Sunteți pe pagina 1din 44

INTRODUCERE

Criza economică, mondializarea economiei, multiplicarea fenomenului de delocalizare a


intreprinderilor, evoluţia structurilor interne a marilor grupuri, fac să crească interesul pentru
dezvoltarea locală.
Adoptarea legii descentralizării creează cadrul juridic de acţiune a colectivităţilor locale,
prin care acestea se vor angaja în realizarea politicilor economice locale având drept scop:
- facilitarea dezvoltării economice locale;
- favorizarea menţinerii şi creării de locuri de muncă;
- reechilibrarea localizării întreprinderilor în profitul zonelor celor mai defavorizate.
Intervenţia economică locală s-a dezvoltat în contextul crizei economice ale cărei efecte
s-au făcut simţite pe plan local. In realitate, există fără îndoială o asimetrie între percepţia
costurilor inerente ale politicilor de dezvoltare locală şi efectele acestor politici asupra
colectivităţilor teritoriale1.
Una dintre principalele condiţii ale procesului de integrare a ţării noastre în Uniunea
Europeană a constituit-o reforma administraţiei publice. Lucrarea de faţă îşi propune să
abordeze acest aspect ţinând cont de teoriile şi practicile europene actuale.
Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite şi în
măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială. În această
transformare nu se poate face abstracţie de sistemul administraţiei publice din ţara noastră, de
necesitatea introducerii unei dimensiuni manageriale în acest domeniu.
Societatea românească se află într-un proces de schimbare în care toate elementele de
ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la
condiţiile prezente. Centrele urbane au căutat întotdeauna să atragă activităţi economice prin
politicile de dezvoltare economică locală ce apar ca un element de dinamică al noilor politici
urbane, sub impactul importanţei acordate aspectului social urban, al dezvoltării economice.
Transferurile de competenţe nu implică retragerea nici unei atribuţii a colectivităţilor
descentralizate ci dimpotrivă, ele le conferă acestora atribuţii noi. Transferul competenţelor nu
suprimă însă, în mod necesar, orice intervenţie a statului în domeniile respective.
Cooperarea locală reprezintă amenajarea spaţiului şi dezvoltarea locală care nu pot fi
concepute fără promovarea modurilor de cooperare în scopul realizării unor proiecte comune
ale colectivităţilor locale. La nivel regional se pot încheia înţelegeri interregionale, a căror
creare este propusă prin lege şi care pot lua forma unor instituţii publice cu caracter
administrativ constituite la cererea regiunilor.

1 Profiroiu, Marius,Managementul strategic al colectivităţilor locale, Ed. Economică 1999

2
CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL TURISMULUI ÎN PROFIL TERITORIAL

1. 1. PIATRA – NEAMŢ - PREZENTARE GENERALA


1.1.1. Date geografice
Puţine regiuni din România concentrează pe o suprafaţă atât de redusă un asemenea
număr de monumente, a căror valoare istorică este însoţită adesea şi de remarcabile calităţi
artistice. Iar dacă adăugăm la acestea şi numeroasele vestigii de interes arheologic, se poate
considera că patrimoniul oraşului Piatra - Neamţ oferă posibilitatea de a reconstitui - la
proporţii reduse, fireşte - toate etapele istorice care au marcat existenţa şi evoluţia socială
multimilenară de pe întregul teritoriu al ţării.
Piatra Neamţ, municipiul reşedinţă al Judeţului Neamţ, este situat la: 349 km de
Bucureşti; 135 km de Iaşi; 321 km de Cluj; 241 km de Braşov; 477 km de Oradea; 319 km de
Sibiu; 755 km de Belgrad; 712 km de Budapesta; 262 km de Chişinău; 918 km de Bratislava
Zona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se
parţial în Carpaţii Orientali, în regiunea subcarpatică şi în regiunea de podiş. Peisajul natural
este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi diferenţe mari de altitudine în cadrul
căreia principalul lanţ muntos scade în altitudine de la vest spre est. Există patru unităţi fizico-
geografice şi fiecare dintre ele are caracteristici bine definite: regiunea muntoasă, regiunea
subcarpatică, regiunea de podiş şi regiunea văilor. Astfel, teritoriu zonei este asemănător cu
un amfiteatru natural orientat către est. ( Anexa 1 – Harta Neamţ)
1.1.2. Date statistice
Densitatea populaţiei judeţului Neamţ este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp
în 1992). Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra - Neamţ şi Roman.
Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia
stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339
locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Populaţia activă a judeţului: 227.106
persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062 ; Populaţia inactivă a judeţului:
327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112 ; Pensionari: 132.590
persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801 ; Persoane aflate în şomaj: 35.656
Judeţul Neamţ se situează pe primele locuri în privinţa ratei şomajului. 2
Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.

2 Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

3
Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria
prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria
alimentară
Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două
municipii (Piatra Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov
şi Târgu Neamţ), 77 de comune şi 339 de sate.

1. 2. MANAGEMENTUL TURISMULUI
Dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să
respecte integritatea naturală, socială, economică a mediului, prin exploatarea resurselor
naturale şi culturale şi în interesul generaţiilor viitoare
În judeţul Neamţ există condiţiile necesare ca turismul să se dezvolte şi să revină la
nivelul anterior perioadei de tranziţie, putând reprezenta şi o sursă de venituri din afara ţării.
Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea celorlalte ţări aflate în
tranziţie. Amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc este
reflectată de o balanţă negativă a sectorului. În prezent, majoritatea turiştilor au venituri
reduse şi o putere limitată de cumpărare.
Pentru dezvoltarea unei strategii a turismului de masă este necesară concentrarea
resurselor până la nivel de masă critică pentru a deveni credibilă pentru tour-operatorii externi
şi liniile aeriene, precum şi o politică de mediu consecventă, de interzicere a activităţilor
poluante în zonele turistice. Pe de altă parte, judeţul Neamţ deţine un potenţial important
pentru dezvoltarea turismului de nişă la nivel local dacă se dezvoltă infrastructura necesară.

1. 3. MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE A TURISMULUI


Instrumentele de control şi verificare a calităţii serviciilor de turism în judeţul Neamţ,
sunt factorul cheie pentru managementul calităţii în domerniul turistic. A controla înseamnă a
măsura, iar fără a măsura înseamnă a nu se cunoaşte rezultatele şi nici dacă acestea corespund
obiectivelor fixate anterior. Dacă nu se măsoară, nu se poate şti care este randamentul
indivizilor, al proceselor, şi nici al organizaţiei.3
Evaluarea trebuie să cuprindă toată organizaţia şi în aceste condiţii managementul total
al calităţii, constituie un proces fundamental. Este suficient să amintim că procesul de
îmbunătăţire continuă, este definitoriu în procesul calităţii. Doar prin măsurare se poate

3 Dobrin, Cosmin, Popa, Ion, Metode,tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii pentru
administraţia publică, Eficon Press, Bucureşti, 2004

4
compara calitatea reală cu calitatea planificată şi pe baza rezultatului acestei comparaţii, se
stabilesc acţiuni corective şi de îmbunătăţire. Trebuie realizate anumite sondaje, trebuie
analizate evidenţele hotelurilor pentru a înţelege cine sunt clienţii predilecţi ai unei anumite
regiuni. Înţelegerea profilului clienţilor va determina înţelegerea unor metode optime de
promovare şi marketing pentru comunitatea respectivă.
Tipurile de potenţial clienţi şi vizitatori din judeţul Neamţ, precum şi metodele de
atragere a acestora sunt şi ele esenţiale pentru înţelegerea prezentului şi viitorului unei
investiţii de succes în turism.
Caracteristicile serviciilor fac ca şi controlul calităţii realizat asupra lor să se prezinte
anumite particularităţi. În primul rând, producerea serviciului este simultană cu realizarea sa.
Aceasta împiedică realizarea unui control de calitate al serviciilor înainte ca acestea să ajungă
la client, pentru a avea astfel posibilitatea de a le respinge pe cele ce nu corespund cu
standardele prevăzute. Dacă acestea nu corespund cu standardele, clientul primeşte un
serviciu deficient şi de regulă nu este posibilă rectificarea acestuia. În consecinşă, calitatea
trebuie să fie evaluată pe tot parcursul procesului. 4

1. 4. ECOTURISMUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ


Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un
generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe
tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor
acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea
turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice
alte efecte negative asupra mediului.
Dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii
importante:
• domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a
resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;
• domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în
condiţiile respectării diversităţii biologice;
• domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea
valorilor culturale.

4 Iarca, Denisa Mihaela; Diaconescu Ion, Cercetări în domeniul estimării calităţii şi eficienţei serviciilor în turism,
Ed. ASE, Bucureşti, 2007

5
Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macro-regionale de
ecosisteme este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme
naturale şi seminaturale care să includă toate tipurile de ecosisteme. Conectivitatea dintre
diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin coridoare naturale şi /
sau obţinută prin diferite lucrări de reconstrucţie ecologică, este o condiţie fundamentală
pentru atingerea obiectivelor conservării diversităţii habitatelor şi a sistemelor ecologice. În
spaţiile acestei matrice trebuie să se distribuie ecosistemele antropizate, ecosistemele urbane
şi rurale, complexele industriale şi reţeaua rutieră.
Pentru a garanta dezvoltarea socio-economică durabilă în judeţul Neamţ este absolut
necesar să se asigure conservarea unei structuri diverse şi echilibrate a Capitalului Natural şi
utilizarea resurselor şi serviciilor produse de acesta în limitele capacităţii de suport a
componentelor sale. Astfel conservarea Capitalului Natural presupune în principal menţinerea
unui raport acceptabil între ecosistemele naturale, seminaturale şi antropizate, cu menţinerea
heterogenităţii în cadrul fiecarui tip de ecosisteme şi asigurarea conectivităţii între aceste
ecosisteme.
Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului
durabil, turism care utilzează ca resurse spaţii naturale de excepţie, dar şi valori ale
patrimoniului cultural architectural, şi ea se referă îndeosebi la modificarea
comportamentelor, celor implicaţi în această industrie a turismului. 5
Piatra - Neamţ dispune de un capital natural foarte bogat, (Anexa 2. Foto 1.) care însă a
fost mult timp valorificat fără a se avea în vedere protecţia mediului, folosindu-se tehnologii
care au condus la crearea unor “zone fierbinţi”, cu poluare intensă a aerului, apei sau solului.
O problemă aparte o reprezintă şi marile cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri
urbane şi industriale. Ca urmare, refacerea şi protecţia mediului constituie o prioritate
esenţială pentru dezvoltarea României6.
Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale. Practic, în
sezonul estival, populaţia creşte considerabil, turismul exercitând o presiune semnificativă asupra
mediului, prin creşterea cantităţii de apă uzată menajeră, traficul rutier şi implicit a emisiilor auto
şi nivelurilor de zgomot se amplifică. Principalii factori de stres legaţi de practicarea
agrementului sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport şi managementul deşeurilor.
Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi
rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru

5 Bran, Florina,Istrate, I, Rosu, Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Ed. Economica, Bucuresti,
6 Rojanschi,Vladimir, Bran ,Florina, Politici şi strategii de mediu, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

6
comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,
cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

1. 5. TURISMUL UN POTENŢIAL INSTRUMENT DE DEZVOLTARE


ECONOMICĂ

Turismul poate reprezenta o componentă importantă a unei strategii de dezvoltare


economică comunitară. Dacă o comunitate dispune de atracţii naturale importante, de anumite
avantaje istorice sau culturale, de baze sportive, facilităţi pentru diverse evenimente şi alte
bunuri similare, atunci marketingul turistic poate atrage mai mulţi vizitatori în comunitatea
respectivă, care vor petrece timp şi cheltui bani pentru a beneficia de aceste avantaje. 7
Mai mult timp liber – tot mai frecvent, personalul angajat se pensionează din ce în ce
mai devreme; pensionarii – în special în Europa – merg în vacanţe de vară prelungite, în multe
situaţii angajaţii luându-şi mai multe vacanţe scurte.
Mai multe venituri disponibile pentru călătorii – studiile internaţionale realizate la
ora actuală au relevat faptul că familiile şi persoanele cheltuiesc un procent mai mare din
fondurile proprii pentru călătorii şi agrement.
Căutarea unei diversităţi a experienţelor în materie de agrement – există studii care
arată că vizitatorii îşi doresc adesea mai mult decât o simplă călătorie în munţi şi că ei caută
de fapt mai multă diversitate, prin experienţe de natură culturală, educaţională, şi alte forme
de agrement, relaxare şi noutate. (Anexa 3. Foto 2, Foto 3)
Mai multe opţiuni – Internetul a deschis o adevărată lume de opţiuni şi experienţe
vizuale, în timp ce utilizarea foarte largă a televiziunii aduce lumea în faţa potenţialilor
călători. Comunitatea municipiului Piatra - Neamţ deţinătoare de potenţial turistic şi cu
dorinţa de a-l dezvolta pot obţine beneficii economice şi de mediu. Se pot crea noi locuri de
muncă cu costuri de infrastructură inferioare şi costuri iniţiale mai mici decât în alte industrii.
În plus, turismul este o industrie fără furnale, fără zgomot sau camioane de mare tonaj.

7 Bran , Florina, Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economică; studiu de caz (silvicultura şi turism
Ed. ASE, Bucureşti, 2002

7
CAPITOLUL 2

ECO - ECONOMIA TURISMULUI ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ

2. 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MARKETINGUL URBAN


Scopul principal al aplicării tehnicilor de marketing asupra spaţiului urban al zonei
Piatra – Neamţ, este acela de a realiza o concordanţă între cererea şi oferta de produse
turistice. Actorii urbani pot obţine beneficii: rezidenţii se bucură de locuinţe mai bune, de
produse şi servicii; agenţii economici beneficiază de produse imobiliare bine echipate cu
utilităţi, spaţii de birouri şi alte elemente necesare derulării afacerilor; vizitatorii, fie că sosesc
din motive de afaceri (congrese, târguri, expoziţii) sau din motive turistice, beneficiază de
îmbunătăţiri generale şi văd oraşul mai atrăgător. O politică de marketing de succes poate
îmbunătăţi poziţia competitivă a zonei urbane.
Marketingul urban ca instrument de reorganizare pe scară largă a administraţiei oraşului
şi a procedurilor de planificare ale acesteia, care se concentrează mai mult asupra „clientului”
oraşului văzut ca „produs” (cetăţeni, întreprinderi, instituţii, investitori externi, vizitatori),
îndreptându-se spre un model în care relaţiile dintre actorii din interiorul oraşului sunt bazate
pe negociere şi comunicare şi nu pe regulamente şi conflict.
Elementele care sunt esenţiale marketingului general (cum sunt investigarea pieţei,
analiza grupurilor ţintă şi a competitorilor, elaborarea unui plan de marketing şi organizarea
8
unor campanii de promovare) vor fi, de asemenea, esenţiale marketingului urban.

2.1.1. Evaluarea calităţii atracţiilor şi a serviciilor administrative aferente


Această evaluare trebuie să ia în considerare următoarele:
ƒ Numărul de paturi din hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, cabane, campinguri sau alte
capacităţi de cazare existente într-o anumită zonă;
ƒ Calitatea cazării, cum ar fi numărul de “stele” (birourile regionale ale Ministerului
Transportului acordă aceste calificative);
ƒ Restaurantele, serviciile de catering şi ale servicii de alimentaţie publică, precum şi
calitatea serviciilor şi facilităţilor. De exemplu, cât de curate sunt restaurantele? Sunt
meniurile traduse într-o limbă străină?
ƒ Numărul şi calitatea angajaţilor instruiţi. Pot ospătarii să se adreseze într-o limbă
străină?

8 Popescu , Irina, Marketingul public, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

8
ƒ Alte servicii disponibile în regiune, cum ar fi servicii de ghid, divertisment,
închirieri de automobile şi de echipamente pentru maşini, drumeţii sau sporturi.

2.1.2. Reorientarea planului de marketing. Calitatea serviciilor - preambul al


activităţii de marketing
Pentru proprietarii de restaurante în zone turistice şi staţiuni de vacanţă cum este cazul
judeţului Neamţ, provocarea pare a fi şi mai mare: „seducerea“ unei clientele turistice care,
de multe ori, se teme să nu cadă în capcanele întinse turiştilor de mulţi pseudo-întreprinzători.
În acest caz, întreprinzătorul de bună credinţă poate recurge la alte câteva tehnici de atragere a
clientelei.
Este important de remarcat că în timp ce produsele sunt consumate, serviciile sunt
experimentate, simţite. Întreprinzătorul-prestator este (sau ar trebui să fie) un manager al
experienţelor clienţilor la fel de priceput pe cât este în executarea sarcinilor tehnice. Pe scurt,
clientul are o anumită percepţie asupra calităţii serviciilor, ceea ce poate conduce la „prima
lege în domeniul serviciilor“:
SATISFACŢIA = PERCEPŢIE – AŞTEPTARE
Dacă un client percepe serviciul la un anumit nivel dar aşteaptă ceva mai mult (sau
diferit), atunci el va fi nesatisfăcut. Semnificaţia acestei aparent simple formule rezidă în
observaţia că atât percepţiile cât şi aşteptările nu reflectă în mod necesar realitatea. Ambele
sunt mai degrabă o stare psihologică.
Concluzia în acest moment poate fi următoarea: îmbunătăţirea calităţii muncii poate fi
costisitoare şi greu de demonstrat; îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat poate costa mai
puţin, poate genera o atitudine mai responsabilă din partea angajaţilor şi poate fi cu mult mai
vizibilă pentru clienţi. Cu atâtea opţiuni variabile în marketing, e necesar ca rezultatele şi
eficienţa să fie măsurate continuu, iar planul de marketing să fie reorientat constant. Procesul
trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, dar multe dintre componentele planului ar putea
avea nevoie de corecţii mai frecvente, chiar în timpul desfăşurării lor. 9

2. 2. GHIDUL PENTRU CREEAREA PLANULUI DE PROMOVARE A


COMUNITĂŢII
Mai întâi, grupul de lucru ar trebui să caute atracţiile turistice existente şi potenţiale.
Atracţiile turistice care există deja în circuitele turistice trebuie evaluate, iar orice alte puncte
de interes care pot fi transformate în atracţii turistice trebuie identificate.

9 Tuclea, Claudia - Elena, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii din turism şi servicii, Ed. ASE, 2001

9
Evaluarea potenţialului turismului local
Grupul de lucru trebuie să evalueze situaţia existentă a facilităţilor din domeniul
turismului şi să sprijine structurile din zonă luînd în consideraţie următoarele:
Un inventar la nivelul comunităţii al atracţiilor turistice cunoscute şi potenţiale;
Evaluarea calităţii atracţiilor şi serviciilor de suport, din punctul de vedere al standardelor şi
normelor internaţionale de igienă şi siguranţă, precum şi din punctul de vedere al aşteptărilor
turiştilor;
Identificarea infrastructurii turistice iniţiale, inclusiv hotelurile şi alte spaţii de cazare,
restaurante, nevoile turiştilor şi resursele potenţiale.
Experienţa turismului în Piatra - Neamţ
Piatra - Neamţ a fost pus în situaţia să concureze cu alte destinaţii turistice din afara
blocului est-european, devenit rapid un „importator” net de servicii turistice. Pentru înţelesul
acestui raport, “exportul” de servicii turistice se referă la valoarea produselor turistice
achiziţionate de turişti în acestei zone, iar “importul” bunurilor turistice se referă la valoarea
bunurilor turistice achiziţionate de turiştii din România.
Industria turismului în Piatra - Neamţ angrenează la ora actuală 600 milioane EUR,
sumă care se aşteaptă să crească cu până la 4,3% în următorii 5 ani. Piatra - Neamţ oferă o
gamă largă de produse turistice, începând cu vizite culturale în principalele locaţii istorice şi
terminând cu vacanţe agroturistice. 10
Un Ghid Turistic al comunităţii
Scopul ghidului turistic este de a-i oferi clientului (fie el un grup, un agent de turism sau
o persoană privată) principalele informaţii necesare pentru a decide dacă doreşte să viziteze
obiectivul. (O ediţie într-o limbă străină este necesară dacă turiştii străini sunt şi ei o „ţintă” a
efortului de marketing).
Materiale de marketing şi pachetul promoţional
Orice comunitate implicată în turism şi în marketingul vizitatorilor are nevoie de un set
de materiale de bază care, împreună, reprezintă un pachet informativ care îl va încuraja pe
potenţialul vizitator să cheltuiască timp şi bani în acea comunitate. Iată elementele cheie ale
pachetului, la care se pot adăuga multe componente suplimentare.
Un calendar al evenimentelor
Scopul calendarului evenimentelor este de a-i oferi turistului o listă a evenimentelor din
cadrul comunităţii care ar putea încuraja prezenţa vizitatorilor. În unele cazuri este suficientă
listarea evenimentelor anuale. În altele, cu mai multe activităţi, sunt mai potrivite liste pentru

10 http://www.primariapn.ro/

10
şase luni. Festivalurile populare, târgurile de arte şi meserii, concertele simfonice şi alte
activităţi similare pot îmbogăţi experienţa vizitatorilor.
O hartă a comunităţii sau a zonei
Harta trebuie să identifice principalele atracţii pentru a-l ajuta pe vizitator să îşi planifice
traseul şi să ajungă în locurile dorite.
Broşuri individuale
Broşurile individuale ale obiectivelor turistice, hotelurilor, restaurantelor, centrelor
comerciale, oferă informaţii mai detaliate care îi permit vizitatorului să aleagă singur cum
doreşte să îşi petreacă timpul în comunitatea respectivă.
O mapă atrăgătoare pentru materialele informative
Efortul de promovare trebuie să ia în considerare ideea de a crea o mapă sau un alt
recipient pentru materialele informative distribuite în agenţiile turistice, hoteluri şi alte locuri
în care se pot afla turişti.
Video
În cazul în care există resursele necesare, un material video de 10 – 15 minute care să
prezinte comunitatea poate fi utilizat ca parte a pachetului promoţional pentru tur-operatorii
care vor aduce vizitatori cu autocarele.

2. 3. PLANUL DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN


ZONA PIATRA NEAMŢ - MARTIE 2006
Prin aplicarea noţiunilor teoretice prezentate anterior, au fost puse bazele unui Grup de
Lucru pentru Turism în Piatra - Neamţ care are drept obiective: finalizarea strategiei de
dezvoltare a turismului şi adoptarea ei de către adunarea generală a operatorilor din turism.
Forţa Grupului de Lucru pentru Turism rezidă în munca în echipă a partenerilor
Crearea grupului de lucru
Promotorii dezvoltării turismului în zona Piatra - Neamţ trebuie să se organizeze într-un
grup de lucru care să genereze anumite acţiuni comune, să integreze eforturile şi să
implementeze rezultatul. Ulterior, grupul poate fi transformat într-o asociaţie turistică propriu-
zisă.
Grupul de lucru este format din oficiali ai administraţiei publice locale pe care îi
interesează sau sunt implicaţi direct în activităţi legate de dezvoltarea turismului (spre
exemplu, directorii economici ai Consiliului Judeţean şi membrii aleşi ai Consiliului Local,
primarul etc.); operatori de voiaj sau turism; reprezentanţi ai agenţiilor de voiaj; asociaţii
turistice locale sau filiale locale ale asociaţiilor naţionale precum Asociaţia Naţională pentru

11
Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC); proprietarii sau directorii generali ai
hotelurilor, staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor sportive; reprezentanţii sectorul bancar şi
ai unei agenţii de dezvoltare regională. Ar trebui implicat şi reprezentantul local al
Ministerului Turismului.
Sarcina grupului ar trebui să fie aceea de a defini priorităţile, de a fixa obiectivele, de a
stabili diferite activităţi, de a identifica resursele financiare şi de a implementa diferitele
acţiuni (adică dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea strategiei turistice) pentru
comunitate (adică regiune, judeţ, oraş, comună). 11

Următoarele componente trebuie să fie luate în considerare pentru un ghid turistic bine
gândit:
ƒ O prezentare fotografică a atracţiilor şi ofertei comunităţii - imaginile spun o
poveste şi reprezintă un îndemn la vizitarea locului
ƒ O descriere sumară a obiectivului şi atracţiilor sale
ƒ Cazare – indicatori de calitate, număr de camere, adrese, numere de telefon şi fax,
adrese de e-mail şi servicii speciale
ƒ Restaurante – indicatori de calitate, facilităţi pentru organizarea de evenimente,
contacte, ore de funcţionare, posibilităţi de comunicare în limbi străine
ƒ Servicii pentru turişti – agenţii de turism, servicii de transport, comerţ (centre
comerciale, preţuri reduse)
ƒ Sugestii pentru pachete de turism – excursii de o jumătate de zi, de o zi, de două zile
etc., după publicul ţintă corelat cu potenţialul obiectivului
Modalităţi de analiză a opţiunilor de marketing
Există o varietate de strategii care depind de analizele menţionate mai sus şi de resursele
disponibile.
Excursiile de familiarizare constituie o strategie convenabilă ca preţ pentru promovarea
unei comunităţi şi obţinerea recunoaşterii. Comunitatea va organiza excursii pentru presă şi
pentru autorii rubricilor de turism din reviste, ziare şi publicaţii ale companiilor aeriene,
arătându-le timp de două sau trei zile atracţiile locale, modul de cazare, restaurantele,
atracţiile culturale şi alte puncte de interes. Costurile sunt în general suportate de către
societăţile comerciale locale, care oferă cazare gratuită, transport şi sponsorizare a unor
evenimente. Mapele de presă, fotografii şi subiectele interesante sunt necesare pentru a
completa vizitele efectuate de reprezentanţii presei. Rezultatele scontate includ – printre altele
– articole dedicate care pot apărea în presa de mare tiraj din România şi străinătate.

11 Bran , Florina , Ecoturism, Ed. Economică, Bucureşti 2000

12
Departamentul de Turism este gazda anuală a unui număr de excursii de familiarizare
pentru oaspeţi străini. Comunităţile locale trebuie să se coordoneze cu Departamentul pentru
Turism probabil pentru a extindere aceste programe în cazul în care nu sunt incluse în
itinerariile acestor călătorii.
Târgurile comerciale reprezintă cele mai bune strategii de relaţionare directă cu
potenţialii clienţi. Există două târguri importante în România sponsorizate de către
Departamentul de Turism. Unul dintre aceste târguri se concentrează pe turismul de grup,
intern şi internaţional. Standurile pentru marketing individual comunitar sunt disponibile la
costurile rezonabile. Aceste târguri constituie ocazii excelente de întâlnire a unor clienţi, de
programare şi rezervare, de diseminare a informaţiei, de creare unei baze de date cu clienţi.
Multe târguri internaţionale de turism sunt accesibile pentru promovarea comunităţilor.
Departamentul de Turism participă la multe dintre aceste târguri. În funcţie de profilul
comunităţii respective şi de resursele ei financiare, unul sau mai multe dintre aceste târguri
pot fi programate în calendarul de marketing.
Marketingul pe Internet implică o pagină de Internet bine construită şi adusă la zi în
mod regulat. Marketingul bazelor de date din judeţul Neamţ reprezintă unul dintre cele mai
bune şi mai eficiente moduri de a spori numărul de vizitatori. Situl trebuie să includă legături
către alte oferte ale comunităţii respective, astfel încât clientul să obţină cât mai multă
informaţie necesară planificării unei excursii reuşite. Calendarul evenimentelor trebuie să fie
menţinut permanent la zi. Situl trebuie să solicite adresele de e-mail ale clienţilor, care pot fi
utilizate în campaniile promoţionale viitoare şi cu ocazia altor promoţii speciale.
Publicitatea în presă - ziare, reviste, publicaţii comerciale şi televiziune – este utilă în
promovarea unui obiectiv turistic. Din cauza costurilor mai ridicate ale publicităţii comerciale,
reclamele trebuie să fie codate astfel încât cererile de informaţii şi ghiduri turistice să fie
măsurate şi să poată fi determinate costurile unitare. 12
Expedierea de e-mailuri promoţionale directe poate fi un mod bine direcţionat de a
obţine recunoaşterea unui obiectiv şi de a promova evenimente speciale, pachete de oferte în
afara sezonului şi alte eforturi de marketing. Baza de date pe care o construieşte o organizaţie
poate ajuta la orientarea acestor campanii de mesaje directe.

2. 4. RESURSE TURISTICE – ACCESUL ŞI EFICIENŢA LOR ECONOMICĂ


Cel mai important element pentru o bună promovare turistică în judeţul Neamţ constă în
a şti cât mai multe lucruri despre vizitatorii şi turiştii cărora li te adresezi. Care sunt grupurile

12 Bran , Paul, Economica valorii, Editura Economica, Bucuresti, 1995

13
sau persoanele care au cele mai mari şanse să viziteze locul? Ce tip de public corespunde
ofertei comunităţii sau zonei? E important să se cunoască care sunt cele mai valoroase atracţii
ale fiecărei comunităţi precum şi care sunt domeniile care necesită îmbunătăţiri pentru a
atrage un număr mai mare de turişti. Cu ajutorul acestor informaţii, devine posibil să
construieşti un program de marketing care să pună potenţialul existent în relaţie cu o nişă de
piaţă relevantă. În etapele iniţiale ale procesului de elaborare, poate că nu este o strategie prea
bună ca „ţinta” să o constituie clienţii pretenţioşi şi cu posibilităţi financiare semnificative.
Strategiile modeste pot fi mai bune. Deşi turiştii internaţionali pot aduce sume mai mari de
bani, eforturile de a-i atrage într-o anumită zonă vor fi mai costisitoare. 13
De unde îşi obţine o organizaţie de marketing informaţiile necesare în legătură cu
turiştii? Există foarte multe surse:
ƒ Unele Consilii Judeţene strâng informaţii privind gradul de ocupare a hotelurilor şi
gradul de colectare a taxelor pe locul de cazare, în cazul în care în zonă se percep astfel de
taxe. În judeţul Neamţ, spre exemplu, raportul pentru anul calendaristic precedent este de
obicei disponibil în luna august. Aceste informaţii trebuie să includă numărul de vizitatori din
România şi străinii. În judeţul Neamţ, 80% dintre turişti sunt români. Cei străini sunt
clasificaţi pe ţări de origine. Aceste rapoarte oferă informaţii şi privind durata şederii.
Utilizarea acestor informaţii poate contribui la o mai bună focalizare pe costurile financiare
promoţionale. De asemenea, pot fi utilizate pentru stabilirea unor valori de referinţă pentru
urmărirea şi determinarea în timp a eficienţei promoţionale şi financiare.
ƒ Departamentul pentru Turism din România emite rapoarte anuale privind numărul
turiştilor care vin în zona Piatra - Neamţ. Acest Departament pentru Turism are şi birouri
regionale în reşedinţele de judeţ, care pot oferi informaţii privind standardele şi calitatea
hotelurilor. Aceste oficii stabilesc sistemul de clasificare cu „stele” şi monitorizează
performanţele.
ƒ Capacităţile de cazare îşi ţin şi ele evidenţele lor referitoare la rata de ocupare şi
originea vizitatorilor. Contracte de colaborare pot fi încheiate pentru a facilita schimbul de
informaţii în acest sens, pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniul
marketingului.
ƒ Organizaţia care se ocupă de marketingul comunitar ar trebui să-şi dezvolte propriile
surse de date şi să-şi creeze propria bază de date.

13 Stoian , Marian, Practica gestiunii investiţiilor, Ed. ASE , Bucureşti 2003

14
Baza de date trebuie să includă diferite tipuri de date, inclusiv date despre clienţii actuali
şi potenţialele grupuri ţintă pornind de la următoarele elemente: 14
- Toate agenţiile de voiaj şi tur-operatorii din România cu numele, adresa, adresa de
email, numărul de telefon şi fax, domenii de specialitate;
- Toţi clienţii, individuali şi grupuri, care contactează un anumit obiectiv turistic
solicitând informaţii prin intermediul unei pagini de Internet, poştă, telefon sau fax;
- Birouri internaţionale ale agenţiilor de turism româneşti, în aproximativ 24 de ţări;
- Contacte de la hotelurile situate în zonele obiectivelor turistice şi ale agenţiilor de
voiaj interne.
Servicii turistice
Cel mai important element în promovarea unei comunităţi este acela de a oferi servicii
unui potenţial client la standarde de calitate cât mai înalte, fie că este vorba de o iniţiativă de
afaceri colectivă sau individuală. Materialele informative sunt şi ele necesare, precum şi
personalul instruit care să interacţioneze personal cu clientul.
Una dintre componentele cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor din
cadrul unui bun program de marketing îl constituie utilizarea paginii de Internet pentru
rezervări. Multe organizaţii de marketing dau posibilitatea efectuării de rezervări la hoteluri şi
oferă alte servicii online prin siturile lor de Internet. Un site de Internet al unei comunităţi
poate aduce date importante despre potenţialul client, informaţii care pot fi utilizate în cadrul
unui plan de marketing. 15
Alte servicii pot include materiale informative referitoare la un anumit obiectiv turistic,
disponibile la chioşcurile din hoteluri, puncte turistice, restaurante şi alte zone oficiale şi de
afaceri. Departamentul pentru Turism experimentează la ora actuală chioşcurile electronice,
care sunt testate în diferite comunităţi.
Analiza pieţei interne
Turismul intern reprezintă 59% din toate sosirile şi 56,7% din numărul înnoptărilor.
Sunt procente bune dar departe de nivelul la care ar trebui să se afle turismul intern.
Insuficienţa dotărilor de sport şi agrement şi lipsa unei promovări eficiente sunt principalele
explicaţii ale acestei situaţii.
Accentul ar trebui pus în viitorul apropiat pe sporirea vizibilităţii în interiorul României,
pe baza ocaziilor favorabile de călătorie şi petrecere a timpului liber în zona Piatra - Neamţ.

14 Ianos-Schiler Elena, Biji Elena Maria, Analiza statistico-economică a mutaţiilor în turismul românesc, Ed.ASE
15 Ioan Radu, Minodora Ursăcescu, Dorian Vlădeanu, Mihai Cioc, Sorin Burlacu, Informatică şi Management,
Ed. Universitară, Bucureşti, 2005

15
O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate,
cu ajutorul web site-ului existent, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism
din România şi prin alimentarea ei permanentă cu informaţii, calendar al evenimentelor,
actualizarea produselor şi alte lucruri similare; plasarea reclamelor în publicaţiile de turism
naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România.
Există câteva segmente de piaţă care merită o atenţie specială.
Ecoturismul.
Există deja o reţea de resurse şi de unităţi pentru ecoturism în zona Piatra Neamţ.
Campingurile, vilele şi cabanele sunt în interiorul sau în apropierea unor zone pitoreşti.
Studiile internaţionale arată că ecoturismul este o nişă de piaţă în creştere iar zona
Piatra-Neamţ este bine poziţionată astfel încât se poate începe capitalizarea
acesteia. Promovarea drumeţiei, a ciclo turismului şi a ciclismului montan prin marcarea
traseelor, amenajarea unor locuri de odihnă, cazare, masă şi agrement, prin editarea de ghiduri
şi hărţi.
Mini-vacanţe şi turişti de week-end.
Raportul asupra locurilor care merită a fi văzute arată că "urmare a unui studiu
sociologic desfăşurat în judeţele limitrofe judeţului Neamţ, s-a ajuns la concluzia că motivele
principale pentru care respondenţii respectivi au vizitat zona Piatra Neamţ ca turişti sunt
următoarele: peste 40% au vizitat obiectivele istorice, culturale şi naturale, 26% au petrecut
mini-vacanţele şi concediul anual, 17% au petrecut week-end-ul în zonă". Dezvoltarea de
locuri adecvate pentru petrecerea week-end-urilor şi mini vacanţelor pe văile munţilor din jur.
Turişti străini.
Datele actuale arată că între 29 şi 43% din turişti vin în zona Piatra - Neamţ din alte
ţări, 75% dintre aceştia provenind din şapte ţări. Unii turişti străini tind să stea pentru perioade
mai lungi de timp, unii folosesc zona Piatra Neamţ ca destinaţie primară pentru şederi mai
lungi sau ca loc de tranzit (de înnoptare) în cadrul tururilor organizate. Principalele pieţe
externe de origine pentru turiştii sosiţi în 2007 şi 2008 sunt prezentate în (Anexa 4 Tabel 1.)
Turismul de afaceri.
Raportul asupra locurilor care merită a fi văzute menţionează turismul de afaceri ca un
posibil segment de marketing. Turismul de afaceri (simpozioane, reuniuni, sesiuni ştiinţifice)
îndeplineşte toate cerinţele în Hotelului Central din Piatra - Neamţ care deţine o sală de
conferinţe dotată cu facilităţile corespunzătoare care ar putea fi locul potrivit pentru convenţii
de afaceri şi pentru turism. 16

16 Androniceanu, Armenia, Managementul schimbării organizaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2003.

16
Totuşi, multe din unităţile de cazare au facilităţi limitate pentru organizarea de întâlniri
de afaceri şi acesta este probabil un segment de marketing de explorat pe termen mai lung.
Dacă în strategia de dezvoltare a municipiului Piatra - Neamţ ar fi inclusă construcţia unui
centru de conferinţe şi afaceri în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, latura
turismului de afaceri ar putea creşte considerabil.
Grupuri ţintă:
ƒ Turişti români din judeţe precum Iaşi, Vaslui, Bacău, Galaţi, Tulcea, Brăila,
Constanţa
ƒ Turişti străini în special din Italia, Israel, Germania, Franţa, Spania, Marea Britanie
ƒ Parteneri, operatori turism
ƒ Cetăţenii municipiului

2. 5. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ZONA PIATRA NEAMŢ

Industria Turismului s-a dezvoltat foarte repede, în special în ultimii 20 de ani. Această
industrie este una dintre cele mai bine dezvoltate din toată lumea şi aduce anual un profit
demn de luat în seamă. “Industria turismului crează noi locuri de muncă, creştere economică a
ţării şi sprijină dezvoltarea infrastructurii”, creînd locuri de muncă pentru o parte însemnată a
populaţiei. 17
Un studiu efectuat în 2003 de către Prefectura Judeţului Neamţ a analizat atracţiile
turistice ale judeţului. Raportul a fost intitulat "Turism - Locuri ce merită a fi vizitate în
judeţul Neamţ". Analiza extinsă a fost împărţită în patru secţiuni: peisajul natural şi
topografia, obiectivele turistice, funcţionalitatea turismului şi strategiile de dezvoltare a
turismului.

2. 5. 1. TIPURI DE TURISM
Turism montan
Obiectivul turistic central al judeţului Neamţ care înregistrează cel mai intens aflux
turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munţii Hăşmaş, Bistriţa, Tarcău, Stânişoara,
accesul către aceasta fiind uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin
Cheile Bicazului. (Anexa 4 Foto 4) Munţii Hăşmaş, alcătuiţi din roci calcaroase, cuprind o
vastă zonă carstică, caracterizată prin peşteri, chei şi praguri.

17 Manolescu , Aurel, Managementul resurselor umane, Ed. Economică, 2003

17
Turism cultural-ecumenic
Judeţul Neamţ are o bogată moştenire istorică, evidenţiată prin muzee (Muzeul de
Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Folclor, case memoriale
(Calistrat Hogaş, Ion Creangă), cetăţi medievale (Cetatea Neamţului), catedrale, şi mai ales
manăstiri, cunoscute pe plan internaţional - Agapia, Văratec, Sihla, Sihastria, Bistriţa, Horaiţa
– adevărate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din judeţ. (Anexa 5. Foto 5)
Emblematic pentru resedinta de judet, municipiul Piatra - Neamt, este Complexul
medieval din zona centrală, edificat în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, alcătuit din Curtea
domnească (1468), Biserica Sf. Ioan şi Turnul-clopotniţa (1497). (Anexa 5. Foto 6 )
Turism rural si agroturism
Adevărat remediu împotriva vieţii aglomerate a oraşelor, a zgomotului şi factorilor de
stres, satul românesc, purtător de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunităţi de
recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor poporului român.
Filiala ANTREC Neamţ – Asociaţia Naţională de Turism Ecologic, Rural şi Cultural
este un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice şi
manifestări, servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice clasificate la
categoria 2,3 si 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentrează în Ceahlău -
Durau, Filioara - Agapia, Vanători - Neamţ, (Anexa 6. Foto 7.), Viişoara, Vaduri, Farcaşa,
Piatra - Neamţ, Almaş, Tg. Neamţ, Tupilaţi, Bicazu Ardelean.
Ecoturism
Unul dintre avantajele majore ale judeţului Neamţ, în comparaţie cu destinaţiile turistice
consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului,
fapt concretizat prin numeroasele rezervaţii naturale: Parcul Naţional Ceahlău, Parcul
Naţional Vânători Neamţ, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Pădurea Goşman, Poliţa cu Crini, Codrii
de Aramă, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii flora şi
fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroasele
râuri şi lacuri. (Anexa 6. Foto 8.)
Turism balnear
Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind
resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de
agrement. Astfel, în apropierea oraşului Târgu Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Balţăteşti
este renumită prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate
în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii,
dermatologice. Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se

18
aseamană prin compoziţia lor cu apele de la Ischil (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim
(Weimar); atât apele minerale, cât şi nămolul de aici, au fost apreciate de mulţi turişti străini
pentru calităţile lor curative.
Turismul ştiinţific prin participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice, colocvii, cursuri
internaţionale, stimulat şi de existenţa, pe de o parte, a rezervaţiilor naturale şi arheologice:
Parcul Naţional Ceahlău – cu numeroase rarităţi floristice, faunistice şi geologice, Parcul
Naţional Vânători Neamţ - cu unica rezervaţie de zimbri din ţară, rezervaţiile forestiere Codrii
de aramă şi Pădurea de argint din zona Targu Neamţ, Parcul Naţional Cheile Bicazului –
Hăşmaş. (Anexa 7. Foto 9)
Cultura Precucuteni-Cucuteni este reprezentată în judeţul Neamţ de peste 150 staţiuni şi
puncte arheologice, unele dintre acestea fiind recunoscute în cercurile ştiinţifice din ţară şi
străinatate Expoziţia permanentă din Corpul B al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra
Neamţ nu reprezintă decât Primul muzeu exclusiv Cucuteni din România. Perioada clasică de
dezvoltare a civilizaţiei dacice pe teritoriul judeţului este pusă în evidenţa îndeosebi prin
staţiunile arheologice de la Piatra Neamţ – Bâtca Doamnei şi Cozla, Piatra Şoimului –
Horodiştea.
Turismul de sejur
Structurile de cazare existente pe întreg teritoriul judeţului - de la cabane, vile, pensiuni
rurale şi agroturistice, până la hotelurile de 2-3 stele - oferă ocazii unice de petrecere a
vacanţelor în mijlocul tradiţiilor şi obiceiurilor moldave, în toate zonele cu potenţial turistic.
În Neamţ există numeroase posibilităţi de odihnă şi recreere datorită bioclimatului
stimulent cu efecte pozitive asupra organismului, datorită aeroionizării negative, a aerosolilor
răşinoşi, precum şi izvoarelor de ape minerale, condiţii ce creează cadrul favorabil realizării
climatoterapiei profilactice sau curative în tratarea diverselor afecţiuni: nevroză, surmenaj
fizic şi intelectual, afecţiuni ale glandei tiroide, afecţiuni respiratorii şi pulmonare: zona
Bisericani, în apropierea oraşului Piatra Neamţ; staţiunile balneo-climaterice Balţăteşti şi
Oglinzi, din zona Târgu Neamţ; zona mănăstirilor, zona muntoasa, a lacurilor, care oferă
organizarea unor activităţi recreative ca pescuitul, vânătoarea, drumeţii, alpinism.
Turismul de tranzit este prezent în primul rând datorită poziţiei geografice a judeţului
Neamţ, care este traversat de drumul european E85 şi drumurile nationale DN 15, DN 15C,
DN 15D, DN 12 si DN 17, asigurând accesul de la şi spre judeţele vecine Bacău, Harghita,
Vaslui şi Iaşi. Practicat în interes de serviciu, interes de afaceri sau personal, deseori acest tip

19
de turism este dependent şi favorizat de celelalte tipuri de turism – montan, balneo-climateric,
turism rural şi agroturism, ecoturism. 18
Turismul de week-end este practicat în Neamţ în special în zona montană şi
subcarpatică, datorită reliefului şi accesului rapid către zonele de interes. Sfârşitul de
săptămână constituie o bună oportunitate pentru a vizita obiectivele turistice ale judeţului sau
pentru a petrece câteva zile în mijlocul naturii, atât de generoasă în judeţul Neamţ. Pădurile,
lacurile, salba de mănăstiri, numeroasele monumente istorice, peisajele spectaculoase oferă
turiştilor imaginea completă a unor locuri de neuitat.
Turismul pentru pescuit sportiv şi de vânătoare este favorizat de bogăţia fondului
cinegetic şi piscicol, precum şi de existenţa cabanelor de vânătoare. Sportul ecvestru este
prezent prin existenţa unei Baze hipice în imediata apropiere a municipiului Piatra Neamţ.
Lacul de acumulare Vaduri, Pângăraţi, Bâtca Doamnei facilitează practicarea sporturilor
nautice, plimbări cu bărci, hidrobiciclete şi alte ambarcaţiuni. (Anexa 7. Foto 10.)

2. 5. 2. OFERTE TURISTICE
Municipiul Piatra Neamţ, supranumit “Sinaia Moldovei” sau „Perla Moldovei”, este
atestat documentar din anul 1387 şi găzduieşte obiective turistice, cum ar fi:
• Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (cu valoroasa colecţie Cucuteni), Muzeul de
Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii;
• Complexul medieval Curtea Domnească (cu Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Turnul
lui Ştefan cel Mare, ziduri, scări, arcade, pivniţele Curţii Domneşti);
• Casa Memorială “Calistrat Hogaş” ;
• Parcul Zoologic;
• Lacul Bâtca Doamnei ce va fi amenajat ca bază nautică pentru sporturi nepoluante;
• Cetatea dacică Bâtca Doamnei ;
• Amenajările turistice din zona ştrand (cu bazine de înot, terenuri de tenis, volei,
handbal, pistă bowling, discotecă);
• Parcul Cozla, care urmează a fi amenajat ca staţiune turistică pentru sporturi de
iarnă şi de vară, staţiune ce este legată de oraş printr-o linie de telecabină;
• Vârful Pietricica ce va fi legat de oraş printr-un lift înclinat;
• Cărările şi poienile de pe Cârloman şi Cernegura;
• Poiana de la poalele Cozlei din capătul străzii Dragoş Vodă, unde va fi amenajat un
centru de sănătate pentru oameni sănătoşi (orientat pe medicina preventivă).

18 Hera Ligia, Emilian Radu,,Adaptarea turismului românesc la structurile Comunitîţii Europene, Ed. ASE, 2002

20
CAPITOLUL 3

POLITICI ŞI STRATEGII PRIN ACTIVITATEA ECO -TURISTICĂ

3. 1. OBIECTIVUL STRATEGIC
Transformarea zonei Piatra Neamţ dintr-o zonă de tranzit într-o destinaţie turistică.

Cel mai important element pentru o bună promovare turistică în judeţul Neamţ constă în
a şti cât mai multe lucruri despre vizitatorii şi turiştii cărora li te adresezi. Care sunt grupurile
sau persoanele care au cele mai mari şanse să viziteze locul? Ce tip de public corespunde
ofertei comunităţii sau zonei? E important să se cunoască care sunt cele mai valoroase atracţii
ale fiecărei comunităţi precum şi care sunt domeniile care necesită îmbunătăţiri pentru a
atrage un număr mai mare de turişti. Cu ajutorul acestor informaţii, devine posibil să
construieşti un program de marketing care să pună potenţialul existent în relaţie cu o nişă de
piaţă relevantă.

3. 2. OBIECTIVELE SPECIFICE
1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
2. Creşterea calităţii si diversificarea ofertei turistice
3. Promovarea eficientă a oportunităţilor turistice
3. 2. 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
• Imbunatatirea infrastructurii locale de transport
• Facilitarea legaturii cu drumurile europene
• Reabilitarea urbana in scopul cresterii atractivitatii turistice
• Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement si ecoturismului
• Dezvoltarea infrastructurii turismului de afaceri
• Dezvoltarea infrastructurii turismului cultural – religios

3. 2. 2. Creşterea calităţii şi diversificarea ofertei turistice.


• Facilitarea schimbului si răspândirii informaţiilor în special prin intermediul noilor
tehnologii
• Îmbunatăţirea pregatirii în scopul creşterii nivelului de calificare în industria
turismului
• Îmbunatăţirea nivelului calitativ al produselor turistice
• Promovarea protectiei mediului în scopul dezvoltării durabile a turismului

21
• Utilizarea Tehnologiei Informaţionale şi de Comunicare pentru a culege, procesa şi
distribui informaţia
• Amenajarea zonelor cu potenţial piscicol, cinegetic, etnografic şi ambiental
deosebit, în scopul dezvoltării turismului
Obiective
ƒ Efectuarea unui studiu de marketing privind potenţialul turistic al zonei Piatra
Neamţ şi elaborarea unui plan de dezvoltare a turismului care să ia în considerare experienţa
internaţională şi resursele locale;
ƒ Dezvoltarea turismului pe nişă de piaţă: turismul cultural specializat (transformarea
Teatrului Tineretului într-un centru de masterat pentru absolvenţii de teatru şi a Vacanţelor
Muzicale în cursuri de măiestrie pentru studenţii de la conservator);
ƒ Stabilirea profilului, perioadei de desfăşurare şi a modalităţilor de promovare ale
Festivalului de teatru în baza unui studiu de marketing;
ƒ Utilizarea turistica a tuturor evenimentelor cultural-artistice şi a celor de mediu;
ƒ Crearea unui oficiu de promovare a turismului care să ţină legătura cu unităţile
hoteliere pentru a permite utilizarea spaţiilor de cazare disponibile;
ƒ Stimularea, prin oferirea de facilităţi, a înfiinţării de firme furnizoare de noi servicii
turistice – ghizi, companii de transport, firme care să închirieze automobile, biciclete şi
echipamente sportive, agenţii de promovare a turismului;
ƒ Prevenirea distrugerii mediului construit prin determinarea comisiei de urbanism să
ia în considerare factorii legaţi de moştenirea culturală, de zonare şi de normele europene ;
ƒ Utilizarea standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, alimentaţie publică şi
alte servicii de turism, conceperea programelor de formare şi de autorizare;
ƒ Dezvoltarea politicilor de formare în parteneriat cu şcolile locale şi experţi
internaţionali; Utilizarea standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, alimentaţie
publică şi alte servicii de turism, conceperea programelor de formare şi de autorizare;
ƒ Valorificarea resurselor naturale prin crearea de noi oferte/produse turistice
(utilizarea dotărilor din Parcul Cozla pentru promovarea sporturilor alternative: parapanta,
deltaplan, mountain bike, skate board, paint ball, ATV - autovehicule de teren variat);
ƒ Utilizarea de pasapoarte culturale si de acces la diversele dotari turistice si de
agrement;
ƒ Creşterea accesibilităţii si răspândirea informaţiei cu ajutorul noilor tehnologii şi
instrumente;

22
ƒ Dezvoltarea utilităţilor de reţea, interoperabilitatea şi integrarea sistemelor pentru
managementul afacerilor şi comerţul electronic;
ƒ Crearea de parteneriate în vederea schimbului de informaţii şi de exemple de bună
practică;
ƒ Atragerea, stimularea si menţinerea forţei de muncă specializate în sector;
ƒ Sprijinirea micilor firme în scopul promovării competitivităţii;
ƒ Stabilirea şi adoptarea indicatorilor pentru măsurarea calităţii în turism si acordarea
de etichete Eco;
ƒ Sprijin nefinanciar pentru implementarea sistemelor de calitate (consultanta,
consiliere);
ƒ Prevenirea si reducerea impactului turismului asupra mediului;
ƒ Controlul dezvoltării transportului in turism;
ƒ Crearea unui sistem de rezervare online;
ƒ Explorarea posibilităţii de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de
pe teritoriul municipiului şi zonei Piatra - Neamţ.

3. 2. 3. Promovarea eficientă a oportunităţilor turistice


Atracţiile naturale pot fi munţii, lacurile, râurile, peşterile, monumentele naturii sau
anumite peisaje deosebite, rezervaţii naturale protejate sau parcuri naţionale, climatul - spre
exemplu, ierni mai lungi pentru iubitorii de schi la altitudini ridicate.
Obiective
ƒ Promovare oraşului şi zonei pe un sistem cost scăzut/impact ridicat care să
folosească avantajele considerabilei diaspora din Piatra Neamţ;
ƒ Determinarea publicării în presa de specialitate naţională şi internaţională de articole
despre oportunităţile de turism din zona Piatra Neamţ; Jurnalişti români şi străini vor fi
periodic invitaţi să viziteze gratuit zona;
ƒ Stabilirea unui lobby care să livreze acelaşi mesaj atât politicienilor români şi
străini, cât şi liderilor media. Mesajele pentru lobby vor fi dezvoltate public şi promovate cu
maximum de mijloace;
ƒ Promovarea zonei Piatra Neamţ la târgurile naţionale de turism din România;
ƒ Dezvoltarea unui brand al zonei;
ƒ Conceperea şi editarea în parteneriat public-privat a unor materiale promoţionale de
calitate (monografii, albume, pliante, ghiduri, vederi, broşuri, hărţi, CD-uri etc);

23
ƒ Încheierea de parteneriate judeţene, regionale şi interregionale şi utilizarea
avantajelor colaborării cu Agenţiile de Promovare a Turismului din Harghita şi Suceava;
ƒ Clasificarea priorităţii obiectivelor de promovat în funcţie de audienţă, accesibilitate şi
cost;
ƒ Producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti
pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă, precum şi în alte scopuri
promoţionale;
ƒ Dezvoltarea unor relaţii funcţionale cu scriitorii de jurnale de călătorie din România
şi încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre zona Piatra Neamţ;
ƒ Dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene române şi străine şi promovarea prezentărilor
turistice despre zona Piatra Neamţ în publicaţiile lor;
ƒ Editarea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente lunare;
ƒ Identificare resurselor financiare oferite de Ministerului Transporturilor, şi
Turismului pentru publicarea ghidurilor turistice în limbi străine;
ƒ Conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile;
ƒ Montarea de panouri publicitare, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, în
gară, autogară, etc.
ƒ Folosirea Agendei 21 si a etichetelor eco-în acţiunile de promovare;
ƒ Analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru direcţionarea activităţii de
promovare;
ƒ Negocierea cu Ministerul Turismului în vederea creării şi folosirii software-ului
pentru un punct de informare la Piatra - Neamţ;
ƒ Crearea unei baze de date împreună cu operatorii şi tur-operatorii din turism precum
şi cu persoanele care au nevoie de informaţii turistice;
ƒ Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi
atragerea industriei turistice pentru a asigura feed-back-ul; analizarea periodica a rezultatelor
în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.

3. 3. STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE INFRASTRUCTURII DE


TRANSPORT ŞI IMPACTUL ECONOMIC
Dezvoltarea infrastructurii de transport are implicaţii majore în dezvoltarea economică a
zonei Piatra - Neamţ, stimulând regiunile mai puţin dezvoltate şi creşterea economică a
acestora. Atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea parcurilor industriale şi stimularea
turismului sunt numai câteva sectoare influenţate în mod direct de dezvoltarea infrastructurii

24
de transport. Industria materialelor de construcţii şi crearea de noi locuri de muncă sunt
puternic influenţate de dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, infrastructura de
transport realizată la standarde europene, conectată corespunzător la reţeaua de transport
europeană, implică o creştere substanţială a comerţului interior şi exterior.
În viitor se preconizează dezvoltarea reţelelor de comunicaţii terestre, cu accent pe
extinderea reţelei de autostrăzi, pe modernizări de drumuri existente, poduri, cu toate
facilităţile limitrofe moderne. România îşi va spori considerabil reţeaua de autostrăzi, care în
acest moment este deficitară, pentru intensificarea traficului de persoane şi marfă şi creşterea
19
siguranţei acestuia.
Dezvoltarea infrastructurii de transport are implicaţii majore în dezvoltarea economică a
judeţului Neamţ, stimulând regiunile mai puţin dezvoltate şi creşterea economică a acestora.
Atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea parcurilor industriale şi stimularea turismului
sunt numai câteva sectoare influenţate în mod direct de dezvoltarea infrastructurii de
transport. Industria materialelor de construcţii şi crearea de noi locuri de muncă sunt puternic
influenţate de dezvoltarea infrastructurii de transport.

3. 4. COMPONENTA ECOLOGICĂ A STRATEGIEI DE TURISM


Ecoturismul reprezintă una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinţă de creştere
în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe
ţări ale lumii care consideră că ariile protejate sunt o parte esenţială a ofertei turistice, au făcut
ca turismul în natură şi ecoturismul să reprezinte elemente importante ale industriei turistice.
Aplicarea ecoturismului în judeţul Neamţ, ca model de dezvoltare a turismului, cu
deosebire în zonele protejate şi a principiilor sale are o dublă ţintă: pe de o parte valorificarea
integrată a resurselor naturale şi culturale de excepţie, cu îmbunătăţirea calităţii vieţii în
comunitatea locală, iar pe de altă parte satisfacerea motivaţiilor şi cerinţelor turiştilor în
20
concordanţă cu conservarea mediului pentru generaţiile viitoare.
Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism
practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul
mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze
interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a
resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

19 Gheorghe Ion, Economia transportului urban public de pasageri, Ed. ASE, Bucureşti, 2002
20 Bran ,Florina, Politici şi strategii de mediu, Ed. Economica, 2002

25
Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un
generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe
tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor
acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea
turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice
alte efecte negative asupra mediului.
Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi
rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru
comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,
21
cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

21 Bran, Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

26
CAPITOLUL 4

ANALIZAREA, ORGANIZAREA ŞI AMENAJAREA ACTIVITĂŢII


TURISTICE ÎN ZONA PIATRA - NEAMŢ

4. 1. INDICATORI DE DETERMINARE A POTENŢIALULUI TURISTRIC

4. 1. 1. Capacitatea de cazare existentă şi utilizată


În municipiul Piatra Neamţ există 11 unităţi de cazare (4 hoteluri, 5 pensiuni turistice
urbane, o tabără de elevi şi preşcolari şi un camping) din totalul de 78 existente în judeţ
(12,8%). Pe lângă acestea, mai există o serie de pensiune aflate în imediata vecinătate a
oraşului neluate în calcul în această analiză.
Capacitatea totală de cazare în număr de locuri zile a fost în 2008 de 290.383, dintr-un
total de 1.150.550 la nivelul judeţului (25,2%), repartizată astfel: 212.084 în hoteluri, 3.496 în
campinguri, 62.581 în tabere de elevi şi preşcolari şi 12.022 în pensiuni turistice urbane.
În 2008 s-a înregistrat o crestere de 1.200 locuri faţă de capacitatea totală de cazare
existentă în 2006. 22

Capacitatea de cazare pe tipuri de structuri de primire (2008)

4% 1%

22% Hoteluri
Tabere
73% Pensiuni
Campinguri

22 http://www.primariapn.ro/

27
Numărul de turişti cazaţi în 2008 a fost de 55.991 (43,3% din totalul judeţean de
129.300), repartizaţi astfel: 49.598 în hoteluri, 288 în campinguri, 4.005 în tabere de elevi şi
preşcolari si 2.090 în pensiuni turistice urbane.
Numărul de înnoptări a fost de 87.376 (29% dintr-un total de 301.342), repartizaţi
astfel: 72.466 în hoteluri, 320 în campinguri, 12.135 în tabere de elevi şi preşcolari si 2.455 în
pensiuni turistice urbane.
Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune a fost de
30,1% pe total, de 34,2% în hoteluri, de 9,2% în campinguri, de 19,4% în tabere de elevi şi
preşcolari şi de 20,4% în pensiuni turistice urbane.
Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică la nivelul întregului sector de
cazare al judeţului a fost de 26,2%. Deci, indicele de utilizare a fost peste medie în cazul
hotelurilor şi sub medie pentru celelalte tipuri de unităţi de cazare. 23

Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare (ian 2007 - ian 2008)

50
45 45.9

40 40.4
35 34.3 33.6 34.1
30.6 32 31.9
30 29 29.8 28.8
27.2 27 National
%25 25 24.2
21.9 20.9 21 22.4 23.5 Judetean
20 20.6
19.1 17.9
16.6
15
12.4
10 9.6
5
0
ian. f eb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
1)

Capacitatea de cazare clasificată la sfârşitul anului 2008 la nivelul judeţului Neamţ era
de 922.727, în creştere cu 126.862 (15,9%) faţă de cea de 795.865 existentă la sfârşitul anului
2005.
Cu excepţia capacităţilor de cazare din tabăra de elevi şi preşcolari, care sunt
neclasificate, toate celelalte capacităţi de cazare de pe raza municipiului Piatra - Neamţ sunt
clasificate: cu 1 stea capacităţile din camping, cu 1 stea şi 2 stele capacităţile din pensiuni

23 http://www.primariapn.ro/

28
turistice urbane şi cu 2 şi 3 stele capacităţile din hoteluri. În zona Piatra - Neamţ, nu există
capacităţi de cazare de 4 stele
Preţurile de cazare în zona Piatra - Neamţ sunt în momentul de faţă foarte rezonabile.
Prin urmare, se pare că Zona Piatra - Neamţ este o destinaţie accesibilă şi din acest punct de
vedere.
4. 1. 2. Date despre turişti
Durata medie a sejurului în Piatra Neamţ a fost de 1,56 zile pe turist per total, 1,46
zile pe turist în hoteluri, 1,11 zile pe turist în camping, 3,03 zile pe turist în tabere de elevi şi
preşcolari şi 1,17 zile pe turist în pensiuni turistice urbane. Cu un procent de 43,3% din
numărul de sosiri turişti şi cu un procent de doar 29% la numărul de înnoptări, Piatra - Neamţ
se situează mult sub media de 2,33 zile a sejurului pe turist la nivelul judeţului. Concluzia este
că turismul în Piatra - Neamţ este în cea mai mare parte un turism de tranzit.
La nivelul municipiului Piatra - Neamţ.date referitoare la împărţirea pe turişti români şi
străini, solicitate de la Direcţia de Statistică se prezintă astfel: aproximativ 23.000 de turişti
(41%) din totalul de 55.991 care au vizitat Piatra - Neamţ au fost străini. Ei reprezintă
aproximativ 94% din totalul turiştilor străini care au vizitat judeţul. Această cifră este în
creştere cu 21% faţă de cei aproximativ 19.000 turişti străini care au vizitat Piatra - Neamţ in
2006.  

Analizele privind sosirile de turişti străini prezentate în continuare se vor baza pe date
disponibile la nivel de judeţ.

29
Numar turisti straini de pe principalele piete de origine

6,000

5,000

4,000 Italia
Israel
Germania
3,000
Franta
Spania
2,000 Marea Britanie

1,000

0
2004 2005 2006

Evoluţia numărului de înnoptări pe cele două grupe mari de turişti, în perioada 2005 –
2008, este ilustrată în graficul următor.

Evolutia innoptarilor - turisti romani si st raini

350000

300000 260929

225367
250000 220132

200000

127218
150000

100000

50000
35678 40413 40571
32314

0
2005 2006 2007 2008

30
Înnoptări turişti străini

12,000
Italia
Israel
10,000
Germania
8,000 Fran?a
Spania
6,000 Marea Britanie
Olanda
4,000 Moldova
SUA
2,000
Austria
Grecia
-
Elve?ia
2006 2007

31
4. 2. STUDIUL UNUI CENTRU TURISTIC

Centrele turistice sunt cel mai adesea prezente în comunităţi de rangul doi şi trei, care
să ofere o potenţială experienţă turistică compactă din punct de vedere geografic. Printre
motive se află zona geografică extinsă şi diversificată, concentrarea de mari hoteluri care au
capacitatea de a furniza servicii individuale speciale şi de îndrumare, precum şi o reţea extinsă
de tur-operatori privaţi.
În acest studiu centrele turistice sunt definite ca fiind o componentă care oferă sub
acelaşi acoperiş o varietate de servicii de informare şi de alte tipuri pentru turişti. Centrele
turistice locale sunt operate de Birourile de Conferinţe şi Turism, de administraţia locală sau
alte organizaţii non-profit. Multe administraţii publice deschid centre turistice la graniţa dintre
state, pe marile autostrăzi sau şosele. Principala sursă de finanţare pentru operarea centrelor
locale este taxa percepută motelurilor şi hotelurilor, cunoscută şi sub numele de „taxă de pat”.
Un alt serviciu de bază este informaţia în formă scrisă pe care vizitatorul o selectează
singur şi o utilizează. Toate comunităţile le oferă vizitatorilor ghiduri ale comunităţii, hărţi de
tot felul şi descrieri, broşuri, ale unor servicii individuale, excursii, restaurante şi unităţi de
cazare. Toate comunităţile alcătuiesc calendare ale evenimentelor pentru turişti. Broşurile sunt
de obicei oferite pe suporturi la care vizitatorul are acces şi din care poate alege cu uşurinţă.
Comunităţile care doresc să atragă turişti străini oferă tot mai frecvent materialele
informative, în special ghiduri turistice şi hărţi, în alte limbi străine decât engleza.
Comunităţile au stabilit care sunt principalele surse de clienţi internaţionali şi oferă materiale
în limbile respective.
Posibilităţile de extindere sunt adesea limitate, în special în centrul oraşelor mari.
Clădirile sunt aglomerate. Există puţine alternative. Costurile sunt ridicate. În oraşele unde
spaţiul centrului turistic aparţine primăriei, costul extinderii şi modernizării concurează cu alte
priorităţi ale administraţiei. 24
Studiul a demonstrat că cele mai multe comunităţi au nevoie de spaţiu suplimentar de
parcare. Circa jumătate din oraşe încasează taxe pentru parcare. Tot în legătură cu parcarea, se
pune şi problema dacă autocarele cu turişti vor folosi parcarea centrului turistic.
Adesea se oferă pachete de legături telefonice directe pentru rezervările de camere.
Majoritatea hotelurilor plătesc o taxă la centrul turistic pentru utilizarea acestor linii
telefonice. Serviciul este gratuit pentru vizitatori. Unele centre au chiar un birou de rezervări
pentru ziua sosirii, unde turiştii sunt asistaţi de un angajat.

24 Stoian, Marian, Ene Nadia, Carmen, Practica gestiunii investiţiilor,Ed. ASE, Bucureşti, 2003

32
Panourile publicitare oferite de unele centre permit hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor
de turism şi altor atracţii să îşi prezinte oferta. Ele reprezintă o altă sursă de venituri pentru
centru
Un centru turistic trebuie să răspundă nevoilor comunităţii respective, să se adapteze la
potenţialul turistic, la capacitatea de marketing, la cultura şi momentul respectiv. O bună
planificare de la început este cheia unui serviciu care pune accentul pe client şi asigură o
experienţă de calitate.

4. 3. ANALIZA SWOT
În funcţie de numărul de membri, grupul de lucru poate fi împărţit în trei subgrupuri:
Resurse financiare, Marketing şi Dezvoltare de Produse.
Puncte tari Puncte slabe
Apropierea de Ceahlău, Cheile Bicazului, Distanţa până la drumurile europene (şi prea
Lacul Roşu, Lacul Cuejdel şi mănăstiri multe sate pe drumul spre Bacău)
Peisaj natural deosebit, apropierea de Aflat în afara rutelor principale (Bucureşti-
munţi, lacuri şi păduri Bacău-Suceava, Cluj-Iaşi)
Clima şi mediul înconjurător favorabile Şosea de centură nefuncţională (blocată de piaţa
activităţilor turistice în tot timpul anului centrală şi de magazine)
Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea Insuficienta promovare a Agendei 21 şi a
unui turism durabil principiilor dezvoltării durabile
Existenţa de zone protejate şi a unor Lipsa unei autorităţi de reprezentare a
izvoare minerale ce pot fi puse în valoare intereselor turismului local
Condiţii favorabile pentru dezvoltarea Lipsa unei orgnizaţii de marketing oficiale, a
ecoturismului, a turismului de afaceri unei promovări eficiente a oraşului şi zonei şi a
Infrastructură de telecomunicaţii bine unui mecanism de finanţare care să le susţină
dezvoltată Lipsa agrementului, a posibilităţilor de a petrece
Existenţa unor obiective culturale muzee, timpul liber
case memoriale, biserici, vestigii istorice şi Lipsa unor informaţii de bază turistice (birou de
a unor manifestări culturale de prestigiu informare / autobuze / tururi ale oraşului)
Existenţa unor capacităţi de cazare la Insuficienţa spaţiului de parcare, lipsa de zone
standarde europene exclusiv pietonale şi de culoare pentru biciclete
Pondere ridicată a populaţiei tinere Infrastructură limitată şi degradată
Grad de ocupare al forţei de muncă ridicat Lipsa unor indicatoare rutiere care să facilitaze
şi o bună combinaţie de sectoare de afaceri accesul turiştilor la obiectivele turistice

33
Risc seismic scăzut Rată scăzută de ocupare a capacităţii turistice
O bună infrastructură care să prevină Gama restransă şi calitatea serviciilor turistice,
inundaţiile (baraje) insuficienta pregătire a personalului
Insuficienta susţinere financiară a programelor
de reabilitare a patrimoniului cultural
Oportunităţi Riscuri
Existenta unor programe finanaţate de Dezvoltarea economică lentă a zonei
organisme ale Uniunii Europene Revigorarea încetinită a venitului mediu pe
Existenţa unor fonduri pentru programe locuitor
speciale de dezvoltare la nivelul Integrarea dificilă a zonei Piatra Neamţ în
ministetului de resort circuitul turistic european
Existenţa unor înfrăţiri cu administraţii Nerezolvarea problemelor existente
locale din străinatate referitoare la legea dreptului de autor şi a
Turismul alternativ drepturilor conexe
Parteneriatul public-privat pentru realizarea Interesele de grup şi dezacordurile între
unor investiţii autorităţile locale să facă imposibilă luarea unor
Plasarea pe o rută E-W de inters turistic decizii asupra unor teme mai dificile
(CJ – TG.M – GH – BZ - PNT– IS). Dezvoltarea necontrolată a construcţiilor să
Posibilităţi de lobby comun petru distrugă imaginea oraşului
modernizarea ei Emigraţia tinerilor să lipsească piaţa forţei de
Partneriate cu comunele învecinate muncă de viitorii muncitori si specialisti
(Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie, Nivel scăzut al veniturilor
Gârcina, Girov) Politica Guvernului în domeniul turismului să
Parteneriate cu alte zonele turistice din rămână neschimbată
judeţ (Bicaz, Târgu Neamţ) Nivelul fluctuant al dobânzilor la credite pentru
Potenţial de marketing şi promovare investiţii
comună cu judeţele Suceava şi Harghita Incapacitatea de a implica sectorul privat al
Trendul ascendent al turismului alternativ turismului în sprijinirea unor acţiuni de
si al ecoturismului la nivel promovare comune
momdial ;Potentialul de dezvoltare a Cresterea cererii de spatii pentru alte activitati
turismului de afaceri,cultural si care sa duca la diminuarea numarului de spatii
istoric ;Dezvoltarea turismului religios in comerciale centrale de interes turistic
Regiunea Nord-Est ;Planul Regional de
Actiune pentru Turism Nord-Est2008-2013

34
4. 4. OPERAŢIONALIZAREA TURISMULUI DURABIL ÎN ZONA PIATRA -
NEAMŢ
Înfiinţarea unui compartiment specializat în cadrul Primăriei care să se ocupe exclusiv
cu problemele activităţii culturale, de învăţământ, sport şi turism.
Crearea unor „branduri” culturale ale municipiului având drept sprijin manifestări de
tradiţie, intrate în conştiinţa publicului local, naţional şi european: Festivalul „Vacanţe
Muzicale la Piatra Neamţ”, Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de
Folclor, Zilele municipiului Piatra Neamţ, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”. Acestor
manifestări li se adaugă obiectivele culturale cu potenţe turistice ca: Muzeul Cucuteni, Casa
Memorială „Calistrat Hogaş”, Colecţiile Muzeului de Istorie, de Arte şi Ştiinţe naturale etc.
Realizarea unei cercetări sociologice privind impactul cultural al diferitelor manifestări
25
şi instituţii şi ale nevoilor culturale a comunităţii
Promovarea unei hotărâri de Consiliu Local pentru stoparea construcţiilor care pun în
pericol bunuri de patrimoniu material şi imaterial, aspectul estetic al oraşului până la
adoptarea unei strategii proprii de dezvoltare urbanistică.
Întâlniri periodice permanente ale operatorilor culturali, sub egida Consiliului Local şi a
Primăriei, pentru dezbaterea proiectelor culturale, a etapelor de îndeplinire a lor precum şi
pentru armonizarea acţiunilor acestor operatori.
Reabilitarea şi crearea condiţiilor de transformare a Turnului lui Ştefan cel Mare –
emblemă a oraşului – în obiectiv turistic de interes general concomitent cu ecologizarea
estetică a zonei din curtea bisericii „Sf. Ioan”.
Reabilitarea Complexului Curtea Domnească
Reconstruirea zonei “Strada Veche”, actuala stradă 22 Decembrie
Realizarea unui Paşaport Cultural-2007, ca facilitate de vizitare a principalelor obiective
culturale din zonă
Construcţia unei baze pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Bâtca Doamnei
Reabilitarea sinagogii de lemn în baza priectului elaborat pe Fondul Mondial al
Monumentelor Istorice
Îmbunătăţirea bazei hipice din vecinătatea ştrandului pentru oferirea lecţiilor de
echitaţie şi pentru organizarea concursurilor

25 Sabău,Gheorghe, Surcel,Traian, Baza de date pentru promovarea potenţialului turistic românesc,Ed.ASE, 2003

35
4. 5. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA
TURISMULUI IN MUNICIPIUL PIATRA - NEAMT
Telegondola
Pas important pentru statutul turistic al municipiului Piatra - Neamţ
• complexul investitional cuprinzînd telegondola, telescaunul si pîrtiile de schi
reprezinta trambulina de lansare a „Perlei Moldovei“ spre circuitul turistic european
• traseul telegondolei - Gară-3 Coline (Dealul Cozla) - are o lungime de 2.150 m
• baza de agrement şi pentru sporturile de iarnă este o foarte importantă atractie pentru
turişti, dar şi pentru mediul de afaceri, cu implicaţii asupra creării de noi locuri de muncă
• Piatra Neamt este unul dintre putinele oraşe din România care se află între munţi şi, ca
atare, beneficiază de un avantaj, atunci cînd vine vorba de turism. Numai că oamenii s-au
plictisit să viziteze anumite localităţi numai de dragul peisajului. Astfel, deşi la nivel naţional
se înregistrează o dezvoltare importantă a turismului, statisticile arată că Piatra - Neamţ
stagnează de o bună perioadă de timp. Sunt turişti care se cazează în oraşul nostru pentru a
face, mai apoi, turul mănăstirilor, însă, în ultima vreme, pretenţiile au început să crească.
Acesta este motivul pentru care executivul pietrean şi-a propus realizarea, începînd cu
2006, a unui pachet amplu de proiecte de infrastructură, menite să schimbe înfăţişarea
oraşului şi să ofere locuitorilor săi condiţii îmbunătăţite de viaţă. În acest context, o
importanţă deosebită va fi acordată creării infrastructurii turistice, unul din obiectivele
dezvoltării viitoare a oraşului fiind transformarea sa într-un important centru turistic. 26
Bază sportivă şi de agrement de 14 milioane de euro
La începutul lunii august 2006, s-a făcut primul primul pas spre concretizarea unuia
dintre proiectele foarte importante şi aşteptate de mulţi dintre cetăţenii municipiului Piatra -
Neamţ: începerea lucrărilor la telegondolă. Este vorba de un proiect mai vechi al Primăriei
municipiului Piatra - Neamţ, ce a fost prezentat şi supus dezbaterii publice, primind reacţii
pozitive din partea cetăţenilor, în două întîlniri ce au avut loc în lunile ianuarie şi aprilie,
2005.
Telegondola, alături de celelalte obiective care sunt date în folosintă de la finele anului
2007,reprezinta exact gura de oxigen de care are nevoie turismul pietrean. Telegondola, sau
„Gondoperla“, cum a fost denumită de pietreni, are un singur traseu – Gară -Trei
Coline(Dealul Cozla). După consultarea unei echipe de specialisti austrieci, s-a ajuns la
concluzia că solutia cea mai bună pentru statia de plecare este Gara, astfel încît telegondola să
aibă o lungime de traseu acceptabilă (2.150 m). Staţia de plecare, împreună cu cea de sosire

26 Popa, Ion, Ghid de realizare a strategiei, Ed. ASE, Bucureşti, 2004

36
de pe Dealul Cozla (cota Trei Coline) s-au constituit în puncte de atractie ale întregului
ansamblu, aici fiind construite spatii comerciale, cafenele, restaurante, spatii de cazare.
Din statia de sosire, toti cei care doresc să se bucure de plăcerile iernii vor putea schia
pe pîrtia special amenajată. De asemenea, este montat un telescaun cu capacitatea de 1.200
persoane/ oră, pentru transportul de la bază pînă la vîrful pîrtiilor, este asigurat sistemul de
iluminat care da posibilitatea accesului turistilor pînă la ore tîrzii si va fi construit un centru
pentru servicii si închiriere de material sportiv. Instalaţia de telegondolă include 9 stîlpi de
susţinere (4 în oras şi 5 pe muntele Cozla), 33 de telecabine cu o capacitate de 8 persoane
fiecare, lucrările fiind finalizate în anul 2007. Valoarea estimativă pentru întreaga investitie
(incluzînd pîrtiile de schi si instalatia de telescaun aferentă) se ridică la 14 milioane de euro.
Telegondola, o investitie „spectaculoasă, durabilă, în folosul localitătii“
Municipalitatea pietreană consideră că investitia, care a început să se deruleze în ritm
alert, este una spectaculoasă iar telegondola ar putea avea o puternică influentă pozitivă
asupra dezvoltării municipiului nostru. Nu este vorba numai de atragerea de turişti, ci si de
oportunitătile de afaceri care se deschid cu această ocazie, acestea implicînd si crearea de noi
locuri de muncă.
Telegondola care va exista în Piatra - Neamţ este cea mai importantă investiţie realizată
în oraşul nostru, după revoluţie. Este una spectaculoasă, durabilă, în folosul localităţii. Prin
realizarea ei, se vor crea foarte multe locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului şi există
convingerea că telegondola va atrage mulţi turişti, va fi o atracţie pentru zona noastră. 27
Desfăsurare de forte pe plan local
Pînă a se ajunge la materializarea acestui proiect, nu a fost deloc usor. Iniţial, s-a sperat
în obţinerea unor fonduri de la Uniunea Europeană, însă occidentalii, deşi au anunţat că Piatra
- Neamţ este poarta către o zonă turistică vastă, au refuzat să finanţeze proiectul, considerînd
că au alte obiective mai importante. E adevărat, prin Piatra - Neamţ nu trece, momentan, nici
o autostradă şi nici un drum european, însă conducerea Primăriei a considerat că acest lucru
nu trebuie să ducă la o plafonare a localitătii.
Cele două investiţii au fost incluse în planul Consiliului Local al municipiului Piatra -
Neamţ, iar pentru realizarea lor a fost necesară crearea a două culoare de trecere, ceea ce a
implicat defrişarea vegetaţiei forestiere existente pe cele două suprafeţe. Defrişarea celor două
culoare a fost absolut necesară, în vederea instalării stîlpilor de susţinere atât pentru
telegondolă, cît şi pentru telescaun.

27 Nicolescu,Ovidiu,Verboncu Ion, Fundamentele managementului organizaţiei, Ed.Tribuna economică,


Bucureşti, 2001

37
O investiţie pentru posteritate
De această investiţie vor beneficia şi generaţiile viitoare care vor avea şansa să parcurgă
momente importante ale dezvoltării localitătii, în contextul integrării în Uniunea Europeană.
Pentru punerea în practică a acestor ample proiecte de relansare a turismului în zona Piatra -
Neamţ este necesară parcurgerea următorilor paşi:
A. Constituirea de parteneriate pentru finanţarea acestor activităti;
B. Sustenabilitatea activităţii de promovare a turismului în urmatorii ani
Constituirea de parteneriate pentru finanţarea acestor activităţi
Constituirea unui parteneriat de interes comunitar între consilii locale şi ONG-uri pentru
dezvoltarea turismului.
Ordonatorul de credite la intocmirea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli va
aloca o suma pentru dezvoltarea unor proiecte în turism. Bugetul de venituri şi cheltuieli astfel
28
întocmit va fi aprobat prin hotărâre a consiliului local.
Proiectele de parteneriat cu ONG-urile în interes comunitar vor fi supuse aprobării
consiliului local şi vor fi susţinute în şedinţa de consiliu local pe baza a două documente:
ƒ un proiect de contract redactat de solicitanţii de parteneriat ;
ƒ un referat de specialitate al unei comisii de evaluare care va cuprinde încadrarea în
condiţiile formale ale structurii de proiect, enumerarea punctelor tari şi slabe ale proiectului.
Cadrul legal. Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală - art.38, alin.1,
lit.x; Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale - art.13, alin.1; OG nr.26/2000
privind asociaţiile şi fundaţiile
Sursa de finanţare: Taxa hoteliera, iar aceasta poate fi stabilită de către consiliul local,
prin hotărâre de consiliu, între 0,5% - 5%, aplicată la tarifele de cazare practicate de unităţile
hoteliere, în conformitate cu prevederile Cap.8, art.45 din OG nr.36/30.01.2002 privind
impozitele şi taxele locale.
Modul de realizare - prin hotărâre de consiliu local se stabileşte Regulamentul
Acordului de Parteneriat Comunitar care va cuprinde:
ƒ partenerii proiectului şi administratorul general;
ƒ scopul şi obiectivele proiectului;
ƒ termene de realizare;
ƒ bugetul de venituri şi cheltuieli;
ƒ proprietarul final al investiţiilor şi bunurilor;
ƒ soluţii de susţinere a continuităţii proiectului.

28 Grigorescu, Iuliu Stefan, Bazele contabilitatii in administratia publica, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

38
Pentru finanţare va fi prevăzut în bugetul consiliului judeţean o sumă pentru
cofinanţarea proiectelor de dezvoltare a turismului. Turismul trebuie să devină un obiectiv de
29
interes judeţean şi trebuie inclus în programul de dezvoltare economico-socială a judeţului.
Finanţarea activităţilor din turism de către consiliile locale, respectiv consiliul judeţean
prin constituirea unui parteneriat public-privat (atragerea unor investitori în infrastructura,
construcţia unor hoteluri, etc.)
Cadrul legal. OG nr. 16/24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat; HG
nr.621/20.06.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.16/2002;
Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală
Modul de realizare a parteneriatului public – privat Autoritatea publica:
ƒ întocmeşte un studiu de prefezabilitate (cuprinde informaţii tehnice, economice şi
financiare ale proiectului public-privat) pentru a fundamenta necesitatea şi oportunitatea
realizării unei investiţii;
ƒ trebuie să publice în Monitorul Oficial ,Partea a VI-a intenţia de a iniţia un proiect
în condiţii de parteneriat public-privat;
ƒ primeşte scrisorile de intenţie elaborate de investitorii interesaţi;
ƒ numeşte prin ordin sau decizie o comisie de specialişti care să analizeze toate
aspectele generale economico-financiare şi juridice ale proiectului;
ƒ încheie cu fiecare dintre investitorii care indeplinesc condiţiile un Acord de proiect
negociaza cu investitorii şi întocmeşte un studiu de fezabilitate;
ƒ realizeaza negocierea finală a unui contract de parteneriat public-privat care este
supus spre aprobare consilului local.
La finalizarea contractului de parteneriat public-privat (bunurile sunt transferate
investitorului pe o durata de maximum 50 ani) bunurile publice create în cadrul proiectului se
transferă , cu titlu gratuit, autoritaţii publice. 30
Sustenabilitatea activităţii de promovare a turismului în următorii ani
Infiinţarea unui Birou de Informare Turistică la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ sau
la nivelul consiliilor locale. Acest birou se va ocupa de promovarea turismului, participând şi
la expoziţii interanţionale etc.
Cadrul legal. Legea nr.215/2001 privind administratia publică locală - art.104, alin.1,lit.
h), respective art.38, alin.2, lit.i); Legea nr.189/1998 privind finanţele publice locale - art.44

29 Profiroiu, Marius, Irina Popescu, Politici europene, E, Economică, Bucureşti, 2003


30 Corbeanu, Ion, Dreptul administrativ, Ed. Luminalex, Bucureşti, 2002

39
Sursa de finantare: Taxa hoteliera pentru consiliile locale sau o taxă specială pentru
promovarea turismului stabilită de consiliul judeţean. Art.44 din Legea finantelor publice
locale nr.189/1998 precizează: "Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în
interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene stabilesc taxe speciale".
Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială, fiind utilizate în scopurile pentru
care au fost înfiinţate.
Modul de realizare. În baza hotărârii consiliului judeţean, respectiv a consiliului local se
infiinţează un Centru de informare turistică care va fi finanţat din taxele speciale. În urma
discuţiilor şi negocierilor cu operatorii din turism se va stabili cuantumul taxei speciale. Sunt
obligate să platească această taxă specială doar acele persoane juridice care beneficiază de
serviciul creat. Spre deosebire de taxa hotelieră care se aplică numai în cazul cazării într-un
hotel, această taxă specială va putea fi plătită şi de pensiuni, moteluri, cabane, vile dacă vor
beneficia de serviciul creat.
Infiinţarea unui Centru de Informare Turistică cu finanţarea Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. În acest sens judeţul Neamţ trebuie să elaboreze
propuneri şi proiecte în vederea obţinerii unei finanţări pentru a se organiza în municipiul
Piatra - Neamţ un centru de informare turistică.
Constituirea unui ONG de sine statator în conformitatea cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile care să urmarească promovarea
turismului în judeţul Neamţ, cofinanţat în baza unui parteneriat în interes comunitar cu
consiliul local 31
Asigurarea Durabilităţii
Acestă componentă a GRASP va pune accentul pe asigurarea, la mai multe niveluri, a
durabilităţii succeselor obţinute pe parcursul programului. În primul rând, GRASP va oferi
premisele pentru ca experienţa şi capacitatea instituţională necesară în dezvoltarea
autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor societăţii civile să fie disponibile şi după
terminarea programului.
Pe baza unui proces competitiv, GRASP va selecta un număr de Parteneri Durabili şi îi
va desemna drep furnizori de servicii certificaţi pe baza îndeplinirii unor cerinţe esenţiale
legate de conţinutul tehnic şi capacitatea de a furniza asistenţă tehnică şi instruire de înaltă
calitate. În acelaşi timp, GRASP se va implica şi în susţinerea reformelor cadrului legislativ şi

31 Plumb, Ion, Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul serviciilor publice - ediţia a II-a Ed.
ASE, Biucureşti, 2003

40
de reglamentare la nivel naţional, constituind grupuri de sprijin al reformelor şi utilizând baza
oferită de componentele de Iniţiative Locale şi Schimb de Experienţă. 32

4. 6. RESURSE FINANCIARE DISPONIBILE

Fiecare program local de dezvoltare turistică va avea nevoie de o sursă de finanţare


durabilă, pe termen lung, pentru a se bucura de succes. În România sunt disponibile o gamă
largă de potenţiale surse de finanţare.
Trebuie identificate resursele necesare pentru realizarea fiecărui obiectiv. Pentru
proiecte mai mari (de exemplu repararea sau construirea unui drum) trebuie identificate
resursele financiare, iar grupul de lucru trebuie să includă această informaţie în planul de
acţiune, alături de sarcini cum ar fi lobby pe lângă autorităţile publice sau elaborarea
propunerilor de proiect. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii, este necesar să se stabilească o
relaţie cu Consiliul Judeţean, pentru că este foarte probabil ca acesta să aibă o răspundere în
acest sens şi să dispună de resurse financiare.
Este important de reţinut că proiectul de infrastructură şi orice altă activitatea trebuie să
aibă impact asupra turiştilor: adică aceştia ar trebui să vină în număr din ce în ce mai mare, să
petreacă mai mult timp în zonă şi să aibă un nivel sporit de satisfacţie.
Pentru a transforma planul de acţiune în document de lucru oficial al comunităţii, acesta
trebuie să fie recunoscut în mod public. Consiliul Local sau Consiliul Judeţean trebuie să
recunoască şi să aprobe planul de acţiune şi implicaţiile financiare ale acestuia.
Numai aşa, toate activităţile vor deveni parte a unei relaţii lucrative între toţi actorii din
sectorul turistic, care, în ultimă instanţă, devine un parteneriat public-privat. Dacă Planul de
Acţiune este adoptat public, se va genera transparenţă şi sprijin al comunităţii, mai ales în
ceea ce priveşte alocarea fondurilor publice locale. 33
Taxele de membru
Taxele de membru sunt frecvent utilizate de organizaţiile turistice de promovare şi
marketing. O agenţie de marketing de succes trebuie să le prezinte rezultate semnificative
acelor companii care depind de turism pentru a obţine beneficii economice majore. Astfel, ele
vor fi de acord să plătească taxe de membru pentru a se bucura de aceste beneficii.

Printre criteriile care pot fi luate în considerare în procesul de stabilire a taxei de


membru se numără:

32 Bran,Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004


33 Profiroiu, Marius, Managementul strategic al colectivităţilor locale, Ed. Economică, 1999

41
ƒ Hoteluri şi alte unităţi de cazare – număr paturi / camere, sau un procent din venitul
anual brut;
ƒ Restaurante – numărul de locuri sau un coeficient din venitul brut;
ƒ Pentru tur - operatori, tipografii, agenţii de publicitate, bănci şi alte companii se poate
aplica o taxă minimă fixă.
Taxa pe pat
Potrivit legii româneşti, administraţiile municipale şi comunale pot încasa o taxă pe pat
de 0,5 % până la 5,0 % din preţul zilnic al camerei pentru vizitatorii cazaţi în hotelurile
clasificate. Această lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003.

Mai multe excepţii din actuala legislaţie fac ca această taxă pe pat să fie dificil de
folosit ca principală sursă de finanţare a unui program de marketing:
ƒ Legea se aplică numai hotelurilor clasificate. Motelurile, pensiunile, micile
proprietăţi, unităţile agroturistice, vilele, cabanele, locurile de camping, căsuţele de camping
şi hotelurile plutitoare sunt exceptate. Aceste excepţii ajung în unele comunităţi la 50% din
capacitatea de cazare;
ƒ Judeţele sunt exceptate, în actuala lege, de la încasarea taxei. Acest lucru nu permite
organizarea unui efort regional de marketing sau angrenarea de resurse financiare suficiente
pentru a genera un nivel minim de finanţare;
ƒ Există şi alte categorii exceptate de la plata taxei: copiii sub 18 ani, militarii în
termen, pensionarii şi persoanele cu handicap.

Deoarece legea este nouă, foarte puţine primării încasează această taxă opţională, sau o
parte din ea. Municipalitatea din Piatra Neamţ încasează o taxă de 3% din prima noapte de
cazare. Având în vedere că legea românească nu permite judeţelor să folosească taxa pe pat,
va trebui să se aplice o combinaţie de strategii pentru a genera suficiente resurse de finanţare
pentru un program de marketing susţinut.
Granturi din partea unor organizaţii finanţatoare
Astfel de surse de finanţare există atât în România, cât şi în străinătate, cum ar fi
Uniunea Europeană şi aceste posibile surse de finanţare ar trebui explorate. Adesea,
organizaţia de marketing va trebui să fie înregistrată ca organizaţie non-profit sau să se
afilieze unei astfel de organizaţii ca o condiţie de eligibilitate pentru obţinerea de fonduri. 34
Programele de cofinanţare ale Ministerului Transporturilor şi Turismului

34 Constantin ,Daniela Luminita, Elemente fundamentale de economie regionala, Ed. ASE, Bucureşti 2004

42
Pe viitor, comunitatea locală va putea beneficia de mai multe oportunităţi de împărţire a
costurilor în parteneriat cu Ministerul care poate contribui cu o finanţare de până la 50% din
costuri.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Oraşul Piatra - Neamţ este situat într-o zonă de mare interes turistic, ce reuneşte
frumuseţi peisagistice deosebite, rezervaţii floristice, forestiere şi geologice, vetre folclorice şi
etnografice încă active, muzee şi colecţii ce pun în evidenţă patrimoniul cultural-artistic şi
istoric al acestei ţări, precum şi monumente istorice şi de arhitectură cu obârşii profund
memorate în trecutul şi în conştiinţa poporului român.Aceste caracteristici pozitive,din punct
de vedere turistic, ar trebui luate in calcul intr-un mod mai serios de autoritatile responsabile
cu dezvoltarea turismului si eco-turismului in zona. Dar si dezvoltarea in acest plan ar trebui
controlata pentru a fi o dezvoltare durabila si nu doar una de moment,deoarece dupa cum se
stie orice activitate desfasurata la voia intamplarii duce la un moment dat la distrugere;astfel
se pot pierde toate aceste puncte forte pentru eco-turismul nemtean.
Viziunea strategiilor privind dezvoltarea durabilă porneşte de la înţelegerea faptului că
economia unei ţări, înseamnă mai mult decât suma părţilor componente, că modificările
produse într-un subsistem sau altul antrenează schimbări de ansamblu profunde, în virtutea
interdependenţei dinamice existente între componentele acestuia.
Prin caracteristicile proprii şi prin cele propagate, turismul se evidenţiază în toate ţările
ca o activitate care înregistrează un grad mai ridicat de eficienţă economică, în comparaţie cu
celelalte sectoare ale unei economii naţionale.
Într-o economie de piaţă, este normal ca activitatea turistică a oricărei organizaţii, care
oferă servicii, să fie determinată, în mod hotărâtor, de piaţă atât în ceea ce priveşte resursele
necesare, cât şi rezultatele, respectiv, serviciile oferite.
Prin urmare, piaţa serviciilor este cadrul în care se manifestă cererea de servicii din
partea clienţilor/cetăţenilor sau persoanelor juridice, dar şi oferta de servicii furnizate de
diferite organizaţii publice şi private,deci o concluzie pe care am putea sa o tragem este aceea
ca trebuie mereu analizata si adaptata oferta in functie de cerere (aceasta tinzand mereu la
schimbare).
În acest context, identificarea şi analiza cererii de servicii publice pe piaţă este o
necesitate pentru managerii din organizaţiile prestatoare de servicii. 35

35 Plumb, Ion, Armenia Androniceanu, Oana Abăluţă, Managementul serviciilor publice - editia a II-a , Ed.
ASE, Bucureşti, 2003

43
Dezvoltarea conceptului de piaţă a serviciilor a permis identificarea următorilor factori
care influenţează cererea de servicii:
• preţul serviciului oferit;
• preţul serviciilor de substituţie;
• schimbările în preferinţele clienţilor /cetăţenilor;
• segmentul de populaţie servit de către organizaţie;
• capacitatea organizaţiei de a investi pentru a îmbogăţi calitatea şi/sau a diversifica
serviciul public;
• previziunile managerilor în legătură cu preţurile serviciilor publice;
• poziţia organizaţiei prestatoare de servicii pe piaţă.
În decursul ultimelor decenii, activităţile turistice au avut un mers ascendent, iar formele
de turism s-au multiplicat, fapt ce a permis o mai bună valorificare a resurselor turistice.
Între turism şi mediul înconjurător există o relaţie complexă, legăturile dintre ele
manifestându-se în ambele direcţii (mediul natural, prin componentele sale: apă, aer, sol,
floră, faună etc.) - reprezintă resursele de bază ale turismului - iar pe de altă parte activitatea
turistică are influenţă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele componente.
Dezvoltarea activităţii turistice presupune acordarea unei atenţii deosebite calităţii
mediului, prin măsuri de conservare şi dezvoltare a calităţii sale în zonele intrate în circuitul
turistic sau în perspectiva de a intra, precum şi de controlul consecinţelor activităţii turistice,
în vederea utilizării raţionale a resurselor turistice. 36
Ecoturismul este un turism practicat în spaţii naturale sălbatice şi culturale tradiţionale
puţin modificate de om, şi care trebuie să constituie sanctuare de protecţie a naturii şi a
formelor ancestrale de civilizaţie, pentru a spijini dezvoltarea economică a comunităţii locale.
(Anexa 8. Foto 11, Foto 12.)
Din acest punct de vedere ecoturismul este, mai întâi de toate, o acţiune de dezvoltare
sub forma unui parteneriat activ între turişti, turoperatori, agenţi de turism, comunităţi locale,
gestionari de spaţii protejate, asociaţii de mediu şi colective de specialişti în domeniu.
Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului
durabil. Aceasta a apărut în scopul ocrotirii naturii pentru viitor, îndeosebi a speciilor fragile.
Ca urmare, componenta de mediu este foarte puternică.

36 Bran, Florina, Elemente de economia şi managementul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

44
Noţiunea în sine se resfrânge şi asupra industriei turistice, care utilzează ca resurse
spaţii naturale de excepţie, dar şi valori ale patrimoniului cultural architectural, şi ea se referă
îndeosebi la modificarea comportamentelor, celor implicaţi în această industrie a turismului.
Având în vedere implicaţiile importante pe care le exercită procesul de dezvoltare
socioeconomică şi progresul tehnic măsurile pentru protejarea acestuia asupra mediului, devin
din ce în ce mai complexe, iar administraţia publică locală se vede nevoită să adopte şi să
aplice strategii care împlinesc aceste deziderate.
Din cele de mai sus se impune concluzia că monumentele istorice şi de arhitectură din
judeţul Neamţ reprezintă un patrimoniu de incalculabilă valoare materială şi spirituală, ce
trebuie protejat şi conservat pe toate căile şi cu toate mijloacele, existenţa sa evidenţiind
continuitatea şi specificul civilizaţiei româneşti, unitatea prin diversitate a acesteia şi locul pe
care ea îl ocupă în universalitate.

45