Sunteți pe pagina 1din 5

1)Analizati modific de struct a criminalit min in R.

M Prin structura criminalitatii reflecta continutul interior al criminalitatii coraportul intre grupuri sau tipuri particulare de infractiuni evaluate totalmente intro anumita perioada de timp pe un anumit teritoriul. Structura delincvenei juvenile cuprinde: -delincvena dup tipul de devian; -dup tipul personalitii delincventului minor; -dup structura sociodemografic etc. Evoluia reglementrilor penale in Republica Moldova privind infractorul minor pin la adoptarea Codului penal din 1961 a fost caracterizat de un system de mutaii juridice in acest spaiu, generate de Unirea Principatelor.Conform legislaiei existente, importan juridic o aveau trei perioade din viaa copilului:pn la 8 ani, cind minorii nu puteau fi supui rspunderii penale;2. ntre 815 ani, cind aplicarea pedepsei depindea de faptul dac infraciunea s-asvirit cu sau fr percepere, 3. de la 15 la 20 ani, cind minorii erau supui la rspunderi potrivite necondiionate. Ulterior, prin legea de la 24 septembrie 1938, sufer modificari in ce privete publicul minor: 1)majoratul e redus la 18 ani; 2) incapacitatea de rspundere penal coboara pe scara virstei de la 14 la 12 ani; 3) de la 12 la 15 ani, minorul rspunde penal numai dac a lucrat cu limpede pricepere;4) de la 15 la 18 ani rspunde penal,dar se bucur de ameliorri la aplicarea pedepsei;5) cuvintele copili adolescent se inlocuiesc cu cuvintul minor;6) se introduce pedeapsa cu moartea (prin modificarile din 1939) pentru infraciuni ce intereseaz ordinea public i sigurana statului. In Moldova Sovietic, o reglementare mai adecvat a activitii procesualpenale, in general, i a celei in privina minorilor,in special, a putut fi obinut abia dupa aprobarea Codului penal al R.S.S.M. la 24 martie 1961. Codul penal al RSSM prevedea in art.10 rspunderea penal a minorilor, ianume: c sunt supuse rspunderii penale persoanele care la momentul sviririi infraciunii au implinit virsta de 16 ani.Codul penal din 1961 prevedea urmtoarele feluri de sanciuni aplicabile minorilor:- privaiunea de libertate;- munca corecional fr privaiune de liberatate;- amenda,destituirea din funcie. Minorii ii executau pedeapsa in colonii de educare prin munc

Analizati factorii primordeali in evolutia delincv j. n literatura de specialitate sunt prezentate trei mari categorii de factori ce pot genera comportamentul delincvent a. factori individuali; b. factori microsociali; c. factori macrosociali. Specialistii n geneza fenomenului deviantei sustin ca factorii subiectivi (ce tin de personalitatea copilului) au o importanta deosebita Orice fenomen psihic este determinat de actiunea unui factor extern asupra individului, reflectndu-se n nsusirile, starile si activitatea psihica a acestuia. Din cadrul factorilor microsociali fac parte principalele instante de socializare precum familia, scoala, grupul stradal, alte grupuri formale sau informale.Familia este si se comporta ca matrice de viata fundamentala pentru existenta si formarea personalitatii copilului, ca mediu educativ determinant Familia constituie cel dinti si cel mai important context de viata cu un rol deosebit n socializarea copilului Mediul scolar se manifesta n specificitatea sa n construirea actorului social.scoala se deosebeste de mediul familial, prezentnd fata de acesta o serie de avantaje si dezavantaje din punct de vedere educativ. printre factorii de risc n aparitia comportamentului deviant nu se enumara doar familia, scoala si grupul de prieteni, ci si mass-media. Accesul adolescentilor la diferite emisiuni pe micile sau marile ecrane pot avea un rol hotartor n adoptarea unor conduite delincvente. Unii adolescenti apreciaza n filme doar scenele agresive luate ca atare, fara sa faca distinctia necesara ntre agresivitatea prosociala si cea antisociala Exista doua categorii de factori ce favorizeaza sau modifica negativ functionalitatea unei familii: Factorii externi - sunt factori exteriori familiei si actioneaza foarte puternic asupra ei. Cei mai importanti sunt considerati a fi regimul politic al societatii,

Comparati teoria asociatiilor diferintiate i teoria conflictului de culturi Teoria asociaiilor difereniate Aparine criminologului american Edwin Sutherland, profesor la Universitatea din IndianaExplicaia actului criminal n viziunea lui Sutherland presupune urmatoarelecoordonate: 1.comportamentul criminal este nvat; 2.nvarea se realizeaz n contact cu alte persoane, printr-un proces complex de comunicare;3.nvarea are loc mai ales n interiorul unui grup restrns de persoane;4.procesul de nvatare presupune: asimilarea tehnicilor de comitere a infraciunilor; orientarea mobilurilor, a tendinelor impulsive, a raionamentelor i atitudinilor;8.formaia criminal prin asociaie nu se dobndete doar prin imitaie ;9.comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi i valori, dar nu se explic prin aceasta.Un grup poate fi organizat fie de manier a favoriza dezvoltarea fenomenului criminal, fie de maniera a i se opune. Majoritatea grupurilor sunt ambivalente, iar rata criminalitii este expresia unei organizari difereniate a grupului.Teoria conflictelor de culturi Aparine criminologului american Thorsten Sellin preedinte al Societii Internaionale de Criminologie.Termenii de cultur i conflict au , pentru Sellin , o semnificaie particulara.Se poate vorbi de un conflict cultural atunci cnd conduita unei persoane, socialmente aprobat sau chiar cerut ntr-o anumit situaie ntr-un grup Exist n principal trei situiaii generatoare de conflict : 1.conflictul poate s apar ntre dou atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite ( de exemplu n cazul colonizrii ) ;2.conflictul se poate situa ntre legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupia, pe de o parte, i indivizi care se supun unor concepii morale sntoase, pede 3.conflictul se poate ivi ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate siindivizi ce au coduri morale particulare. ( de exemplu n cazul imigranilor )Teoria conflictelor de culturi , ca i ceelalte teorii criminologice , nu poate oferi decto explicaie parial cu privire la etiologia fenomenului criminal.

Teoria constituiei predispozant delincvenialePromotorul acestei teorii este psihiatrul austriac Ernest Kretschmer care in lucrareaa Structura corpului i caracterul examina strinsa legtur intre structura corpului uman i trsturile sale fizice.Kretschmer clasifica delincvenii in patru tipuri1: piknic se caracterizeaz ca avind fa plin, maini i picioare scurte, energic, vesel, predispus spre a comite fapte ce solicit, caruia ii sunt asociate urmatoarele trasaturi psihice,: vioiciune,mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, astenic cu corpul slab, alungit, maini i picioare lungi i subiri, cruia i se asociaz un profil psihologic numit schizotimic: inclinaie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, un sim acut al onoarei, dar energic, predispus spre comiterea faptelor in grup;atletic cu o bun condiie fizic, tip cu o dezvoltare fizic i psihic echilibrat, comite fapte care solicit for fizic i mai puin inteligen;displastic sufer de maladii, are anomalii corporale, din care cauz este plin de ur, comite fapte din indeletnicire.. Ca i Kretschmer, Sheldon a cercetat corelaiile intre somatotipuri i trsturile de personalitate cu fenomenul de delincven. Cercetri asemntoare au efectuat i soii Glueck, rezultatele fiind publicate in 1956 in lucrarea Fizicul i delincvena. Ei nu au ajuns la aceleai concluzii ca i Kretschmer, considerind c mai muli delincveni se intilnesc in rindul mesomorfilor, care corespund tipului atletic. 00

Modelele de prevenire d.j cu cele de prevenire a victimizarii. Principiile de la Riyadh prevd msurile care ar preveni delicvena juvenil la mai multe niveluri, in special:prevenirea primar, adic msurile generale care promoveaz echitatea social i posibiliti egale, care in aa fel abordeaz cauzele fundamentale ale delicvenei prevenirea secundar, adic msurile de acordare a asistenei copiilor identificai cafiind expui unui risc deosebit, aa ca acei copii ale cror prini singuri sunt intr-o situaie deosebit de dificil sau acei care nu ingrijesc de copiii sau ingrijesc intr-unmod corespunztor; prevenirea teriar, care implic planuri menite pentru evitarea contactului inutil cu sistemul judiciar formal i alte msuriPe ling modelul susinut de Principiile de la Riyadh, denumit modelul social, doctrina subliniaz i modelul situaional. prevenirea social are dou forme principale:a) prevenirea prin dezvoltare, orientat in mod special spre individ i familia sa ib) prevenirea comunitar, prin aciuni la nivelul societii,a localitiispre deosebire de modelele de preven d.j mijloacele victimologice de prevenie ar fi:instruirea persoanelor minore lrgirea nivelului de aprare a persoanelor care risc s devin victime .informarea persoanelor in ce privete situaiile victimogene, pentru a le evita; discuii cu prinii, educatorii, pedagogiiPrin prevenire victimologic inelegem, deci, ansamblul msurilor statale i socialendirijate spre prevenirea criminalitii prin scderea riscului populaiei i a unor grupuri de persoane de a deveni victime ale actelor criminale /Prevenia poate fi individual sau general.Printre recomandrile de prevenie a victimizrii se recomand, de exemplu, luarea msurilor de precauie in cazul in care persoana se afl intr-o localitate strin sau s-apierdut. Definiti caracterul delincvent minor: Caracterul exprim un ansamblu de atitudini-valori, stabile, generalizate, determinante pentru o persoan, care se intemeiaz pe convingeri puternice.Spre deosebire de temperament, caracterul se formeaz pe parcursul vieii.Etimologic, termenul de caracter provine de la greaca veche semnificind tipar, stil de via. In structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudini: fade sine; fa de ceilali in societate; fa de munc. Familiei i micromediului din apropierea minorului ii revine sarcina de formare a caracterului acestuia, cultivindu-I responsabilitile i dexteritile pozitive i utile.sint recunoscute dou tipuri de caracter:extravertit (deschis, comunicativ, jovial, sociabil) iintrovertit (inchis, orientat spre propriul eu, aparent mai puin sociabil i mai puin comunicativ).

Teoria cromozomului crimei psihiatrul german Johan Lange, care in anii 20 ai sec. XX a utilizat metoda studiului efectuat pe gemeni. El a stabilit c in 77% din cazuri la gemenii monozigoi, dac unul a comis o crim, atunci i al doilea o va comite,iar la gemenii dizigoi aceast legitate este valabil doar in 11 la sut dintre cazuri.Ulterior ali adepi ai teoriei au stabilit alt raport procentual6.Exist dou metode de cercetare a rolului ereditii in devenirea criminal: metoda genealogic (dup predispoziia pe care o ofer arborele genealogic) i gemelar (studiul asupra gemenilor)..

Clasif situatiile victimogene dupa comportamen victimei Profesorul rus David Rivman propune urmtoarea clasificare a victimelor dup comportamentul acestora n mecanismul infraciunii: 1)victime agresive, comportamentul crora se manifest prin atac asupra victimizatorului sau asupra altor persoane (violatorii agresivi) sau prin alte forme ale agresiunii: insult, calomnie, batjocur etc. (provocatorii agresivi); 2) victime active, comportamentul crora nu se manifest prin atac sau imbold sub forma contactului de conflict, dar cauzarea de prejudicii acestora se realizeaz prin contribuia activ a viitoarelor victime: instigatori contieni, imprudeni, persoane care primesc pagube intenionati din impruden; 3) victime cu iniiativ, comportamentul crora este pozitiv, dar care poate fi periculos pentru ele nsei: persoane cu iniiativ dup funcia deinut (exercitat), dup statutul social, n virtutea trsturilor personale; 4) victime pasive, care nu opun rezisten agresorului din diferite motive: obiectiv nu sunt capabile de a se opune (permanent sau temporar), obiectiv sunt n stare de a opune rezisten; 5)victime necritice, pentru care este caracteristic imprudena, impreviziunea, incapacitatea de a aprecia adecvat situaiile de via: persoane care au, de regul, nivelul redus de studii, intelect redus, vrst minor, vrst naintat, persoane bolnave, inclusiv psihic bolnave, necritice fr a se caracteriza prin particulariti co nturate evident; 6) victime neutre, comportamentul crora n-a provocat aciuni criminalei nici n-a contribuit la derularea lor, n msura n care aceasta ar fi depins de victim.

1 Definiti conceptul de personalitate a delincventului minor. Prin pers a delincv minor intelegem totalitatea trasaturilor specifice ale individului sprecum si totalitatea factorilor atit interni cit si externi precum si coordonatele bio-psio-sociale culturale dar si influenta altor conditii impersonale ce duc la determinarea comiterii unei unei infractiuni.pers delincv minor este in esenta rezultatul unor multiple raporturi de conditionare si interdependenta itit intre trasaturile difinitorii ale pers alecui minor care a comis o onf, si carel fac sa se manifeste specific cit si intre personalitatea luica sistem si conditii concrete de mediu unde minorul se formeaza si traieste. 2 definiti not de delincventa juvenila si criminalitatea minorilor. Delincventa juvenila este totalitatea incaltarilor legale precum si morale comise la un moment dat intrun anumit mediu de catre minori adika pers care nu au atins virsta de 18 ani si nu au dobindit inca capacitatea deplina de exercitiu. Criminalitatea, n general, include totalitatea faptelor antisociale comise de fiine umane, pe cnd criminalitatea minorilor face o specificare, punnd accentul pe vrsta persoanei culpabile de comiterea unei fapte interzise de lege i care este determinat de diferite aspecte biologice, psihologice i sociale ce formeaz persoanalitatea uman.Criminalitatea minorilor cuprinde totalitatea faptelor penale svrite de persoanele care nu au mplinit vrsta de 18 ani. 3determinati particularitatile delincventei juvenile. Particularitatea este o trasatura caracteristica a persoanei iar in cazul nostru este a delincv juvenile. 1 O prim trstur a delincvenei juvenile este c ea are un caracter social de mas, n sensul c are o anumit frecven i se dezvolt n societate, care poate fi nfiat n cifre. 2) Caracterul instorico evolutiv, care exprim ideea persistenei fenomenului delincvena juvenil, dar n structur i dinmaic diferit, de la o epoca la alta, de la o ar la alta sau de la o zon geografic la alta. 3) Caracterul prejudiciabil, exprimat n periculozitatea social pe care o are n sine fenomenul delincvenei juvenile pentru valorile sociale i individuale ocrotite de normele dreptului i ale moralei, pentru ntregul sistem de valori consacrate de cultura i civilizaia uman. 4) Caracterul variabil al delincvenei juvenile, care deriv din varietatea nclcrilor de lege i de moral comise de minori, ct i din varietatea de exprimare concret a minorilor prin aciunile ilicite comise. Aa cum nu exist doi oameni identici, tot aa nu exist nici ncplcri de aciuni ilicite identice. 5) Caracterul condiional al delincvenei juvenile, constnd n aceea c, fiind un fenomen cu manifestri fizic o sociale, delincevnea juvenil nu poate exista n afara unui proces cauzal, nu poate fi de natur necondiionat, acauzal. Toate nclcrile de lege i moral comise de minori snt favorizate de anumii factori; totodat, este posibil de a aciona pentru descoperirea acestor factori i pentru combaterea lor prin msuri preventive i de represiune penal.

criteriile de clasificare victemelor minori: Clasificarea victimelor trebuie efectuat n baza anumitor Profesorul rus David Rivman propune urmtoarea clasificare a victimelor dup comportamentul acestora n mecanismul infraciunii: 1)victime agresive, comportamentul crora se manifest prin atac asupra victimizatorului sau asupra altor persoane (violatorii agresivi) sau prin alte forme ale agresiunii: insult, calomnie, batjocur etc. (provocatorii agresivi); 2) victime active, comportamentul crora nu se manifest prin atac sau imbold sub forma contactului de conflict, dar cauzarea de prejudicii acestora se realizeaz pri n contribuia activ a viitoarelor victime: instigatori contieni, imprudeni, persoane care primesc pagube intenionati din impruden; 3) victime cu iniiativ, comportamentul crora este pozitiv, dar care poate fi periculos pentru ele nsei: persoane cu iniiativ dup funcia deinut (exercitat), dup statutul social, n virtutea trsturilor personale; 4) victime pasive, care nu opun rezisten agresorului din diferite motive: obiectiv nu sunt capabile de a se opune (permanent sau temporar), obiectiv sunt n stare de a opune rezisten; 5)victime necritice, pentru care este caracteristic imprudena, impreviziunea, incapacitatea de a aprecia adecvat situaiile de via: persoane care au, de regul, nivelul redus de studii, intelect redus, vrst minor, vrst naintat, persoane bolnave, inclusiv psihic bolnave, necritice fr a se caracteriza prin particulariti conturate evident; 6) victime neutre, comportamentul crora n-a provocat aciuni criminalei nici n-a contribuit la derularea lor, n msura n care aceasta ar fi depins de victim.criminologul Ezzat A. propune urmtoarea clasificarea victimelor:1) criminalul-victim subiectul poate deveni criminal sau victim n funcie de circumstane (de exemplu,aa-numita inversare a rolurilor, cnd o persoan poate fi succesiv criminal, apoi victim sau invers; un copil maltratat deseori devine ulterior delicvent); 2) victima latent persoanele care incontient dau dovad de a deveni victimei, graie acestui fapt, exercit asupra criminalului o atracie asemntoare celei care o exercit mielul asupra lupului;3) relaia specific dintre criminali victim raport de reciprocitate ce exist, n majoritatea cazurilor, ntre infractori victim.Dup criteriul responsabilitii criminalului i a victimei, S.Schafer18 stabilete urmtoarea tipologie19:1) victime care anterior crimei nu au avut nici o legtur cu fptaul; ntlnirea dintre victim i infractor este complet ntmpltoare, iar victima nu are nici o parte din vin; 2) victime provocatoare, care anterior faptei infracionale au comis, contient sau incontient, ceva ce a declanat trecerea la act"; 3) victime care precipit declanarea trecerii la act" prin

17.trasat caract ale victimei minore Prin victim intelegem individual care recunoaste atinse interesele sale personale de catre un agent causal extern care ia cauzat o dauna evident, fiind de asemenea identificat in aceasta calitate de catre majoritatea corpului social. Victimele minore ale actelor anti sociale ce constituie infr pot fi clasificate d asemenea maniera incit investigatorul sa aiba in vedere traumele psihologice si cele fizice. Victimele abuzurilor fizice si emotionale la care au fost supuse in cadrul intrafamilial sint apatice, stapinite de frica, cu o mare instabilitate emotional, si o empatie fata de adulti redusa. Victim infr privitoare la viata sexual sint afectate pe plan fizic, dar mai ales psihic pe termen lung, contactul cu ele facinduse cu mare greutate datorita faptului ca isi pierd increderea in orice adult. Ei sint rusinati se auticulpabilizeaza, dar f rar se resemneaza si au tentinte de suicid. Perceptia lor asupra vietii este total deformata, sexualitatea invaziva la virste f fagede avind efectul disorsonarii rel dintre adulti si dintre ei si adulti. Victima declanseaza reactii afectiv intense. Ea alimenteaza sentimental de insecuritate. 18. CUZa1. Ceea ce determin, provoac apariia unui fenomen, a unei ntmplri; fenomen care provoac n anumite condiii apariia altui fenomen. 2. Problem social de mare importan, care preocup o colectivitate larg de oameni i pentru a crei aprare i punere n valoare se duce o lupt susinut. CONDIE1. Fapt, mprejurare de care depinde apariia unui fenomen sau care influeneaz desfurarea unei aciuni, putnd-o frna sau stimuli. FCTOr 1. Element, condiie, mprejurare care determin apariia unui proces, a unei aciuni, a unui fenomen.

comportamente neglijente i incit infractorul la 4 Determinati politicele de prevenire a delincv juvenile. Toate eforturile fcute n investigarea i stabilirea cauzelor, factorilor delincvenei juvenile, au drept scop n sine trasarea unor politici de prevenire a delincvenei juvenile. nsi prevenirea tinde s reduc frecvena unor comportamente, de altfel incriminate n legea penal, precum i alte fapte dect cele penale, prin a evita comiterea lor viitoare, fie a evita aplicarea unei sanciuni. Politicile de prevenire includ dou orientri: I.-concepii extensive (lato sensu), dup care prevenirea s-ar manifesta prin reacia fa de delincven, inclusiv prin sanciuni penale, dar care urmrete contracararea oricrei aciuni deviante;II.-concepii limitate (stricto sensu) care traseaz o linie distinctiv ntre prevenire i represiune, cea din urm trebuind s existe nainte de comiterea infraciunii, adic odat cu stabilirea sanciunilor n legea penal, avnd deci un rol preventiv general. Parlamentul European a trasat unele strategii ale politicii de prevenire i resocializare a delincvenilor minori, cum ar fi :I. Politici la nivel naional Toi actorii societii trebuie implicai direct n definirea i aplicarea unor strategii naionale. Este nevoie de o politic integrat i eficient n plan colar, social, familial i educativ, care s contribuie la transmiterea valorilor sociale i civice i la socializarea din timp a tinerilor. Reducerea inegalitilor sociale i a srciei n rndul copiilor este, totodat, crucial. 2 Politici la nivel European Statele Membre, n colaborare cu Comisia european, ar trebui s stabileasc fr ntrziere standarde minime i principii directoare comune n ce privete aciunile de prevenire a delincvenei juvenile. comiterea de acte ilegale, deci o parte de vin le aparine (de exemplu, nu ncuie portiera mainii sau las obiecte scumpe fr supraveghere etc.); 4) victime slabe fiziologic, biologic, care nu pot opune rezisten criminalilor (btr 5 Definiti notiune de Psihanaliza. Psihanaliza este un concept fundamental pe dinamica persoanei umane privind structira si dinamica psihului prin care se elaboreaza baza bolilor psihice, pornind de la nervoze, ca si metoda terapeutica prin exploatarea structurilor inconstiente ale personalitatii. 6 demonstrati teoria personalitatii lui Jean Pinatel. Semnificaia teoriei lui Pinatel rezid n faptul c crima este o fapt a omului, iar criminalii snt oameni ca toi ceilali, ei se deosebesc ns de ceilali, deoarece trecerea la act este expresia unei diferene de grad. ntre psihicul infractorului i acela al non-infractorului deosebirea ar fi una de ordin cantitativ i nu calitativ. Important, dup Pinatel, este ca, examinnd un infractor, s poi spune dac fapta comis a fost un accident n viaa lui, dac l-a marcat porfund sau dac exist ndoieli cu privire la starea lui periculoas. Prelund cercetrile lui De Greeff, Pinatel arat c pentru 25% dintre infractori starea periculoas este episodic, pentru 20% este cronic, pentru 55% ea este marginal, n raport cu solicitrile exterioare, cei din urm pot deveni recidiviti sau infractori ocazionali. 7 Definiti esenta teoriilor de orientare sociologica. Una din teoriile care face parte din acest sistem de toerii este, teoria personalitatii lui Jean Pinatel. Semnificaia teoriei lui Pinatel rezid n faptul c crima este o fapt a omului, iar criminalii snt oameni ca toi ceilali, ei se deosebesc ns de ceilali, deoarece trecerea la act este expresia unei diferene de grad. ntre psihicul infractorului i acela al non-infractorului deosebirea ar fi una de ordin cantitativ i nu calitativ. O alta teorie este Teoria psihomoral a lui Etiene De Greeff. Potrivit lui E. De Greeff, structurile afective ale individului snt determinate de dou grupuri fundamentale de instincte: de aprare i de simpatie. Cnd primele experiene de via ale individului snt trite zbuciumat, aceste instincte se pot alerta, instalnduse un sentiment de injustiie, o stare de inhibiie i indiferen afectiv. Personalitatea delincventului se structureaz de-a lungul unui proces lent de degradare moral a individului care, n final, l conduce la comiterea actului delincvent. 8 desctieti teoria cromozomului crimei. O larg rspndire, dintre teoriile ereditii, a avut-o teoria comozomian. Celula organismului uman are 46 de cromozomi ce formeaz 23 perechi distincte, cromozomul X fiind unul feminin i Y masculin. Teoria comozomului crimei se fundamenteaz pe surplusul unui cromizom. Cercettoarea scoian Patriia Jacobs a examinat din punct de vedere genetic 197 de deinui de la nchisoarea din Edinburg i a constatat c apte dintre ei erau purttorii unei anomalii: n loc s dispun de un singur cromozom al sexului masculin Y, ei dispuneau de un cromozom Y suplimentar. n aa fel, P.Jacobs a ajuns la concluzia c frecvena anomaliei n nchisori se datoreaz faptului c indivizii purttori de XYY snt predispui genetic crimei. De altfel, cromozomul Y a fost denumit i cromozomul crimei. Cu toate c printre delincveni frecvena anomaliei era de pn la 3%, iar mai bine de 95% din criminali nu posedau aceast anomalie, totui problema cromozomului crimei a continuat s preocupe oamenii de tiin.

20.part bio-psiho-soc ale delincv minor Part biologice: virsta- constituie coordinate morfologice care pun in evident dezvoltarea psihica, fizica si plasamentul individului in societate. Fiecare virsta repr o etapa calitativ noua a dezvoltarii psihice si se caract printro multitudine de schimbari care formeaza specificul structurii pers minorului la etapa data a dezvolt. Per de virsta ale dezvolt psihice depind de nr de ani traiti si de gradul de maturizare a organism minorului, dare le pot sa nu coincide cu virsta lui cronologica. Per de virsta au cel putin 4 aspecte: chronologic- de la nastere pina in present; biologic - gradul de maturizare sau de dezintegrare a organismului prin starea sist nervos; psihologic se determina de modificarile calitative in dezvoltarea psihica; sociologic - maturitatea sociala rolurile pe care le are individual in societate. Virsta este import in stabilirea responsab inclusive a celei penale. Sexul- exprima un ansamblu de trasaturi morfologice, psihologice si sociale prin care indivizii se disting in femei si barbati.Sexul ansamblu trasaturilor morfologice psihologice pe care indivizii se disting intre barbati si femei coordonatele psihologice a.temperamentu constitue ansamblu particularitatii psihice determinate si conditionate de tipul de activitate nervoasa superioara individului.Hipocrate clasifica in aer,pamint,foc si apa dar Pavlov face o clasificare coleric (puternic lider dar nepasator) sanguinicul (voios,optimist dar obraznic) melancolicul (analist, ambil dar fricos pesimist) flegmaticul (linistit pasnic dar absent) b.aptitudinile categoria de insusiri a individului care faciliteaza realizarea unor actiuni fizice sau intelectuale c.caracterul este totalitatea insusirilor psihice si morale ale individului manifestate in actiuni ale sale pozitia sa fata de sine si de altii... Trasaturile caracterului negativ este vanitatea,gelozia,zgircenia si ura factor psihic important in etilogia crimei este capacitatea minorului de a judeca inteligenta.Dimensiunile inteligentei 1.profunzime (memorizarea,evaluarea si diferentierea) 2.Amplitudine posibilitatea de a examina totul in ansamblu 3.volumul continut al gindirii... coordonata socialogica nivel de instruire si educare 1.rolul educatiei in familie corespunde uneori ob morale religioase care parintii trebue sa altuiasca personalitatea copiilor sai (deficienta de climat familial, deficiente de structura familiala si deficiente ale grupului frater) 2.rolul educatiei scolare supra apreciere, injusta apreciere celui care a meritat o nota mai mare va duce la complexuri si degradari dezacordul intre profesori si copii poate genera insuccesu acestora 3.oganizarea timpului liber cuprinde odihna distractia care contribue la formarea personalitatii un rol important ii revine statului prin crearea unor centre de activitate sau de dezvoltare a copiilor. Principalele modele de formare a personali. delincventului minor sunt 1.alienarea sau instrainarea 2.flustrarea 3.inadaptarea 4.invatarea sau copierea. 21. stare a criminalit minorilor -se exprima prin suma crimelor sau delictelor savirsite si a pers ce leau comis precum si prin coeficienti sau indici reletivi ai delincventei juvenile. Nivelul delincv juv se repr prin valoarea determinate din nr total de infr sav pe un teritoriu determinat intro per de timp stabilita, raportata la un nr stability de populatie. Structura criminalit minorilor- configuratia elementelor componente ale delincv juv in cadrul sistemului in ansamblu Dinamica delincv juvenile-evolutia fenomenului in timp si spatiu in comparative cu alte perioade si spatii.

24stabel rolul nivelului de instituire in formarea person. Acesta este o formatiune psihosociala foarte complexa, cuprinznd ansamblul de stari psihice, moduri de relationare interpersonala, atitudini, etc., ce caracterizeaza grupul familial o perioada mai mare de timp. Acest climat (pozitiv sau negativ) se interpune ca un filtru ntre influentele educationale exercitate de parinti si achizitiile comportamentale realizate de catre copil. Drumul de la influenta educationala la achizitia comportamentala nu este un drum direct, nemijlocit, ci parcurge "meandrele" climatului educational familial. O aceeasi influenta educativa exercitata ntr-un climat bun va avea cu totul alte efecte (evident pozitive) dect atunci cnd este exercitata ntr-un climat rau sau negativ, bazat, de exemplu, pe relatii conflictuale si pe ignorarea totala a particularitatilor psihoindividuale ale copiilorClimatul educational familial poate fi analizat dupa mai multi indicatori: modul de raportare interpersonala a parintilorFamiliile dezorganizateS-a crezut destul de multa vreme ca familia dezorganizata constituie cauza aproape sigura a comportamentului deviant. n ultimul timp un astfel de punct de vedere a fost depasit, considerndu-se ca n cazul familiilor dezorganizate nu structura familiei ca atare se face vinovata de aparitia conduitelor deviante, ci marile ei lipsuri, carenta familiei, incapacitatea sa psihologica, pedagogica si morala.Studiile asupra delincventei juvenile au aratat ca, n mare masura, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritatii parintesti, a controlului, precum si a afectiunii acestora, ca urmare a divortului, i-au determinat pe copii la comiterea unor acte antisociale si antisociale. Divortul poate determina serioase tulburari afective si de comportament ce duc la neadaptare sociala sau tulburari psihiatrice. n aceste cazuri dispare autoritatea parinteasca, ceea ce duce la vagabondajul copiilor, la frecventarea de adunari rau famate ale infractorilor, ce determina savrsirea de catre minori a unei game largi de infractiuni. n cazul minorilor crescuti de un singur parinte, 1/4 din acestia comit infractiunidevalorizarea modelului parental si, totodata, de pierderea posibilitatii de identificare cu acest model. n astfel de cazuri modelul parental poate fi respins de copil, devenind "modelul negativ" care, treptat, conduce la stimularea agresivitatii si a comportamentului antisocial.Copiii care resimt puternic influentele climatului conflictual familial fug de acasa si cauta sa gaseasca diferite grupuri de apartenenta care, la rndul lor, pot fi orientate antisocial. V. Dragomirescu gaseste n cadrul lotului de minori studiati (111) un procent de 62% ce provin din familii n care existau relatii socio-afective neadecvate, caracterizate prin stari tensionale, conflicte repetate si comportament violent.Situatia este si mai dramatica n familiile n care se nregistreaza cazuri de alcoolism, imoralitate, promiscuitate. (Alcoolismul n familiile din care provin delincventii se manifesta ntr-o proportie de aproape 3 ori mai mare dect n celelalte familii. n cazul minorilor ce au savrsit furturi, parintii acestora erau alcoolici n 70% din cazuri.

22.teoria inadaptarii soc tinde a fi una dintre cele mai rematrcabile. Conform ei fioecare individ reactioneaza potrivit stimulilor mediului ambient in ftie de structura sa biologica proprie. Pu a desemna pers ca atare kinberg propune conceptual de structura biologica actual prin care intelege modalitatile prin care partile unui intreg sint imbinate pu a realize ftia. Structura nu vizeaza doar trasaturile anatomice mai mult sau mai putin statice, dar se refera la toate procesele biologice, termenul avind astfel o conotatie atit dinamica cit si static. Struct pers e compusa din nucleul constitutional semnifica ansamblul tendintelor reactionale ale subiectului, modul in care el reactioneaza la stimuli externi. Este vorba de variabile normale si evolutive, aceste tendinte variaza pu indivizi, el analizeaza variabilile caracteristice ale comportamentului la stimuli externi. El sa axat pe cercetarile psihologului suedez S.care distinge 4 factori fundamentali ai constitutiei psihice: 1) capacitatea max a inteligentei unui individ; 2)validitatea spre care predispune energia cerebral a inividului; 3) stabilitatea gradual a echilibrului emotional; 4)gradul de unitate functional a activit sub. Variantele patologice sint determinate de maladii mintale eventuale, tulburari grave ale inteligentei sau dezechilibrari caracteriale. Ftia morala consta in promptitudinea de a actiona la stimuli morali de provenienta exterioara. Kinberg clasifica indivizii in 4 tipuri: indivizi cu ftii imorale limitata; indivizi care reactioneaza normal; indivizi bolnavi;indivizi bine adaptati la mediu. Kinberg distinge 3 serii de situatii criminale: sit specific sau periculoase; sit nespecice sau amorfe; situatii mixte