Sunteți pe pagina 1din 23

Testul 26 redati notiunea si caracterele contractului de comodat Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina

celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Acest contract este consensual ,real,cu executare succesiva,cu titlu gratuit luindu-se in consideratie uzura este translativ de folosinta 1.2determinati elementele contractului partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se remite bunulcu titlu de propr.calitatea de comodatar cit sh comodant o poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii. b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate,deoarece ele urmeaz a fi restituite n natur, n individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care n executarea unei obligaii nu pot fi nlocuite cu altele trebuind predate n natur,iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite n mod repetat fr consumareasubstanei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voina prilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor s fie considerate de pri ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt ntrebuinate nu pentru consumaie ci pentru a oforma standul la o expoziie) n aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaii speciale prevzute de pri. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil sau imobil n msura n care transmiterea folosinei nu este interzis prin norme speciale ori permis numai n anumite condiii. 1.3deosebirile si asemanarile contract de comodat cu alte contracte comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de drept.arenda spre deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are bunuri si teren agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe criterii-suprafata terenului,potentialu de produktie etc. Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o poate avea orice pers fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice subiect de drept cu kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un termen m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea fata de terti.*titlu oneros-plata numita chirie se plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de prevederile legale. Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral. Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti daca in kontract nu este termen de restituire,imprumutul treb restituit in decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e restituire. Contract de locatiune 2.1 redati not si caracterele contrsactului de locatiune .Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i poseisune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie.lokatiunea are urm caractsinalagmatic, cu titlu oneros(Oobligaia de baz a locatarului este achitarea chiriei, care se stabilete prin acordul comun ale prilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau n consideraie un ir de circumstane, cum ar fi: termenul, obiectul i componena lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului i altele. Chiria se stabilesc, de regul, n bani, dar legislaia nu interzice i achitarea ei n natur sau n alt mod. Dac obiectul locaiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi achitat prin transmiterea unei pri a bunului produs sau prin prestarea unor servicii,se plateste o kirie determinata sau

determinabila in skimbul folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de vinz-cump lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta. 2.1 neinregistrarea in termen a contractului de locatiune in registr bunurilor immobile are ca effect inopozabilitatea fata de terti,deoarece drepturile reale asupra imobilelor supuse nscrierii potrivit legii se vor dobndi att ntre pri, ct i fa de teri numai prin nscrierea n registrul bunurilor imobile a constituirii sau strmutrii lor n temeiul acordului de voin ntre pri.intrun cuvint Opozabilitatea dobndirii dreptului de proprietate se face deasemenea din momentul nregistrrii dreptului real n registrtul bunului imobil. Astfel, spre exemplu, dac ntre dou persoane a fost ncheiat un contract de vnzare-cumprare a unei case de lolcuit, cumprtorul dobndete, dreptul de proprietate din momentul efecturii nscrierii dreptului n registrul bunurilor imobile, chiar dac transmiterea de facto a casei de loocuit a avut loc mult mai devreme sau mult mai trziu dect momentul nregistrrii. 2.3analizati locul contractului de locatiune in sistemul contr civile ,delimitindul de alte contracte civile .contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa din insasi skopul contr-folosinta temporara sau folosinta si posesia temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a kontr.atit lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de utilizare mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si nu necesta a fi folosit in activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si renta lunara.da posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la nivel de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel ea poate sa inkirieze un lokal ku tot ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar p/u perioada de care are nevoie.

Testul 27 1.1enumerati dr si obligatiile locatorului -are oblig sa transmita bunul inkiriat locatarului in modul,termenul cuvenit,fara vicii -sa fie transmis in natura asigurind locatarului accesyul liber la obiectul contractului -sa transmita informatia si documentele necesare pt folosirea bunului -este obligat sa informeze despre viciile existente si sa le inlature daca face imposibila folosirea normal a bunului -are dr sa verifice modul In kare locatarul foloseste bunul -sa-I faca observatii in kaz de depistare a inkalcarilor de folosire -este obligat sa faca reparatii la bun daca contr nu prevede altceva -este obligat sa akite costul imbunatatirilor locatarului ce nu tin de reparatia curenta a bunului inkiriat,dar care au fost facute de locatar cu acordul locatorului -locatorul este pers care poate sa admita sau sa refuse transmiterea bunului inkiriat in sublocatiune de catre locatar. determinati continutul obligatiei locatarului privind restituirea bunului si descrieti regimul juridic al imbunatatirilor bunului conform contractuli de locatiune Dup ncetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat s restituie bunul nchiriat n starea n care i-a fost dat sau n starea prevzut de contract. La ncetarea raporturilor contractuale prile urmeaz s apcieze soarta mbuntirilor bunului nchiriat, efectuate pe toat dutara locaiunii. Din lege rezult dou categorii de mbuntiri: efectuate cu permisiune locatorului i fr permisiunea acestuia. fiecaRe din aceste mbuntiri por fi separate n dou tipuri: mbuntirile care pot fi separate fr a se deteriora bunul i care nu pot fi separate fr ca bunul s nu fie deteriorat. Referitor la mbuntirile efectuate cu acordul locatorului i care por fi separate fr a se deteriora bunul legea stipulaz o norm general: aceste mbuntiri, la alegerea locatarului pot fi separate de acesta n favoarea sa sau compensate de locator. Alte consecine au loc n cazul mbuntirilor efectuate cu permisiunea locatorului, dar care nu por fi separare fr deteriorarea bunului. n acest caz locatarul are dreptul doar s cear de la locator numai compensarea valorii acestor mbuntiri. Aceste reguli cu privire la mbuntirile efectuate cu consimmntul loclatorului au un caracter dispozitiv i prin urmare, n baza contractului sau prin lege pot fi constituite i alte modaliti cu privire la soarta acestor mbuntiri, bunoar ele devin proprietatea locatorului fr obligaia acestuia de a compensa locatarului valoarea mbuntirilor. n principiu, de aceast natur sunt i mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului dar care por fi separate fr deteriorarea bunului i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. Absolut alt efect au mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului i care nu pot fi separate fr deteriorera bunului. La expirarea termenului locaiunii sau la rezilirea anticipat a contractului aceste mbuntiri, n virtutea legii, devin proprietatea locatorului. Locatorul dispune de un drept legal fa de construciile efectuate de locatar fr autorizaia lui. Aceste construcii la cererea locatorului urmeaz a fi demolate de ctre locatar sau pe contul lui. 1.3coraportul dintre cesiunea locatiunii si cesiunea de creanta .n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii, deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru contract de lcoaiune a unui imobil de locuitDac obiectul locaiunii este un alt bun dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a se abate de la regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de obligaiile sale fa de locator. Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior, n baz acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea contractual fa de locator.

Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede faptul ca o crean transmisibil i sesizabil poate fi cesionat de titular (cedent) unui ter (cesionar) n baza unui contract. Din momentul ncheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar n drepturile ce decurg din crean.Cesiunea creanei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului i nici nu poate face obligaia acestuia mai oneroasa.Cedentul este obligat sa remit cesionarului actele aferente creanei i s-i pun la dispoziie informaia necesar realizrii ei.Snt incesibile creanele privitoare la ncasarea pensiei alimentare, la repararea prejudiciului cauzat vieii i sntii persoanei, precum i la alte drepturi legate de persoana creditorului. Cesiunea de crean trebuie s fie ncheiat n forma cerut pentru actul juridic n al crui temei s-a nscut creana cesionat. 2contractul de instrainare a bunului cu conditia intreetinerii pe viata .da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit si mai multi dobinditori.cod civil al rm stipuleaz la prevederile contract intretinerii pe viata c n cazul pluralitii de pri obligaia de ntreinere este indivizibil att activ, ct i pasiv. Prin urmare, n cazul pluralitii prilor se aplic regulile generale ale contractului de ntreinere pe via.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se considera intagrala daca nu sa executat integral fata de toti debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de necesitatile si durata vietii tuturor beneficiarilor. 2.2.Beneficairul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii obligaiilor de ctre dobnditor la fel cum si dobnditorul poate cere rezoluuinea contractului n cazul imposibilitii executrii obligaiilor conrtactuale n virtuatea unor circumstane independente de voina lui.acest fapt determina si egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din coninutul norme legale rezult,c dreptul beneficiarului ntreinerii poate fi realizat doar n cazul, cnd nerespectarea obligaiilor contractuale depinde de nsui dobnditor. Respectiv, dreptul dobnditorului poate fi realizat n cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu depind de voina lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate servi temei pentru rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia. In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de catre dobinditor kiar daca bunul adik casa de lokuit a luat fok din kauza unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta fiind obligat sa si execute obligatiile care si lea asumat in baza de contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si rezilierea contract in kazul in kare dobinditorul nusi executa obligatiile. 2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de contract kiar daca bunul pe care la primit in propr a suferit un incendiu(caz de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc prevede k riskul pieirii bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda neintretinerea beneficiarilor timp de 2 ani din kauza cheltuielilor pe care le va face p/u reparatie..

Testul 28 1.1In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintarea. 1.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via; Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract. Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta. Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractual urmeaza a fi autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii absolute. Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului. Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului. 1.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via i contractul de rent. Delimitai modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via. 1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala. 2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata 3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata 4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica 5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat. 2contractul de skimb 2.1 contractul de skimb trebuia facut in forma scrisa si autentificat notarial,doerece este vb de un bun imobil

Testul 29 1.1Definiti notiunea contractului de renta si enumerati caracterele juridice alle acesteia. Renta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte( debirentier) se obliga sa plateasca periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa celelalte parti( credirentier). Caracterele juridice: -consensual;-sinalagmatic;comutativ; cu titlu gratuit(unilateral obligational) sau oneros(translativ de Proprietate din partea credirentierului); -cu executare succesiva. 1.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui, obiect, forma si termen. In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea redeventei) si credirentier(benificiarul rentei).Credirentier pot fi orice persoane fizice cu capacitatea necesara si numai organizatiile comerciale.Debirentier in cazul rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile necomerciale.Renta poate fi instituita in favoarea unui tert care devine credirentier, iar cel ce instituie renta se numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si societatile comerciale. Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier si respectiv bunul transmis de credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita in natura. Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial. Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia este limitat prin durata vetii unei sau mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cuncertitudine termenul contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii credirentierului. 1.3.Delimitati contractul de renta de: -contractul de intretinere pe viata: 1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala. 2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata 3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata 4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica 5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat 6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii pe viata persoana juridical nu poate fi. -de contractul de donatie sub forma de plati periodice 1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie inceteaza odata cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel,iar in cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit bunul. 2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la donatia cuplati periodice cu exceptia promisiunii de a dona in viitor 3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane juridice cu scop lucrativ. 4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere restituirea bunului donat pentru ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de care debirentierul nu se bucura. 5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde functioneaza rezilierea contractului iar rezolutiunea se aplica numai debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primitcredirentierului), daca in contract nu este prevazut altfel. 2Contractual de locatiune

Testul 30 revocarea ,rezolutiunea si nulitatea contr de donatie 1.1enumerati conditiile si relatati despre modul derevocare a donatiei prin ingratitudine Fiind un contract unilateral (cu excepia donaiilor condiionate), contractul de donaie pur gratuit nu genereaz obligaii n sarcina donatarului, ci numai o ndatorire legal, numit de recunotin. Mrind patrimoniul donatarului din contul patrimoniului su cu titlu gratuit, donatorul este n drept s atepte din partea donatartului dac nu o recunotin, atunci cel puin loialitate, manifestat prin abinerea de la svrirea unor fapte necorespunztoare fa de donator. Articolul comentat instituie dreptul donatorului de a revoca donaia pentru ingratitudine, adic n cazul lipsei de recunotin manifestat de donatar pentru gratificarea nfptuit prin intermediul contractului de donaie. Codul civil stabilete expres i exhaustiv temeiurile de revocarea a donaiei pentru ingratitudine. Revocarea donaiei pentru atentat la viaa donatorului sau rudelor lui apropiate se poate produce atunci cnd a existat o ncercare a donatarului de a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate. Rude apropiate ale donatorului sunt considerai membrii familiei acestuia, precum i rudele de pn la gradul IV inclusiv. Faptul c donatarul a comis un atentat la viaa persoanelor nominalizate reprezint o abatere grav de la datoria de recunotin pe care o are i este natural ca donatarul n acest caz s fie nzestrat cu dreptul de a revoca donaia. n sensul normei comentate, prin atentat la via urmeaz de neles voina donatarului de a omor pe donator sau pe cineva din rudele lui apropiate. Din acest considerent, este indiferent dac a existat doar o tentativ de omor sau fapta s-a consumat, precum i nu este necesar o condamnare penal a donatarului pentru fapta svrit. Este suficient ca instana de judecat s determine intenia donatarului de a ucide. n situaiile cnd atentatul la via a fost svrit din impruden sau n stare de iresponsabilitate, considerm c donatorul nu va putea cere revocarea donaiei. Un alt temei de revocare a donaiei pentru ingratitudine reprezint comiterea de ctre donatar a altor fapte ilicite fa de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care atest o ingratitudine grav. Aici se ncadreaz oricare fapt ilicit, manifestat n forma de agresiuni la sntatea sau integritatea corporal, injurii, insulte, jigniri fcute n adresa donatorului sau a rudelor sale menionate i care d dovad de o ingratitudine grav. Deoarece legea nu menioneaz exhaustiv faptele ilicite care denot o ingratitudine grav, aprecierea acestora va fi fcut de instana de judecat. Un ultim temei de revocare a donaiei pentru ingratitudine prevzut de lege reprezint refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului ntreinerea datorat. Se consider c ine de obligaia de recunotin a donatarului de a oferi donatorului ntreinere (alimente, haine, etc.) n limita valorii bunurilor donate, atunci cnd donatorul este lipsit de mijloace pentru propria ntreinere. Refuzul de a oferi ntreinere se va considera ca o ingratitudine atunci cnd donatorul a avut nevoie de ntreinere i a ceruto de la donatar, ns ultimul, dei a avut posibilitatea, a refuzat s o ofere fr o temeinic justificare. Dac donatorul are rude sau alte persoane obligate s-l ntrein n baza unui temei legal sau contractual, el nu va putea pretinde revocarea donaiei pentru neacordarea de ntreinere din partea donatarului. n acest caz, el poate cere rezoluiunea contractului n condiiile Art. 836. Pentru a putea aplica norma respectiv, contractul de donaie nu trebuie s conin obligaia donatarului de ntreinere, or n acest caz suntem n prezena contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via (Art. 839-846) sau a contractului de rent, cu plata rentei n natur (Art.847).

1.2revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcini.conseintele juridice . Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica(atunci cnd bunul donat urmeaz a fi utilizat nu n scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci n folosul ntregii societi, n folosul unei comuniti sau n folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui donatie numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2)Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta, in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata sarcina.(3) Daca donatarul nu indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Odat find ncheiat, contractul de donaie condiionat oblig donatorul s execute sarcina impus. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renuna la ndeplinirea obligaiilor stipulate dect sub sanciunea reparrii prejudiciului cauzat prin contractului. n conformitate cu normele generale, dac donatarul nu execut sarcina, donatorul este n drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaia (de a cere rezoluiunea contractului). n conformitate cu normele generale, dac donatarul nu execut sarcina, donatorul este n drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaia (de a cere rezoluiunea contractului).Alin.2 al articolului comentat ofer dreptul donatorului de a-l impune pe donatar s execute sarcina. Alturi de donator, cu acest drept aparine i oricrei alte persoane n al crei interes este stipulat sarcina. n cazul contractelor de donaie condiionat care stipuleaz realizarea unui scop de utilitate public, orice persoan potenial beneficiar al donaiei care consider c are un interes legitim este n drept s cear donatarului executarea sarcinii. Dac donatorul a decedat, realizarea sarcinii poate fi cerut de succesorii si n drepturi.Fiind un contract sinalagmatic n limitele sarcinii impuse, revocarea donaiei pentru neexecutarea sarcinii nu este altceva dect rezoluiunea contractului, care urmeaz a fi solicitat conform prevederilor generale (Art.733 746). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar. n caz de litigiu, revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. n cazul n care sarcina este executat parial, instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea contractului, putnd oferi donatarului un termen de graie pentru executare.Dreptul de a cere revocarea donaiei aparine doar donatorului i creditorilor acestuia prin intermediul aciunii oblice (Art.599), precum i succesorilor si legali, care benefciaz de efectele revocrii. Terul beneficiar (n interesul crui a fost instituit sarcina), nefiind parte la contract nu poate cere revocarea donaiei (Art.722), el fiind n drept s solicite doar realizarea sarcinii, n conformitate cu prevederile alin.2. konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale deintretinere fata de terti, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda. (2) Cererea de restituire este inadmisibila cind donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre deosebire de alin.2, Art. 830, care-i ofer posibilitatea donatorului de a renuna unilateral la executarea obligaiei de a dona n cazurile cnd prin executare i-ar deveni imposibil s-i asigure ntreinerea proprie corespunztoare sau s-i execute obligaiile legale fa de teri, articolul comentat instituie dreptul donatorului de rezoluiune unilateral a contractului de donaie executat, pentru aceleai temeiuri.Datorit faptului c rezoluiunea n condiiile Art. 836 este cerut dup ce contractul de donaie a fost executat i donatarul a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limiteaz efectele rezoluiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posed. Dac bunurile nu mai exist n natur sau au fost nstrinate,rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil, donatorul nefiind n drept s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru temeiurile prevzute nu are efect asupra drepturilor terilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a trecut la ter cu titlu gratuit sau oneros. n cazurile cnd bunul este n posesia donatarului, ns este grevat de drepturi ale terilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri.Starea de nevoie n care a ajuns donatorul dup executarea contractului de donaie trebuie s nu fie condiionat de comportamenul vinovat al lui. Dac donatorul i-a provocat

intenionat sau prin culp grav starea de nevoie, rezoluiunea contractului de donaie pentru temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibil. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede k Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de insanatosirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentat, legiuitorul fixeaz prezumia c ncheierea contractului de donaie n timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat de contientizarea de ctre donator a inevitabilitii decesului su. n cazul n care donatorul,contrar prezumiei letalitii, se nsntoete, legea i ofer posibilitatea de a cere declararea nulitii contractului de donaie.Prin maladii prezumate letale urmeaz de neles acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care afecteaz organismul uman i duc n mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumia letalitii maladiei trebuie s fie fundamentat din punct de vedere medical i nu doar bnuit de donator sau alte persoane.Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaie ncheiate n timpul unei maladii prezumate letale, nsntoirea donatorului trebuie s fie de aa natur, nct s nlture pericolul decesului care se prezuma.nsntoirea parial, care doar deprteaz survenirea decesului pe o perioad scurt de timp nu-i ofer dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaie n decursul termenilor generali de prescripie, n condiiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea nulitii contractului n baza art.833. n rezultatul declarrii nulitii contractului vor surveni consecinele declarate de Art.219.Dac pn la pronunarea hotrrii judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi declarat nul. 2contractul de locatiune .prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea consimtamintul lokator.astfel lokatar treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau denumirea,adresa pers careia intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea locaiunii dac, dup ncheierea contractului de locaiune, se nate interes legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parial, unui ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie un impediment, spaiul nchiriat devenind astfel suprancrcat sau dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune locatorului s permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii.Dac nu consimte la sublocaiune sau la cesiunea locaiunii, locatorul este obligat s comunice, n termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se consider c a consimit.Locatorul care consimte la sublocaiunea sau la cesiunea locaiunii nu poate cere dect compensarea cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaiune sau cesiune.. 2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are careva avantaje dar care sunt limitate de lege doar prin posibilitatea compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublokat..astfel daca lokator cere aceste compensari el treb sa prezinte probele respective precum k lea suportat.art 896 al CC preved e si un alt efect asupra lokator-n cazul n care neexecutarea unei obligaii de ctre sublocatar cauzeaz un prejudiciu esenial locatoraului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de sublocaiune.Aceast norm stipuleaz un drept legal a locatorului de a cere rezilierea contractului de locaiune indiferent de faptul c el nu este parte al acestui contract. Ca persoane responsabile n acest caz vor fi atrase att locatarul, ct i sublocatarul, aciunile cruia servesc ca temei iniierea rezilierii contractului de sublocaiune nainte de termen. Pentru ca o asemenea cerere a locatorului s fie satisfcut legea stabilete unele condiii care in de culpa sublocatarului i care se manifest prin urmtoarele: a)neexecutarea unei obligaii contractuale de ctre sublocatar; b)cauzarea prin aceast neexecutare a unui prejudiciu esenial nsui locatorului sau altor locatari. 2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza preveder legale ale CC si anume k termenul kontr de sublokat nu poate depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut la fel...adik sublok exista atit timp kit exista contr de lokatiune...reprezentind un element accesoriu al lokatiunii...si respectiv inexistenta lokatiuniielement principal-face inexistenta si sublokat...

Testul 31 1.1In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintarea. 1.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via; Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract. Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta. Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractual urmeaza a fi autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii absolute. Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului. Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului. 1.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via i contractul de rent. Delimitai modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via. 1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala. 2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata 3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata 4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica 5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat. 2 contr schimb contr incheiat intre 2 parti prin care ambele se obliga sa transmita reciproc cu dr propr un bun...astfel ambele parti au atit kalitatea de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe care il primeste in schimb.contr schimb are urm caractere*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor personaleal participantilor la circ civil de bunuri si valori)cit si caracter comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in f/e de obiectul kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu oneros,comutativsi translativ de propr. 1.2.-bunurile sa se afle in circuitul civil -partile sa aiba dr de proprietate asupra bunurilor date -bunurile sa fie lipsite de vicii sau kiar daca exista trebuie ca partile sa se informeze reciproc

-in kazul cind ekivalentul bunurilor nu e ace;asi atunci trebuie sa fie si o sulta in dependent de pretul bunului.spre deosebire de contr de v-c aici daca o parte transmite un bun ce nui apartine cu titlu de proprietate ,cealalta parte poate refuza sa-I dea lucrul promis si sai intoarca doar bunul primit,unde la v-c prevede numai posibilitatea suspendarii platii pretului,daca exista vreun perikol de evictiune,dar numai pina cind vinzatorul va face sa inceteze tulburarea. -skimbul imobilelor necesita supunerea lor la inregistrarea in registrul cadastral . 3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr un kontr de sinestatator avind partikularitati cei determina individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u a konsidera skimbul drept varietate a contr vinz/kump sau kontr complex,continind atit element ckimb cit si a vinz/kump.spre deosebire de vinz/kump kare presupune implikit predarea de catre o parte in propr celeilalte parti kontra unei sume determinate sau determinabile de bani numite pret skimbul presupune in mod necesar predarea unui bun p/u alt bun adik in kalitate de kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti apare nu pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului transmis in propr celuilalt kopermutant ci un alt bun. 2contractul de locatiune 2.1 La expirarea contractului de locaiune, locatarul are dreptul prioritar la ncheierea contractului pe un nou termen dac: i-a onorat anterior obligaiile contractuale; bunul se d n locaiune pe un nou termen; este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator. 2.2daca la expirarea termenului contractului nici o parte nu reziliaza contractul atunci se considera prelunit in mod tacit pe un termen nedeterminat.in acest sens partile nu trebuie sa inkeie un nou contract. 2.3 nu este legala clauza privind prelungirea contractului,deoarece ea trebuie prelungit pe un termen nedeterminat dar nu pe 2 ani.

Testul 33 1.1vinzarea de proba sau la vedere n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului. n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiata sub condiia suspensiv a consimirii.Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul. Pn la realizarea condiiei prevzute la alin. (1), cumprtorul rspunde de pstrarea obiectului. 1.2specificul vinzarii cu pact de rascumparare Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de vnzare cumprare supus unei condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen. Restituirea vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv, acionnd att n privina cumprtorului, ai suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc dobndirea dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o anumit perioad ( Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun credin n materia bunurilor mobile ( Art. 331 ). Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul de buncredin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa parte. Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i vnd bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele necesare pentru a redobndi proprietatea bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ). Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzare- cumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie.. Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare. 1.3parere personala 2contractul de instrainare a bunului cu cond intretinerii pe viata 1.1In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintarea. 1.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via; Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract. Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate asupra bunului si pe de alta

parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta. Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractual urmeaza a fi autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii absolute. Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului. Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului. 1.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via i contractul de rent. Delimitai modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via. 1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala. 2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata 3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata 4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica 5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat.

Testul 34 1.notiunea si caracterele contractului de anterpriza 1.1. Prin contractul de antreptiz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s plteasc preul convenit.Din definiia contractului de antrepriz rezult elementele tradiionale i obligaiile principale ale participanilor acetui contract, i anume: a)lucrarea este efectuat pe riscul antreprenorului;b)se efectuiaz nu oarecare, dar o anumit lucrare, care dup cum rezult din esena legii, este comandat de client;c)clientul este obligat s recepionaze lucrarea i s plteasc preul convenit.... 1.2. Antrepriza este un kontr sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva,consensual.spre deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in momentul inkeerii lor in kazul antreprizei aceasta posibilit este exclusa deoarece p/u execut lukrarii este necesar de a consuma un anumit interval de timp.caracter consens se mentine si atunci kind antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkeierea contr sau o executa in prezenta clientului chiar si in aceste sitautii executarea lukrarii este anticipata de incheerea contr prin kare se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr inkeiat intuito personae,acest character vizeaza numai organizarea si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si executarea ei efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea numai daca contr prevede acest fapt sau daca aceastarezulta din imprejurari... 1.3. Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de antrepriz n raport cu alte contracte translative de proprietate, precum i cu contractul de munc Contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca ambele reglementeaza procesul de munca dar se deosebesc astfel obiectul contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia,specialitatea respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si cantitatea muncei depuse.Obiectul contractului de antreprinza este rezultatul; muncii si in functie de acest rezultat se plateste remuneratia antrprenorului.In contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in contractul de antrepriza.In contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea unei lucrari sau activitati iar in contractul de antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru dauna cauzata de angajat altor persoane resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In cazul antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe propriul sau ris, riscind de a nu fi renumerat daca acesta din circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In cazul contractului de munca rezultatele muncii angajatului devine proprietate a patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c prin faptul ca in momentul incheierii v-c obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in antrepriza obiectul contractului nu exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul poate efectua lucrarea din propriile sale materiale fapt care nu este caracteristic pentru v-c.Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca plata locatiunii este determinata in functie de volumul bunului inchiriat, de durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in antrepriza.Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul antrprizei este rezultatul muncii antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului. 2contractul de locatiune(speta) 2.1sunt 2 tipuri de imbunatatiri:care pot fi separate fara a se deteriora bunul;care nu pot fi separate fara a se deteriora bunul 2.2locatorul este obligat sa efectueze reparatia capital, Nerespectarea de ctre locator a obligaiei de efectuare a reparaiei capitale are ca efect naterea unui drept al locatarului dreptul de a efectua personal aceast reparaie, dar cu condiia c cheltuielile suportate vor fi puse pe contul locatorului. Prin urmare, dac locatarul a efectuat o reparaie capital, apoi el trebuie s prezinte documentele respective care vor confirma cheltuielile efectuate i cerinele fa de locator.reparatia curenta locatarul o efectueaza.

Testul 35 1incetarea contractului de locatiune 1 Enumrai temeiurile de ncetare a contractului de locaiune .Locaiunea nceteaz:la expirarea termenului contractului;n cazul pierderii bunului nchiriat;n alte cazuri prevzute de lege sau de contract.Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a locaiunii:la expirarea termenului contractului,n cazul pieirii bunului nchiriat.Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare a locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul nchiriat a fost restituit locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul, cnd nici una din pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin tcere prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului nchiriat este un temei indiscutabil de ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element principal al contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.Prin acordul prilor, n dependen de obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi stipulate i alte temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute de lege.alt temei il konstitue exproprierea totala(lokat se stinge de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia bunul in posesiune) sau partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea chiriei sau rezilierea lokatiunii) Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:a)prevederile contractului;nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o asemenea nrutire; nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu este prevzut altfel,ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re reziliere a contractului de locaiune din iniiativa locatorului. Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care:a) i-a pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat;b)este privat de libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale (acest fapt care exclude posibilitatea executrii obligaiilor contractuale. Petnru rezilierea contractului din acest temei este necesar de a prezenta sentina, care a rmas definitiv i prin care locatarul este privat de libertate. Dat fiind faptul c legea nu prevede altfel, termenul de privaiuni de libertate nu are careva importan pentru rezilierea contractului din acest motiv)Legea sau contractul pot prevedea i alte motive dect cele enuntate mai sus. 1.3in kazul cind locatorul mareste pretul de mai multe ori pe an;cind locatorul nu reduce pretul atunci cind styarea bunuluis-a inrautatit considerabil independent de vointa locatarului;locatarului atunci cind ii este deranjata folosinta bunului de catre alt locatar 2contractul de antrepriza Antreprenorul este obligat s-l informeze pe client despre faptul c: materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ; viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii; respectarea indicaiilro clientului amenin trinicia sau utilizarea lucrrii; exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin trinicia sau utilizarea lucrrii. 2.2 Repartizarea riscvului este supus unor reguli speciale. Norma general const n faptul c riscul contractului este suportat de antreprenor, deoarece el i-a asumat obligai de a efectua o lucrare pe riscul su (art. 946). Acest risc s pstreaz pn la transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipuleaz c riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a obiectului contractului pn la recepionarea lui l suport antreprenorul. Aceast regul se aplic i n cazul ntrzierii recepiponrii din culpa antreprenorului. Dup cum s-a menionat n art. 940 clientul poart riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului dac el este proprietarul acestui bun. Clientul poart, de asemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recepionrii lui. Clientul poart acest risc i n cazul n

care el ntrzie cu recepionarea lucrrii. n acest caz riscul trece asupra clientului de la data n care el s-a pus n ntrziere, adic de la data cnd recepionarea urma s aib loc. Riscul pieirii sau deteriorrii obiectului contractului, dect cel fortuit, l suport, dup caz subiectul care este vinovat de pieirea sau deteriorarea bunului.

2.3 conf art 950 cc antreprenorul este obligat sa informeze pe client faptul ca materialul prezentat de el este necalitativ si efectiv clientul are dr sa ceara repararea prejudiciului.cnf art 956 riscul pieirii fortuite ii revine antreprenorului

Testul 36 Contractual de arenda not si caractere de arenda . Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea acestora pe o perioad determinat i la un pre stabilit de pri.caracter jur-*car sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un interes patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig reciproce ale partilor se executa de acestea in timp pe toata durata kontr carae este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite doar folosinta unor bunuri agrikole expres stab in kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk intinderea prestatiilor la kare se obliga) 1.2. Elementele contr adenda sunt urm......Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi att persoane fizice , ct i juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care dispune de toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin statului i unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n dependen de competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile prevzute de lege, prin care este legalizat posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa i persoanele fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol. Pentru persoanele juridice aceast activitate trebuie s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv. 3. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n acest sens gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu prevede altfel.Contractul de arend se ncheiei n scris...Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma contractului de arend lund n consideraie obiectul, scopurile prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este condiionat , de asemenea, de necesitatea asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor, de necesitatea evitrii consecinelor negative n caz de nerespectare a obligaiilor contractuale. Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoan fizic sau juridic. n afar de norma general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend, pentru acest contract se aplic de asemenea i condiiile suplimentare prevzute de lege n dependen de obiectul i termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a unui teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani trebuie s fie nscris n registrul bunurilor imobile. Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut n termenul i n locul stabilit n contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru fiecare categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura parcelar, relieful i gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.

1.3ca specific in acest contract ii revine obiectului sau care reprezinta doar bunuri agricole(mijloace fixe (terenuri cu destinaie agricol, inclusiv din intravilanul localitilor, i ale fondului de rezerv, maini, utilaje i instalaii destinate lucrrilor agricole, construcii, inclusiv construcii hidrotehnice, platforme i spaii de depozitare destinate pstrrii produciei agricole, cu terenurile aferente acestora, animale care se folosesc n procesul agricol) i, dup caz, mijloace circulante;) - n cazul prelungirii contractului de arend, prile semneaz un acord adiional, care este parte integrant a contractului de baz. -ca si in contractual de locatiune ) Contractul de arend a terenurilor i a altor bunuri agricole ncheiat pe un termen mai mare de 3 ani se nregistreaz la oficiul cadastral territorial -incetarea contr de arenda are loc exact ca si in celelalte contracte -o particularitate aparte in acest contract este ca in c de arenda a unui teren trebuie stipulate conditiile de folosirea obiectelor situate pe teren,inklusiv a utilajului si tehnicii agricole -plata pt bunurile de teren agricole se stabileste de catre guvern in functie de gr de uzuraal bunului. 2 contractul de transport

Testul 37 Contr de concesiune 1.1not si caractere .concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul unei redeventadr de a desfasura activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de a exploata obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul civil precum si dreptul de a desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare konst monopolul statului preluind gestiunea obiect concesiunii,riscul prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr concesiun treb sa fie inkeiat in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi kunosk deja intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod kontinuu pe toata durata concesiunii iar concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care ii revin din kontract.. 1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul kocesionarii terenurilor si altor resurse naturale o are guvernul in pers organ central al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si alte obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si autoritatile adm publ lokale)Obiect-gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa nu toate serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o importanta deosebita p/u stat si prdine publika nu pot const obiectul unei koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de comun akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr preferential de a prelungi kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in skimbul r de a gestiona un serv publi,un bun public sau de a executa o lukrare publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele modalitati sub forma de plati unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei... Natura juridica a contr de concesiune este una dubla ,de dr adm si dr acivil.asta inseamna ca pe linga clauzele de natura contractuala si clause de natura reglementara.clauzele de natura contr deosebesc actul de concesiune de actele unilaterale,de putere,ale autorit publice,iar clauzele reglementare il disting,il separa de categ contractelor civile.clauze de natura contr sunt acele clause care sunt stabilite in urma acordului de vointa dintre partile contractante.clauzele reglementare sunt stabilite unilateral de catre concedent si pot fi modificate de catre aceasta in orice moment.sunt considerate clause reglementare prevederile referitoare la organizarea si functionarea serviciului public,conditiile de exploatare a bunurilor publice concesionate sau caracteristicile lucrarilor ce urmeaza a fi executate de catre concesiionar sunt trei forme de concesiune-de bunuri,de activitati economice,de servicii publice -obiectul contractului de concesiune il constituie gesiunea privata a unui serv public ,a unui bun public sau executarea unei activitati publice de catre o persoana particulara -bunurile care pot constitui obiectul conces sunt terenurile publice si alte resurse natural,precum si bunurile mobile si immobile ale organizatiilor si intreprinderilor de stat si municipal.nu pot fi concesionte terenurile destinate ocrotirii naturii,terenurile de valoare istorico-culturala si terenurile fondului silvic -pretul se stabileste in baza de concurs,dar se aseamana ca se stabileste in bani,natura(la arenda) sau forma mixta. 2vinzarea dr litigioase Un drept este litigios n cazul n care este incert, contestat sau contestabil de debitor sau n cazul n care a fost intentata o aciune ori se poate prezuma c aciunea va fi necesara.

2.1 Retractul litigios reprezinta operatiunea prin care retractantul (adversarul cedentului), are posibilitatea de a elimina din process pe cesionar, platindu-i suma cu care a cumparat dreptullitigious impreuna cu cheltuieli si vanzari,in cazul in care intrainarea nu este interzisa si unadin partile litigante a vandut dreptul litigi 2.3

Test 38 Notiunea contr de expeditie 1.1 Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se obliga pe contul si in numele celeilalte parti(lient)sau in nume propriu sa incheie un contr.de transport si sa efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar clientul se oblige sa achite remuneratia convenita(comision). 1.2 Elemntele contr : Parti : expeditorul(pers ce desfasoara activitatea comerciala, tinind cont de capacitatea speciala, activeaza in baza legala avind capacitate speciala) Clientul (pers fiz. si/sau juridica cu capacitate de exercitiu deplina) Obiect-totatlitatea actelor juridice si actiunilor material pe care se oblige sa le incheie expeditorul pentru a asigura efectuarea transportarii marfii . La categoria servicii de expeditie se refera : ambalarea, marcarea, pastrarea marfii Forma- scrisa, iar daca e nevoie expeditorului I se elibereaza si procura Pretul commision- la intelegerea partilor remuneratia e exigibila in momentul in care expeditorul a predate transportarii bunului daca in contract nu e prevazut ca bunul sa fie trabsportat catre destinatar. Clientul trebuie sa compenseze expeditorului toate cheltuielile suportate de expeditor dar care au fost necesare pentru indeplinirea obligatiilor cntractuale si nu au putut fi valorificate Termenul la intelegerea partilor poate fi determinat sau nedeterminat in dependent de volumul lucrarilor pe care trebuie sa le indeplineasca expeditorul 1.3 Activitatea de transport presupune nu numai deplasarea mrfurilor dintr-un spaiu n altul, dintr-o localitate n alta, ci necesit i o serie de activiti conexe ca: operaiuni de ncrcare a mrfurilor, de descrcare a lor, asigurarea ncrcturii, formaliti de import sau de export, formaliti fito-sanitare, portuare, manipularea mrfurilor, depozitarea lor, etc. Fr ndoial c rolul principal, centrul acestor operaiuni l reprezint contractul de transport de mrfuri, dar, tocmai n scopul de eficientizare a acestuia, de fluidizare a deplasrii mrfurilor, a luat natere o nou structur juridic, cu rol auxiliar, contractul de expediie de mrfuri, cu scopul de a intermedia legtura dintre client i cru i de a asigura hain juridic pentru toate aceste operaiuni conexe transportului. Necesitatea acestei operaiuni rezid n faptul c ea este cea care faciliteaz circulaia mrfurilor ntre productor i consumator i n faptul c rspunde unor probleme acute ale transporturilor cu un grad mare de complexitate, cum sunt transporturile n trafic internaional sau cele multimodale. Prin urmare, aria de probleme i activiti crora le asigur realizarea contractul de expediie de mrfuri este vast: ofer informaii referitoare la mijloacele de transport ce trebuiesc utilizate pentru fiecare tip de marf, la durata transportului sau itinerarul cel mai potrivit de urmat; asigur urmrirea circuitului mrfurilor n cursul transportului; se ocup de ndeplinirea formalitilor vamale, fito-sanitare, portuare, etc.; se ocup de manipularea mrfurilor, de operaiunile de ncrcare-descrcare; asigur consultan, cu precdere firmelor mici ce nu au secii proprii de comer exterior referitor la cruii la care trebuie s apeleze i la tipul de transport cel mai adecvat a fi utilizat pentru respectiva marf; folosirea expediionarului poate duce de cele mai multe ori la preuri mai reduse, n special cnd vorbim de transportarea unor cantiti de mrfuri reduse, avnd avantajul c la el apeleaz mai muli clieni cu acelai tip de marf i poate folosi un mijloc de transport pentru mai muli clieni, ceea ce va conduce la mprirea cheltuielilor de transport ntre acetia. 2.1Conform CC destinatarul e obligat sa inainteze in prealabil o reclamatie pentru incalcarea termenului de livrare catre caraus, in termen de 21 de zile din momentul in care incarcatura a fost pusa la dispozitia sa (a destinatarului) 2.2 In contractual de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului, aceasta regula poarta denumirea de sarcina probatiunii

Sarcina probei a faptului ca distrugerea, pierderea, deteriorarea ori depasirea termenului de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prevazute de lege revin carausului. Daca prejudicial a cauzat cu intentie sau din culpa grava a carausului acesta nu poate invoca dispozitiile legale care exclude sau limiteaza raspunderea sa ori care rastoarna sarcina probatiunii. 2.3 Marimea pretentiei de despagubire poate fi limitata prin contract , in caz contrar pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportie de 100 % din taxa de transport si e obligat sa repare prejudiciu cauzat astfel.