ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr.: Iuliana Pop

Absolvent: Grigore Simona

BUCUREȘTI
2018
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

TURISMUL CULTURAL ÎN
BUCUREȘTI

Coordonator științific:

Lect. univ. dr.: Iuliana Pop

Absolvent: Grigore Simona

BUCUREȘTI
2018
CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………...................1
Capitolul 1: Prezentarea generală a turismului cultural în București.............................................2
1.1. Prezentarea generală a orașului București................................................................2
1.1.1. Evoluția istorică a Bucureștiului................................................................2
1.1.2. Aspectul urban și influența asupra clădiriilor de patrimoniu.....................3
1.2. Turismul cultural: definiții, particularități și forme de manifestare.........................5
1.3. Potențialul turistic cultural din București..................................................................8
1.4. Clasificarea atracțiilor culturale din București .......................................................12
Capitolul 2: Analiza pieței turistice din București........................................................................16
2.1. Prezentarea generală a fluxurilor de turiști............................................................16
2.1.1. Fluxuri de turiști din turismul cultural în România..................................16
2.1.2. Fluxuri de turiști din turismul cultural în București.................................17
2.2. Prezentarea bazei tehnico-materale a turismului în București..............................18
2.2.1. Prezentarea capacității de cazare..............................................................18
2.2.2. Prezentarea capacității restaurantelor.......................................................22
2.3. Grad de ocupare în București pe forme de turism practicate.................................24
Capitolul 3: Promovarea turismului cultural în București.............................................................26
3.1. Promovarea turismului cultural în București.........................................................26
3.2. Analiza SWOT a turismului din București............................................................29
3.3. Propuneri de promovare a turismului cultural în București...................................31
3.3.1. Studiu de caz- Chestionar de identificare a numărului de persoane care
practică turismul cultural în București și evidențierea unor modalități de îmbunătățire a
acestuia...........................................................................................................................................31
3.3.2. Propuneri de îmbunătățire a turismului cultural în București....................37
Concluzii........................................................................................................................................39
Bibliografie....................................................................................................................................40
Anexe.............................................................................................................................................44
INTRODUCERE

Turismul cultural al unei țări se manifestă prin transpunerea unor tradiții, meșteșuguri, idei
intelectuale, obiceiuri, prin intermediul locurilor și obiectivelor turistice care dispun de o
semnificație arhitecturală, arheologică sau chiar culturală, acestea fiind transmise persoanelor
care doresc să experimenteze, să trăiască diferite moduri de viață, dar și pentru acumularea unor
noi cunoștințe. Turiștii care practică turismul cultural călătoresc special în afara reședinței lor,
pentru a-și satisface nevoile culturale. Așadar, turismul cultural diferă față de celelalte tipuri de
turism prin faptul că obiectivul principal al acestuia este ca în urma acestei experiențe, turiștii să
aprecieze natura locului vizitat și să acumuleze noi informații.
Municipiul București, cunoscut și sub denumirea de “Micul Paris”, încorporează două
dimensiuni diferite, fiecare reprezentativă perioadei din care face parte. Prima dimensiune este
cea a Bucureștiului vechi, caracterizată ca unul dintre piloanele de bază ale turismului cultural
românesc. Această dimensiune primordială reprezintă un moment important atât din punct de
vedere cultural, cât și istoric care este valorificată în cea de-a doua dimensiune. Așadar, cea de-a
doua dimensiune, respectiv cea a Bucureștiului nou, este dependentă de cea menționată anterior,
spațiul urban dezvoltându-se semnificativ prin modernizări și sistematizări, demolări și
construirea unor noi clădiri. Se poate observa, așadar, o discrepanță între cele două dimensiuni,
din punct de vedere al modului de viață, perioadă socială și economică.
Astfel, această lucrare de licență își propune să întrunească totalitatea mecanismelor care
construiesc fenomenul de turism cultural și, mai ales, manifestarea acestuia în Municipiul
București. Capitolele lucrării redau aceste mecanisme și constau în prezentarea celor două
dimensiuni menționate mai sus, în analiza pieței turistice din București (prezentarea fluxurilor de
turiști, a bazei tehnico-materiale și a gradului de ocupare) și în promovarea turismului cultural,
acest ultim capitol incluzând analiza SWOT a turismului cultural în București precum și studiul
de caz ce constă în identificarea numărului de persoane care practică turismul cultural în
București și evidențierea unor modalități de îmbunătățire a acestuia.
Deși aparent simplu, această temă prezintă o complexitate aparte, fapt pentru care am ales
acest subiect pentru lucrarea de licență. Pentru a atinge toate punctele necesare în abordarea
acestui subiect, trebuie să se țină cont atât de procesele de sistematizare, demolare și construirea
altor obiectivelor turistice, cât și de gradul de diversificare și unicitate pe care obiectivele
turistice le au. De asemenea, un alt motiv ce m-a determinat să aleg această temă de licență este
promovarea turismului cultural în București, fapt pentru care unul dintre scopurile propuse este
cel de a evidenția faptul că Bucureștiul poate fii un răspuns, ci nu o întrebare, în ceea ce privește
turismul cultural european.
1
 Capitolul 1: Prezentarea generală a turismului cultural
Pentru a înțelege noțiunea de turism cultural este esențială abordarea noțiunii de turism, dar
și cea de cultură.

1.1. Prezentarea generală a orașului București

Orașul București reprezintă capitala României, are o populație de 19,63 milioane de
persoane (2017) și dispune de o suprafață de 228 km2 și de o suprafață de peste 1600 km2 în care
se desfășoară zona turistică (cca 80 km în direcția N-S). Aceasta este străbătută de râurile
Dâmbovița, Colentina și Argeș și se află la cca 60 km de Dunăre, 250 km de litoral și 100 km de
lanțul carpatic. Clima Bucureștiului este caracterizată de o climă temperat de câmpie, aceasta
fiind influențată de excesivitatea estului continentului. Municipiul București constituie una din
cele mai cunoscute zone turistice prin potențialul turistic antropic și social complex care are o
activitate turistică destul de amplă și intensă (Comănescu și Ielenics, 2009, p. 337-342).

1.1.1. Evoluția istorică a Bucureștiului

Primele mărturii ale existenței unei activități umane regăsite în Municipiul București
datează din perioada Paleoliticului mijlociu (au fost identificate obiecte din curaț și silex), în
cartierele: Herăstrău, Pantelimon, Militari și pe dealurile Radu Vodă, Uranus ș.a. Inițial,
Bucureștiul exista ca targ în secolul XIV, întemeietorul lui fiind considerat a fii ciobanul Bucur
sau Negru Vodă. Totodată, Vlad Țepeș a ridicat Cetatea Bucureștilor drept punct de fortificare,
scopul acesteia fiind împiedicarea invaziilor turcești și totodată, cea mai veche atestare
documentară a Cetății București este în 20 septembrie 1459, emisă de acesta. Primul document
în care Bucureștiul este confirmat ca oraș, s-a relizat pe data de 3 iunie 1533. Până în anul 1659,
acesta a devenit a doua reședință domnească dupa Târgoviște, iar după 1659 este capitală
permanentă a Țării Românești. Începând cu anul 1862 a devenit singura capitală a Principatelor
Unite și din 1918 a statului național român (Ghinea, 1996, p. 228-236).
Începând cu secolul XVII, Bucureștiul a devenit un important centru urban având o
populație de peste 50.000 de locuitori. Numărul acestora a ajuns în anul 1859 la 121.734
locuitori, în 1918 la 382.853 locuitori, iar în 1995 ajungându-se la 2.054.079 locuitori. Totodată,
și suprafața Bucureștiului a luat amploare, de la 5.614 ha în anul 1918 la 7.800 ha în 1939. În
anul 1927 a apărut prima centrală telefonică automată și pe data de 1 noiembrie 1928, primul
post de radio românesc. Evoluția s-a manifestat și in sectorul transporturilor, unde în anul 1929
s-au retras tramvaiele cu cai și au rămas în sistem doar tramvaiele electrice și s-au înființat
diferite linii de autobuze. În anul 1926 a avut loc inaugurarea primei linii aeriene civile naționale
2
pe ruta București- Galați, iar în anul 1979 a funcționat prima linie de metrou. În prezent, în
București își au sediul Parlamentul, Guvernul, majoritatea partidelor existente din România,
societățile comerciale românești și străine cu diferite domenii de activitate, ambasade ale
diferitelor state ale lumii, companii aeriene (Air France, Blue Air, TAROM, British Airlines,
WizzAir, Turkish Airlines ș.a.), posturi naționale de televiziune și radio ș.a. (Ghinea, 1996, p.
236-238).

1.1.2. Aspectul urban și influența asupra clădiriilor de patrimoniu

Clădirile au fost dintotdeauna pionii cei mai importanți în evoluția orașelor dar și în
determinarea caracterului lor. Acestea sunt esențiale și datorită contribuției calitative și
cantitative asupra cadrului construit, dar și prin poziția pe care o ocupă de martori, ai vieții
trecute, prezente și viitoare. Seria de evenimente ale evoluției urbane aduc în prim-plan
construirea spaților noi pentru extinderea urbană, dar și înlocuiri cu noi clădiri, străzi, zone de
producție etc., peste spațiile construite existente (Suditu, 2016, p. 18).
De-a lungul timpului, evoluția spațială urbană s-a manifestat respectând următoarele
mecanisme:
1. Fiecare epocă nouă își desfășoară extinderea orașului prin intermendiul construirii
unor noi clădiri la marginea spațiului construit sau prin includerea în spațiul urban a așezărilor
umane vecine;
2. Fiecare epocă nouă aduce înlocuirea selectivă a vechilor clădiri și structuri socio-
rezidențiale cu altele ce corespund cu nevoile și modelele noii epoci;
3. Fiecare epocă nouă aduce înlocuirea teritoriilor de interes prioritar a categoriilor
socio-profesionale inițiale cu delegații noilor elite urbane (Suditu, 2016, p. 18).
Deși în București “palaturile domnești, mânăstirile și casele boierești s-au prefăcut în
cenușă și în ruină, de câte trei-patru ori pe secol, fără să lase măcar urme de existent și de
mărimea lor”, s-au păstrat și spații construite din secolul XV-lea: primele ulițe peste Dâmbovița
și Cetatea Bucureștiului; din secolul al XVI-lea: diferite biserici din Curtea Veche, Ulița cea
Mare și altele; din secolul al XVII-lea s-au păstrat numeroase străzi dezordonate în jurul
palatului domnesc (vezi figura 1.1), mahalale și în centrul commercial, dar și realizarea primului
segment al bulevardului Calea Victoriei (Podul Mogoșoaia); din secolul al XVIII-lea: de la
biserici la locuințe caracteristice diferitelor categorii sociale din acea perioadă- case negustorești,
conace, etc. (Suditu, 2016, p. 18-19).

3
 Figura 1.1. Bucureștiul în secolul XVIII-lea
Sursa: Fezi, 2010, p. 13.
Începând cu secolul XIX-lea, Bucureștiul s-a tranformat considerabil și treptat, a fost pus
la numeroase modernizări și sistematizări, începând cu diferite blocuri din cartierul Ferentari,
casele din cartierul Bucureștii Noi, precum și demolarea cartierelor și construirea, în locul lor,
unor blocuri noi. În acest fel au fost construite și următoare cartiere de locuit: Titan, Drumul
Taberei, Berceni, Pantelimon ș.a. și s-au modernizat și străzile Grivița, Ștefan cel Mare, Mihai
Bravu ș.a. Tot în această perioadă s-au construit și multe obiective turistice culturale precum
Casa Presei Libere (1949-1953), Teatrul Național, Opera Națională (1953-1954), Palatul
Sporturilor și Culturii, hoteluri precum Intercontinental, Dorobanți ș.a., precum și spitale precum
Spitalul Municipal (Spitalul Universitar), Spitalul de Urgență ș.a. (Ghinea, 1996, p. 237).
Un alt factor care a schimbat spațiul urban este apariția cutremurelor de-a lungul anilor, de
exemplu cutremurul din 4 martie 1977, care a avut 7,1 grade pe scara Richter și care a durat 90
de secunde. Acesta a distrus numeroase edificii publice, școli, locuințe, monumente, etc. și a
rănit și omorât un număr mare de persoane. S-au prăbușit de pe strada Coloanelor (Toma
Caragiu) blocurile de locuit, de la cofetăria „Scala”, restaurantul „Bulevard”, restaurantul
„Grădinița”, blocul de pe strada Brezoianu, blocuri din cartierul Militari ș.a. Persoanele care au
dispărut sub dărâmăturile provocate de cutremur sunt: actorul Toma Caragiu, cântăreața Doina
Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc ș.a. (Ghinea, 1996, p. 237).
În perioada comunistă, începând cu anul 1983, sub semnul așa-zisului program de
sistematizare și modernizare a centrului istoric al Bucureștiului, etapă concepută de Nicolae
Ceaușescu, a fost demolată aproximativ 1/3 din suprafața zonei din centrul orașului, precum

4
cartierele Unirii, Dudești, Muncii, ș.a. (vezi anexa 4). Din cauza acestui proces, au fost demolate
20 de biserici („Sfanta Vineri”, „Biserica Ienei”, „Sfântul Spiridon Vechi”, „Crangași” I și II,
mânăstirea Văcărești, mânăstirea Cotroceni, etc.), spitalul Brâncovenesc, case vechi având
valoare de monument. În locul acestora s-a construit „Casa Poporului”, iar pe direcția V-E a fost
întrerupt Bulevardul Unirii (Ghinea, 1996, p. 238). Pentru a realiza o imagine mai conturată a
perioadei menționate mai sus și pentru a vedea diferența dintre prezent și trecut, în cadrul
anexelor 5 și 6 sunt prezentate imagini cu obiectivele turistice culturale din București în perioada
1800-1900.

1.2. Turismul cultural: definiții, particularități și forme de manifestare

Termenul de „turism” provine din grupul de cuvinte „tour”, „to tour” sau „to make a tour”,
create în anii 1700, în Anglia. Aceste cuvinte au fost create pentru a exprima, începând cu acea
perioadă, acțiunea de a călători, de voiaj în cadrul Europei, în special în Franța. Cuvintele erau
regăsite în special în Franța, de unde provine și cuvântul „tour“ (călătorie, plimbare), iar originea
acestora se află în Grecia, de unde a început acest termen, respectiv cuvântul „tournos“
(Nistoreanu, 2005, p. 1).
Conform lui Nistoreanu (2005), turismul reprezintă “ansamblul de activităţi prin care omul
îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri,
monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face
sport, pentru odihnă sau tratament” (Nistoreanu, 2005, p. 3).
Așadar, putem spune că turismul reprezintă totalitatea fenomenelor rezultate dintr-o o
călătorie efectuată de către o persoană sau un grup de persone, în scopul odihnei, loisir, familie,
reuniuni, în afara locului său de reședință, pentru o perioadă mai mica de 12 luni și mai mare de
24 ore, în care sejurul să nu aibe la bază o stabilire permanent sau o activitate lucrativă.
Cultura este definită prin activitatea umană și totodată, reprezintă o moștenire, o
succesiune de caracteristici distincte a unei colectivități sau a unei subgrupe sociale. Aceasta se
poate transmite prin intermediul mijloacelor de comunicație precum scrisul, gesturile, vorbele și
mass media.
Conform lui TYLOR (1871), cultura reprezintă "acel întreg complex care include
cunoașterea, arta, legea, credința și orice alte obiceiuri dobândite de o persoană ca membru al
societății". Pentru o analizare eficientă asupra termenului de cultură, trebuie să oferim și o
abordare mai recentă, și anume regăsită în dicționarul enciclopedic Webster care afirmă că
cultura repezintă "trăsăturile caracteristice ale unei civilizații, inclusiv credințele sale, produsele
artistice și materiale și instituțiile sale sociale" (Csapo, 2012, p. 201).

5
 Așadar, conceptul turismului cultural este din nou foarte complex, deci există o dezbatere
lungă între cercetători cu privire la definirea și conceptualizarea acestuia (Michalkó, 2004,
Richards, 2005, Shackleford, 2001), din cauza căruia se pot descoperi numeroase definiții pentru
acesta (Csapo, 2012, p. 203).
O altă perspectivă asupra termenului de cultură este cea a lui HOFSTEDE (1997) care
afirmă că: "Cultura se referă la depozitul cumulativ al cunoștințelor, experienței, credințelor,
valorilor, atitudinilor, semnificațiilor, ierarhiilor, religiei, noțiunilor de timp, relațiile spațiale,
conceptele universului, obiectele materiale și posesiunile dobândite de un grup de oameni în
generații prin eforturi individuale și de grup" (Csapo, 2012, p. 202).
Potrivit lui Hofstede, nucleul culturii este alcătuit din valorile, ritualurile, simboluri și eroii
(vezi figura 1.2.) culturii respective care vor constitui elemente de baza ale călătoriilor efectuate
în scopuri turistice.

Figura 1.2. Manifestarea culturii pe diferite niveluri stabilite de Hofstede

Sursa: Csapo, 2012, p. 202
Din cauză că conceptul de turism cultural este cosiderat a fi foarte complex, existând
dezbateri lungi între cercetători, și anume Michalkó, (2004), Richards (2005), Shackleford
(2001), referitoare la conceptualizarea acestuia apar și numeroase definiții, toate având în comun
elemente esențiale care stau la baza unei bune clădiri a unei imagini a acesteia precum:
informație, manifestare artistică, cunoștințe, artă și monumente.
Această afirmație, și anume că turismul cultural poate fi greu de definit, este evidențiată de
mai mulți autori precum McKercher & Du Cros: „Ce este turismul cultural? Această întrebare
aparent simplă este de fapt foarte dificilă de răspuns, deoarece există aproape tot atâtea definiții
ale turismului cultural ca și turiștii culturali”, prin dicționare cu specific, precum și Dicționarul
termenilor de călătorie, turism și ospitalitate: "Turismul cultural: Termen general referitor la
călătoriile de agrement motivate de unul sau mai multe aspecte ale culturii unei anumite zone",
6
precum și prin diferite lucrări, precum Turismul și cultura orașului- Experiență europeană:
"există un număr mare de definiții ale turismului cultural în uz, rezultând în definiții diferite în
studiile de cercetare legate de turismul cultural și domeniul turismului cultural" (Csapo, 2012, p.
203-204).
Una dintre definițiile cele mai exacte din anii 1990 este dată de Comitetul științific
internațional pentru turism cultural (ICOMOS): "Turismul cultural poate fi definit ca acea
activitate care permite oamenilor să experimenteze diferitele moduri de viață ale altora, câștigând
astfel o înțelegere a obiceiurilor, a tradițiilor, a mediului fizic, a ideilor intelectuale și a locurilor
de semnificație arhitecturală, istorică, arheologică sau culturală care rămân din vremurile
anterioare. Turismul cultural diferă de turismul de agrement în sensul că urmărește să obțină o
înțelegere sau apreciere a naturii locului vizitat" (Csapo, 2012, p. 204).
O altă definiție concretă este oferită de ATLAS prin două perspective, și anume:
• Definiția conceptuală:
"Mișcarea persoanelor spre atracțiile culturale, în alt loc decât cel de reședință, cu scopul
de a strânge noi informații și experiențe pentru a-și satisface nevoile culturale".
• Definiția tehnică:
"Toate mișcările persoanelor la anumite atracții culturale, cum ar fi siturile de patrimoniu,
manifestări artistice și culturale, arte și drame în afara locului lor obișnuit de reședință" (Csapo,
2012, p. 205).
Pentru a înțelege și de a evidenția diferitele opinii asupra definiției turismului cultural,
Huges a realizat o reprezentare grafică ( vezi figura 1.3), prin care subliniază totodată faptul că
nu există o definiție exactă acestui concept, la nivel universal.

Conceptual

(Înțeles)

Pe baza Pe baza

resurselor motivațiilor

Operțional

(Măsurare)
Figura 1.3 Distribuția definițiilor turismului cultural
Sursa: Tala, 2012, p. 43

7
 În acastă figură putem observa că pe axa orizontală sunt reprezentate laturile pieței, și
anume cererea și oferta, respectiv aspectele pe baza motivațiilor călătoriei și pe baza resurselor
cu însușiri culturale. Pe cea verticală sunt reprezentate delimitările pentru explicațiile
conceptului „turism cultural”, prin măsurarea acestuia prin numărul de turiști precum și scopul
exact al deplasării.
Deși turismul cultural are o întreagă istorie în urma acesteia, schimbările care s-au petrecut
începând cu anii 1980 din sfera economico-socioculturală, au declanșat modificări care au afectat
ideea prezentă a noului concept față de cel utilizat, în trecut, al Grand Tour-ului. Îndiferent de
forma de turism identificată, încă de la începtului secolul XXI, se pot identifica diferite
particularități pentru fiecare form în parte. În cazul turismului cultural sunt următoarele:
- independența față de sezonalitate: faptul că turismul cultural este o formă de turism
care nu este destul de afectată de schimbarile meteorologice.
- trecerea de la un anumit tip de turism care se adresează anumitor categorii de
populație (care dispun de anumite pregătiri și, totodată, nivel intelectual) la un turism
de masă. Așadar, caracterul complicat al turismului cultural ce necesită o anumită
pregatire se modifică prin mijloacele moderne, într-un element general, accesibil
tuturor clienților.
- interferența în anumite puncte cu formele de turim existente. Deoarece aspectul cultural
s-a dezvoltat cu timpul, a dus la o răspândire a recunoașterii acestui concept în toate
activitățile regăriste în sfera turistică precum și la concluzii ca „toate formele de turism
reprezintă o experiență culturală” sau „turismul este cultură”( D. MacCannell, J. Urry,
citați de Țală M., L., în „Religie. Cultură. Turism”, p. 44).
- dezvoltarea în zonele mai puțin scoase în valoare din punct de vedere turistic:
caracteristică esențială și practicată mai mult de către comunitățile locale, aceasta
reprezentând o strategie și, totodată,un avantaj.

1.3. Potențialul turismului cultural în București

Patrimoniul cultural reprezintă ansamblul de atribute corporale, necorporale și fizice
aferente unei societăți sau grup. Aceste atribute sunt păstrate până în prezent și sunt oferite
generațiilor viitoarere de către cele trecute. Patrimoniul cultural conține elemente corporale
precum clădiri, peisaje, lucrări de artă ș.a. și elemente intangibile precum tradiții, folclor, limbă
ș.a. Termenul de "patrimoniu" provine din cuvântul "patrimonium" care reprezintă, prin extensie,
"bunuri de familie" (Nica, 2015, p. 9).

8
 Infrastructura culturală deținută de București este cea mai importantă din țară, atât prin
diversitatea echipamentelor culturale , cât și prin numărul acestora (muzee, biblioteci, teatre ,
galerii, săli de concerte, cinematografe, librării), acestea fiind găsite pe piață atât sub forma
publică, cât și privată (ARCUB, 2016, p. 13). Totodată, aceste echipamente culturale sunt
amplasate excesiv în zona de centru a orașului (vezi figura 1.4). Peste 80% din totalul dotărillor
culturale regăsite în Bucureşti se identifică, dintr-o suprafață metropolitană de 400 km2, în zona
centrală a acestuia pe o rază de 8 km2. Unul din factorii principali a acestui exces fiind abordarea
unor investiții ineficiente din punct de vedere teritoric, dar pe de altă parte, lipsa acestora face ca
multe echipamente culturale existente să devină subdimensionale sau chiar puțin atractive.
Așadar, Bucureștiul este orașul în care infrastructura culturală tradițională este un element
important în dezvoltarea acestuia pe plan turistic, mândrindu-se cu capacitatea de 22.000
persoane/zi în ceea ce constă vizitarea spațiilor publice, precum cele destinate spectacolelor și
evenimentelor, iar de 50.000 vizitatori/zi în muzee (conform „Strategiei culturale”, statistică
elaborată în 2016).

Figura 1.4 Infrastructura culturală tradițională din București

Sursa: ARCUB, 2016, p. 13
Majoritatea instituțiilor culturale publice își desfăsoară activitatea în propriile spații,
dar există și excepții printre care putem enumera Centrul Național al Dansului precum și Muzeul
Național al Literaturii Române. Instituțiile publice care își fac simțită prezența prin multitudinea
9
de echipamente sunt Teatrul Național București, care deține 7 spații, Biblioteca Metropolitană,
cu 32 de filiale răspândite în diferitele sectoare ale Bucureștiului, precum și Muzeul
Municipiului București, cu 12 case memoriale și muzee.
În cadrul instituțiilor publice s-au efectuat, în ultimii ani, o sumă de renovări (majore
ale Teatrului Național, Teatrul Evreiesc de Stat, dar și ale Bibliotecii Naționale) și investiții care
constau în crearea de noi echipamente (ARCUB Gabroveni, Creart- Centrul de Creație, Artă și
Tradiție, anumite filiale din cadrul Muzeului Municipiului București).
În ceea ce privește echipamentele publice din cadrul domeniului teatral, acestea se
găsesc într-un număr foarte mare, dispunând de o capacitate maxima de 6.500 locuri, și includ și
spațiile fără profil de teatru, precum spectacolele găzduite și făcute în producție proprie (Centrul
Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” și ARCUB).
Pe de altă parte echipamentele private din cadrul domeniului teatral pot fi subgrupate
în doua categorii: spații gazdă, care de cele mai multe ori acestea doar prezintă producții externe,
fără a le și produce (ex: Teatrul Elisabeta, Godot Cafe-Teatru etc.), precum și spații de producție
și prezentare, care prezintă producții proprii, coproduse sau chiar preluate (ex: Teatrul ACT,
Centrul de Teatru Educațional Replika etc.).
Mai putem identifica, în cadrul Bucureștiului, echipamente în aer liber de mari
dimensiuni, esențiale pentru dezvoltarea pe plan cultural a orașului, precum: Teatrul de Vară
aflat în Herăstrău, Amfiteatrul Mihai Eminescu și Arenele Romane. În acest plan putem
identifica și Amfiteatrul Tineretului, Teatrul de Vară Bazilescu dar și Cinema/ Teatrul de vară
Capitol care nu mai sunt active dar ar avea un potențial ridicat de a atrage turiști datorita
arhitecturii promițătoare de care ar da dovadă, a îmbinării armonioase a cladirilor cu natura
proeminentă, precum și a capacității mari de care dispun acestea.
Un alt element important din cadrul patrimoniului cultural al Bucureștiului este
galeria de artă. Majoritatea galeriilor de artă din București sunt în proprietate sau administrare
privată, aici putem enumera numeroasele galerii și spații (de regulă de dimensiuni mici), precum
și cele 6 galerii ale Uniunii Artiștilor Plastici. În cazul acestor elemente, nu există o cartografie
care să dezvăluie prezența exactă a lor, dar cu ajutorul celei de-a 11-a ediție a evenimentului
„Noaptea Albă a Galeriilor” a reușit să reunească, în anul 2017, 31 de galerii și 32 de spații
alternative , marcând un nivel constant față de anul trecut, de 2016, iar față de 2015 (40 de galerii
și 31 de spații alternative) un nivel mai scăzut (http://noapteagaleriilor.ro). Această scădere și-a
făcut simțită prezența prin apariția, de-a lungul timpului, a numeroase probleme precum
constrângerile financiare, spațiile publice și respectiv, spațiile de expunere sunt destul de mici
(și cu risc seismic ridicat), și diminuarea sprijinului public.

10
 În ceea ce constă cinematografele regăsite în centrul Bucureștiului, acestea au avut o
evoluție destul de dramatică, pornind cu existența a 93 de cinematografe (în 1983), iar în prezent
fiind funcționale doar 8 cinematografe (ARCUB, 2016, p. 16). Acest fapt este datorat următorilor
factori: sprijin public redus, administrarea neeficientă dar și schimbările pe plan tehnologic
întâmpinate în ultimul secol. Deși acestea au scăzut în număr, odată cu apariția succesivă a celor
11 mall-uri, Bucureștiul se poate mândri cu creșterea numărului de săli de cinema multiplex.

Figura 1.5 Infrastructura culturală tradițională din București, pe diferite

catgorii de echipamente culturale
Sursa: ARCUB, 2016, p. 17
În ceea ce privește instituțiile culturale publice de spectacole, cele care se află în afara
inelului central sunt următoarele: Opera Comică pentru Copii din Giulești și Teatrul Masca din
Militari. Aceste tip de instituții sunt importante în dezvoltarea turistică culturală a Bucureștiului,
iar tipul de turiști care frecventează aceste obiective turistice sunt grupurile școlare venite din
diferite colțuri ale României. în Alături de acestea sunt regăsite și un număr redus de muzee mici
11
din cadrul Muzeului Municipiului București și a Muzeului Literaturii, dar și Casa Memorială
Arghezi, Teatrul de vară din Parcul Herăstrău. Ca drept compensare a numărului mic de
infrastructuri culturale din afara centrului, se poate lua în considerare evenimentele organizate, în
afara spațiilor proprii, de către instituțiile publice atat în aer liber (desfășurate de cele mai multe
ori în parcuri precum IOR- Alexandru Ioan Cuza, Herăstrău, Cișmigiu) precum și în spații
diferite de cele proprii (precum mall-uri, spitale, școli etc.). Toate aceste categorii de
echipamente culturale sunt evidențiate în figura de mai sus, și anume figura 1.5.

1.4. Clasificarea atracțiilor culturale din București

Varietatea aspectelor precum și a componentelor culturale ce dau conținut atracțiilor
culturale prezente din București, amplică unicitatea orașului și diversitatea tipologică a
turismului cultural. O modalitate de structurare a atracțiilor culturale cele mai cunoscute și
frecventate, regăsite în București este următoarea:
a) Palate și case memoriale
• Palatul Regal
Reprezentând principala reședință regală din București, Palatul Regal simbolizează centrul
puterii monarhice. Inițial, în locul acestuia au existat case boierești care au aparținut lui Dinicu
Golescu, iar între anii 1833 - 1930 au devenit locul de reședință a regelui Carol I. Între anii 1930-
1937 a fost clădit palatul actual, căruia i-a fost regelui reședință până în 1947. Odată cu
terminarea revoluției din anul 1989, clădirea fost destinată, până în prezent, Muzeului de Artă
(Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 347).
• Casa memorială „Tudor Arghezi-Mărțișor”
Dezvăluie amintirile pe care le-a trăit poetul în casa în care a locuit, acesta devenind casa
memorială din anul 1974, conform dorinței testamentare a poetului. Clădirea are în compoziție
18 camere în care vizitatorul poate avea acces la obiectele de mobilier din acea perioadă, precum
și la cărțile, fotografiile, documentele originale ale poetului. (https://mnlr.ro/case-
memoriale/casa-memoriala-tudor-arghezi-martisor/).
• Muzeul Theodor Aman
Fiind singura reședință în care nu s-au desfășurat modificări pe tot parcursul timpului,
Muzeul Theodor Aman este prima casă-atelier de artist din România. Acest muzeu arată faptul
că fiecare parte din ea, de la decorația exterioară până la cea interioară: vitraliile, lambriurile,
pictura murală, decorația pictată pe tâmplărie, este o creație și o viziune a lui Theodor Aman
(https://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-theodor-aman.html).

12
 b) Muzee
• Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României este o clădire realizată într-un stil neoclasic, care a
fost construită între anii 1894 - 1900. Aceasta a reunit un număr considerabil de exponate care au
aparținut, în mod principal, Muzeului național de antichități. Fiind compusă din multe piese și
documente unice, muzeul prezintă evoluția societății din teritoriul României, din perioada
paleoliticului și neoliticului până în cea actuală (vezi anexa 7). Acesta conține copia „Columnei
lui Traian”, pietre funerare din evul mediu, precum și medalii și istoria monedei din România
(Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 343).
• Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Muzeul cu originea în muzeul de la Colegiul Sf. Sava, este cunoscut pentru grandoarea dar
și pentru multitudinea piselor autentice (cele mai diverse din România). Conține peste 300.000
de exponate expuse în cadrul a 3 niveluri diferite (Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 344). Primul
nivel îl reprezintă demisolul și conține biodiversitatea României, care prezintă de la mediul
acvatic la cel extrem de viață, următorul nivel este parterul care prezintă biodiversitatea Terrei,
care prezintă de la mările reci la bioregiunea etiopiană, iar ultimul nivel fiind reprezentat de
istoria naturală, în care sunt prezentată de la giganții mărilor, până la anatomia comparată cu
vertebratele.
• Muzeul Național de Geologie
Reprezentând un concept unic, muzeul ilustrează diferitele ramuri ale sțiințelor geonomice:
începând cu formarea planetelor, a mineralelor, exemplare care conțin cele mai vechi roci (1,9
miliarde de ani) până la evoluția vieții (circa 1.000 de tipuri de fosile) și apariția omului. Acest
muzeu s-a extins de-a lungul timpului ajungând în prezent la circa 85.000 de eșantioane, cu
ajutorul donațiilor din partea diferitelor instituții și persoane particulare, majoritatea geologi
(http://www.geology.ro/istoric/).
c) Biserici și mânăstiri
• Mânăstirea Plumbuita
Mânăstirea a fost clădită pe malul râului Colentina în a doua jumătate a secolului XVI.
Aici a fost locul unde Matei Basarab și-a ridicat casa domnească, în anul 1647. Conține un
muzeu cu piese de cult și totodată, a fost scoasă „Tetraevanghelul”, în cadrul tipografiei
mânăstirii, care a fost prima lucrare apărută în orașul București (Ielenicz și Comănescu, 2009, p.
345).

13
 • Catedrala Mântuirii Neamului
Reprezintă o biserică care se află în construcție, în care construcțiile au început din
februarie 2011 și se estimează că se vor termina la sfârșitul acestui an. Costurile medii estimate
pentru aceasta este de 80.000.000 euro și va putea găzdui 5.000 de credincioși. Biserica este
construită pe o suprafață de 7.200 de metri pătrați și va avea dispune de 600 de ferestre și șase
clopote, cea mai mare cântărind 25 de tone (Știrile ProTv, 2017).
• Biserica Sfântu Spiridon Nou
Biserica reprezintă o ctitorie a lui Scarlat și Alexandu Ghica, din secolul al XVIII lea și
este o un monument realizat din elemente neogotice și bizantine (de exemplu tunurile
clopotniță). În interior se regăsesc numeroase picturi aparținând diferiților pictori, precum
Gheorghe Tattarescu, dar și morminte ale domnilor Al. Șuțu, Scarlat Ghica și C. Hangerli
(Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 346).
d) Clădiri cu diferite destinații și monumente
• Palatul Parlamentului
Cunoscută și sub numele de Casa Poporului, Palatul Parlamentului a fost realizată de către
peste 400 de arhitecți, 20.000 de constructori și artiști. Aceasta conține 9 nivele la suprafață și
peste 1.000 de încăperi (cu suprafețe de 100-2600 m2). Conform Guiness Book, Palatul
Parlamentului reprezintă cea mai scumpă clădire administrativă și cea mai grea clădire din lume
și reprezintă a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume
(Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 348).
• Ateneul Român
Construită între 1886 – 1888, Ateneul Român reprezintă o sală de concerte realizată în stil
neoclasic cu stil eclectic de arhitectul Albert Galleron și C. Băicoianu. I-au fost adăugate alte
două corpuri, iar clădirea centrală a fost realizată într-o formă circulară, cu o înălțime de 41 m,
fațada fiind realizată într-un stil neoclasic, având coloane (vezi anexa 8). Această clădire este
compusă dintr-o sală de concerte care conține 1.000 de locuri, diametru de 28,5 m și face parte
din edificile emblematice ale Bucureștiului (Ielenicz și Comănescu, 2009, p. 347).
• Arcul de Triumf din București
Fiind cel mai cunoscut și important monument din București, Arcul de Triumf a fost ridicat
1922 (din lemn) și s-a refăcut (din beton și granit) între anii 1930-1935 de către Petre Antonescu.
Având 27 m înălțime și comemorează victoria țării în Primul Război Modial și sunt aplicate
medalioane, inscripții și basoreliefuri realizate de I. Jalea, C. Medrea, C. Baranschi (Ielenicz și
Comănescu, 2009, p. 350).
• Casa Presei Libere

14
 Intitulată initial Casa Scînteii (numită după ziarul oficial al Partidului Comunist Român),
Casa Presei Libere a fost construită între 1949-1953 de către un grup de arhitecți, printre care și
Horia Maicu. Este extinsă pe 25.000 m2 și include 4 corpuri, cel principal conținând un turn de
90 m înălțime. În această clădire își au sediile Bursa Română de Mărfuri, Ministerul Culturii,
Agenția ROMPRES și diferite redacții ale unor ziare, edituri etc. (Ghinea, 1996, p. 291).
e) Târgurile
➢ Sezoniere:
• Crăciun
Târgul de Crăciun reprezintă cel mai mare târg de Crăciun din România, iar în 2017, a
conținut 100 de căsuțe pline de mâncare tradițională, spectacole de muzică și dans, patinoar în
aer liber, carusel precum și Casa lui Moș Crăciun. Acesta are în fiecare an un program bine pus
la punct, concerte care întrunesc peste 1.000 de artiști, iar numărul turiștilor străini crește de la an
la an (https://www.click.ro/news/national/targul-de-craciun-bucuresti-se-deschide-pe-1-
decembrie-fata-palatului-parlamentului).
• Paște
Târgul de Paște din 2017 a reunit 110 căsuțe cu produse autentice românești: preparate
culinare (cozonac, pască, plăcinte, siropuri etc.), produse făcute manual (obiecte sculptate din
lemn, obiecte din ceramică, tablouri etc.) precum și costume populare și icoane pictate. Turiștii
străini sunt atrași de acest targ datorită trăiesc și simt tradițile și valorile autentice românești,
numărul acestora crescând din ce în ce mai mult (https://www.romaniatv.net/se-deschide-targul-
de-paste-din-capitala-programul-evenimentelor-cand-devine-calea-victoriei-pietonala-pentru-
prima-data_349144.html).
➢ Tematice:
• Turism
Târgul de Turism este cel important eveniment în ceea ce privește sfera turismului din
România, acesta organizându-se de două ori pe an. Aceasta întrunește cele mai importante
companii din România și din străinătate din sfera turistică și reprezintă locul ideal pentru
achiziționarea unor pachete turistice dar și informații asupra a celor ce include acestea: de la
bilete de avion la cazarea în anumite stațiuni și a ofertelor regăsite în agențiile turistice
(http://www.targuldeturism.ro/despre/)
• Salon Imobiliar București
Fiind unul dintre cele mai importante evenimente la nivel internațional, în anul 2018, în
ceea ce privește domeniul automobilelor, SIAB și-a propus să reunească 44 de expozanți din
România, Austria și Germania. Scopul acestui târg este cel de a expune cele mai performante,

15
ecologice autovehicule precum și componente și accesorii pentru diferite autovehicule. Așadar,
expoziția se adresează tuturor persoanelor interesate de acest domeniu, de la specialiști din
această industrie, precum și publicului larg (https://siab.ro/despre/).

Capitolul 2: Analiza pieței turistice din București

Piața turistică ocupă un loc destul de important, la nivelul Uniunii Europene, ajutând la
dezvoltarea economică. Există zone rurale în care piața turistică este în curs de dezvoltare
datorită tipului de turism practicat și a obiceiurilor, a activităților de care dispun, precum și
cunoscutele zone urbane în care tipurile de turism se găsesc în număr mai mare, în care
obiectivele turistice variază considerabil. România este una din țările care dispune de o piață
turistică în dezvoltare în cadrul celor două zone specificate anterior.

2.1. Prezentarea generală a fluxurilor de turiști

Consider că, de-a lungul timpului, turismul s-a dezvoltat din ce în ce mai mult datorită
nivelului de trai din anumite zone ale planetei, datorită salariilor, ofertele agențiilor de turism,
precum și a tehnologiei (în ceea ce privește modalitățile de plată și dezvoltarea mijloacelor de
transport). Așadar, circulația turistică mondială este caracterizată, în mare parte, de fluxurile
turistice interne și intra-regionale, iar evoluția fluxurilor turistice demostrează maturitatea care a
fost atinsă de către cererea turistică (Cristureanu, 2006, p. 114).

2.1.1. Fluxuri de turiști din turismul cultural în România

România reprezintă una din țările din Europa în care are un potențial turistic bogat, care
include un potențial turistic natural unic și unul antropic plin de obiceiuri și istorie. Potențialul
turistic natural este compus dintr-un capital natural destul de variat datorită condițiilor fizico-
geografice (Marea Neagră, Munții Carpați și Delta Dunării). În ceea ce privește obiectivele
turistice antropice, acestea mențin sute de ani de tradiții, stiluri arhitecturale religioase, ale
castelelor și ale orașelor medievale specifice românești.
Evoluția turistică în România s-a manifestat treptat, ajungând în prezent la un număr
semnificativ de mare de turiști. Creșterea numărului de turiști s-a manifestat datorită îmbinării
armonioase dintre cererea și oferta turistică prezentă pe piața din România. Deși procesul de
privatizare a acestui domeniu s-a dezvoltat mai greu, acesta a condus la dezvoltarea turismului cu
specific românesc, ceea ce a creat un punct de atracție pentru turiștii străini și pentru turismul
internațional (Manole et al., 2016, p. 57).

16
 Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2016 numărul turiștiilor străini a
ajuns la 10.223 de persoane, crescând cu aproape o mie față de anul 2015, și anume 9.331 de
persoane. Primele 3 țări de origine ale turiștilor străini care au vizitat cel mai des România sunt
Republica Moldova (1.918 persoane), Ungaria (1.562 persoane) și Bulgaria (1.527 persoane). În
ceea ce privește turismul cultural, organizat pe activități turistice și zone turistice, descoperim
faptul că pentru anul 2008, din totalul activităților interne (1.313 persoane), zonele istorice au
fost vizitate de 40 de mii de persoane, în timp ce în cadrul zonelor de pelerinaj religios au fost
identificate 20 de mii de persoane (INSSE, 2013). Agențiile de turism au un rol esențial în cadrul
dezvolării turismului național și internațional, iar în anul 2016 s-au înregistrat 15.356 persoane
care au participat la acțiuni turistice culturale interne, realizate de agențiile de turism tour
operatoare și 9.145 persoane care au participat la acțiuni turistice interne în cadrul turismului
cultural, realizate de agențiile de turism cu activitate de vânzare (INSSE, 2017).

2.1.2. Fluxuri de turiști din turismul cultural în București

Consider că, turismul cultural s-a extins de-a lungul timpului în București datorită
numărului crescut, dar și diversitatea evenimentelor, de la cele tematice (Winefood, Spotlight,
SIAB), la cele sezoniere (Crăciun, Paște), și datorită modului eficient prin care este promovat și
al ofertelor oferite turiștilor asupra biletelor. Promovarea obiectivelor turistice culturale și a
evenimentelor în București este realizată cu ajutorul rețelelor de socializare, a posterelor,
broșurilor și a articolelor. În ceea ce constă ofertele asupra biletelor, sunt oferite ori de către
agențiile de turism, prin participarea la Târgul de Turism al României dar și de către site-urile
oficiale ale instituțiilor turistice.
În ceea ce constă fluxurile de turiști din turismul cultural în București, nu s-au realizat
statistici exact referitoare la totalul numărului acestora care călătoresc special în București pentru
a vizita un obiectiv cultural sau chiar de a participa la un eveniment. Însă, în cadrul paginii
oficiale a Institului Național de Statistică (INS), au fost realizate statistici asupra vizitatorilor
muzeelor, spectatorilor la cinematografe și la reprezentații artistice. S-a observat în cazul
spectatoriilor cinematografelor și a reprezentațiilor artistice o creștere din 2015 până în 2016, iar
în cazul vizitatorilor muzeelor, o scădere semnificativă.
Așadar, în anul 2016, în cadrul segmentului spectatoriilor la cinematografe, s-au evidențiat
4.769 de spectatori. În cadrul segmenului spectatoriilor la reprezentații artistice, s-au evidențiat
aproape un milion jumătate (1.414.778) de persoane, iar topul celor mai vizitate spectacole au
fost cele dramatice (667.492 persoane), ansamblurile artistice (173.565 persoane) și circurile
(170.373). Totuși, asupra segmentului vizitatorilor muzeelor s-a realizat o descreștere

17
semnificativă, înregistrându-se 1.710.497 de vizitatori în 2015, iar în anul 2016, înregistrându-se
1.692.842 (INSSE, 2017).

2.2. Prezentare bazei tehnico-materiale a turismului în București

“Baza tehnico-materială reprezintă ansamblul mijloacelor de producție utilizate, în acest
domeniu, cu scopul de a obține bunuri și servicii destinate strict consumului turistic” (Neacșu,
Băltărețu și Neacșu, 2012, p. 35). Putem spune că între baza terhnico-materială și activitatea
turistică se formează o relație de intercondiționare reciprocă, în condițiile în care baza tehnico-
materială turistică este cuprinsă din unitățiile de cazare și alimentație și de instalații și modalități
de agrement și tratament. În cadrul Bucureștiului, unitățiile de cazare sunt identificate de la o
stea până la cinci stele, iar unitățile de alimentație sunt cunoscute pentru faptul că poți găsi cu
ușurință, în cadrul lor, mâncăruri specifice diferitelor zone din întrega lume.

2.2.1. Prezentarea capacității de cazare

Capacitatea de cazare turistică în cadrul municipiului București este destul de amplă,
specifică modului de trai și a zonei urbane existente. Conform Institutului Național de Statistică
la 31 iulie 2017, numărul total al structurilor de primire turistice din Municipiul București a fost
de 172, printre care 127 de hoteluri, 25 de hosteluri, un motel, zece vile turistice și nouă pensiuni
turistice. Datorită faptului că orașul reprezintă o zonă urbană, așa cum am menționat și mai sus,
nu dispunde de nicio vilă turistică, cabană turistică, pensiune agroturistică, locuri special
amenajate pentru camping, popasuri, sate de vacanță, tabere de elevi și preșcolari, bungalouri,
unități tip căsuță și spații destinate cazărilor pe nave.
Totodată, numărul total al camerelor existente în structurile de primire turistică la 31 iulie
2017, în Municipiul București, a fost de 10.493, printre care în hoteluri 9.959 de camere, în
hosteluri 326 de camere, în motel opt camere, în vile turistice 105 de camere, iar în pensiunile
turistice 95 de camere. În cadrul acestor structuri de primire din cadrul Municipiului București se
identifică următoarele servicii: 134 de restaurante și similare, 32 de piscine și saună , 26 de săli
sau terenuri de sport, 94 de sali de conferințe, 8 saloane de tratament medical, 111 parcări auto
pentru clienții unității, 13 magazine alimentare sau nealimentare și 15 saloane de coafură, frizerie
și cosmetică. Evoluția structurilor de primire turistică, cu funcțiuni de cazare turistică a ajuns la
31 iulie 2017, față de anul trecut 31 iulie 2016, la 115,4% , iar cea a locurilor de cazare turistică
la 103,2% (INS, 2017, p. 49).
În cadrul Municipiului București, se află, după cum am menționat mai devreme,
numeroase structuri de primire turistică, dar pentru a face o delimitare asupra celor care sunt mai

18
cautate de către turiști am realizat un top 3 (topul este realizat în funcție de voturile turiștilor, ci
nu de review-uri) structuri de primire turistică din București potrivit motorului de cautare
turistică TripAdvisor. Așadar, acestea sunt:
1. Hotel Christina
Hotel Christina este votat de către 832 de persoane a fi excelentă, are 5 stele și 1.236
recenzii. În comentarii mulți turiști specifică faptul că este amplasat în „inima” orașului, pot
accesa ușor mijloacele de transport, obiectivele turistice, camera dispune de multe facilități
precum: mașinărie de făcut cafea, televizor, frigider, aer condiționat, iar personalul este foarte
bine informat și ajută clienții cu orice problema întâmpinată. Pentru o noapte de cazare prețul
este de 402 RON.

Figura 2.1. Ofertă Hotel Christina TripAdvisor

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g294458-d1638746-
Reviews-Hotel_Christina-Bucharest.html#REVIEWS, accesat la data de 03.05.2018.

19
 2. Epoque Hotel Relais & Chateaux
Acest hotel a fost votat de către 84% dintre turiști a fi excellent, conține 5 stele și 873 de
recenzii. Majoritatea turiștilor care au lăsat comentarii asupra hotelului, au specificat faptul că
personalul este prietenos, camerele sunt foarte comfortabile, micul dejun gustos, dispune de
facilități precum piscină, aer condiționat, minibar, centru de fitness, bar, restaurant, iar
amplasarea acestuia este într-un cartier liniștit dar, totodată accesibil la diferite obiective turistice
din acea zonă. Prețul unei camera pentru o noapte de cazare este de 581 RON.

Figura 2.2 Oferta Epoque Hotel Ralis & Chateaux TripAdvisor

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g294458-d1952911-
Reviews-Epoque_Hotel_Relais_Chateaux-Bucharest.html, accesat la data de 03.05.2018.

20
 3. Hotel Cișmigiu
Hotelul Cișmigiu dispune, pe motorul de căutare turistic TripAdvisor, de 477 de recenzii,
4,5 stele, iar circa 71% dintre turiști consideră a fi un loc excelent. Majoritatea turiștilor care au
vizitat acest hotel consideră a fi un spațiu modern și spațios, este amplasat astfel încat are acces
la multe mijloace de transport (unul din ele fiind cel care are ruta spre și dinspre aeroport) și la
multe restaurante (de la McDonald’s până la restaurantul traditional românesc precum Vatra).
Totodată, acesta dispune de facilități precum aer condiționat, minibar, centru de fitness, bar, iar
transportul de la aeroport și înapoi este asigurat. Prețul unei camera pentru o noapte este de 403
RON.

Figura 2.3 Oferta Hotel Cișmigiu TripAdvisor

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g294458-d3505206-
Reviews-Hotel_Cismigiu-Bucharest.html, accesat la data de 03.05.2018.

21
2.2.2. Prezentarea capacității restaurantelor
București este capitala României și beneficiază de o suprafață considerabilă de 228 km2,
este un centrul industrial și comercial important al țării, cu densitatea populației cea mai amplă
din România. Acesta face parte din orașele care dispun de toate mijloacele menționate și
necesare dezvoltării numărului restaurantelor. De-a lungul timpului, evoluția firmelor cu acest
domeniu de activitate a fost una vizibilă, de la servirea mâncării la o tejghea la stradă, până la
servirea diferitelor tipuri de mâncare din toate colțurile lumii, într-o încăpere spectaculoasă cu o
ambianță desăvârșită.
Deși nu s-au realizat în prezent studii de piață ale numărului exact al restaurantelor (din
cauza faptului că în această industrie multe localuri se închid în primele luni de funcționare),
conform Ziarului Financiar, în București, în 2015 erau pe piață 3.400 de restaurante, dintre care
3.102 active, cu afaceri anuale de 2,5 miliarde de lei. Această cifră este reprezentată de firmele
care au domeniul de activitate în industria restaurantelor, barurilor, cafenelelor, firmelor de
catering și a cantinelor. Pentru a face o delimitare între restaurantele regăsite în Municipiul
București, am realizat un top 3 (topul este realizat în funcție de voturile turiștilor, ci nu de
recenzii) restaurante votate de către turiști pe motorul de căutare turistică TripAdvisor. Așadar,
acestea sunt:

Figura 2.4 Ofertă Restaurant KANE

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-
d13138619-Reviews-KANE-Bucharest.html, accesat la data de 05.05.2018.

22
 1. KANE
Restaurantul KANE are 5 stele, 109 recenzii și din totalul voturilor oferite de turiști, 94%
(82 persoane) este considerat a fi excelent (vezi figura 2.4). Majoritatea clienților consideră că
design-ul restaurantului este sublim, personalul este prietenos și informat, meniul este scurt dar
bine structurat, mancarea este preparată corespunzător, deserturile sunt bogate la gust, iar vinul
este de calitate și de proveniență locală sau chiar internațională. Restaurantul oferă preparate din
bucătăria românescă, europeană, pe bază de produse naturale, vegetariană și vegană.

2. The ARTIST
The ARTIST are 4,5 stele, 1.003 recenzii, iar 83% (596 persoane) din clienții care au votat,
consideră că acest restaurant este excelent (vezi figura 2.5). Majoritatea cliențiilor au considerat
că acest loc este unul de neînlocuit, de la personalul amabil, bucătarul care discută cu clienții în
timpul șederii, până la preparatele uimitoare de care dispun, preparatul Spoon Tasting fiind în
top, deoarece poți degusta o lingură din fiecare aperitiv prezent în meniu. Restaurantul oferă
preparate din bucătăria europeană, contemporană, vegetariană și vegană.

Figura 2.5 Ofertă Restaurant The ARTIST

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-
d3469196-Reviews-The_ARTIST-Bucharest.html, accesat la data de 05.05.2018.

23
 3. Bistro GUXT
Restaurantul are 4,5 stele, 375 de recenzii, iar 78% (243 persoane) dintre clienții care au
vizitat acest restaurant, consideră că localul este excelent (vezi figura 2.6). Majoritatea cliențiilor
consideră că mancarea este delicioasă, în special deserturile, atmosfera plăcută, personalul este
amabil și ajutător. Restaurantul oferă preparate din bucătăria românească și vegetariană.

Figura 2.6 Ofertă Restaurant Bistro GUXT

Sursa: [online] la adresa: https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-
d8323684-Reviews-Bistro_GUXT-Bucharest.html, accesat la data de 05.05.2018.

2.3. Grad de ocupare în București pe forme de turism practicate

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune reprezintă legătura
dintre utilizarea capacității de cazare aflată în funcțiune, de către turiști și capacitatea de cazare
afltă în funcțiune într-o anumită perioadă. Acesta poate fi calculat printr-un raport între numărul
total de înnoptări realizate de către turiști români și străini, și capacitatea de cazare turistică în
funcțiune dintr-o anumită perioadă. Așadar, vă voi prezenta în continuare indicele pentru orașul
București și orașele de reședință de județ, pentru anii 2015, 2016 și 2017, pentru totalul
structurilor de primire turistică.
Așadar, pentru anul 2015, conform Institutului Național de Statistică (INS), indicele de
utilizare netă în ceea ce constă capacitatea de cazare turistică aflată în funcțiune pentru București
și orașele reședință de județ (exclusiv Tulcea), a fost de 31,1% pentru totalul structurilor de
24
primire turistică având funcțiunile de cazare (vezi Anexa 1). Pentru anul 2016, indicele de
utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune pentru București și orașele reședință de
județ (exclusiv Tulcea), a fost de 33,1% pentru totalul structurilor de primire turistică având
funcțiunile de cazare (vezi Anexa 2).
Iar pentru anul 2017, indicele de utilizare netă în ceea ce constă capacitatea de cazare
turistică aflată în funcțiune pentru București și orașele reședință de județ (exclusiv Tulcea), a fost
de 34,0% pentru totalul structurilor de primire turistică având funcțiunile de cazare (vezi Anexa
3). După cum se poate observa, de-a lungul ultimilor 3 ani (vezi tabelul 2.1), indicele de utilizare
netă în ceea ce constă capacitatea de cazare turistică aflată în funcțiune pentru București și
orașele reședință de județ (exclusiv Tulcea), a crescut considerabil deoarece Bucureștiul a
devenit o atracție turistică din ce în ce mai cunoscută, numărul înnoptărilor s-a mărit (de la
9.204.393 înnoptări, din anul 2015, până la 10.329.603) și la fel și cel al capacității de cazare
turistică aflată în funcțiune (de la 7.236.669 locuri, din anul 2015, până la 7.626.518).
Tabelul 2.1 Indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe
total tipuri de structuri de primire turistică pe zona București

Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe total

tipuri de structuri de primire turistică și pe zona Bucureștiului și orașele
reședință de județ, exclusiv Tulcea (procente)
Anul 2015 31,1 %
Anul 2016 33,1 %
Anul 2017 34,0 %

Sursa: Realizat de autor, pe baza informațiilor extrase din Seriile de Turism din anii
2015, 2016, 2017, online de pe pagina oficială a Institutului Național de Statistică

25
 Capitolul 3: Promovarea turismului cultural în București
3.1. Promovarea turismului cultural în București
Termenul de promovare provine din latinescul “promovere” care semnifică a mișca
înainte. Totuși pentru o mai bună înțelegere a termenului, Anghel Laurențiu-Dan consideră că
promovarea este elementul din cadrul procesului de comunicație al întreprinderii care utilizează
numeroase tehnici, metode specific și încearcă, pe clienții săi, să îi influențeze pe plan
comportamental, pentru obținerea unor profituri (rezultate bune) pe o perioadă lungă de timp
(Anghel, 2009, p. 10-11). Conform lui Anghel Laurențiu-Dan, există multe forme ale publicității
în funcție de anumite criterii. În tabelul de mai jos sunt evidențiate doar criteriile pe baza cărora
se poate discuta pentru prezenta promovare a turismului cultural în Municipiul București. acestea
fiind identificate în tabelul alăturat (vezi tabelul 3.1).
Tabelul 3.1 Formele publicității

Criteriul Modalități de realiare a publicității

1. Publicitatea de informare
A. Vârsta produsului pentru
2. Publicitatea de susținere
care se realizează publicitatea
3. Publicitatea de reamintire
1. Publicitate factuală
B. Tipul mesajului publicitar
2. Publicitate emoțională
1. Publicitatea prin presă
2. Publicitatea prin radio
3. Publicitatea prin televiziune
B. Tipul mesajului publicitar
4. Publicitatea prin cinematograf
5. Publicitatea exterioară
6. Publicitatea prin tipărituri
Sursa: Anghel, 2009, [online] la adresa:
www.langhel.ase.ro/tehnici%20promotionale%202009.pdf
Consider că promovarea turismului cultural în București este bine organizată doar pe
anumite obiective turistice culturale. Aceasta este transmisă către toate tipurile de clientelă, de la
tineri adolescenți până la cei vârstnici, prin majoritatea mijloacelor de promovare existente, de la
pliante până la campanii publicitare. Promovarea turismului cultural este realizată prin
informarea turiștilor asupra obiectivelor turistice noi sau îmbunătățite, informarea putând fi
realizată de la conceptul de obiectiv turistic nou până la lansarea acestuia pe piață, pentru crearea
unei imagini pozitive față de produs. Promovarea produsului turistic cultural în București se
26
realizează și prin acțiuni promoționale efectuate cu ajutorului mass-media (ex. publicitate), unde
promovarea se realizeaază în mod indirect, dar și prin acțiunile promoționale la locul în care se
vinde produsul, unde promovarea se realizează în mod direct (ex. agențiile de turism).
Pentru a înțelege ideea concretă de promovare a turismului cultural din București, voi
analiza în continuare cele două tipuri de acțiuni promoționale specificate anterior. Așadar, în
ceea ce privește acțiunile promoționale efectuate cu ajutorul mass-media, acestea sunt distribuite
în număr inegal pe canalele de difuzare. În cadrul anumitor canale de televiziune, se difuzează un
număr ridicat de știri despre obiectivele turistice culturale, acestea fiind pozitive, în timp ce în
cadrul celorlalte, numărul știrilor este mic și au o conotație negativă. Drept exemplu este canalul
de televiziune ProTv, care de-a lungul a 5 luni (respectiv ianuarie- mai 2018), au fost difuzate
peste 10 știri pozitive cu privire la anumite expoziții, evenimente, dar și muzee din București. În
cadrul acestor știri, mesajul transmis clienților este acela de a vizita respectivele obiective,
oferindu-le detalii asupra prețului, perioadei și a datelor despre evenimentul promovat
(https://stirileprotv.ro/stiri-despre/muzee-bucuresti/).
Totodată, promovarea la locul în care se vinde produsul se referă, de exemplu, la agențiile
de turism tour-operatoare sau detailiste care oferă pachete turistice culturale turiștilor din
diferitele zone ale României. Există însă, un număr mai mare al pelerinajelor, regăsit pe paginile
web ale diferitelor agenții de turism, decât informații ale unor circuite special dedicate tuturor
obiectivelor culturale din București, ci nu doar bisericilor și mânăstirilor.
Ca exemplu, am identificat agenția de turism SOCA Tour, care promovează turismul
cultural printr-un pelerinaj la cele mai cunoscute biserici și mânăstiri din București, scopul
acestui pelerinaj este de a admira arta si arhitectura clădirilor, precum și a descoperi profunzimea
folosului duhovnicesc. Durata este de o zi, prețul este de 60 EUR, iar oferta include și ghid
autorizat și transport. Itinerariul începe de la Ateneul Român și se sfârșește la Biserica Sfântul
Gheorghe-Nou, iar obiectivele turistice culturale vizitate sunt: Palatul Regal, Biblioteca Centrală
Universitară, statuia lui Carol I, Biserica Kretulescu, Palatul Parlamentului, Mânăstirea Antim,
Palatul Sinodal, Biserica Mihai Vodă, Palatul Patriarhiei, Mânăstirea Radu-Vodă, Biserica
Bucur, Biserica Sfântul Antonie, Mânăstirea Stavropoleos, Biserica Sf. Dumitru Izvorul de Mir,
Biserica Rusa și Biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Doar bisericile și mânăstirile vor fi vizitate în
interior și amănunțit, celelalte obiective turistice culturale fiind admirate doar din exterior.
Un alt exemplu de pelerianj este cel organizat de Centrul de Pelerinaj Sfânta Parascheva,
care s-a manifestat în perioada 1-3 aprilie 2016, la prețul de 400 RON, iar cazarea a avut micul
dejun inclus. Itinerariul se realizează în Iași, continuând spre Buzău, iar apoi spre București.
Obiectivele turistice culturale vizitate în București sunt următoarele: Mânăstirea Stavropoleus,

27
Catedrala Patriarhală, Mânăstirea Radu Vodă, Mânăstirea Sf. Spiridon, Mânăstirea Bucur,
Paraclisul Catedralei Mântuirii neamului, Mânăstirea Snagov și Mânăstirea Antim. Unitatea de
cazare nu este specificată, dar sunt oferite informații asupra tipului de cameră și al prețului
acesteia iar drept condiții de înscriere trebuia făcut un avans de 30% din valoarea pelerinajului și
o copie a carții de identitate.
Obiectivele turistice culturale din București au mai fost promovate prin intermediul
posturilor de radio, cum a fost în cazul terminării renovării Muzeului Antipa. Tot în cazul acestui
muzeu mai putem identifica promovarea prin intermediul revistei Travaux, revista muzeului care
conține articole științifice, lucrări ale unor oameni de știință din întreaga lume. Aceasta este
trimisă la 157 de instituții similare de pe diferite continente (http://www.antipa.ro/publicatii).

Figura 3.1 Bannere București

Sursa: fotografii realizate de autor
Totodată, afișele publicitare și flyerele sunt utilizate destul de frecvent în promovarea
diferitelor evenimente sau chiar a obiectivelor turistice culturale (vezi Figura 3.1.). Bannerele
sunt regăsite într-un număr destul de mare în București, acestea putând fi identificate ori în
piețele centrale, pe bulevardere și drumurile des circulate. Publicitatea de timp tranzit mai este
întâlnită în Municipiul București, aceasta caracterizându-se prin promovarea evenimentelor prin
intermediul spațiilor regăsite la exteriorul autovehiculelor și mijloacelor de transport în comun
(vezi figura 3.2.).

28
 Figura 3.2 Publicitate de tip tranzit București
Sursa: fotografia realizată de către autor
Internetul este o modalitate puternică de promovare, având o dezvoltare succesivă. În ceea
ce privește site-urile de socializare, precum Facebook-ul, devin indispensabile generațiilor tinere
și care vor urma, informația fiind transmisă foarte repede. Consider că, pe rețeaua de socializare
Facebook, sunt promovate cel mai mult evenimentele, datorită tehnologiei care ajută ca fiecare
pas să fie simplu de urmărit. Sunt create pagini web speciale care arată ce persoane participă la
eveniment, postarea anumitor poze, dar și descrieri și detalii despre eveniment.

3.2. Analiza SWOT a turismului din București

Analiza SWOT este considerată a fi un instrument managerial ce organizează și adună
informațiile permițând managerilor să protejeze, să promoveze și să acționeze cu mai mult
succes, asupra obiectivelor întreprinderii și reprezintă, totodată, cea mai esențială tehnică
managerială care poate dezvălui poziția strategică a întreprinderii (Ivorschi, 2012, p. 58).
Anazlia SWOT este cuprinsă din:
• S- Strenght/ puncte tari- conțin valorile pozitive ce reprezintă surse pentru
succesul și dezvoltarea organizației, ce permit îndeplinirea misiunii întreprinderii. Acestea sunt
definite și ca valori, dar și ca factori interni care pot crea și influența valorile, acestea putând fi
atât tangibile, cât și intangibile;
• W- Weaknesses/ puncte slabe- reprezintă factorii interni ce pot împiedica să
atingem potențialul total, precum și atingerea obiectivelor. Acestea sunt controlabile, eliminate și
nu îndeplinesc standardele ce trebuiesc respectate;
• O- Opportunities/ oportunități- reprezintă mijloacele prin care pot fi influențată
interesele întreprinderii și sunt transmise de mediul în care organizația acționează. Abia atunci

29
cand o organizație poate folosi anumite condiții profitabile pentru planificarea și executarea
strategiilor, oportunitățile își fac apariția;
• T- Threats/ amenințări- sunt incontrolabile și reprezintă factorii negativi ce își fac
prezeța atunci cand resursele organizației sunt supraexploatate sau când apar limitări, impuse de
către mediul extern, organizației (Ivorschi, 2012, p. 58-59).
Obiectivul analizei SWOT este de a recomanda cele mai eficiente strategii care asigură o
bună aliniere între mediul extern și mediul intern. Alegerea celei mai bune strategii poate
influența organizația într-un mod pozitiv. Înțelegerea mediului intern și extern al organizațiilor se
focusează pe următoarele întrebări: „Care sunt aspectele care reprezintă punctele forte?; Care
sunt aspectele care reprezintă un punct slab?; Care sunt aspectele care reprezintă o oportunitate?;
Care sunt aspectele care reprezintă o amenințare (Ivorschi, 2012, p. 59)?
În continuare vă voi prezenta analiza SWOT a turismului din Municipiul București:
➢ Puncte tari:
- Potențialul antropic: muzee, palate, monumente, teatre, galerii de artă, biserici,
mânăstiri, case memoriale și clădiri cu diferite destinații;
- Potențialul natural: parcuri și lacuri;
- Dezvoltarea și diversificarea alimentației și capacității de cazare;
- Realizarea multor evenimente culturale (târguri, festivaluri, concerte, etc.);
- Obiective turistice unice;
- Prezența centrelor de pelerinaj.
➢ Puncte slabe:
- Slabă promovare a obiectivelor turistice (aspect rezultat din studiul de caz);
- Servicii din cadrul restaurantelor și hotelurilor, de calitate inferioară;
- Nivelul redus de pregătire al angajațiilor din sectorul turistic;
- Lipsa informațiilor asupra majorității obiectivelor turistice;
- Număr redus de interconexiuni cu alte tipuri de turism.
➢ Oportunități:
- Finanțarea prin programe de finanțare ale Uniunii Europene precum: programul
TANDEM, Erasmus +, Urban Innovative Actions (UIA), URBACT etc. (Strategia culturală a
Municipiului București 2016-2026, [online] la adresa
http://www.bucuresti2021.ro/wpcontent/uploads/2016/08/Strategia_culturala_web_fin2.pdf);
- Îmbunătățirea infrastructurii naționale;
- Renovarea obiectivelor turistice ale patrimoniului cultural;
- Oraș favorabil pentru realizarea tuirsmului de afaceri și conferințe;

30
 - Pe fondul atentatelor teroriste din țările europene (Marea Britanie, Franța, Belgia
ș.a.) –România este o destinație sigură;
- Interes crescut pe plan internațional pentru turismul cultural și religios;
- Diversificarea produselor turistice.
➢ Amenințări:
- Reorientarea turiștilor români și străini către alte țări și destinații;
- Degradarea continua prin interacțiunea umană;
- Lipsă de interes a turiștilor pentru obiectivele turistice culturale;
- Utilizarea excesivă a bunurilor turistice;
- Lipsa dezvoltării strategice a turismului;
- Migrația personalului din cadrul sectorului turistic.
Consider că, pentru ca turismul cultural să se poată dezvolta treptat se pot utiliza diferite
strategii de atragere a potențialilor turiști interni și internaționali. Astfel, aceste strategii se pot
manifesta prin intermediul implementării mai multor campanii publicitare și prin creșterea
promovării prin intermediul rețelelor de socializare și a Internetului. Totodată, în cazul
serviciilor de cazare și alimentație ar trebui implementate anumite reguli pe care angajații din
cadrul hotelurilor și restaurantelor să le respecte cu strictețe, să poarte un anumit echipament prin
care turistul poate să îl identifice, iar agențiilor de turism să reprezinte o bază la tot ceea ce
înseamnă promovarea turismului cultural prin elaborarea unor noi circuite destinate strict
turismului cultural.

3.3. Propuneri de promovare a turismului cultural în București

3.3.1. Studiu de caz- Chestionar de identificare a numărului de persoane care
practică turismul cultural în București și evidențierea unor modalități de îmbunătățire a acestuia
Scopul cercetării este de a evidenția părerile turiștilor asupra obiectelor turistice
culturale vizitate în București precum și modalități de îmbunătățire a promovării turismului
cultural în București. Consider că, prin intermediul acestei cercetări se va putea ajunge la o mai
mare conștientizare a nivelului scăzut de promovare, precum și a nivelului ridicat de defecte din
cadrul obiectivelor turistice culturale regăsite în Municipiul București, fapt ce ar putea duce la
creșterea turismului cultural din cadrul orașului, pe plan național și internațional, printr-o
îmbunătățire mai eficientă a acestuia prin diferite mijloace de promovare.

31
 Obiectivul cercetării:
• Identificarea procentului de turiști care au vizitat Municipiul București, precum și
identificarea obiectivelor turistice culturale vizitate și pe care turiștii doresc să le viziteze în
viitor;
• Identificare surselor de informare prin care turiștii au aflat de obiectivele turistice
culturale din București;
• Idetificarea părerilor turiștilor cu privire la obiectele turistice culturale vizitate în
Municipiul București;
• Identificarea părerilor turiștilor cu privire la calitatea serviciilor de cazare și
alimentație, gradul de pregătire și atitudinea personalului din cadrul obiectivelor turistice
culturale din Municipiul București;
• Identificarea părerilor turiștilor cu privire la nivelul actual de promovare al
turismului cultural, precum și modalitățile de îmbunătățire a promovării turismului cultural din
Municipiul București.
Ipotezele cercetării:
• Peste 40% din turiștii români care au vizitat obiectivele turistice culturale din
București, au o părere negativă asupra acestora;
• Majoritatea turiștilor români care au vizitat obiectivele turistice culturale din
București, consideră că promovarea acestor obiective nu este destul de eficientă;
• Majoritatea turiștilor români care au vizitat orașul București, au o părere bună
despre calitatea servicilor de de cazare și alimentație, gradul de pregătire și atitudinea
personalului din cadrul obiectivelor turistice culturale din Municipiul București;
Există numeroase metodele și tehnicile de cercetare care ajută la o analizare mai
amănunțită a pieței și a publicului țintă. Acestea sunt: observația, experimentul, sondajul de
opinie, interviul și analiza documentelor (Șandor, 2013, p. 77). Din toate aceste metode de
cercetare, am ales sondajul de opinie, și mai exact chestionarul, deoarece consider că această
metodă este cea mai practicată pentru a afla părerea consumatorilor, iar aceștia sunt deschiși în
utilizarea acestei metode, deoarece timpul de completare este foarte redus și pot vedea în
ansamblu tema și conținutul chestionarului.
Interacțiunea cu participanții la chestionar s-a manifestat prin intermediul rețelei de
socializare Facebook, mai exact prin cadrul unui grup privat, intitulat „Romania Torism”, care
conține 116 de persoane. Participanții la chestionar au fost în număr de 71 de persoane, dintre
care 62,9% reprezintă turiști români din afara Bucureștiului, 34,3% reprezintă vizitatori români
din București și 2,8% (3 persoane) reprezintă turiști străini din afara Europei. de persoane turiști

32
români, iar două sunt turiști străini din afara Europei. Dintre acești participanți 82,9% sunt
persoane de sex feminin, iar doar 17,1% de sex masculin, iar vârsta predominantă este cea
cuprinsă în categoria de 0-25 ani (64,3%), celelalte categorii având o proporție aproape egală, și
anume categoria 25-35 ani (17,1%) iar categoria 35-55 ani (18,6%). În ceea ce privește studiile
participanțiilor, acestea constau într-o proporție de 80% pentru studiile superioare și 20% pentru
cele medii. Totodată, categoria de venit cu cea mai mare proporție este de 48,6% pentru
participanții care dispun de un venit cuprins între 1000-3000 lei, urmată de 31,4% cei care
dispun de un venit mai puțin de 1000 lei, de 11,4% cei care dispun de un venit cuprins între
3000-5000 lei și de 8,6% care dispun de un venit peste 5000 lei.
În ceea ce privesc motivele pe care participanții le aleg în vizitarea unei destinații de
vacanță, acestea sunt odihna și recreerea (49 voturi), urmată de vizitarea obiectivelor turistice
culturale (38 voturi), de divertisment (27 voturi), vizitarea obiectivelor religioase fiind pe
ultimele locuri cu doar 6 voturi. La această întrebare, participanții au mai adăugat alte două
motive pe lângă cele expuse, și anume arhitectura și străzile, piețele și stilurile de viață. Proporția
cea mai ridicată în ceea ce constă numărul vizitelor la obiectivele turistice din București este de
77,4% care reprezintă de mai multe ori, urmată de 8,1% care reprezintă aceiași proporție și
pentru vizitarea obiectivelor turistice o dată, respectiv de două ori. În ceea ce privește vacanțele
pe care participanții la chestionar le frecventează în mod uzual, pe primul loc se clasează vacanța
la mare (24 voturi), urmată de vacanța la munte (16 voturi), de city-break-urile (14 voturi), de
vacanțele culturale (8 voturi), de vacanțele în natură/ecoturism (6 voturi) și de vacanțele rurale (2
voturi).
Motivele pentru care participanții la chestionar au ales Bucureștiul drept destinație turistică
(această secțiune a fost completată doar de persoanele care nu sunt rezidente în București), au
fost, descoperirea unui nou oraș (21 voturi), urmată de evenimente locale (15 voturi) de istoria
orașului (14 voturi), vizitarea obiectivelor turistice antropice (12 voturi), vizitarea obiectivelor
turistice naturale (9 voturi), frumusețea peisajului (8 voturi). Pe langă motivele prezentate,
participanții au mai adaugat 3 motive pentru care au ales Bucureștiul drept destinație turistică, și
anume cumpărăturile, faptul că este capitală europeană și centru universitar. Surselor de
informare prin care turiștii au aflat de obiectivele turistice culturale din București sunt Internet
(71,4%), recomandări ale prietenilor și rudelor (58,6%), mass-media (31,4%), pliante și broșuri
(10%), reviste (7,1%) și agenții de turism (4,3%). Pe langă sursele de informare prezentate,
participanții la chestionar au mai adăugat alte trei surse precum din cărți de istoria Bucureștiului,
facultatea și cultura generală.

33
 Obiectivele turistice culturale pe care le-au vizitat în București, participanții la chestionar,
sunt muzeele (78,6%), târgurile și evenimentele (67,1%), palatele și casele materiale (57,1%),
teatrele (44,3%), galeriile de artă (37,1%), bibliotecile (35,7%), monumentele (32,9%) și
bisericile și mânăstirile (30%). Adjectivele pe care le-au considerat, participanții la chestionar,
potrivite pentru a descrie obiectivele turistice culturale vizitate în București sunt frumos (72,9%),
aglomerat (52,9%), elegant (25,7%), neorganizat (21,4%), unic (20%), curat (18,6%), bine
organizat (12,9%), obișnuit (11,4%), liniștitor (11,4%), murdar (10%), neinteresant (4,3%). Pe
langă adjectivele prezentate, participanții chestionarului au mai adăugat alte două surse, și anume
dinami, eclectic, haotic și nepuse în valoare.
Numărul total al vizitelor efectuate la obiectivele turistice culturale din București a fost
între două și cinci ori (25,7%), peste 20 de ori (24,3%), între cinci și zece ori (20%), între zece și
20 de ori (15,7%) și o singură dată (14,3%). În ceea ce constă nivelul de mulțumire al
participanțiilor la chestionar, în legătură cu vizita făcută la obiectivele turistice aflăm că 51,4%
sunt mulțumiți, 28.6% sunt nici nemulțumiți nici mulțumiți, 14,3% sunt foarte mulțumiți, iar
procentul de 2,9% se aplică pentru cei nemulțumiți, cât și pentru cei foarte nemulțumiți. Părerea
participanților la chestionar asupra tarifelor practicate pentru vizitarea obiectivelor turistice
culturale în București, în comparație cu serviciile oferite, constă într-o proporție de 74,3% asupra
faptului că tarifele sunt acceptabile, 15,7% asupra faptului că tarifele sunt mici, iar 10% asupra
faptului că tarifele sunt mari.
Obiectivele turistice culturale pe care participanții la chestionar doresc să le viziteze, din
București, sunt umătoarele: Palatul Parlamentului (12 voturi), Muzeul Antipa (8 voturi), muzee-
în general (7 voturi), Muzeul Satului (6 voturi), palate, case memoriale și teatre- în general (6
voturi), Ateneul Român (4 voturi), Muzeul Simțurilor (4 voturi), Arcul de Triumf (3 voturi),
Muzeul Țăranului Român (2 voturi), Muzeul de Artă (2 voturi). Pe langă cele prezentate mai sus,
au mai fost expuse alte obiective turistice culturale, fiecare având un singur vot, precum:
galeriile de artă- în general, Catedrala Patriarhală, Muzeul Aviației, Art Safari, Casa Melic, Casa
Theodor Aman, Teatrul Național, Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național George Enescu,
Muzeul Militar Național, Muzeul Hărților și Cărții Vechi, Centrul Vechi, Muzeul Național
Tehnic, Muzeul de Artă Contemporală, Palatul Krețulescu,, ARCUB, Opera Națională, fordurile
din jurul Bucureștiului, mai multe parcuri, expoziții permanente sau temporale, evenimente
culturale. Totodată, participanții la chestionar au mai expus și faptul că nu vor să viziteze niciun
obiectiv turistic cultural în mod special (6 voturi), precum și faptul că le-au vizitat aproape pe
toate (4 voturi).

34
 Părerile participanților la chestionar asupra aspectelor legate de calitatea serviciilor de
cazare oferite din București, calitatea serviciilor de alimentație oferite din București, calitatea
serviciilor oferite de personalul din cadrul obiectivelor turistice culturale din București,
atitudinea personalului din cadrul obiectivelor turistice culturale din București, nivelul de
pregătire al angajațiilor din sectorul turismului cultural din București, ușurința cumpărării
biletelor și a accesării obiectivelor turistice culturale din București, nivelul de organizare din
cadrul obiectivelor turistice culturale din București, variază de la aspect la aspect. Votul
majoritar al participanților la chestionar asupra tuturor aspectelor este de mulțumit, acesta fiind
votat cel mai mult (vezi tabelul 3.2). Cele mai mult voturi de „foarte mulțimit” și „mulțumit” se
regăsesc asupra calitățiilor serviciilor de alimentație oferite din București, de „indiferent” se
regăsește asupra calității serviciilor de cazare oferite din București, de „nemulțumit” se regăsește
asupra nivelului de pregătire al angajațiilor din sectorul turismului cultural din București, iar de
„foarte nemulțumit” se regăsește asupra calității serviciilor oferite de personalul din cadrul
obiectivelor turistice culturale din București. Așadar, făcând o medie a celor doua extreme de
păreri, respectiv între “foarte nemulțumit” și “nemulțumit” și “mulțumit” și “foarte mulțumit”,
reiese faptul că majoritatea participanților la chestionar sunt mulțumiți de serviciile enumerate
mai sus.
Tabelul 3.2 Părerile participanțiilor la chestionar asupra anumitor aspecte legate de
turismul cultural din București

Foarte Foarte
Aspecte Nemulțumit Indiferent Mulțumit
nemulțumit mulțumit
Calitatea serviciilor de cazare
oferite 4 voturi 7 voturi 24 voturi 28 voturi 7 voturi
din București

Calitatea serviciilor de alimentație

4 voturi 7 voturi 8 voturi 38 voturi 13 voturi
oferite din București

Calitatea serviciilor oferite de

personalul din cadrul obiectivelor 7 voturi 7 voturi 14 voturi 37 voturi 5 voturi
turistice culturale din București
Atitudinea personalului din cadrul
obiectivelor turistice culturale din 5 voturi 12 voturi 16 voturi 30 voturi 7 voturi
București

35
Nivelul de pregătire al angajațiilor
din
5 voturi 13 voturi 18 voturi 27 voturi 7 voturi
sectorul turismului cultural din
București
Ușurința cumpărării biletelor și a
accesării obiectivelor turistice 5 voturi 8 voturi 13 voturi 33 voturi 11 voturi
culturale din București
Nivelul de organizare din cadrul
obiectivelor turistice culturale din 6 voturi 11 voturi 18 voturi 27 voturi 8 voturi
București
Sursa: Realizat de autor, pe baza informațiilor extrase din răspunsurile participanțiilor la
chestionar
În ceea ce constă părerea participanțiilor la chestionar cu privire la nivelul de promovare al
turismului cultural din București, de pe o scală de la unu la cinci (cinci fiind nota cea mai mare),
aceștia au înregistrat 30 de voturi cu privire la nota trei, urmată de 19 voturi cu privire la nota
doi, urmată de zece voturi cu privire la nota unu, urmată de opt voturi cu privire la nota patru,
urmată trei voturi cu privire la nota cea mai mare. Așadar, numărul notelor inferioare de nota
medie este mult mai ridicată față de notele suprioare de nota medie. Drept metode de
îmbunătățire asupra promovarii turismului cultural în București, 42 voturi ale participanților la
chestionar constau în promovarea prin mai multe site-uri de socializare, 35 voturi asupra
promovării în instituțiile educaționale, 29 voturi asupra promovării prin intermediul mai multor
pachete turistice, 28 voturi asupra promovării prin mai multe oferte, 23 voturi asupra promovării
prin evenimentele diferitelor firme, 23 voturi asupra promovării prin intermediul mai multor
afișe și broșuri, 18 voturi asupra promovării prin intermediul mai multor spoturi publicitare și 12
voturi asupra promovării prin intermediul unor prețuri mai scăzute. Totodată, participanții la
chestionar au adăugat alte 5 modalități asupra îmbunătățirii promovării turismului cultural în
București, și anume: promovarea prin reconstituirea clădirilor, evenimente speciale ale
obiectivelor turistice, week-end-uri tematice, publicitățile distribuite pe Facebook și reorganizare
expoziții cât și explicații asupra evenimentelor. În ceea ce constă revenirea participanțiilor
chestionarului în București pentru vizitarea obiectivelor turistice culturale, 70% din aceștia
doresc să revină, 25% nu știu sigur, iar 5% nu doresc să revină.

36
3.3.2. Propuneri de îmbunătățire a turismului cultural în București
Ca propuneri de îmbunătățire a turismului cultural în București, putem transpune ideile dar
și părerile participanțiilor la chestionar, cu privire la promovare, calitatea serviciilor de cazare,
alimentație oferite în București, care reprezintă un element important al turismului cultural,
precum și atitudinea personalului, nivelul de pregărire al angajațiilor și nivelul de organizare din
cadrul obiectivelor turistice culturale din București. Așadar, în cazul serviciilor enumerate mai
sus, ar trebui implementate anumite reguli, pe care angajații hotelurilor și restaurantelor, să le
respecte cu strictețe.
Totodată, în ceea ce constă nivelul de organizare din cadrul obiectivelor turistice culturale
din București, este unul constant. În cazul anumitor obiective, nivelul este redus, drept exemplu,
unul din participanții la chestionar și-a spus părerea asupra unei întâmplări asupra vizitei la
Observatorul din București. Acesta împreună cu alți turiști (8 la număr), au vrut să viziteze
Observatorul, iar personalul din cadrul obiectivului, i-au informat că nu pot face turul deoarece
este nevoie de 10 persoane pentru a-l iniția, nu de 8 persoane, informație care nu este afișată pe
pagina oficială a obiectivului turistic. Așdar putem spune că nivelul de organizare nu este unul
eficient, la toate obiectivele turistice culturale din București, și tocmai de aceea trebuie luate
măsuri cu privire în acest sens.
O altă observație făcută de alt participant la chestionar, este faptul că pentru o desfășurare
mai eficientă a activității din intermediul obiectivelor turistice culturale din București, personalul
ar trebui să poate un echipament special, ca turiștii să știe pe cine să abordeze în caz de o
informație suplimentară sau chiar în cazul unui incident. Totodată, nivelul de pregătire al
angajațiilor trebuie să crească, deoarece, drept exemplu, în cadrul obiectivului turistic Casa
Ceușescu, ghidul turistic nu avea cunoștiințe suficiente asupra prezentării obiectivului în limba
franceză, pentru un grup francez programat special pentru acest serviciu de ghid turistic. Pentru a
atrage mai mulți vizitatori, consider că obiectivele turistice trebuie reamenajat, modernizate,
acest lucru aplicându-se mai des în cazul muzeelor, precum Muzeul Tehnicii și Muzeul Istoriei.
Promovarea obiectivelor turistice culturale trebuie îmbunătățită prin intermediul
Internetului, deoarece, în prezent, acesta este o sursă de informare esențială în viața oamenilor.
Mai exact, se pot realiza mai multe spoturi publicitare prin intermediul rețelelor de socializare,
precum Facebook sau Instagram. Totodată, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, se
pot face enevenimente care oferă turiștilor mai multe informații cu privire la obiectivul turistic
respectiv. Se pot realiza parteneriate între obiectivele turistice culturale sau chiar parteneriate cu
rețelele de transport public precum RATB sau Metrorex, pentru realizarea unor oferte, reduceri
cu scopul atragerii diferitelor segmente de clientelă. Consider că, este esențială și o platformă de

37
informare și consultare între instituții, autorități și public, aceasta fiind benefică și pentru
dezvoltarea unor parteneriate, așa cum am menționat și mai sus, dar și pentru a transpune
potențialilor vizitatori idei, evenimente, reduceri și informații așa fel încât să îl ofere acestuia
încredere și totodată, curiozitate.
Consider că, promovarea directă cu clientul, are impact mult mai mare asupra potențialilor
vizitatori, deoarece în acest fel informațiile asupra unor evenimente sau a obiectivelor turistice
culturale, ajung la receptor mult mai repede și clar. În același timp, potențialul vizitator poate
adresa întrebări astfel încât toate nelămuririle sau nivelul redus de informații să dispară și,
respectiv, să crească pentru a spori curiozitatea și pentru a se forma o relație de încredere între
serviciile oferite de emițător și receptor. Ca exemple de promovare directă, aceasta se poate
manifesta prin intermediul instituțiilor educaționale (școli, licee, universități ș.a.), prin anumite
evenimente manifestate în cadrul unor întreprinderi și, desigur, prin agențiile de turism.
Consider că, o altă modalitate eficientă și destul de sigură în îmbunătățirea promovării
turismului cultural, este cea prin intermediul agențiilor de turism. Circuitele turistice culturale, în
cadrul Bucureștiului, pot fi dezvoltate și utilizate atât de turiștii interni, cât și de cei
internaționali. În cadrul acestora, se pot utiliza metode de atragere a porențialilor turiști prin
oferirea mai mulor pachete turistice culturale, precum și oferte și reduceri de preț. Consider că,
putem atrage turiștii internaționali prin poze atrăgătoare ale obiectivelor turistice și prin
evenimente interesante și unice, atât pentru turismul cultural (vizitarea obiectivelor turistice,
asistarea la anumite evenimente culturale), cât și pentru turismul religios (pelerinaje la biserici și
mânăstiri care dispun de povești spirituale încântătoare), accesibile segmentelor de clientelă de
diferite vârste și de diferite religii.
Pentru o dezvoltare a segmentului de turism cultural din Municipiul București, consider că,
este necesară o elaborare a unor proiecte, cu scopul de a atrage antreprenori naționali și
internaționali, în abordarea unor viziuni antreprenoriale cu privire la activitatea potențial
culturală. În acest fel putem atrage investitori cu viziune, care ar putea schimba sau adăuga noi
aspecte asupra desfășurării unor activități culturale prin intermediul unor obiective culturale
unice în lume. Aceștia pot fi atrași prin punerea sau gestionarea comună a resuselor financiare de
către organizațiile publice și private, precum și accesarea fondurilor publice oferite special
pentru acest segment de desfășurare a activității sau prin oferirea unor programe de formare și
educare asupra finanțărilor prin intermediul unor fonduri europene.

38
CONCLUZII

Turismul cultural reprezintă o activitate prin care persoanele implicate călătoresc în afara
reședinței sale obișnuite, cu scopul de a acumula noi informații, de a trai noi experiențe, prin
intermediul atracțiilor culturale, precum manifestările și evenimentele culturale, vizitarea
obiectivelor turistice culturale (muzee, case memoriale, palate, monumente ș.a.), având ca scop
final obținerea unor aprecieri asupra naturii locului vizitat. Acesta se manifestă în Municipiul
București prin intermediul mecanismelor prezentate în lucrare, de la istoria și evoluția orașului,
până la promovarea acestuia prin diferite modalități.
Bucureștiul prezintă un potențial ridicat de dezvoltare din punct de vedere turistic datorită
ariei largi a obiectivelor turistice culturale printre care se pot menționa muzee, monumente,
palate ș.a., unice în lume, dar și datorită numărului ridicat al evenimentelor culturale și artistice.
Orașul dispune și de o capacitate de cazare turistică destul de amplă, dispunând de diverse tipuri
de unități de cazare cu diferite grade de confort. Un alt atuu este reprezentat de opțiunile de
alimentație pe care o persoană care practică turismul cultural în București le poate avea, acestea
fiind caracterizate atât de accesibilitatea pe care o prezintă, cât și de diversitatea acestora.
Rezultatele studiului de caz indică faptul că vizitarea obiectivelor culturale este unul din
motivele principale pentru care participanții la chestionar aleg o destinație de vacanță, precum și
faptul că istoria orașului, evenimentele locale și vizitarea obiectivelor turistice antropice
reprezintă factori de decizie în alegerea Bucureștiului drept destinație turistică. În ceea ce constă
obiectivele care sunt cele mai vizitate, acestea sunt muzeele, târgurile, evenimentele, palatele și
casele memoriale, opinia generală a participanților la sondaj fiind una pozitivă, aceștia descriind
obiectivele vizitate “frumose”, “elegante” și “unice”. Părerea participanțiilor la chestionar asupra
segmentului de promovare a turismului cultural, evidențiază faptul că acesta nu este dezvoltat
suficient, la potențialul lui maxim.
Principalele propuneri de îmbunătățire a turismului cultural în Municipiul București, este
nivelul de pregătire al personalului, precum și nivelul de organizare din cadrul obiectivelor
turistice. Un alt mod de îmbunătățire ar trebui promovarea obiectivelor turistice culturale prin
utilizarea rețelelor de socializare (Facebook, Instagram ș.a.) și agențiilor de turism (crearea mai
multor circuite turistice culturale, pelerinaje). Un alt element important care ar putea stimula
îmbunătățirea turismului cultural reprezintă elaborarea unor proiecte cu scopul de a aborda
diferite viziuni antreprenoriale cu privire la activitatea potențial culturală. Aceasta se poate
realiza prin intermediul unor antreprenori naționali și internaționali dispuși să investească în idei
și viziuni care să revoluționeze piața cultural turistică a Bucureștiului.

39
 BIBLIOGRAFIE

1) Anghel, L., D., 2009. Tehnici de promovare –Note de curs, [online] la adresa
http://www.langhel.ase.ro/tehnici%20promotionale%202009.pdf, accesat la 24 iunie 2018;
2) Antipa.ro, 2012, [online] la adresa http://www.antipa.ro/publicatii/, accesat la 24 iunie
2018;
3) ARCUB, 2016. Strategia culturală a municipiului București 2016- 2026. București,
Editura ARCUB, p.13;
4) ARCUB, 2016. Strategia culturală a municipiului București 2016- 2026. București,
Editura ARCUB, p.16;
5) ARCUB, 2016. Strategia culturală a municipiului București 2016- 2026. București,
Editura ARCUB, p.17;
6) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 377–342;
7) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 347;
8) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 343;
9) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 344;
10) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 345;
11) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 346;
12) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 348;
13) Comănescu, L., Ielenicz, M., 2009. România potențial turistic. București: Editura
Universitară, p. 350;
14) Cristureanu, C., 2006. Strategii si tranzactii in turismul international. București: Editura
C. H. Beck, p. 114;
15) Csapo, J., 2012. The Role and Importance of Cultural Tourism in Modern Tourism
Industry. In: Kasimoglu, M. ed., 2012. Strategies for Tourism Industry - Micro and Macro
Perspectives. Rijeka: Editura InTech, p. 201;

40
 16) Csapo, J., 2012. The Role and Importance of Cultural Tourism in Modern Tourism
Industry. In: Kasimoglu, M. ed., 2012. Strategies for Tourism Industry - Micro and Macro
Perspectives. Rijeka: Editura InTech, p. 203–204;
17) Csapo, J., 2012. The Role and Importance of Cultural Tourism in Modern Tourism
Industry. In: Kasimoglu, M. ed., 2012. Strategies for Tourism Industry - Micro and Macro
Perspectives. Rijeka: Editura InTech, p. 202;
18) Csapo, J., 2012. The Role and Importance of Cultural Tourism in Modern Tourism
Industry. In: Kasimoglu, M. ed., 2012. Strategies for Tourism Industry - Micro and Macro
Perspectives. Rijeka: Editura InTech, p. 205;
19) Fezi, B., A., 2010. Bucureștiul european. București: Curtea Veche Publishing, p. 13;
20) Ghinea, D., 1996. Enciclopedia geografică a României. Vol. 3 - (A–G). București:
Editura Enciclopedică, p. 228–236;
21) Ghinea, D., 1996. Enciclopedia geografică a României. Vol. 3 - (A–G). București:
Editura Enciclopedică, p. 236–238;
22) Ghinea, D., 1996. Enciclopedia geografică a României. Vol. 3 - (A–G). București:
Editura Enciclopedică, p. 291;
23) Institutul Național de Statistică, 2017. Activitatea de turism din anul 2017. Nr. 4.
București: Editura Institutului Național de Statistică, p. 2;
24) Institutul Național de Statistică, 2017. Activitatea de turism din anul 2016. Nr. 4.
București: Editura Institutului Național de Statistică, p. 2;
25) Institutul Național de Statistică, 2017. Activitatea de turism din anul 2015. Nr. 4.
București: Editura Institutului Național de Statistică, p. 2;
26) Institutul Național de Statistică, 2017. Capacitatea de cazare turistică existent la 31 iulie
2017. București: Editura Institutului Național de Statistică, p. 49;
27) Ivorschi, R., 2012. Analiza SWOT- instrument managerial pentru eficientizarea
activității. In: Institutul Național de Statistică, 2012. Romanian Statistical Review Nr. 5.
București: Editura Institutul Național de Statistică, p. 58-59;
28) Manole et. al., 2016. Evoluţia serviciilor turistice în România. În: Institutul Național de
Statistică, 2016. Revista Română de Statistică Supliment. București: Editura INSSE, p. 57;
29) Neacșu, N., Băltărețu, A. și Neacșu, M., 2012. Economia turismului. București: Pro
Universitaria, p. 35;
30) Nică, A., M., 2015. VALORIFICAREA TURISTICĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL –
MODALITATE DE CREȘTERE A COMPETITIVITĂȚII ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
ECONOMICE REGIONALE. București: Editura ASE, p. 9;

41
 31) Nistoreanu, P., 2005. Economia turismului- teorie și practică. București: Editura ASE, p.
1;
32) Nistoreanu, P., 2005. Economia turismului- teorie și practică. București: Editura ASE, p.
3;
33) Șandor, S., D., 2013. Metode și tehnici de cercetare în științele sociale. București: Editura
Tritonic, p. 77;
34) Suditu, B., 2016. Bucureștiul în locuințe și locuitori de la începuturi până mai ieri (1459-
1989). București: Editura Compania, p.18–19;
35) Țală, M., L., 2012. Religie. Cultură. Turism. București: Editura ASE, p. 43;
36) Țală, M., L., 2012. Religie. Cultură. Turism. București: Editura ASE, p. 44;
37) Click.ro, 2017, [online] la adresa https://www.click.ro/news/national/targul-de-craciun-
bucuresti-se-deschide-pe-1-decembrie-fata-palatului-parlamentului, accesat la 19 iunie 2018;
38) Geology.ro, 2014, [online] la adresa http://www.geology.ro/istoric/ accesat la 18 martie
2018;
39) Insse.ro, 2013, [online] la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR109D, accesat la 12
aprilie 2018;
40) Insse.ro, 2017, [online] la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART110B, accesat la 15
aprilie 2018;
41) Insse.ro, 2017, [online] la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR109B, accesat la 12
aprilie 2018;
42) Insse.ro, 2017, [online] la adresa http://statistici.insse.ro/shop/, accesat la 12 aprilie 2018;
43) MNLR.ro, 2018, [online] la adresa https://mnlr.ro/case-memoriale/casa-memoriala-tudor-
arghezi-martisor/, accesat la 18 martie 2018;
44) Muzeulbucurestiului.ro, 2018, [online] la adresa https://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-
theodor-aman.html, accesat la 18 martie 2018;
45) Romaniatv.net, 2017, [online] la adresa https://www.romaniatv.net/se-deschide-targul-
de-paste-din-capitala-programul-evenimentelor-cand-devine-calea-victoriei-pietonala-pentru-
prima-data_349144.html, accesat la 19 iunie 2018;
46) Siab.ro, 2018, [online] la adresa https://siab.ro/, accesat la 19 iunie 2018;

42
 47) Stirileprotv.ro, 2017, [online] la adresa https://stirileprotv.ro/cultura/cifrele-gigantice-ale-
catedralei-mantuirii-neamului-120-de-metri-inaltime-600-de-ferestre-100-000-mc-de-beton.html,
accesat la 19 iunie 2018;
48) Stirileprotv.ro, 2018, [online] la adresa https://stirileprotv.ro/stiri-despre/muzee-
bucuresti/, accesat la 24 iunie 2018;
49) Targuldeturim.ro, 2015, [online] la adresa http://www.targuldeturism.ro/despre/, accesat
la 19 iunie 2018;
50) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-
g294458-d1638746-Reviews-Hotel_Christina-Bucharest.html#REVIEWS, accesat la 19 iunie
2018;
51) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-
g294458-d1952911-Reviews Epoque_Hotel_Relais_Chateaux-Bucharest.html, accesat la 19
iunie 2018;
52) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-
g294458-d3505206-Reviews-Hotel_Cismigiu-Bucharest.html, accesat la 19 iunie 2018;
53) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa
https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-d13138619-Reviews-KANE-
Bucharest.html, accesat la 19 iunie 2018;
54) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa
https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-d3469196-Reviews-The_ARTIST-
Bucharest.html, accesat la 19 iunie 2018;
55) Tripadvisor.com, 2018, [online] la adresa
https://www.tripadvisor.com/Restaurant_Review-g294458-d8323684-Reviews-Bistro_GUXT-
Bucharest.html, accesat la 19 iunie 2018;

43
 ANEXE

Anexa 1 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune

București 2015
Sursa: Seria turism anul 2015, publicat de INS, [online] la adresa:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_turism_anul_2015.pdf, accesat
la data de 23.05.2018

44
 Anexa 2 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune
București 2016
Sursa: Seria turism anul 2016, publicat de INS, [online] la adresa:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_turism_in_anul_2016_1.pdf,
accesat la data de 23.05.2018.

Anexa 3 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune

București 2017
Sursa: Seria turism anul 2017, publicat de INS, [online] la adresa:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_turism_in_anul_2017_0.pdf,
accesat la data de 23.05.2018

45
 Anexa 4 Planul de sistematizare din 1935
Sursa: Fezi, B., A., 2010. Bucureștiul european. București: Curtea Veche Publishing, p.
111

Anexa 5 Arcul de Triumf Paris (1806-1836) și Arcul de Triumf București (1936)

Sursa: Fezi, B., A., 2010. Bucureștiul european. București: Curtea Veche Publishing, p. 71

46
 Anexa 6 Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni București (1896-1900) și Petit
Palais Paris (1898-1900)
Sursa: Fezi, B., A., 2010. Bucureștiul european. București: Curtea Veche Publishing, p. 70

Anexa 7 Muzeul Național de Istorie al României

47
 Sursa:https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rj
a&uact=8&ved=2ahUKEwju0q7I__jbAhUDKewKHSHGBZoQjRx6BAgBEAU&url=https%3A
%2F%2Fadevarul.ro%2Fcultura%2Fistorie%2Fmuzeului-national-istorie-romaniei-bucuresti-
inchide-cinci-ani-
1_55b7e61af5eaafab2c08ff13%2Findex.html&psig=AOvVaw12GrZ9dMFogcdQl2gop76R&ust
=1530365948023168

Anexa 8 Ateneul Român

Sursa:https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rj
a&uact=8&ved=2ahUKEwio-Mf8gPnbAhXN-
6QKHcxWD1cQjRx6BAgBEAU&url=https%3A%2F%2Fwww.news.ro%2Fcultura-
media%2Fdoi-laureati-ai-premiului-nobel-invitati-la-conferintele-ateneului-roman-in-2018-
1922404809002018011317570545&psig=AOvVaw0miZx8N1h5ISgQiK7FGAP0&ust=1530366
196412044

48