Catedra Drept

TEMA 2.
RAPORTURILE DE DREPT
FUNCIAR
 Catedra Drept

Subiecte:
1. Noţiunea şi structura (elementele)
raportului de drept funciar.
2. Clasificarea raporturilor de drept
funciare.
3. Normele de drept funciar şi structura lor.
4. Subiectele şi obiectul raporturilor de drept
funciare.
5. Temeiurile naşterii, modificării şi stingerii
raporturilor de drept funciare (studiu
individual).
 Catedra Drept

1. Noţiunea şi structura (elementele)

raportului de drept funciar

Concomitent cu anularea dreptului exclusiv de

proprietate al statului asupra terenurilor şi atribuirea
terenurilor în proprietatea privată a cetăţenilor şi a
persoanelor juridice private, odată cu privatizarea
terenurilor şi trecerea acestora din proprietatea
publică în proprietatea privată iau naştere, se
modifică şi încetează un întreg spectru de relaţii
sociale, reglementate de normele dreptului funciar.
Drept rezultat, în societate au apărut şi apar
multiple raporturi de drept funciare.
 Catedra Drept

Raport de drept funciar este o relaţie

socială din domeniul administrării, folosirii
şi protecţiei terenurilor, reglementată de
normele dreptului funciar.
Raportul de drept funciar are o anumită
structură şi include în sine următoarele elemente:
1) norma de drept, care urmează a fi aplicată
la soluţionarea problemei de drept funciare
respective;
2) subiectele de drept, adică participanţii
raportului de drept funciar;
 Catedra Drept

3) obiectul raportului funciar (parcela,

terenul etc. în legătură cu care sau din
cauza căruia a luat naştere raportul de
drept funciar;
4) conţinutul raportului de drept
funciar, adică drepturile şi obligaţiile
participanţilor raportului de drept funciar,
forma şi conţinutul cărora este determinat
de lege, alte acte normative şi izvoare de
drept.
 Catedra Drept

2. Clasificarea raporturilor de
drept funciar

La modul general, rapoartele de drept

funciar pot fi clasificate în raporturi:
1. de drept internaţional (în cazul delimitării
teritoriului şi stabilirii frontierei de stat a RM
cu statele vecine etc.);
2. de drept naţional (interne, în cadrul RM).
 Catedra Drept
În dependenţă de destinaţia funcţională şi esenţa
raporturilor funciare, acestea pot fi clasificate în:
1. regulatorii şi protectorii;
2. materiale şi procesuale;
3. bazate pe egalitatea juridică a părţilor (ce ţin de
dreptul şi interesul privat: arendarea, vânzarea-
cumpărarea terenurilor etc.);
4. bazate pe putere şi subordonare (ce ţin de
dreptul şi interesul public: controlul de stat asupra
folosirii terenurilor, protecţia juridică, inclusiv
ecologică, sanitară, epidemiologică, a tuturor
terenurilor).
 Catedra Drept

În afară de clasificarea arătată mai sus, pot

fi evidenţiate în mod separat, în funcţie de
destinaţia terenurilor, raporturi funciare
privind:
1) terenurile cu destinaţie agricolă (care au
normele sale de drept);
2) terenurile din intravilanul localităţilor;
3) terenurile destinate industriei,
transporturilor telecomunicaţiilor şi terenurile
cu alte destinaţii speciale;
 Catedra Drept

4) terenurile destinate ocrotirii naturii, ocrotirii

sănătăţii, activităţii recreative, terenurile de valoare
istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi
zonelor verzi;
5) terenurile fondului silvic, fondului apelor şi
ale fondului de rezervă.
În funcţie de participanţii raportului funciar, pot
fi raporturi funciare:
1) între şi cu participarea statului RM şi statele
vecine, alte state străine;
2) între şi cu participarea persoanelor fizice şi
juridice private;
 Catedra Drept

3) între persoane fizice şi juridice private, pe de o parte,

şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte;
4) între şi cu participarea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi/sau locale.
În afară de cele arătate mai sus, pot fi evidenţiate
raporturile de drept:
1) bazate pe acţiunile (inacţiunile) legale ale
subiectelor de drept (comportamentul pozitiv);
2) bazate pe acţiunile (inacţiunile) ilegale (ilicite,
contrare legii) ale subiectelor de drept (comportamentul
negativ al acestora).
 Catedra Drept

3. Normele de drept funciar şi structura lor

Normele dreptului funciar reglementează nu
doar relaţiile ce ţin de terenuri, dar şi a celor ce
ţin de alte bunuri imobile (construcţii etc.),
amplasate pe teren şi, nu doar a celor cu caracter
organizatoric, administrativ (de drept şi interes
public), dar şi a celor cu caracter patrimonial (de
drept civil şi interes privat).
În asemenea circumstanţe este importantă
esenţa normei de drept, care a servit drept temei
pentru apariţia raportului de drept funciar.
 Catedra Drept
Normele de drept funciar au structura lor internă,
părţile lor componente, legate între ele cu un anumit
conţinut logic.
Structura normelor de drept funciar:
1) ipoteza, include în sine circumstanţele, starea de
fapt, cum ar fi, de pildă:
• faptul că persoana trebuie să fie cetăţean al RM,
persoană juridică autohtonă în cazul cumpărării
terenurilor cu destinaţie agricolă;
• trebuie să fie lucrător sau pensionar al
întreprinderii agricole colective la data de
01.01.1992 pentru a primi în proprietate cota de
teren echivalent etc.).
 Catedra Drept
2) dispoziţia, care arată cum trebuie să fie
comportamentul participanţilor raportului funciar
(statului, persoanelor fizice sau juridice). De pildă:
• dacă persoana este cetăţean al RM sau persoană
juridică autohtonă, atunci ei au dreptul să
cumpere terenuri cu destinaţie agricolă în RM;
• dacă cetăţeanul la data de 01.01.1992 a fost
lucrător sau pensionar al întreprinderii
agricole colective, atunci acesta are dreptul de
a primi în proprietate, inclusiv în natură (pe
loc), cota de teren echivalent în mărimea stabilită
pentru localitatea respectivă.
 Catedra Drept

3) sancţiunea – parte componentă a normei de

drept.
Încălcarea drepturilor şi obligaţiilor ce se conţin
în ipotezele şi dispoziţiile normelor de drept, atrage
după sine aplicarea măsurilor de răspundere
juridică.
Sancţiunea este o consecinţă a încălcării legii,
ordinii de drept şi bunelor moravuri.
Sancţiunea reprezintă măsura şi forma răspunderii
juridice care este aplicată faţă de persoanele care au
încălcat sau nu au respectat prevederile Codului
funciar şi altor acte normative.
 Catedra Drept

• Articolele din Codul funciar, de pildă, nu conţin

sancţiuni concrete pentru încălcarea reglementărilor
lui.
• În schimb, Codul funciar conţine norme de blanchetă
care fac trimitere la măsurile de răspundere juridică
şi, respectiv, sancţiunile, stabilite de legislaţia
civilă (Codul civil), legislaţia administrativă (Codul cu
privire la contravenţiile administrative), legislaţia
penală (Codul penal) etc.
• Acestea, la rândul lor, conţin sancţiuni şi stabilesc
măsurile de răspundere juridică care pot fi aplicate faţă
de persoanele vinovate de nerespectarea sau încălcarea
legii.
 Catedra Drept

• Sancţiunea nu este doar o pedeapsă, cum

ar fi, de pildă, amenda administrativă,
amenda penală, munca în folosul
societăţii, închisoarea etc.
• Sancţiune este şi obligaţia persoanei
vinovate de a compensa daunele cauzate
fondului funciar, terţelor persoane, de a
înlătura obstacolele care împiedică vecinii
sau alte persoane să beneficieze de
terenurile ce le aparţin cu drept de
proprietate sau cu drept de folosinţă.
 Catedra Drept
4. Subiectele şi obiectul raporturilor de
drept funciar

Subiecte ale raportului de drept funciar sunt:

1) cetăţenii RM, cetăţenii străini şi apatrizi;
2) persoanele juridice autohtone, persoanele
juridice ale RM şi din străinătate;
3) statul RM şi unităţile administrativ-
teritoriale ale RM (satul, comuna, oraşul,
municipiul, raionul);
4) statele străine şi organizaţiile internaţionale.
 Catedra Drept

Dacă subiectul răspunde la întrebarea cine,

cine este participantul sau care sunt părţile
raportului funciar, apoi obiectul răspunde la
întrebarea ce, în legătură cu ce sau privitor la ce a
apărut raportul funciar.
Obiecte ale raporturilor funciare sunt:
1) pământul în calitate de obiect al naturii
şi resursă naturală;
2) terenul, în calitate de entitate juridică
individual-determinată, ce permite deosebirea şi
delimitarea unui teren de altele;
 Catedra Drept

3) cotele de teren echivalent, atribuite în

proprietate privată conform art. art. 12 şi 13
din Codul funciar;
4) părţi ale terenurilor (parcelele), care, în
limitele stabilite de lege, pot fi delimitate de
terenul iniţial prin divizare, separare în calitate
de entitate juridică individuală;
5) drepturile asupra terenurilor (parcelelor)
şi cotelor de teren echivalent.
 Catedra Drept

Terenurile pot fi divizibile sau indivizibile.

Se consideră divizibile terenurile care pot fi
împărţite în parcele mai mici fără a le schimba
destinaţia, fără a încălca normele
antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice
şi urbanistice, fiecare parcelă formând după
divizare un teren de sine stătător.
În cazurile prevăzute de lege terenul poate fi
considerat indivizibil (de pildă, terenul cu
destinaţie agricolă, în cazul moştenirii etc.).
 Catedra Drept
În calitate de obiect al relaţiilor funciare pot fi nu
doar terenurile, ci şi alte bunuri imobile, cum ar fi:
• porţiunile de subsol,
• obiectele acvatice separate,
• plantaţiile multianuale (pădurile, viile, livezile etc.),
• clădirile, construcţiile şi orice alte bunuri/lucrări
legate solid de pământ,
• tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este
încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror
deplasare nu este posibilă fără a se cauza daune
considerabile destinaţiei lor.
 Catedra Drept

FINE
Mulţumesc pentru atenţie!!!