Sunteți pe pagina 1din 14

Tema 1 : Concepte fundamentale al teoriei dreptului.

Pozitia dreptului afacerilor in


sistemul de drept. Notiuni introductive privind dreptul afacerilor.
1. Conceptii privind reptul public si dreptul privat.
Dreptul reprezinta o totalitate de norme juridice stabilite de organele competente ale statului, care au ca
scop reglementarea relatiilor dintre persoane.
Dreptul se imparte in 2 categorii fundamentale:
Dreptul public se ocupa de constituirea si functionarea statului si puterilor publice. Determina raporturile
care exista intre particulari, stat, puteri publice si administratie.
Ramurile dreptului public:
Drept constitutional totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatii cu privire la organizarea
functionarii statului, a puterilor publice, drepturilor si obligatiilor constitutionale.
Drept administrative totalitatea de norme juridice care reglementeaza raporturile intre particulari si
administratiile publice, determina rolul si organizarea puterilor publice.
Drept financiar totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile financiare si bugetare. Determina
conditiile in care statul isi procura resursele necesare cheltuielilor pe care trebuie sa le efectueza. (EX:
Cheltuieli pentru educatie, aparare.)
Drept fiscal totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile privind dreptul si obligatiile
contribuabililor
Drept penal totalitatea de norme juridice care califica sanctionarea infractiunilor, protejind societatea de
fapte infractionale.
Drept procesual (de procedura) totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile privind
organizarea judecatorilor si relatiile legate de desfasurarea procesului judiciar, deosebindu-se procedurile
penale, civile, administrative

Dreptul privat reprezinta totalitatea de norme juridice care determinarelatiile dintre particulari.
Ramurile dreptului privat:
Drept civil - totalitatea de norme juridice cu caracter comun care reglementeaza raporturile patrimoniale si
personale nepatrimoniale dintre persoanele fizice si juridice.
Dreptul afacerilor - totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si personale
nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator precum si
relatiile care apar in cazul interventiei statului.
Dreptul familiei - totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si personale
nepatrimoniale dintre soti, copii si parinti, institutia adoptiei, avind ca obiectiv protectia si consolidarea
familiei.
Dreptul muncii - totalitatea de norme juridice care reglementeaza relatiile intre patroni si salariati si cele de
protective sociale intre persoanele asigurate si organizatiile de securitate sociala.
Diviziunea dreptului se refera atit la dreptul intern si international.
Dreptul international cuprinde:
1. Dreptul international privat, care se aplica diferetele raporturilor juridice (contractual, de familie) cu
elemente de extranietate ( un subiect al subiectului este strain)
2. Dreptul international public, care se aplica raporturilor dintre statele suverane, raporturile
diplomatice.
Dreptul Uniunii Europene reprezinta o totalitate de norme juridice ce reglementeaza raporturile de ordin
economic privind circulatia marfurilor, serviciilor, capitalului, persoanelor, protectia dreptului omului,
protectia consumatorului, care se aplica in cadrul Comunitatii EU, avind un control parlamentar realizat de
Parlamentul EU si Control Judiciar Executat.

2. Caracteristica generala a dreptului civil.
Principiile fundamentale ale dreptului reprezinta ideile de baza ce sunt consecrate in Constitutia RM si in
alte legi. Ele sunt aplicate tuturor ramurilor de drept.
Aceste principia fundamentale sunt :
1. Principiul democratiei
2. Principiul legalitatii
3. Principiul egalitatii in fata legii
4. Principiul separarii puterii de stat
Principiile generale ale dreptului civil sunt:
1. Principiul protectiei si involabilitatii proprietati
2. Principiul egalitatii in fata legii civile
3. Principiul inadmisibilitatii interventiei in viata civila
4. Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor civile
Principiile unei institutii de drept:
1. Principiul consensualitatii (privind manifestarea de vointa) privind forma actului civil
2. Principiul libertatii contractual
3. Principiul libertatii exercitarii dreputurilor civile
4. Principiul foreti obligatorii a contractului
5. Principiul exercitarii obligatiilor civile
6. Principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor de mostenitori egali

3. Notiunea si obiectul dreptului afacerilor
Obiectul dreptului afacerilor reprezinta relatiile care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de
profit intre persoanle fizice si juridice care au calitatea de intreprinzator.
Aceste relatii sunt:
1. Relatiile care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzator
2. Relatiile care apar in activitatea de intreprinzatorsi obtinerea de profit
3. Relatiile care apar intre autoritatile publice si persoane care au calitatea de intreprinzator

4. I zvoarele (sursele) dreptului afacerilor
Prin sursa de drept se subintelege sistemul de acte normative aranjate intr-o anumita ierarhie dupa puterea
lor juridical. Sunt considerate surse ale dreptului afacerilor actele normative cu prevedere, ce reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa puterea lor juridica actele normative au ierarhia:
1. Constitutia RM
2. Legile constitutionale
3. Ordonantele si hotaririle guvernului
4. Actele BNM
5. Actele Comisiei Nationale a Pietei Financiare
6. Notele Autoritatilor Publice Centrale
7. Actele Autoritatilor Publice Locale
8. Actele Corporative ( din interiorul intreprinderilor)






5. Prinicpiile dreptului afacerilor
Dreptului afacerilor ii sunt caracteristice unele principia ale dreptului civil:
1. Principiul inviolabilitatii proprietatii private
2. Principiul libertatii contractual
3. Principiul pozitiei de egalitate a subiectilor de drept civil
Pot fi mentionate si unele principii speciale:
1. Principiul libertatii activitatii de intreprinzator
2. Principiul concurentei loiale
3. Principiul involabilitatii investitiilor persoanelor fizice si juridice.
Tema 2 : Activitatea de intreprinzator. Reglementarea juridica.
Activitatea de intreprinzator activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a
serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatii acestora, in mod independent, din proprie initiative, in numele
si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venit permanent.
Elementele activitatii de intreprinzator:
1. Activitatea practicata de cetateni si asociatiile lor
2. Activitate independenta, ce se manifesta prin libertatea intreprinzatorului la alegerea formei
juridice de organizare a viitoarei activitati, a genului de activitate si locul desfasurarii. Garantie a
independentei este patrimoniul propriu si interdictia interventiei autoritatilor publice in activitatile
acestuia. El are dreptul de posesiune, folosinta si dispozitie precum si posibilitatea de a alege cele
mai eficiente cai de utilizare a lor.
3. Activitate din proprie initiativa se exercita din propriu spirit de intreprinzator si propria
ingeniozitate
4. Activitate in nume propriu este desfasurata de intreprinzator sub denumirea de firma proprie,
daca este persoana juridical cu scop lucrative, dar intreprinzator individual sub denumirea speciala
care trebuie sa fie inclus denumirea de firma.
5. Activitatea pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie reprezinta activitatea
acestuia pe piata in conditiile incerte privind posibilul cistig sau pierdere, atunci cind cel care ia
decizia nefiind in stare sa prevada daca va obtine profit sau va suferi pierderi, trebuie sa opteze
pentru una din deciziile optime.
Persoana fizica si juridical raspund pentru obligatiile asumate cu tot patrimonial pe care il au in
proprietate
6. Activitate permanenta care prevede ca activitatea trebuie sa asigure intreprinzatorului o sursa
permanenta de venituri ce nu se obtin din activitati ocazionale.
7. Activitate aducatoare de beneficii intreprinzatorul poate obtine din activitatea sa beneficii
nelimitate. Realizarea profitului depinde de eficienta beneficiului.
Genurile activitatii de intreprinzator:
1. Fabricarea productiei (marfurilor) activitate economica, cu character general; are ca obiect
transformarea materiilor prime si al materialelor in produse noi cu o valoare mai mare
2. Executarea lucrarilor activitatea economica prin care intreprinzatorul se oblige sa indeplineasca,
intr-un termen stabilit o anumita lucrare, fie din propriu material, fie din materialele proprietarului
3. Prestarea de servicii activitatea economica ce presupune satisfacerea nevoilor consumatorilor (EX:
de transport, deservire sociala,asigurare)
4. Comercializarea marfurilor si a produselor activitate economica destinata consumatorului, poate fi
de producator dar si prin intermediari (comercianti). Actul de comercializare presupune: transferul
dreptului de proprietate asupra unui bun, de la vinzator la comparator.

Tipul activitatii de intrepinzator :
1. Activitati interzise legislatia nu contine o lista a activitatilor economice interzise. In lipsa unor
reglementari exprese, pot fi incluse in lista activitatile care pot sa aduca profit, dar care sunt
prevazute in codul penal. Conform Codului Penal se sanctioneaza:
- Activitatea mercenarilor
- Traficul de finite umane
- Traficul de copii
- Munca fortata
- Practicarea ilegala a medicine si activitatilor farmaceutice
2. Activitatea Monopol de Stat
- Sunt desfasurate exclusive de organe ale statului sau de persoane juridice constituite de stat
- Monopolul de stat este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de
catre autoritatile administrative publice cu dreptul exclusive de desfasurare a anumitor activitati
aducatoare de profit.
Activitatea monopol de stat in art. 10 a legii 845 din 1992 cu privire la antreprenoriat si
intreprindere.
3. Activitatea Monopol natural prin monopol natural legislatia in vigoare prevede situatia in care
producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri
fungibile(care pot fi inlocuite cu alte produse analogice), precum si prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct
al unuia sau al mai multor agenti economici. Lista activitatilor se contine in Hotarirea Guvernului
582, 1995.
4. Activitati supuse licentierii
- Utilizarea resurselor limitate ale statului necesita stabilirea conditiilor si cerintelor special de
activitate, precum si verificarea acestora pe parcursul activitatii pentru a exclude prejudicierea
drepturilor, intereselor si sanatatii cetatenior. Lista activitatilor supuse licentierii se contine in
Legea nr.451/2001 privind licentierea unor genuri de activitate.
5. Activitatile practicate in baza patentei de intreprinzator. Activitatile de intreprinzator care pot fi
desfasurate in baza patentei de intreprinzator sunt stabilite la anexa nr. 1 a Legii nr.93/1998 privind
patenta de intreprinzator.
6. Activitatile care pot fi practicate fara autorizatii speciale. Intreprinzatorii persoane fizice si persoane
juridice pot desfasura genurile de activitate care nu sunt supuse licentierii fara autorizatie sau
permisiune speciala daca alte legi nu stabilesc altfel.

Obligatiile intreprinzatorului:
1. De a obtine licenta pentru activitatile supuse licentierei
Licenta este un act oficial eliberat de autoritatea publica pentru licentiere ce atesta dreptul titularului de
licenta de a desfasura genul de activitate indicate in ea, cu responsabilitati obligatorii indicate in ea.
Camera de Licentiere este un organ de stat abilitat cu eliberarea licentei. De asemenea imputernicite de a
elibera licente o au institutiile: Ministerul Justitiei, BNM, Comisia nationala a pietei financiare, Agentia
nationala pentru reglementarea in energie, AgentiaNationala pentru reglementare in domeniul
telecomunicatiei si informaticii, Consiliul Coordonator al Audiovizualului
2. Obligatia de a tine evident contabila
3. Obligatia de a desfasura activitatea in limitele concurentei loiale
Concurenta competent libera intre agenti, produse comerciale pentru a atrage consumatori.


Conditii pentru existent concurentei sunt:
Liberalizarea comertului
Existent unui numar sufficient de agenti economici private
Liberalizarea preturilor si tarifelor
Asigurarea unui cadru legal care sa previna si sa sanctioneze concurenta ilegala
Functiile concurentei:
Regulator al cererii si ofertei
Concurenta este un factor determinant la stabilirea preturilor
Concurenta este un mechanism al repartitiei profitului intre agentii economici implicate in
productia si distributia marfurilor
4. Obligatia de a nu polua mediul ambiant
5. Obligatia de a contribui cu taxe si impozite la cheltuielile publice.
Impozitele obligatii pecuniale (evaluate in bani ) fata de stat ale persoanelor fizice si juridice.

Tema 3: Subiectii dreptului afacerilor

1. Persoana fizica subiect al dreptului afacerilor
Subiecti ai raportului juridic respective si ai activitatii de intreprinzator nu pot fi decit oamenii fie individual
fie grupati in forme organizate.
Subiecti ai dreptului afacerilor sunt persoanele fizice si juridice care desfasoara activitatea de intreprinzator,
adica au dobindit prin inregistrare sau prin alt mod stabilit de lege calitatea de intreprinzator.
Persoana fizica omul vazut individual, ca titular de drepturi si obligatii civile.
Pentru ca persoana fizica sa fie recunoscuta ca subiect al dreptului afacerilor ea trebuie sa dispuna de
capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile (art 18 CC). Ea se
recunoaste tuturor persoanelor fizice in egala masura. Apare in momentul nasterii si inceteaza in momentul
decesului.
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi prin fapta proprie drepturi civile si de a le
executa, de a-si asuma personal obligatii civile si de a le executa. Aceasta capacitate conform majoratului.
Conform art 20 CC se permite practicarea activitatii de intreprinzator pina la atingerea virstei de 20 ani in 3
cazuri:
1. Minorul dobindeste prin casatorie capacitatea deplina de exercitiu (virsta minima de casatorie
conform art 14 din Codul Familiei este 18 ani pentru barbate si 16 ani pentru femei) din motive
intemeiate se poate incuviinta incheierea casatoriei cu reducerea casatoriei pentru barbate dar nu mai
mult de 2 ani. Organul competent de a reduce virsta de casatorie pentru barbate este Autoritatea
Administratiei Publice in a carei raza teritoriala isi are domiciliul persoana care doreste sa se
casatoreasca
2. Minorul de 16 ani poate fi recunoscut ca avind capacitate deplina de exercitiu daca lucreaza in baza
unui contract de munca
3. Cu acordul parintilor, adoptatorilor sau a curatorului practica activitatea de intreprinzator
Persoana poate fi lipsita de capacitatea de exercitiu daca sufera de o boala patologica.
Persoana fizica poate fi declarata incapabila numai de instant de judecata.
Conform art 302 din Codul de Procedura Civila pot adresa cerere in judecata pentru declararea incapacitatii
membrii de familie, rudele apropiate, procrorul, organul de tutela si curatela, psihiatrul.
Pentru declararea incapacitatii persoanei fizice este necesara expertiza medico-legala despre starea ei
psihica.
Persoana declarata incapabila nu are dreptul sa incheie nici un act juridic. Conform art 222 CC actul juridic
incheiat de o persoana fara capacitate de exercitiu este nul.
Conform art 26 CC,persoana fizica are dreptul sa practice activitatea de intreprinzator fara a constitui o
persoana juridical din momentul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator individual.
Persoana fizica ca intreprinzator poate sa-si desfasoare activitatea doar daca:
1. Aceasta persoana a inregistrat o intreprindere individuala
2. A inregistrat o gospodarie gospodareasca
3. A dobindit patenta de intreprinzator
Intreprinderea individuala este intreprinderea care apartine cetateanului cu drept de proprietate private sau
membrilor familiei acestuia cu drept de proprietate comuna.
Patrimoniul intreprinderii individuale se formeaza pe baza bunurilor cetateanului (familiei) si altor surse
care nu sunt interzise de legislatie.
Intreprinzatorul individual este persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu, cetatean al RM, cetatean
strain sau apatrid domiciliat in RM care practica activitatea de intreprinzator in nume propriu si din cont
propriu, administreaza personal afacerile, emite independent decizii, asigura intreprinderea cu cele necesare,
poarta raspundere pentru rezultatele ei.
Pentru inregistrarea de stat a intreprinderii individuale, la Oficiul territorial al Camerei de Inregistrare in a
carui raza de deservire se afla sediul acestuia se depun urmatoarele documente:
Cererea de inregistrare
Buletinul de identitate al fondatorului
Documentele ce confirma achitarea taxei de inregistrare
Intreprinderea individuala
- poate utiliza si munca salariatilor
- este obligata sa plateasca toate impozitele si taxele prevazute de lege
- fondatorul raspunde nelimitat pentru obligatiile intreprinderii cu tot patrimoniul sau
- inceteaza activitatea la data ravierii sale din registrul de stat
Patenta de intreprinzator este un certificate de stat nominative (Numai persoana data poate desfasura
activitatea) ce atesta dreptul de a desfasura genul de activitate de intreprinzator indicat in ea in decursul unei
perioade de timp.
Patenta se elibereaza pet imp de cel putin 1 luna nelimitat.
In baza patentei pot fi desfasurate activitatile care sunt indicate in anexa Legii cu privire la patenta de
intreprinzator nr 193 / 1998.
Pentru a obtine patenta de intreprinzator, persoana fizica trebuie sa se adreseze cu o cerere la inspectoratul
fiscal teritorial de la domiciliu sau din locul in care intentioneaza sa desfasoare activitatea sau la primarie
daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal.
La cerere se anexeaza urmatoarele acte:
actul ce confirma calificarea solicitantului
autorizatia autoritatii publice locale
acte ce confirma dreptul asupra mijlocului de transport
contractual de locatiune (arenda) sau actul de proprietate
contractual de asigurare obligatory
bonul de plata a taxei de patenta
Obligatiile titularului de patenta:
sa desfasoare activitatea numai in locuri premise de autoritatile administratiei publice locale
sa respecte drepturile si interesele consumatorului
sa afiseze patenta la locul unde isi desfasoara activitatea
sa respecte normele sanitare si anti-incendiare.
Activitatea de intreprinzator in baza patentei inceteaza in urmatoarele conditii:
- expirarea termenului pentru care a fost eliberata
- renuntarea titularului la patenta
- pierderea capacitatii de munca
- aplicarea fata de titularul patentei a unor sanctiuni administrative
- decesul titularului
Titularul patentei raspunde pentru obligatiile asumate cu tot patrimoniul sau
Gospodaria taraneasca este o intreprindere individuala bazata pe proprietatea private asupra terenurilor
agricole si asupra altor bunuri pe munca personala a membrilor unei familii care sunt membri ai gospodariei
taranesti avind ca scop obtinerea de produse agricole, prelucrarea lor primara, comercializarea cu
preponderenta a propriei productii agricole.
- Gospodaria poate fi constituita si dintr-o singura persoana.
- Dreptul la constituirea gospodariei taranesti il au persoanele fizice de 18 ani, ce dispun
capacitatea deplina de exercitiu, dispun de teren
- O persoana fizica poate fi fondator sau membru al unei gospodarii.
- Pentru constituire gospodariei taranesti, persoana trebuie sa depuna o declarative de constituire
semnata de fondatori si de potentiali membri ai acesteia in forma autentica.
In declaratia de constituire trebuei sa se indice:
1. Denumirea complete a gospodariei
2. Sediul gospodariei
3. Datele de indentificare a fondatorilor si a membrilor
4. Numarul de inregistrare, amplasare si suprafata terenurilor inclusive si a celor arendate
5. Component altor bunuri imobiliare care se transmit in proprietate comuna membrilor gospodariei.
Gospodaria taraneasca trebuie sa fie inregistrata de fondator la primaria unitatii administrativ-teritoriale in a
carei hotar detine teren
Pentru inregistrare se prezinta urmatoarele documente:
1. Declaratia de constituire
2. Copii ale documentelor ce confirma dreptul de proprietate private a fondatorului si a membrilor
gospodariei asupra terenurilor
3. Copiile de pe contractile de arenda a terenurilor autentificate de secretarul primariei
4. Bonul de plat ape contul primariei a taxei de inregistrare
Primaria inregistreaza gospodaria taraneasca in registrul Gospodariilor Taranesti si elibereaza certificatul de
inregistrare.
2. Persoana juridica subiect al dreptului afacerilor
Persoana juridica este organizatia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest
patrimoniu, poate sa dobindeasca sis a exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale
nepatrimoniale, sa-si assume obligatii. Poate fi reclamant si pirit in istanta juridical.
Conform prevederilor art 57 persoanele juridice sunt de drept public si de drept privat situate in raporturile
civile pe pozitii de egalitate.
Persoanele juridice de drept public
Statul - Intreprinderile de stat se constituie de Guvern, sau prin delegare de imputerniciri de catre
autoritatile publice central, aplicindu-se prevederile legii privind intreprinderea de stat, de asemenea statul
poate constitui sau poate participa la constituirea unor alte persoane juridice (SA, SRL).
Unitatile administrative teritoriale sunt in drept sa infiinteze si sa gestioneze intreprinderile municipal,
care sa desfasoare activitatea de intreprinzator de interes public local, de asemenea ele au dreptul sa
participe la constituirea de SA si SRL daca in acest sens decide consiliul local.
Persoanele juridice de drept privat
Conform art 59 CC, persoanele juridice de drept privat se pot constitui doar in una din formele prevazute de
lege si pot avea scop lucrative (comercial) si scop nelucrativ (necomercial).
Persoane juridice cu scop lucrativ:
- Societati comerciale (SA, SRL, SNC, SC)
- intreprinderi de stat si municipale
- cooperativele de producatori si de intreprinzatori

Persoanele juridice cu scop lucrative dobindesc calitatea de subiect de drept prin inregistrarea de stat si
imatricularea in registrul de stat, fapt demonstrate de certificatul de inregistrare eliberat de Camera
Inregistrarii de Stat.

Nelucrativ practica activitatea fara a obtine profit, activitatea trebuie mentionata in actul de constituire.

Tema 4: Notiunea, constituirea si functionarea societatii comerciale

1. Notiunea, natura juridical a societatilor comerciale
Societatea comerciala e organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni ale fondatorilor
sau membrilor. (art 106 CC)
Literatura juridica defineste societatea comerciala ca o grupare de persoane constituita in baza unui contract
de societate si beneficiind de personalitate juridica in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite
bunuri pentru exercitarea unor activitati comerciale in scopul realizarii si partajarii beneficiilor rezultate.
Din aceasta definitie se desprind 3 elemente specific ale contractului de societate comerciala:
- Fondatorii se oblige sa verse in capitalul social anumite valori patrimoniale
- Fondatorii se oblige sa desfasoare in comun activitatea de intreprinzator
- Fondatorii se oblige sa realizeze si sa partajeze beneficiile
Societatea comerciala e o persoana juridical care are capital social format din aportul material si nematerial
al fondatorului. Toate bunurile care intra in patrimoniul societatii apartin acesteia cu drept de proprietate.
Societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de: Societate in Nume Colectiv (SNC), Societate in
Comandita (SC), Societate cu Raspundere Limitata (SRL), Societate pe Actiuni (SA).
2. Clasificarea societatilor comerciale
I. Dupa natura lor sau dupa prevaleta elementului personal sau al celui material
- Societati de persoane
- Societati de capitaluri
Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane pe baza cunoasterii si increderii
reciproce a calitatilor personale ale asociatilor. Din aceasta categorie fac parte SNC si SC.
Societatile de capital se constituie dintr-un numar mai mare de asociatti impus de necesitatea capitalului
social fara ca sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul essential il reprezinta cota de
capital ivestita de asociat. Din aceasta categorie face parte SRL si SA.
II. Dupa extinderea responsabilitatilor
- Societati in care asociatii au raspundere nelimitata
- Societati in care asociatii au o raspundere limitata
In SNC, asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, pe cind in SA si SRL asociatii
raspund in limitele marimii contributiei lor la capitalul social.
III. Dupa structura capitalului social si modul de impartire al acestuia
- Societati in care capitalul social e divizat in parti sociale (SRL)
- Societati in care capitalul se imparte in actiuni (SA)
IV. In dependenta de provinienta capitalului
- Societati cu capital autohton
- Societati cu participare straina
- Societati cu capital mixt
V. In raport cu posibilitatea societatii de a emite titluri de valoare
- Societati care emit titluri de valoare (SA si SRL)
- Societati ca n-au dreptul de a emite titluri de valoare (SNC si SC)

3. Functiile societati comerciale:
Literatura de specialitate (lit. juridica ) mentioneaza 5 functii ale societatii comerciale:
1. Functia de organizare a societatii comerciale se manifesta sub aspectul structurarii societatii, care
in calitate de persoana juridica are organe proprii si sub aspectul structurarii patrimoniului in scopul
desfasurarii activitatii de intreprinzator si realizarii de beneficii.Fundamentul acestei functii il
reprezinta vointa asociatiilor exprimata in actul de constituire si in hotaririle adunarii generale.In
limitele stabilite de actele normative, asociatii adunati in sedinta comuna sunt in drept sa determine
organele de conducere si de control, atributiile acestora si modul in care trebuie sa procedeze daca
unul dintre aceste organe isi depaseste imputernicirile.Forme de manifestare a functiei de organizare
reprezinta si crearea filialelor si reprezentantilor, admiterea si excluderea asociatiilor , organizarea
fortelor umane si materiale ale societatii pentru efectuarea de actiuni economice profitabile.
2. Functia de concentrare a capitalelor-formarea unui patrimonului distinct de cele al asociatiilor e
mult mai mare in societatile comerciale care-l utilizeaza in procesul de fabricare a marfurilor in
executarea lucrarilor si in prestarile de servicii.Marimea capitalului social se determina in fiecare caz
de catre fondatori in functie de forma de societate , de cerintele legii, de genul de activitate precum si
de dimensiunile afacerii
3. Functia de garantare a drepturilor creditorului.Desfasurarea activitatii de intreprinzator
presupune incheierea frecventa a diferitelor contracte comerciale in care societatea comerciala
figureaza in calitate de creditor sau debitor.Cu cit capitalul social e mai mare cu atit mai mare e
increderea tertilor in aceasta societate.
4. Functia de satisfacere a intereselor economice si sociale ale membrilor.Esenta societatii
comerciale consta in scopul comun al asociatilor ,adica obtinerea de beneficii pentru care acestea isi
unesc bunurile si desfasoara activitatea aducatoare de profit.
5. Functia lucrativa- este un indice al faptului ca societatea comerciala se constitue in scopul
desfasurarii unei activitati sociale utile contribuind astfel la cresterea valorii patrimoniului.Fondatorii
care de fapt sint initiatorii activitatii de intreprinzator pot pretinde la partajarea beneficiului doar daca
e realizat de o societate comerciala.

4. Conditiile generale de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrative
Prin conditii de valabilitate a actelor de constituire se intele cerintele impuse de lege pentru ca un astfel de
act sa produca efecte juridice fata de persoanele care l-au semnat sau care au aderat la el ulterior. Contractul
de constituire e un act bilateral sau multilateral, pentru incheierea valabila a caruia trebuie sa fie respectate
conditiile de fondare si conditiile de forma ale contractului de constituire.
Conditiile de fondare:
1) Capacitatea toate persoanele care semneaza actul de constituire trebuie sa aiba capacitate deplina
de exercitiu
2) Consimtamintul vointa exteriorizata a persoanelor (art 199 CC). Pentru a fi valabil exprimat
consimtamintul trebuie:
a) Sa emane (provina) de la o persoana cu discernamint (capacitatea de a judeca sanatos)
b) Sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
c) Sa nu fie viciat
3) Obiectul contractului de societate este interpretat in doua sensuri: cel al dreptului comun si cel de
obiect al societatii. Obiectul contractului de societate, conform dreptului comun consta in prestarile
la care s-au obligat partile contractante (art 107 CC). Obiectul societatii consta in genul activitatilor
de intreprinzator pe care urmeaza sa le realizeze societatea.Art 108 CC prevede ca societatea
comerciala e obligate sa indice in actul sau de constituire obiectul de activitate
4) Cauza contractului de societate trebuie sa fie real, licita (legala), morala si in concordanta cu
regulile de convietuire sociala. Motivatia incheierii contractului de societate consta in crearea unei
comunitati de bunuri afectate realizarii activitatii de intreprinzator cu scopul obtinerii unui profit care
urmeaza a fi partajat intre asociati.
Conditiile de forma ale actului de constituire:
Conform art 107 CC, societatea comerciala se fondeaza prin actul de constituire autentificat notarial.
Nerespectarea formei autentice a actului de constituire duce la respingerea cererii de inregistrare a
societatii de catre Camera Inregistrarii de Stat.
Conditiile de valabilitate ale contractului de societate sunt:
a) Aportul fondatorilor
b) Intentia de a colabora in vederea desfasurarii activitatii comerciale
c) Obtinerea si partajarea beneficiilor.

5. Fondatorii societatilor comerciale

In conformitate cu legislatia in vigoare, fondatori ai societatii comerciale pot fi :cetateni ai RM, cetateni
straini si apatrizi, persoane juridice nationale si straine, statul si unitatile administrative teritoriale.
Pentru ca persoana fizica sa fondeze o societate comerciala, ea trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu. Dupa implinirea virstei de 18 ani, persoana poate participa la fondarea unei societati comerciale si
semnarea actului de constituire, cu exceptia cazului de incapacitate (art 24 CC) sau in alte cazuri de limitare
prin lege sau hotarire judecatoreasca.
In dreptul afacerilor, prin associati se intelege orice persoana fizica care participa ca parte intr-o societate
comerciala. Dobindirea calitatii de asociat e conditionata de semnarea actului de constituire si de depunerea
in patrimoniul societatii a aportului (contributiei) la care s-a angajat.
Calitatea de asociat decurge din elementele:
1) Participa la actele de constituire ale viitoarei entitati ca fondator
2) Isi rezerva dreptul la dividend, care reprezinta o cota determinata din beneficial societatii.
3) Isi asuma riscurile pentru eventualitatea unor pierderi, intervenite in activitate comuna.
4) Raspunde in limitele statutare si legale pentru datoriile fata de creditorii sociali.
Cadrul normative al RM (art 106) acorda dreptul persoanei fizice de a constitui societatile comerciale.



6. Continutul actului de constituire
Clauzele (articolele) obligatorii ale actului de constituire a societatii comerciale.
1) Clauzele privind identificarea fondatorilor. Conform art 108 CC identificarea partilor in actul de
constituire
a) Pentru persoana fizica se indica numele, prenumele, domiciliul, numarul actului de identificare si
cetatenia.
b) Pentru persoana juridical se indica: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul si data inregistrarii
de stat si datele de identificare ale persoanei fizice care reprezinta interesele persoanei juridice
fondatoare.
2) Clauzele privind individualizarea viitoarei societati comerciale. Prin aceste clause se stabilesc
denumirea, forma juridical si sediul societatii
3) Clauzele privind caracteristicile societatii comerciale se refera la obiectul de activitate a societatii
comerciale, durata activitatii si capitalul social (art 65 CC)
4) Clauzele privind obligatiile si drepturile fondatorilor societatii comerciale. Actul de constituire
trebuie sa cuprinda drepturile care urmeaza a fi dobindite de asociati si obligatiile pe care si le asuma
fondatorii.
5) Clauzele privind structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii
comerciale. Fiecare societate comerciala are structura organizatorica proprie compusa din cel putin
doua organe: organul supreme si organul executive. Societatile mai complexe precum SA au mai
multe organe de conducere.
6) Clauzele privind modul de reprezentare. O societate comerciala trebuie sa fie administrate de unul
sau mai multi administrator. In societatile in comandita dreptul de reprezentare il au numai
comanditatii. Comanditarii pot reprezenta societatea numai in baza de procura.
7) Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatii comerciale. Actul de constituire
trebuie sa prevada temeiurile (motivele) de incetare a activitatii societatii prin reorganizare si
lichidare.
8) Clauzele privind filialele si reprezentantele societatii comerciale. Societatea comerciala are dreptul sa
constituie filiale si reprezentante,
Actul de constituire al societatii comerciale se intocmeste in limba de stat si se semneaza de catre toti
asociatii fondatori.
7. Regimul juridic si componenta patrimoniului societatii comerciale
Societatea comerciala are un patrimoiu propriu distinct de cel al asociatilor sau actionarilor si care nu se
confunda cu capitalul social.
Conform art 284 CC, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale ( cu continut
economic) private ca o suma de valori active si passive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice
si juridice determinate. Autonomia patrimoniului societatii comerciale fata de patrimoniul propriu ale
asociatilor determina anumite consecinte juridice:
1) Asociatul nu are nici un drept asupra bunurilor din patrimoniul societatii nici chiar asupra celor
aduse ca aport propriu. Dreptul sau real se transforma in drept de beneficiu.
2) Bunurile aduse ca aport de catre asociati, cuprinse in activul social formeaza gajul general al
creditorilor societatii
3) Nu se poate face compensarea intre creantele societatii si datoria proprie a unui asociat fata de o
persoana terta
4) Aplicarea proceduriii insolvabilitatii fata de societate.
In component patrimoniului societatii comerciale intra doar drepturile, adica bunurile corporale si
incorporale.
Bunurile corporale sunt bunuri care au existent materiala, aspect si sunt percepute cu simturile omului.
Conform art 285 CC, bunurile corporale sunt lucrurile (obiectele corporale) in raport cu care pot exista
drepturile si obligatiile juridice.
Bunurile incorporale sunt bunurile care au o existent abstracta, imateriala si nu cad sub simturile noastre.
Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale cum ar fi dreptul intreprinzatorului asupra denumirii de firma,
asupra marcii de producator sau de serviciu, dreptului de autor etc.
Mijloacele economice sunt compuse din totalitatea activelor material si banesti care servesc la desfasurarea
activitatii de intreprinzator. Aceste active se prezinta sub forma mijloacelor fixe si mijloacelor circulare.
Mijloacele fixe bunuri material care participa la mai multe cicluri de productie, consumindu-se treptat si
transferindu-se partial valoarea asupra produselor fabricate.
Mijloacele circulare bunuri destinate sa asigure continuitatea productiei si circulatia marfurilor. Ele se
consuma in intregime in fiecare ciclu de productie, isi schimba forma materiala si trec succesiv prin fazele
de aprovizionare, producere si desfacere.
8. Capitalul social
Capitalul social e expresia valorica a totalitatii aporturilor cu care participantii la o societate comerciala
contribuie la constituirea patrimoniului acesteia pentru a asigura mijloacele material necesare desfasurarii
activitatii si realizarii scopurilor statutare.
E important de mentionat ca capitalul social reprezinta o expresie valorica baneasca a contributiilor
asociatilor societatii comerciale si nu e un ansamblu de bunuri transmise de acestia.
Pentru formarea capitalului social fiecare asociat trebuie sa transmita aportul la care s-a obligat.
Angajamentul asociatului de a transmite aportul la formarea capitalului trebuie stability in actul de
constituire su nu trebuie sa fie mai mic decit minimum stabilit de lege.
Fondatorii sunt obligati sa transmita o suma de bani egala cu cel putin 40 % din aportul subscris de ei pina
la data intregistrarii societatii, celelalte 60 % asociatul trebuie sa-le transmita in termenul stability de actul
de constituire, termen care nu trebuie sa depaseasca 6 luni de la data inregistrarii. Conform art 112 CC,
asociatul unic transmite integral aportul pina la data inregistrarii de stat.
Functiile capitalului social:
1) Capitalul social reprezinta baza materiala a societatii. Cu banii si bunurile a caror valoare a fost
inclusa in capitalul social se opereaza actiuni financiare si comerciale
2) Capitalul social reprezinta o garantie a creditorilor societatii comerciale. Marimea capitalului social e
un indice al credibilitatii partenerilor, creditorilor si persoanelor terte fata de societatea comerciala.
3) Capitalul social reprezinta legatura dintre societate si asociati. Prin intermediul capitalului social se
stabileste o legatura intre societate si asociatii ei.

9. I nregistrarea societatii comerciale
Inregistrarea de stat reprezinta certificarea din partea organului inregistrarii de stat a crearii, a reorganizarii,
a lichidarii intreprinderii sau organizatiei, precum si a modificarilor si completarilor din documentele de
constituire ale acesteia.
Unica institutie publica care prin intermediul oficiilor sale teritoriale efectueaza in numele statului
inregistrarea intreprinderilor si organizatiilor este Camera Inregistrarii de Stat. (Legea cu privire la
inregistrarea de stat)
Pentru inregistrarea de stat a societatii comerciale se prezinta urmatoarele documente:
Cererea de inregistrare
Actul de constituire al societatii comerciale
Actele de identitate ale fondatorilor
Actul de identiate al managerului principal
Documente ce confirma depunerea de fondatori (asociati) a ccotei parti in capitalul social al societatii
Bonul de plata a taxei de inregistrare

Daca s-a decis inregistrarea societatii comerciale, datele despre aceasta se includ in registrul de stat
al intreprinderilor si se elibereaza certificatul de inregistrare.
Ca efect al inregistrarii de stat, societatea dobindeste personalitate juridica, adica incheie in nume
propriu acte juridice.
Societatii inregistrate i se atribuie un numar de indentificare unic, care se indica in documentele de
constituire, in certificatul de inregistrare si pe stampila.
Societatea comerciala se considera inregistrata la data adoptarii deciziei de inregistrare.

10. Drepturile si obligatiile asociatilor
Drepturile asociatilor:
1. Dreptul la egalitatea tratamentului
2. Dr la beneficiu (art 115)
3. Dr la participare la partajarea finala a patrimoniului
4. Dr de participare la conducerea si activitatea societatii
5. Dr la informare si controlul asupra gestiunii societatii
6. Dr de transmitere, cedare si donare a partilor sociale
Obligatiile principale ale asociatilor fata de societatile comerciale:
1. Sa depuna sis a completeze aportul la care s-a angajat
2. Sa nu divulge informatia confidential despre activitatea societatii
3. Sa nu faca concurenta societatii
4. Sa participle la sportarea pierderilor sis a poarte responsabilitate pentru obligatiile asumate de
societate
5. Sa nu foloseasca bunurile societatii in folos propriu (interes propriu) sau unor persoane terte
6. Sa nu comita fapte nedemne

11. Organele societatii comerciale
Societatea comerciala isi manifesta vointa prin organele sale:
- Adunarea generala a asociatilor
- Administratorii
- Cenzorii

1. Adunarea generala a asociatilor este organul supreme de conducere si de decizie a societatii
comerciale si este compusa din membrii acesteia: fie asociati, fie actionarii.
Atributiile adunarii generale sunt:
a) Aproba statutul societatii
b) Hotaraste cu privire la capitalul social
c) Aproba regulamentul consiliului societatii comerciale
d) Alege membrii consiliului societatii comerciale
e) Aproba regulamentul comisiei de cenzori
f) Alege membrii comisiei de cenzori
g) Confirma organizatia de audit
h) Hotaraste cu privire la incheierea tranzactiilor
i) Aproba normativele de repartizare a profitului societatii
j) Decide cu privire la repartizarea profitului anual
k) Hotaraste cu privire la reorganizarea si lichidarea societatii comerciale
Adunarea generala a asociatilor se convoaca la initiative organului executive, in temeiul deciziei
consiliului societatii. De asemeni ea poate fi convocata la cererea comisiei de cenzori, la cererea
oicarui actionar si in temeiul incheierii instantei judecatoresti.
2. Administratorii sunt desemnati ( de regula) prin actul de constituire al societatii sau printr-un act
suplimentar ( process verbal al adunarii generale)


Atributii:
1. Organizarea evidentei contabile si statistice
2. Asigura pastrarea actelor si registrelor societatii
3. Emite ordine si dispozitii
4. Creaza conditii de munca pentru angajatii societatii
5. Reprezinta societatea in raport cu persoanele terte
Principalele obligatii ale administratorilor:
1. Sa aduca la indeplinire hotaririle adunarii generale
2. Sa tina evident contabila
3. Sa intocmeasca raportul financiar
4. Sa convoace adunarea generala
5. Sa participle la adunarile societatii
6. Sa pastreze documentele societatii comerciale
7. Sa urmareasca efectuarea de catre asociati a varsamintelor sociale

3. Cenzorii Societatii Comerciale.
In societatile de persoane care au un numar mic de asociati si care se bazeaza pe increderea reciproca,
controlul se exercita de acestia ( de asociati), cu exceptia celor care au calitatea de administratori.
In societatile de capital centrul gestiunii societatii se exercita de cenzori.
Cenzor persoane investite de adunarea generala sau prin actul de constituire, cu controlul gestiunii
societatii comerciale.
Cenzorii pot fi desemnati din rindul asociatilor precum si din rindul persoanelor terte, obligatorii fiind faptul
ca ei sa dispuna de calificarea necesara adica ei sa fie specialisti in contabilitate, finante, economie.
Cenzorii sunt numiti in functie de la 2-5 ani cu posibilitatea de a fi realesi.
Nu pot fi desemnati in calitate de cenzori, membrii consiliului societatii, administratorii si contabilii
societatii.
Cenzorii exercita controlul obligatoriu al activitatilor economic financiare a societatii comerciale,
controalele date pot fi effectuate din initiative proprie a cenzorilor, la cererea actionarilor care detin cel putin
10% din actiuni cu drept de vot a societatii comerciale, la hotarirea adunarii generele.
In urma efectuarii controlului, cenzorii intocmesc un raport pe care il prezinta adunarii generale.

S-ar putea să vă placă și