum se specifica la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul in
care societatea a primit aviz referitor la achizitionarea de catre orice persoana a unui
important pachet de actiuni ale societatii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societatii poate adopta decizii
ce rezulta din obligatiile asumate de catre societate inainte de data primirii avizului
despre achizitionarea unui important pachet de actiuni.
(23) Restrictia prevazuta la alin.(21) isi pierde actiunea din momentul tinerii adunarii
generale a actionarilor, convocate ulterior primirii de catre societate a avizului despre
achizitionarea unui important pachet de actiuni.
(24) Decizia consiliului societatii privind incheierea de catre societate a unei
tranzactii de proportii se publica, in termen de 15 zile de la data adoptarii, in organul
de presa specificat in statutul societatii.
1.3
.

Cetateanul Lucescu, detine 15% din actiunile ordinare ale S.A. Fantana care, 7 pct.
a depus o cerere de chemare in judecata de anulare a contractului de gaj prin
care S.A. Fantana garanta BCA Prima ca, in cazul in care peste doi ani SRL
DERN nu va restitui bancii imprumutul de 2mln. euro, ea insasi va onora
aceasta obligatie in locul debitorului. In motivare reclamantul a aratat ca suma
de 2 mln de Euro indicata in contractul de gaj reprezinta o tranzactie de proportii
ori reprezinta peste o 100% din capitalul social si 52% din marimea activelor
S.A. Fantana. Paratul S.A. Fantana a mentionat in referinta ca, actionarul
Lucescu nu este in drept sa inainteze o asemenea actiune, si ca garantia a fost
acordata pur formal, ori SRL DERN este o societate solvabila si BCA Prima
nu va recurge nici odata la incasarea sumei de la garant. Solutionati litigiu.
In cazul dat, conform art. 28 Legea SA, actionarul Lucescu are dreptul sa inainteze
personal in instanta de judecata o cerere de anulare a unei tranzactii de proportii pe
motiv ca au fost incalcate prevederile legale, si anume in cazu dat a avut loc o
tranzactie de o valoare de 52% din marimea activelor, iar legea prevede ca tranzactiile
cu valoare mai mare de 50% se iau de adunarea generala. Iar Lucescu avand actiuni
deordinare, adica cu drept de vot si inca 15% nu putea sa nu fie informat de o asemena
ordine de zi la adunarea generala si nestiind ingenere de o asemenea tranzactie la
momnetul incheerii ei, reesa ca decizia de a fi fedejusir a luat-o organul executiv sau
consiliu societatii decizie luata fara a avea o asemeanea competenta.
Iar argumentul SA ca este o garantie pur formala, nu poate fi luata in consideratie,
fiindca contractul incheiat intre parti obliga pe ei al executa, dar activitate de
intreprinzator presupune unele riscrui, si azi fiind solvabila, miine societate poate
deveni insolvabila.

Subiectul 49. Adunarea generala a actionarilor in societatea pe actiuni (SA).

nr.
1.1.

Continutul subiectului
Definiti notiunea de adunare generala a actionarilor evidentiind tipurile de adunari
generale si formele de tinere a adunarii generale.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:

Puncte
3 pct.

Adunarea generala a actionarilor se tine cu prezenta actionarilor, prin corespondenta sau sub
forma mixta. Adunarea generala anuala nu poate fi tinuta prin corespondenta.
Adunarea generala ordinara anuala a actionarilor se tine nu mai devreme de o luna si nu mai
tirziu de doua luni de la data primirii de catre organul financiar corespunzator a darii de seama
anuale a societatii. Societatea cu un numar de actionari mai mare de 5000 este obligata sa tina
adunari generale regionale daca la doua adunari anterioare n-a fost intrunit cvorumul prevazut
de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunari va fi identica cu ordinea de zi a adunarii
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunarile generale extraordinare ale actionarilor se tin in temeiul prevazut de lege, de statutul
societatii sau de adunarea generala.
Termenul de tinere a adunarii generale extraordinare a actionarilor se stabileste prin decizia
consiliului societatii, dar nu poate depasi 30 de zile de la data primirii de catre societate a
cererii de a tine o astfel de adunare.
1.2.

Analizati procedura de convocare si desfasurare a adunarii generale a

actionarilor referindu-va in special la: persoanele care sunt in drept sa dispuna
convocarea AGA, intocmirea ordinii de zi, informarea actionarilor,
deliberativitatea si modul de adoptarea a hotararilor.
In cazul in care consiliul societatii nu a asigurat instiintarea actionarilor cu privire la tinerea
adunarii generale anuale sau tinerea ei in termenul indicat aceasta se convoaca la decizia
organului executiv al societatii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se convoaca de organul executiv al societatii in
temeiul deciziei consiliului societatii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunarii generale ordinare anuale a actionarilor, lista
candidatilor in organele de conducere ale societatii se intocmesc de consiliul societatii,
tinindu-se cont, in mod obligatoriu, de cererile actionarilor care detin cel putin 5% si mai mult
din actiunile cu drept de vot ale societatii
Chestiunile propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunarii generale anuale a
actionarilor vor fi formulate in scris, indicindu-se motivele inscrierii lor, numele si prenumele
(denumirile) actionarilor care propun chestiunea, precum si clasele si numarul de actiuni care
le apartin.
Consiliul societatii nu este in drept sa modifice formularile chestiunilor propuse pentru a fi
inscrise in ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.
Consiliul societatii este obligat sa examineze cererile actionarilor primite pina la data de 10
ianuarie, sa decida cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface si sa expedieze
actionarilor decizia luata cel mai tirziu pina la data de 25 ianuarie a anului urmator celui
gestionar.
Informarea actionarilor - Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor cu prezenta
acestora: va fi expediata fiecarui actionar, reprezentantului lui legal sau detinatorului nominal
de actiuni, sub forma de aviz, pe adresa indicata si la numarul de fax indicat in lista
actionarilor care au dreptul sa participe la adunarea generala si/sau va fi publicata in organul
de presa indicat in statutul societatii de catre societatile pe actiuni
Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor prin corespondenta sau sub forma
mixta: se expediaza fiecarui actionar sau reprezentantului lui legal, sau detinatorului nominal
de actiuni sub forma de aviz impreuna cu buletinul de vot; si se publica in organul de presa
indicat in statutul societatii.
Informatia despre tinerea adunarii generale a actionarilor va cuprinde denumirea intreaga si
sediul societatii
Adunarea generala a actionarilor este prezidata de presedintele consiliului societatii sau de o
alta persoana aleasa de adunarea generala.
Deliberativitatea - Hotaririle adunarii generale a actionarilor asupra chestiunilor ce tin de
competenta sa exclusiva se iau cu doua treimi din voturile reprezentate la adunare, cu exceptia
hotaririlor privind alegerea consiliului societatii care se adopta prin vot cumulativ si a
hotaririlor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumatate din voturile
reprezentate la adunare
La adunarea generala a actionarilor, votarea se face dupa principiul o actiune cu drept de vot
- un vot, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege. actionarul care detine actiuni cu

drept de vot poate vota ori pentru, ori impotriva. actionarilor care nu vor fi

5 pct.

exprimate nici in una din variantele de votare se vor considera voturi exprimate
impotriva
Daca actionarul a votat impotriva hotaririi luate, el are dreptul sa-si exprime opinia separata
care se va anexa la procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor sau se va reflecta in el.
1.3.

Cetatenii Jardan si Corlateanu, actionari ce detin 38% din actiunile ordinare ale S.A.
Nucul, au depus in instanta de judecata o cerere prin care solicita anularea deciziei
Camerei Inregistrarii de Stat prin care a fost inregistrata modificarea actului de
constituire a S.A. Nucul si implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate
prin hotararea adunarii generale din 20.08.2007. Actionarii reclamanti sustin ca au
participat la adunarea generala, au votat impotriva hotararii de majorare a capitalului
social si deci hotararea nu a fost adoptata. Ceilalti actionari, precum si Camera
Inregistrarii de Stat afirma ca hotararile adunarii generale au fost adoptate cu
majoritatea de voturi si nu exista temei de nulitate. Intocmiti o nota informativa si

7 pct.

explicati cum urmeaza a fi solutionat litigiul?

Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla, adica actionarii care au votat pentru majorarea capitalului social, trebuia sa detina 66%
de actiuni, dar in cazu dat ei detin doar 62%. Deci se va anula decizia CIS prin care a fost
inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.

nr.
1.1
.

Subiectul 50. Consiliul societatii pe actiuni .

Continutul subiectului
Caracterizati Consiliul ca organ al societatii pe actiuni si atributiile acestuia,
referindu-va si la situatia cand el este ca si organ obligatoriu si cand cand nu este
obligatoriu
(1) Consiliul societatii reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile
generale si, in limitele atributiilor sale, exercita conducerea generala si controlul
asupra activitatii societatii. Consiliul societatii este subordonat adunarii generale a
actionarilor.
(2) Consiliul societatii are urmatoarele atributii:
a) decide cu privire la convocarea adunarii generale a actionarilor;
b) aproba valoarea de piata a bunurilor care constituie obiectul unei tranzactii de
proportii;
c) decide cu privire la incheierea tranzactiilor de proportii cu valore de la 25%
pana la 50% din valorea activelor societatii.
d) incheie contracte cu organizatia gestionara a societatii;
e) confirma registratorul societatii si stabileste cuantumul retributiei serviciilor lui;
f) aproba prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aproba darea de seama asupra rezultatelor emisiunii si modifica in legatura cu
aceasta statutul societatii;
g1) aproba decizia cu privire la emisiunea obligatiunilor, cu exceptia obligatiunilor
convertibile, precum si darea de seama asupra rezultatelor emisiunii de obligatiuni;
h) decide, in cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezerva, precum si a mijloacelor fondurilor speciale ale
societatii;
i) face, la adunarea generala a actionarilor, propuneri cu privire la plata
dividendelor anuale si decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aproba fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societatii;
k) decide cu privire la aderarea societatii la asociatie sau la o alta uniune;
l) decide in orice alte probleme prevazute de prezenta lege si de statutul societatii.
(

Punct
e
3 pct.

(4) Chestiunile ce tin de competenta consiliului societatii nu pot fi transmise spre

examinare organului executiv al societatii, cu exceptia cazului Daca consiliul
societatii nu a fost infiintat sau imputernicirile lui au incetat, imputernicirile de
pregatire si tinere a adunarii generale a actionarilor le exercita organul executiv al
societatii.
(5) Consiliul societatii prezinta adunarii generale a actionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa si la functionarea societatii, intocmit in conformitate cu
legislatia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societatii si cu regulamentul
consiliului societatii, precum si informatia privind remunerarea persoanelor cu functii
de raspundere.
(6) Imputernicirile consiliului societatii nu pot fi delegate altei persoane.

1.2
.

Necesitatea In societatea cu un numar de actionari mai mic de 50, atributiile

consiliului societatii pot fi exercitate de adunarea generala a actionarilor.
Comparati modul de alegere al Consiliului societatii pe actiuni prin vot cumulaiv 5 pct.
si prin vot obisnuit, relatand in ce situatii juridice se purcede la votul cumulativ,
care este esenta lui si a cui interese se apara la alegerea consilului prin vot
cumulativ.
Membrii consiliului societatii se aleg de adunarea generala a actionarilor doar prin vot
cumulative.
Esenta - La efectuarea votului cumulativ, fiecare actiune cu drept de vot a societatii va
exprima un numar de voturi egal cu numarul total al membrilor consiliului societatii
care se aleg. Actionarul este in drept:
a) sa dea toate voturile conferite de actiunile sale unui candidat; sau
b) sa distribuie aceste voturi egal ori in alt mod intre citiva candidati pentru functia
de membru al consiliului societatii.
In cazul in care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sint respectate
prevederile lit.a) si b) din prezentul alineat, acesta se considera nul si nu va fi luat in
considerare la calcularea voturilor.
In cazul alegerii prin vot cumulativ, se considera alesi in consiliul societatii
candidatii care la adunarea generala a actionarilor au intrunit cel mai mare numar de
voturi.

1.3
.

Vasile Pereanu detine 35 % din actiunile S.A. I-KEL si a depus o cerere in 7 pct.
judecata prin care a solicitat incasarea prejudiciului de 1 000 000 lei suportat de
societate de la 3 membri ai consiliului societatii. In cerere se indica ca paratii,
fiind membri ai Consiliului S.A. I-KEL au votat pentru incheierea unei
tranzactii de proportii si au acceptat vanzarea unui imobil al societatii cu 1,5 mln.
lei, stiind ca valoarea de piata a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca atat, se
arata ca cumparator al acestui imobil apare SRL ULM in capitalul social al
careia doi dintre parati detin in comun 75 %.
Membrii consiliului in referinta au indicat ca atat timp cat tranzactia de vanzarecumparare este valabila nimeni nu este in drept sa considere ca prin ea au fost
aduse prejudicii societatii. Mai mult ca atat, a indicat ca reclamantul nu are
dreptul sa inainteze cerere de chemare in judecata pentru a incasa prejudiciul de
la membri consiliului societatii. Mai mult, consiliul este un organ colegial si
membrii acestuia nu poarta raspundere pentru votul expirmat in sedinta
Consiliului. Intocmiti o nota informativa si dati raspuns la cerintele indicate de
reclamant dar si cele indicate de parati.
Actionarul Vasile Pereanu avand 38% din actiuni are dreptul sa adreseze instantei
judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere de reparare a

prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii

intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte
legislative.
In cazul dat membrii cosiliuliu S.A. I-KEL au incheiat o tranzactia cu conflict de
interese. Fiindca este o tranzactie referitor la care persoanele interesate: sint in drept sa
participe la luarea deciziilor privind incheierea unor astfel de tranzactii si pot,
concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzactii, interes material ce nu coincide cu
interesele societatii.
Persoana interesata in efectuarea de catre societate a tranzactiilor se considera
persoana care totodata este: membru al consiliului societatii sau al organului executiv
al societatii sau detinator al unei cote considerabile (peste 10%) in capitalul
partenerului sau asociat al acestuia cu raspundere completa. Deci
La fel daca mai mult de jumatate (in cazul dat toti) dintre membrii alesi ai consiliului
societatii sint persoane interesate in efectuarea tranzactiei date, aceasta va fi incheiata
numai prin hotarirea adunarii generale a actionarilor. Dar in cazul dat interesul
membrilor consiliului este evident, deci nici nu avea dreptul de a incheia un asemena
contract.
nr.
1.1.

Subiectul 51. Cooperativa de intreprinzator

Continutul subiectului

Descrieti notiunea de cooperativa de intreprinzator si procedura ei de constituire.

Puncte
3 pct.

Art 437 si pag.454

Cooperativa de intreprinzator este o pj lucrativa fondata de cel putin 5 membri ce au
calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea propriei
activitati, obtinerea de profit sau realizarea de economii.
Constituirea
-Persoanele ce intentioneaza sa formeze o cooperativa vor elabora si semna un contract de
constituire. In contract se stabilesc dr, oblig si raspunderea fondatorilor, denumirea deplina a
cooperativei, sediul, scopul, data locul adunarii e constituire etc.
-Contractul se semneaza de toti fondatorii.
-La adunarea de constituire se examineaza si se aproba statutul cooperativei, valoarea
aporturilor, se aleg membrii organelor de conducere.
- Apoi are loc formarea capitalulu social.
-Inregistrarea de stat se face la CIS, se prezinta actele cerute de lege (contractul, statutu, p-v
al adunarii de constituire, estras din contul bancar, bonul de plata ce confirma taxa)
1.2.

Comparati cooperativa de intreprinzator cu cooperativa de productie si cu societatea

comerciala, referindu-va distinctiile si asemanarile dintre ele.
Cooperativa de intreprinzator este o pj lucrativa fondata de cel putin 5 persoane fizice sau
juridice ce au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea
propriei activitati, obtinerea de profit sau realizarea de economii.
Caractere
-se constituie cu cel putin 5 membri avand calitate de intreprinzator
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-capitalul social e variabil, se imparte in cote ordinare si preferentiale.
-membrii sunt de 2 tipuri ce detin cota ordinara si cei ce detin cota preferentiala
Cooperativa de productie e o intreprindere de drept privat cu statut de pj lucrativa,
infiintata de 5 sau mai multe persoane fizice pentru a desfasura in comun activitatea de
productie si alata activitate economica bazata preponderent pe munca personala a membrilor ei
si pe cooperarea cotelor de participare la capitalul sau.
Caractere
- 5membri pers fizice
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-are un capital variabil, insa nu avem divizarea in cote preferentiale si ordinare

5 pct.

Societate comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni
ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) si cel
dobindit de societatea comerciala in proces de activitate apartine acesteia cu drept de
proprietate. In cazurile prevazute de prezentul cod, societatea comerciala poate fi fondata de o
singura persoana.
!!!CONCLUZIE!!! spre deosebire de societatea comerciala societatile cooperatiste se bazeaza
pe principiile autoajutorarii, autogestiunii si autoresponsabilitatii. Ele au cel putin 5 membri.
Daca principalul scop al societatii coerciale este obtinerea de profit si impartirea lui cu titlu de
dividend intre asociati, scopul cooperativei nu este profitul ci obtinerea unor avantaje
economice pentru membrii sai(ex: sa vanda propria productie la un pret mai inalt; sa efectueze
unele lucrari la un pret avantajos, etc)
1.3.

nr.

Membrul cooperativei agricole de intreprinzator Valea Fermecata

intentioneaza sa inainteze o cerere de chemare in judecata pentru a se retrage din
aceasta cooperativa si sa i se atribuie o parte din patrimoniu proportional cotelor
de participare la capitalul social precum si o parte din beneficiul nerepartizat.
Intocmiti o nota explicativa si indicati ce fel de cote de participare pot exista in aceast
tip de cooperativa, ce drepturi are membrul cooperativei de intreprinzator in caz de
retragere (iesire), si daca poate sau nu reclamantul pretinde la beneficiile
nerepartizate.
Persoana in acest caz are dreptul sa i se restituie valoarea cotei sale ordinare, si sa i se
plateasca rabaturile (adaosurile) cooperatiste si dividendele. Membrul se poate retrage
din cooperativa depunand o cerere. Membrul se poate retrage la sfarsitul anului
financiar. Consiliul cooperative in termen de o luna de la data depunerii cererii va
adopta o decizie indicand obligatiile patrimoniale reciproce ale membrului
cooperativei si a el cooperativei legate de restituireavalorii cotei,precum si termenele
executarii lor.
Subiectul 52. Intreprinderea de stat (IS)
Continutul subiectului

1.1
.

Definiti notiunea si caracterele intreprinderea de stat-pag.470

Intreprinderea de stat este o intreprindere al carei capital social apartine in
intregime statului.
Intreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoana
juridica, care, pe baza proprietatii de stat transmise ei in gestiune, desfasoara activitate
de intreprinzator.
Caracterele:
a este o PJ constituita de Guvern sau de autoritatile publice care i-au delegate
aceasta imputernicire prin acte unilaterale
b patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr
publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe
primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul
de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in
arenda
d se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator
considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de
lege.

1.2
.

Analizati structura de organizare a intreprinderii de stat referindu-va la drepturile

fiecarui organ al ei.
Structura interna a IS se constituie din:
-Fondator
-Administrator
-Consiliu de administratie ( daca prevede statutul)
Fondatorul si atributiile lui
a) aproba statutul intreprinderii, modificarile si completarile acestuia;
b) stabileste intreprinderii indicii economici;

7 pct.

Punct
e
3 pct.

5 pct.

c) promoveaza o politica tehnica unica in cadrul ramurii;

d) desemneaza membrii consiliului de administratie si ii revoca;
e) desemneaza administratorul intreprinderii si il elibereaza din functie, la propunerea
consiliului de administratie;
f) transmite bunurile si atributiile sale in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de
intreprinzator administratorului in baza contractului (acordului).
Consiliul de administratie si atributiile lui
Consiliul de administratie este organul colegial de administrare a intreprinderii, reprezinta
interesele statului
Consiliul de administratie:
a) aproba programul de perspectiva al dezvoltarii si planurile anuale ale intreprinderii;
b) ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficienta a bunurilor intreprinderii;
d) aproba devizul anual de venituri si cheltuieli, darea de seama contabila si contul
veniturilor si pierderilor;
f) adopta decizii cu privire la obtinerea, acordarea si folosirea creditelor in marimea
stabilita de fondator;
h) propune fondatorului candidatura administratorului intreprinderii;
i) aproba, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al intreprinderii;
Administratorul si atributiile lui
a) conduce activitatea intreprinderii si asigura functionarea ei eficienta;
b) actioneaza fara procura in numele intreprinderii;
c) reprezinta interesele intreprinderii in relatiile cu persoanele fizice si juridice, precum si cu
organele de justitie, acordind astfel de imputerniciri in unele probleme si altor lucratori ai
intreprinderii;
d) asigura executarea deciziilor fondatorului si consiliului de administratie;
g) incheie contracte, elibereaza procuri, deschide conturi in banci;
i) asigura folosirea eficienta si reproducerea bunurilor primite in gestiune operativa
i2) asigura respectarea principiului transparentei procedurilor de achizitie a bunurilor,
lucrarilor si serviciilor destinate atit acoperirii necesitatilor, cit si asigurarii bazei tehnicomateriale si formarii programului de productie al intreprinderii;
j) poarta raspundere materiala pentru neexecutarea sau executarea necalitativa a obligatiunilor
stabilite in contract;
k) prezinta trimestrial consiliului de administratie dare de seama referitor la rezultatele
activitatii intreprinderii;
l) prezinta Ministerului Finantelor copia de pe raportul auditorului.

1.3
.

Administratorul intreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipoteca

7 pct.
cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligatia Cooperativei de
Productie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat sa
semneze contractul de ipoteca mentionand ca Intreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor detinute si respectiv nu le poate gaja. Consultati
administratorul si explicatii daca este sau nu in drept intreprinderea de stat sa gajeze
bunurile pe care le are.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus,
dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care,
de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care IS poate dispune ca si proprietarul.
Subiectul 53. Intreprinderea municipala

nr.
1.1
.

Continutul subiectului

punct
e
Descrieti notiunea intreprindere municipala referindu-va la actele de 3 pct.
constituire, fondatorii si drepturile pe care le are intreprinderea municipala
asupra bunurilor ce intra in activul ei.
Intreprinderea municipala este agentul economic cu personalitate juridica, constituit
de catre una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale dotat in exclusivitate cu
bunuri proprietate a unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin
utilizarea lor judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa lucrari
sau presteaza servicii, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului/fondatorilor
(ale unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare).

1.2
.

Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu local/raional

care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.;
8) la punctul 11, textul Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis
intreprinderii, se substituie cu textul Bunurile unitatii/unitatilor administrativteritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-a/au transmis intreprinderii.
Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii lea/au transmis intreprinderii apartin acesteia numai in limitele dreptului gestiunii lor
economice.
Patrimoniul intreprinderii se constituie din fonduri fixe si mijloace circulante,
precum si din alte valori, costul carora este reflectat in balanta autonoma a
intreprinderii.
Intreprinderea isi poate instraina fondurile fixe (cladirile, constructiile, utilajele,
mijloacele de transport si alte valori materiale) numai in baza deciziei fondatorului, cu
exceptia cazurilor cind in statutul intreprinderii nu se prevede altceva.
Comparati raspunderea fondatorului intreprinderii municipale si a insasi 5 pct.
intreprinderii municipale pentru obligatiile asumate cu:
- raspunderea fondatorului intreprinderii de stat si a insasi intreprinderii de
stat pentru obligatiile asumate;
- raspunderea membrilor societatii in nume colectiv si a insasi societatii in nume
colectiv pentru obligatiile asumate.
Mai intii raspunde soc in nume colect apoi subsidiar asociatul.
Membrii societatii in nume colectiv poarta raspundere subsidiara solidara cu tot
patrimoniul lor pentru obligatiile societatii.
2) Membrul societatii in nume colectiv care nu este fondatorul ei poarta raspundere in
egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute pina la incadrarea lui in
societate.
3) Membrul care a iesit din societatea in nume colectiv poarta raspundere, pentru
obligatiile aparute pina la iesirea lui din societate, in egala masura cu membrii ramasi,
in termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de seama despre activitatea societatii pentru
anul in care a iesit din societate.
4) Asociatul fata de care este introdusa o actiune pentru obligatiile societatii in nume
colectiv poate opune numai exceptiile la care societatea sau asociatul personal are
dreptul.

1.3
.

Intreprinderile de stat si intreprinderile municipale sint persoane juridice si raspund

pentru obligatii cu tot patrimoniul lor.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu poarta raspundere pentru obligatiile
intreprinderilor de stat si ale intreprinderilor municipale. Aceste intreprinderi nu
poarta raspundere pentru obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Consiliul or. Calarasi impreuna cu Consiliului comunei Sipoteni si a Comunei 7 pct.
Harjauca au decis sa infiinteze o intreprindere municipala pentru gestionarea si
repararea drumurilor. In legatura cu aceasta, s-a decis inzestrarea acestei intreprinderi
cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptarii deciziei, juristul Primariei or. Calarasi a
mentionat ca intreprinderea municipala nu poate fi constituita, deoarece nici una din
localitati nu are statut de municipiu si apoi nu pot mai multe unitati administrativ
teritoriale impreuna sa constituie o intreprindere municipala. Considera el ca ar fi mai
util sa se constituie o societate cu raspundere limitata cu acelasi obiect de activitate.
Sunt corecte obiectiile juristului primariei? Poate oare unitatea administrativeteritoriala sa constituie societati comerciale? Dar intreprinderi municipale? Pot oare
mai multe Unitati administrativ teritoriale sa constituie o intreprindere municipala?
Intreprinderea municipala (in continuare - intreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridica, constituit in exclusivitate pe baza proprietatii municipale, care,
prin utilizarea ei judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa
lucrarile si presteaza serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale
unitatii administrativ-teritoriale fondatoare) si pentru realizarea intereselor sociale si
economice ale colectivului de munca.
Crearea intreprinderii si inregistrarea ei
Intreprinderea este fondata si inzestrata cu bunuri de catre organul autoadministrarii
locale (in continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea si activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotarirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptata numai
daca fondatorul prezinta avizul pozitiv al organului teritorial de expertiza ecologica.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca
fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al
intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea
ce nu este interzis-este permis.
Subiectul 54. Reglementarea juridica a investitiilor

nr.
2.1
.

Continutul subiectului

punct
e
Descrieti notiunile investitie, investitori, intreprindere cu capital strain si cu 3 pct.
capital mixt;
investitie - totalitate de bunuri (active) depuse in activitatea de intreprinzator pe teritoriul
Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, precum si in cadrul
parteneriatului public-privat, pentru a se obtine venit;
investitor - persoana fizica sau juridica incadrata in activitatea investitionala pe teritoriul
Republicii Moldova;
Intreprindere mixta este intreprinderea, infiintata in conformitate cu legislatia Republicii
Moldova, al carei capital social este compus partial din investitii straine.
Intreprindere cu capital strain este intreprinderea, infiintata in conformitate cu legislatia
Republicii Moldova, al carei capital social este compus exclusiv din investitii straine

2.2
.

Analizati garantiile pentru investitori reglementate de legislatia Republicii 5 pct.

Moldova.
Articolul 9. Garantia respectarii drepturilor investitorului
(1) Autoritatile publice sint obligate sa respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) In cazul vatamarii unui drept al investitorului de catre o autoritate publica, acesta este
indreptatit sa solicite inlaturarea incalcarii si repararea pagubei.
Articolul 10. Garantia contra exproprierii investitiilorsau contra unor alte actiuni similare

(1) Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care priveaza, in
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investitiei,
cu exceptia cazurilor prevazute la alin.(2).
(2) Activitatea de investitii nu poate fi intrerupta silit decit in urmatoarele conditii:
a) intreruperea se opereaza din motive de utilitate publica, cu o dreapta si prealabila
despagubire, si nu este discriminatorie;
b) intreruperea se datoreaza conditiilor contractuale stabilite in cadrul parteneriatului publicprivat.
(3) Utilitatea publica, precum si plata despagubirii se stabilesc in conformitate cu legislatia
privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Articolul 11. Garantia repararii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaza, in conformitate cu legislatia in vigoare, de dreptul la reparatia
prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce il lezeaza in drepturi
si interese, adoptate de autoritatea publica sau prin alte actiuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despagubirea este echivalenta cu intinderea reala a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei
dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a neindeplinirii
ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana cu functie de
raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in vigoare a Republicii
Moldova, precum si de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autoritatii publice vinovate.
(4) Despagubirea se plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia sau in
orice alta valuta convertibila daca investitia a fost efectuata in valuta convertibila.
Articolul 12. Garantii suplimentare
Autoritatile publice pot acorda, in limitele competentei si conform legislatiei in vigoare sau in
conditiile parteneriatului public-privat, garantii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispozitia organelor respective.
Articolul 13. Facilitati fiscale si vamale
Investitorilor se acorda facilitati fiscale si vamale in conformitate cu legislatia fiscala si
vamala a Republicii Moldova.

2.3
.

O societate comerciala si o persoana fizica din Romania intentioneaza sa 7 pct.

infiinteze o persoana juridica in Republica Moldova si sa desfasoare activitate de
intreprinzator. Pana a purcede la inregistrare eu solicita consultanta si raspuns la
urmatoarele intrebari: a) Care forma de organizare juridica poate imbraca societatea
infiintata? Teoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult
SA si SRL.
b) Ce documente trebuie sa prezinte fiecare asociat in vederea inregistrarii societatii?
Pag.508 L 220 din 2007 art.

Pentru inregistrarea de stat a persoanei juridice se depun urmatoarele

documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) hotarirea de constituire si actele de constituire ale persoanei juridice, in functie de
forma juridica de organizare, in doua exemplare;
c) avizul Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru societatile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii si asociatiile de economii si imprumut;
d) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, se vor
depune:
a) extrasul din registrul national din tara de resedinta a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
c) Va beneficia societatea infiintata de careva facilitati (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
Vamale L 1380 din 97 art .28 lit q2); s); t); v)

q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor,

prestarea serviciilor si/sau executarea lucrarilor, destinate includerii in capitalul
statutar (social) in modul si in termenele prevazute de legislatie. Modul de aplicare a
facilitatilor fiscale respective se stabileste printr-un regulament aprobat de Guvern.
La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la
prestarea serviciilor si/sau executarea lucrarilor se atribuie activele a caror uzura se

raporteaza la costul produselor fabricate, serviciilor prestate si/sau lucrarilor

executate.
Pentru a beneficia de facilitatea fiscala data, aceste active materiale pe termen lung
nu pot fi comercializate, transmise in arenda, locatiune, uzufruct, leasing operational
sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validarii declaratiei vamale respective sau
eliberarii facturii. In cazul in care aceste active materiale pe termen lung se
comercializeaza, se transmit in arenda, locatiune, uzufruct, leasing operational sau
financiar pina la expirarea a 3 ani din data validarii declaratiei vamale respective sau
eliberarii facturii, taxa vamala se va calcula si se va achita conform legislatiei in
vigoare;
s) marfurile importate cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul si in
conditiile Acordului de investitii "Cu privire la Portul International Liber
"Giurgiulesti"";
t) produsele petroliere importate in cadrul si in conditiile Acordului de investitii "Cu
privire la Portul International Liber "Giurgiulesti", destinate comercializarii prin
unitatile de comercializare a produselor petroliere stabilite in acordul mentionat;
v) bunurile mobile a caror valoare depaseste 6000 de lei si a caror durata de
functionare este mai mare de un an, importate de catre intreprinderile ce desfasoara
activitatea de leasing, in scopul onorarii obligatiilor contractuale ale acestora, rezultate
din contractele de leasing incheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica
Moldova.
Fiscale Investitorii sunt scutiti de plata imp pe venit si TVA (art 49/2 C.Fisc)
(1) Intreprinderile al caror capital social este constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie sau care efectueaza investitii (cheltuieli) capitale in marime ce depaseste o suma
echivalenta cu 250 mii dolari S.U.A. se scutesc de impozit pe venit in marime de 50%,
incepind
cu perioada fiscala in care cu organul fiscal a fost incheiat acordul de scutire de impozit pe
venit,
in conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern, pe parcursul a 5 perioade fiscale, cu
conditia
ca cel putin 80% din suma impozitului pe venit calculata si nevarsata la buget se reinvestesc in
dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe de stat ori ramurale de
dezvoltare a economiei nationale.
(2) Intreprinderile al caror capital social este constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie sau care efectueaza investitii (cheltuieli) capitale se scutesc de impozit pe venit,
incepind cu perioada fiscala in care cu organul fiscal a fost incheiat acordul de scutire de
impozit
pe venit, in conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern, pe urmatoarele perioade fiscale,
in
functie de marimea capitalului social constituit sau majorat sau de marimea investitiei
(cheltuielilor) capitale efectuate, dupa cum urmeaza:
a) pe 3 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste suma echivalenta cu 2 milioane
dolari S.U.A., cu conditia ca cel putin 80% din suma impozitului pe venit calculata si
nevarsata
la buget se reinvestesc in dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe
de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale;
b) pe 3 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste suma echivalenta cu 5 milioane
dolari S.U.A., cu conditia ca cel putin 50% din suma impozitului pe venit calculata si
nevarsata
la buget se reinvestesc in dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe
de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale;
c) pe 3 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste suma echivalenta cu 10 milioane
dolari S.U.A., cu conditia ca cel putin 25% din suma impozitului pe venit calculata si
nevarsata
la buget se reinvestesc in dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe
de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale;
d) pe 4 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste suma echivalenta cu 20 milioane

dolari S.U.A., cu conditia ca cel putin 10% din suma impozitului pe venit calculata si
nevarsata
la buget se reinvestesc in dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe
de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale;
e) pe 4 ani - daca marimea capitalului social, constituit sau majorat in modul prevazut de
legislatie, sau a investitiilor (cheltuielilor) capitale depaseste o suma echivalenta cu 50
milioane
dolari S.U.A.
d) Care este deosebirea intre o reprezentanta a unei societati straine in Republica
Moldova si intreprinderea cu investitii straine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali;
intreprindere care apartine integral investitorilor straini unitatea al carei capital social
se constituie numai din investitii straine.
Intreprinderile nerezidente, asociatiile acestora si organizatiile internationale au dreptul
sa infiinteze in Republica Moldova filiale si reprezentante comercial-economice. Filialele
intreprinderilor nerezidente, ale asociatiilor acestora si ale organizatiilor internationale
infiintate pe teritoriul Republicii Moldova obtin statut de intreprindere apartinind integral
investitorilor straini de la data inregistrarii lor. Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se
inregistreaza pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislatiei in vigoare, fara drept de
persoana juridica si fara dreptul de a desfasura activitate economica.Intreprinderile cu investitii
straine au dreptul sa infiinteze, daca faptul acesta este prevazut in documentele lor de
constituire, filiale si reprezentante comercial-economice atit in tara, cit si in strainatate.
Filialele si reprezentantele infiintate in Republica Moldova de intreprinderi rezidente cu
investitii straine nu sint persoane juridice.(L 81 din 2004, art 19)

Subiectul 55 . Filialele si reprezentantele pj

nr.
2.1
.

2.2
.

Continutul subiectului

punct
e
Caracterizati notiunile de filiala, reprezentanta, -pag.479, pag.483; pag.484. 3 pct.
Societatea este in drept sa infiinteze filiale si reprezentante in Republica Moldova in
conformitate cu prezenta lege si cu alte acte legislative, iar in strainatate si in
conformitate cu legislatia statului strain, daca acordul international la care Republica
Moldova este parte nu prevede altfel.
Filiala a societatii este o subdiviziune separata a ei, care este situata in afara sediului
societatii si poate sa indeplineasca toate imputernicirile acesteia, inclusiv cele de
reprezentare, sau o parte din ele.
Reprezentantza se considera subdiviziunea separata a intreprinderii care este situata
in alta parte si care apara si reprezinta interesele intreprinderii, incheie, in numele
acesteia, tranzactii si infaptuieste alte actiuni de drept.
Comparati modul de constituire si inregistrare a filialei persoanei juridice 5 pct.
inregistrate in Republica Moldova cu modul de constituire si inregistrare a filialei
unei persoane juridice straine.
Articolul 12. Inregistrarea filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice
(1) Filialele si reprezentantele persoanelor juridice se inregistreaza cu conditia indicarii
in actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
si sediul acestora.
(2) Filialele si reprezentantele persoanelor juridice se inregistreaza fara atribuirea
statutului de persoana juridica. Procedura inregistrarii filialelor si reprezentantelor
persoanelor juridice straine este similara procedurii inregistrarii persoanelor juridice
autohtone, cu particularitatile specificate in Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investitiile in activitatea de intreprinzator.
(3) Pentru inregistrarea filialelor si reprezentantelor se depun urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) hotarirea organului competent al persoanei juridice, care va contine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentantei, la aprobarea regulamentului acesteia si la

desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentantei, in doua exemplare;
d) avizul Bancii Nationale a Moldovei - pentru filialele si reprezentantele institutiilor
financiare;
e) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(4) Filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numarului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice straine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numarul de identificare al persoanei juridice straine
care le-a creat.
Legea cu privire la investitii Articolul 19. Filialele si reprezentantele
(1) Intreprinderile nerezidente, asociatiile acestora si organizatiile internationale au
dreptul sa infiinteze in Republica Moldova filiale si reprezentante comercialeconomice.
(2) Filialele intreprinderilor nerezidente, ale asociatiilor acestora si ale organizatiilor
internationale infiintate pe teritoriul Republicii Moldova obtin statut de intreprindere
apartinind integral investitorilor straini de la data inregistrarii lor in modul stabilit la
art.18.
(3) Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se inregistreaza pe teritoriul
Republicii Moldova, conform legislatiei in vigoare, fara drept de persoana juridica si
fara dreptul de a desfasura activitate economica.
(4) Intreprinderile cu investitii straine au dreptul sa infiinteze, daca faptul acesta este
prevazut in documentele lor de constituire, filiale si reprezentante comercialeconomice atit in tara, cit si in strainatate.
(5) Filialele si reprezentantele infiintate in Republica Moldova de intreprinderi
rezidente cu investitii straine nu sint persoane juridice.
2.3
.

Administratorul filialei SRL Prima din Balti a incheiat un contract de prestare a 7 pct.
serviciilor juridice de reprezentare in instanta de judecata cu Biroul Asociat de Avocati
Ionescu si Frunzescu. Dupa ce avocatul a studiat materialele dosarului, a intocmit
referinta la cererea de chemare in judecata, administratorul Filialei a comunicat
Biroului de Avocati ca Administratorul SRL Prima nu doreste sa achite pretul indicat
in acest contract, deoarece spune ca administratorul filialei nu avea dreptul sa-l
semneze. Explicati daca are dreptul administratorul filialei sa incheie contracte de
prestari servicii in numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este in drept:
a) sa efectueze actele de gestiune a societatii, necesare atingerii scopurilor prevazute
in actul de constituire si in hotaririle adunarii generale a asociatilor;
b) sa reprezinte fara procura societatea in raporturile cu organele statului, cu tertii si
in instantele de judecata;
c) sa elibereze altor persoane mandat pentru savirsirea unor anumite acte juridice,
daca aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) sa exercite alte imputerniciri atribuite de adunarea generala a asociatilor sau de
consiliul societatii conform competentei lor.
(2) In cazul desemnarii mai multor administratori, acestia au imputerniciri de
reprezentare egale, daca actul de constituire nu prevede altfel.
Subiectul 56. Reglementarea juridica a sectorului de intreprinderi mici si mijlocii.

nr.
2.1
.

Continutul subiectului

Definiti notiunile de:

mijlocie

punct
e
microintreprindere; intreprindere mica; intreprindere 3 pct.

Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)

cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici
ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.

2.2
.

Comparati avantajele acordate microintreprinderilor, intreprinderilor mici sau 5 pct.

mijlocii cu cele acordate rezidentilor in zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza in zona magazine expozitii permanente, in vederea vinzarii.
- Acordarea posibilitatii de a depozita marfuri si careva restrictii in privinta limitelor maxime
sau celor minime si fara obligatia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obtinerea beneficiilor mari din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac
si reexportate din zona dupa prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmind ca
investitiile sa fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
In special pentru importatorii ce aduc marfuri prin zona economica libera, exista avantaje ce
necesita a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpara diferite marfuri din zona dupa ce au fost supuse
unor prelucrari care le sporeste valoarea si sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfa prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.

2.3
.

O intreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societatilor 7 pct.

comerciale la categoria de intreprindere micro, a decis sa se inregistreze in calitate de
agent al sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Pe administratorul acestei
intreprinderi il intereseaza daca poate persoana juridica care are ca si domeniu de
activitate schimbul valutar sa profite de reglmentarile legislatiei si sa se inregistreze ca
microintreprindere si sau ca intreprindere mica.
Intocmiti o nota informativa in care trebuie sa indicati urmtoarele:
- actiunile ce trebuie sa le intreprinda administratorul societatii pentru a fi inregistrat
in calitate de agent al sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- care sunt criteriile de raportare a societatilor comerciale pentru ca acestea sa fie
recunoscute intreprinderi micro si intreprindere mica?
- care intreprinderi nu pot fi declarate agenti ai sectorului intreprinderilor mici si
mijlocii?
- care sunt facilitatile si prin ce se manifesta protectia acordata microintrprinderilor,
intreprinderilor mici si celor mijlocii?
Raspuns:
1 Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2 Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.

Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in

Legea cu privire la reglementarea valutara.
Facilitatile din punctul 2.2 .

nr.
1.1
.

Subiectul 57. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

Continutul subiectului
Caracterizatii limitele si interdictiile legale la desemnarea persoanelor in functie de
administrator al unei persoane juridice.
Persoana juridica isi exercita, de la data constituirii, drepturile si isi executa obligatiile prin
administrator. Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de
constituire, sint desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in
numele si pe seama persoanei juridice.(art.61 alin(1) si (2) C.Civ)

punct
e
3 pct.

Calitatea de administrator o poate avea 1 sau m.multe p.fiz..

In cazul SA, imputernicirile organului executiv al societatii pot fi delegate organizatiei
gestionare in temeiul hotaririi adunarii generale a actionarilor si contractului de
administrare fiduciara. (L.1134 din 97 art70(1).
P.fiz trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina.
Nu poate fi administrator persoana care ocupa f-ctie publica incompatibila cu alta
functie remunerate(functionari publici, procurori, judecatori, deputati, ministri,
presedintele, etc.),persoanele condamnate pt anumite infractiuni(sanctiunea-privarea
de dr de a ocupa fctia de director),pers care detine si functia de membru al organului
de control al aceasi p.jur.
In cazul in care se va constata ca debitorul persoana fizica a contribuit din culpa sau
din neglijenta la survenirea propriei insolvabilitati, prin hotarire a instantei de judecata
privind incetarea procesului de insolvabilitate persoana respectiva poate fi privata de
dreptul de a activa in calitate de administrator in procesele de insolvabilitate .
Perioada minima de descalificare este de 12 luni, iar cea maxima de 5 ani.( L.
insolvabilit.632, art200-2001)
1.2
.

Analizati raportul juridic dintre administrator si persoana juridica pe care o 5 pct.

gestioneaza, referindu-va si la atributiile acestuia.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele
sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de
constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre
administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de
asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si
administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care
administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre
societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e
contul persoanei juridice.
Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandat cu sau
fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala.
Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din
imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in
hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu
societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat
administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se
exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor
exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul
executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor
ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3
.

Consultati administratorul unei societati pe actiuni care doreste sa vanda o 7 pct.

cladire a societatii cu 2 mln. lei, si explicati-i cum trebuie sa procedeze, atunci
cand capitalul social al societatii este de 4 mln. lei, iar activele societatii sunt doar

de 3,5 mln. lei.

In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea
activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea
privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor.
Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune
in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii
mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala
extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei
luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa
convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in
valoare de 2 mln lei.
De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului
social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui
de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale
societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea
capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a
unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens
in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

VIO
In cazul SA admin poate incheia orice acte din nume propriu numai in limitele stabilite
in actul de constituire. Astefl daca contr de vinz-cump intrece limitele stabilite,atunci
este necesar acordul organului ierarhic superior, in caz contrar instantza poate anula
actele jur ce depashesc limita. In caz ca a fost incheiat un contr ce depaseste limita,
acesta nu va fi considerat nul (tertul fiind de buna-credinta) ,iar prejudiciile in urma
incheierii act le va supota admin.
In cazul SA activele nete nu pot fi mai mici decit cap social.
Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei
tranzactii sint bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de
incheiere a acestei tranzactii, daca statutul societatii nu prevede o cota mai mica.(art 83
L SA)
Subiectul 58. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr.

Continutul subiectului

punct
e
3 pct.

1.1
.

Descrieti atributiile administratorului persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.2
.

Analizati natura juridica a raporturilor dintre administrator si societatea 5 pct.

comerciala pe care o administraza.
obligatiile administratorului fata de societatea comerciala-pag.179:

Administratorul are urmatoarele obligatii: --de a tine evidenta contabila; --de a intocmi
raportul financiar si bilantul trimestrial si annual; --de a primi certificatul de inregistrare a
p.jur de la Cam Inreg.de Stat; --de a convoca adunarea generala; --de a pastra doc.persoanei
juridice; --de a duce la indeplinire hotaririle organului supreme precum si ale altor orange
carore este subordonat; --de a declara insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile indicate
in L insolv. Art .22; --de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar aduce la
cunostinta celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si cenzori faptul ca are
interese personale contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt interesate rude saau afinii pina la un
anumit grad sis a nu participle la operatiuni fara acordul adunarii asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in alte
societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane acte juridice
ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza .

Natura juridica:raporturile dintre pj si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt
supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu
prevede altfel.
Rj dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in actul de
constituire in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de
munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cand administratorul nu este
asociat.. In ambele cazuri , administratorul este imputernicit sa actioneze asemenea
unui mandatar in numele si pe seama persoanei juridice. Asadar, rap dintre
administrator si pj este un mandat (o imputernicire) cu sau fara reprezentare. Mandatul
in acest caz are o dubla natura si contractuala si legala. Natura legala rezulta din
generalitatea functiilor exercitate de el.
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ, etc
1.3
.

Cetateanul Turcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulgusor, a dorit sa initieze o 7 pct.

afacere proprie, astfel a constituit o societate comerciala SRL ,,Brandusa unde
este asociat unic. Peste o anumita perioada de timp fiind in criza de personal
calificat a inceput sa propuna angajatilor un salariu mult mai mare, cu conditia
ca vor demisiona din SRL ,,Fulgusor si se vor angaja in SRL ,,Brandusa.
Argumentati legalitatea actiunilor intreprinse de administrator. Stabiliti daca
poate fi atras la raspundere administratorul si in baza a caror temeiuri.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in
alte societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane
acte juridice ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
Astefl conform art.73(L SRL)
(1) Administratorul este obligat fata de societate sa respecte limitele imputernicirilor
stabilite prin actul de constituire ori, daca acesta nu prevede altfel, de catre adunarea
generala a asociatilor.
(2) Daca administratorul a incalcat restrictiile stabilite la alin. (1), societatea sau
orice asociat poate cere, in numele societatii, repararea prejudiciilor cauzate acesteia.
(3) Actiunea in despagubire poate fi intentata in decursul a 3 ani de la data comiterii
actiunii pagubitoare pentru societate.
Deasemenea art 72 In exercitarea atributiilor sale, administratorul va da dovada de
diligenta si loialitate.

Subiectul 59. Sisteme Societare

nr.
Continutul subiectului
1.1
.

1.2
.

punct
e
3 pct.

Descrieti notiunea, caracterele si tipurile de sisteme societare.

Not =Un ansamblu stabil si durabil de structuri asociative legate juridic prin relatii in
al caror temei una dintre acestea dobindeste si exercita asupra celorlalte
dominatia,facind sa se manifeste unitatea de vointa si scopul comun
Tipuri: trusturi; sindicate; grupuri industriale, financiare,de interes economic; societati
transnationale; uniuni de persoane juridice;
Caractere: --stabil si durabil(spre deosebire de altele care au caracter temporar); -caracter ierarhic(reflecta ordonarea legaturilor juridice si economice intre structurile
sistemului); --caract.participativ-patrimonial; --caracter conventional;--coerenta.
integralitatea(exprima ideea in asamblu).
Comparati notiunea de concern vertical contractual cu notiunile concern 5 pct.
vertical prin incorporare, concern vertical de fapt si concern orizontal.
Daca mai multe intreprinderi, fara ca sa depinda una de alta, sint reunite sub o
conducere unica, atunci ele formeaza un concern. Fiecare este intreprindere a

1.3
.

concernului.
Contractual un rap contractual care prevede subordonarea org executiv al intrepr
dominate fata de cea dominant.
Prin incorporare Se considera ca formeaza un concern intreprinderile intre care exista
un contract prin care o intreprindere subordoneaza administrarea sa unei alte
intreprinderi sau se obliga sa verse intregul venit unei alte intreprinderi ori
intreprinderile dintre care una este integrata (incorporata) alteia.
De fapt Se prezuma ca intreprinderea dominanta formeaza cu intreprinderea
dependenta un concern.
Ocazional intemeiat pe prrincipii de coordonare si nu nu exista rap de dependent bazat
pe participarea la capit social
Actionarul Vasile Lungu care detine 9% din actiunile cu drept de vot ale S.A. 7 pct.
Mandra considera ca actionarii Ion Livadaru care detine 20% din actiunile cu drept
de vot este afiliata cu Nicu Livadaru fiul care detine 10%, cu S.R.L. Valea
Norocului cu 20% , S.A. Carpenul 20% si Societatea in comandita pe actiuni
Dolonescu din Romania cu 21 %. El considera daca acestea sunt persoane afiliate, el
ar avea in privinta persoanelor afiliate dreptul de a cere rascumpararea de la acestia a
actiunilor cei apartin la un pret special. Explicatii actionarului ce inseamna persoana
afliata, care sunt persoane afliate persoanei fizice si persoanei juridice si in ce consta
dreptul de a cere rascumpararea actiunilor de la un alt actionar?
Intreprindrea cu participatiune majoritara este o intreprindre dominanta, iar
intreprinderea in posesiune majoritara este una dependenta. In literatura acest fenomen
se explica ca o relatie de intreprindere mama si intreprindere fiica.

Subectul 60. Tipuri de control

Subiectul 60. Tipuri de control.
1.1 Descrieti tipurile de control care se efectuiaza asupra activitatii de intreprinzator a
.
persoanelor juridice de drept privat.
Asupra activitatii de intreprinzator a persoanelor jurdice de drept privat se efectueaza urmatoarele
tipuri de controale de stat:
1. control comun control la care participa simultan controlori din partea a doua sau mai multe
organe de control;
2. control planificat control efectuat conform datelor registrului de stat al controalelor, si
despre care persoana supusa controlului este notificata cu cel putin 5 zile lucratoare pina la
data desfasurarii lui. Toate controalele care nu corespund notiunii de control planificat se
considera controale inopinate;
3. control inopinat control care nu este planificat din timp si care se efectueaza, in baza
evaluarii riscurilor, in scopul constatarii efective a proceselor activitatii persoanei supuse
controlului, pentru neadmiterea incalcarii legislatiei;
4. control repetat control prin care se apreciaza calitatea si se determina corectitudinea
controalelor efectuate anterior prin verificarea si contrapunerea rezultatelor controlului
efectuat anterior cu rezultatele reale constatate in urma controlului repetat, considerindu-se
control inopinat si efectuindu-se in situatia in care rezultatele controlului anterior sint
neconcludente, incomplete sau nesatisfacatoare;
1.2 Analizati procedura de control de stat planificat (etapele de efectuare a controlului)
.
efectuat de autoritatea publica cu functii de control.
Organul de control va expedia persoanei supuse controlului un exemplar al deciziei de control
astfel incit intre momentul primirii efective a exemplarului si momentul inceperii controlului sa
treaca cel putin 5 zile lucratoare.
Procedura de control se incheie prin intocmirea de catre controlor (controlori) a unui act de
control in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incheierii controlului.
Persoana supusa controlului are dreptul, in termen de 10 zile lucratoare de la semnarea actului de

1.3
.

control, sa prezinte dezacordul cu actul de control, aducind probe suplimentare ce confirma

pozitia sa. Controlorul (controlorii) examineaza materialele prezentate si, dupa caz, intocmeste
un act de control aditional, fara a opera rectificari in actul de baza.
In actul de control aditional se indica actul de control de baza, iar in partea constatatoare se
reflecta pozitiile modificate, cu respectarea procedurii de intocmire a actului de control, inclusiv
a celei de anexare a documentelor.
Actul de control intra in vigoare la expirarea a 30 de zile lucratoare de la data comunicarii lui
persoanei vizate in act daca nu a fost contestat.
In cazul in care in cadrul controlului efectuat de organul de control se constata incalcari ale
legislatiei, organul in cauza emite in adresa persoanei supuse controlului o prescriptie privind
inlaturarea acestor incalcari.
Persoana supusa controlului este obligata sa inlature incalcarile indicate in prescriptie in termen
de cel mult o luna de la data inminarii acesteia.
La expirarea termenului persoana supusa controlului va prezenta organului care a emis
prescriptia confirmarile de rigoare privind inlaturarea incalcarilor legislatiei.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei in termenul stabilit,
organul de control este obligat sa emita repetat prescriptia, cu stabilirea unui nou termen de pina
la o luna de la expirarea termenului fixat in prima prescriptie.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei nici in cel de-al
doilea termen, organul de control care a emis prescriptia aplica fata de persoana in cauza
sanctiunile prevazute de legislatie.
Ca exceptie avem situatia in care exista un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor sau pentru
ordinea publica ori in cazul in care a fost depistat un prejudiciu evident cauzat persoanelor terte
in urma incalcarilor, unde controlorul intocmeste un proces-verbal de aplicare a sanctiunii
imediat dupa emiterea actului de control.
In cazul in care controlorul constata inlaturarea incalcarilor respective, persoana supusa
controlului este liberata, total sau partial, de sanctiunea de care era pasibila conform legii.
Administratorului S.A. VVT i s-a prezentat actul de control intocmit in procesul
controlului planificat de catre echipa de contolori a Serviciului Protectiei Civile si
Situatiilor Exceptionale in legatura cu normele si regulile de aparare impotriva incendiilor
in care i-a fost prescris sa-si suspende activitatea de vanzare a produselor petroliere pana la
indeplinirea tuturor cerintelor de protectie impotriva incendiilor. Administratorul nu este
de accord cu constatarile din actul de control si considera ca controlul a fost efectuat cu
grave incalcari, ori controlorii nu au prezentat nici un document ce demonstreaza ca ei au
fost imputerniciti sa efectueze controlul asupra activitatii intreprinderii lui.
Intocmiti o nota informativa in care explicati modalitatea de efectuare a controlului
intreprinsa de catre Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale si care documente
trebuie sa le prezinte controlorul.
Conform legii privind controlul de stat asupra activitatii de intreprinzator, controlorul are anumite
obligatiuni, printre care: sa informeze persoana supusa controlului despre drepturile si obligatiile
acesteia, sa puna la dispozitia ei toate documentele normative si actele normative ce vor fi
utilizate in cadrul controlului si in a caror baza se efectueaza controlul si sa prezinte legitimatia
de serviciu.
Deasemenea, unul din drepturile fundamentale ale persoanei supuse controlului este verificarea
delegatiei de control.
In baza aceleiasi legi, rezultatele controlului se considera nule si nu pot servi drept temei pentru
executarea prescriptiei privind inlaturarea incalcarilor si/sau pentru aplicarea sanctiunilor
respective in cazul in care controlul a fost efectuat cu incalcarea prevederilor legale.
Administratorul va avea dreptul sa solicite instantei de judecata nulitatea actului de control.

Subiectul 62. Activitatea de intreprinzator in zonele libere din RM

1.1.

Numiti toate zonele libere infiintate in Republica Moldova si principalele acte legislative care le
reglementeaza.
a) Zona Antreprenoriatului Liber Expo Business Chisinau prin legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber Expo Business Chisinau din 1995
b) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Taraclia prin legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Taraclia din 1998

1.2.

1.3.

c) Zona Antreprenoriatului Liber Tvardita prin legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber
Tvardita din 1995
d) Zona Economica Libera Ungheni Business - prin legea cu privire la Zona Economica Libera
Ungheni Business din 2002
e) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Valkanes prin legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Valkanes din 1998
f) Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci Business prin legea cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Productie Otaci Business din 1998
g) Zona Economica Libera Balti prin legea privind Zona Economica Libera Balti din 2010
h) Aeroportul International Liber Marculesti prin legea privind Aeroportul International Liber
Marculesti din 2008
i) Portul International Liber Giurgiulesti prin legea privind Portul International Liber
Giurgiulesti din 2005
Explicati in ce consta favoarea (castigul) unei persoane juridice daca ea ar deveni rezident intr-o
zona libera din Republica Moldova.
In primul rind, marfurilor aflate in zona libera li se creaza un regim liber de circulatie astfel incit pot trece
de la un rezident la altul fara declaratie vamala.
De asemenea, nu se aplica regimul de contingentare si licentiere la importul si exportul de marfuri. Acest
lucru inseamna ca la introducerea marfurilor in zona libera (de pe teritoriul vamal al RM sau din afara
acestuia) si la exportarea marfurilor in afara teritoriului vamal al RM, rezidentul va plati numai taxa
pentru procedurile vamale fiind scutiti de plata drepturilor de import si export.
Un alt avantaj consta in faptul ca pentru marfurile supuse accizelor, acestea sunt impozitate la cota zero a
TVA-ului.
In cazul in care are loc modificarea legislatiei in defavoarea rezidentilor, acestia au dreptul sa mai activeze
pe o perioada de 10 ani aplicind legea anterioara.
SRL Valea Bacului isi are sediul in mun. Chisinau. Ea, impreuna cu o persoana juridica din Italia
intentioneaza sa desfasoare o activitate de intrerinzator in Zona Economica Libera Balti.
Intocmiti o nota informativa si explicatii in ce consta obtinerea statutului de rezident al zonei libere si
care ar fi cea mai usoara modalitate de initia activitatea de intreprinzator in aceasta zona.
Obtinerea statutului de rezident este permisa numai persoanelor fizice sau juridice care au intentia de a
activa in zonele economice libere. Statutul de rezident se obtine printr-un concurs organizat de
Administratia Zonei economice libere. Concursul respectiv trebuie sa fie in conformitate cu legislatia,
astfel : trebuie sa se tina cont de mai multi factori, si anume:
volumul si caracterul investitiilor preconizate
de teritoriul de terenurile libere
de asigurarea cu forta de munca/apa/resurse/etc
de necesitatea crearii infrastructurii respective
Din momentul in care persoana juridica din Italia va obtine statutul de rezident al zonei libere, aceasta va
achita o taxa stabilita de Administratia zonei si va incheia un contract care ii va acorda dreptul de a
desfasura activitatea de intreprinzator.
Rezidentul are obligatia de a tine evidenta contabila si statistica a activitatii sale si de prezenta
Administratiei rapoarte in acest sens.
De asemenea, rezidentului i se poate retrage acest statut in diferite situatii, cum ar fi:
neexecutarea conditiilor stipulate in contractul de acordare a statutului
incalcarea legislatiei
neachitarea platilor necesare obligatorii
desfasurarea activitatii fara autorizatia necesara
etc