Sunteți pe pagina 1din 84

Introducere

Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la


dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un
studiu privind posibilitatea de evaluarea şi folosire a resurselor turistice din Republica
Moldova la atragerea turiştilor străini.
Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan
economic, el creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe,
iar pe plan social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului.
Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a
resurselor turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie
orientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini.
Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea
formelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale,
transformarea turismului într-o activitate complexă, economică şi socială, într-un
turism civilizat, competitiv.
În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice şi a
unor ample documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete de
dezvoltare a turismului, în concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic,
cererii şi ofertei turistice.
Avându-se în vedere valorificarea unitară şi optimă a resurselor turistice în profil
teritorial, este necesar de stabilit strategia de dezvoltare şi diversificare a formelor de
turism, de promovare a acestora pe piaţa turistică internă şi externă, de amenajare şi
echipare, competitive pentru un turism modern.
Ramura economică importantă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi,
turismul în republică trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi să
devină o componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceasta
dezvoltarea turismului va contribui la amenajarea şi sistematizarea teritoriului,
crearea de noi locuri de muncă.
Deaceea pentru relansarea turismului trebuie de examinat componentele de
bază care stau la formarea potenţialului turistic:

1
1)componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată
a reliefului, condiţiile climatice favorabile.
2)componenţa antropică, reprezentată prin monumente şi obiecte de artă, muzee,
elemente de etnografie şi folclor, realizări actuale de prestigiu.
3)infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere, instituţii de alimentaţie publică,
transport, agrement.
Aceste trei componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei
turistice naţionale, şi implicit premise de bază ale desfăşurării unei activităţi turistice
intense.
Pentru crearea produsului turistic, trebuie de analizat următoarele categorii
principale de factori:
-patrimoniul turistic, cu factorii naturali cum ar fi aşezarea geografică, clima, relieful,
peisajele;
-diverse elemente naturale de atracţie specifică cum ar fi izvoare, lacuri, iazuri etc;
-factorul uman exprimat prin ospitalitate, obiceiuri, folclor, istorie, artă, cultură;
-infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală cum ar fi
industria municipiului, transportul, comerţul, serviciile;
-infrastructura cu specific turistic;
-cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism;
-cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism.
Făcând o concluzie la cele expuse potenţialul turistic poate fi alcătuit din
resurse turistice naturale, resurse turistice antropice, infrastructură, factorul uman,
care generează diverse forme de turism. Un teritoriu poate fi solicitat ca destinaţie
turistică, în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale, antropice,
infrastructură, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe, poate
determina o activitate de turism şi includerea acestui teritoriu în circuitul turistic
intern şi internaţional.
Se poate afirma că potenţialul turistic al R.Moldova, componenţa antropică şi
infrastructura se află în stare de degradare, deaceea sînt necesare măsuri pentru
redresarea acestei situaţii. Astfel, protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a

2
potenţialului turistic se înscrie ca o problemă majoră în activitatea economică de
turism, ocupând un loc bine determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru
turism.
Un factor important la stabilirea traseelor turistice îl constituie zonarea turistică
a republicii. Acest fapt trebuie conceput ca modalitate de valorificare complexă a
resurselor turistice amplasate în Moldova, în vederea exploatării eficiente a
patrimoniului turistic. Raportat la scara întregii republici, zonarea turistică urmăreşte
stabilirea unui model de evaluare, valorificare şi amenajare prioritară a patrimoniului
turistic. Aceasta în consecinţă va duce la analiza relaţiilor existente între turism şi
teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.
Actualitatea temei lucrării de licenta. Turismul este un sector important al
economiei mondiale si are o tendinţa de creştere permanentă la nivel internaţional.
Industria turismului cuprinde o gamă variata de intreprinderi publice si private,
generatoare de beneficii economice si sociale, de noi locuri de munca pentru diferite
categorii de angajaţi, oferind oportunităţi de angajare mai cu seama pentru
femei.Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie turistica pe
pieţele turistice internaţionale.
Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind constituită din diferite
intreprinderi mici şi mari, atît din sectorul public, cît şi din cel privat. Evoluarea ei
necesită coordonare, investiţii, instruire şi marketing, ceea ce determină coordonarea
dintre Guvern, autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile comerciale şi
comunitaţi.
Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrânge asupra majoritaţii
sectoarelor sociale. Acest moment urmeaza a fi conştientizat de instituţiile vizate şi
de intreaga populaţie. A devenit iminent faptul de a demonstra că turismul nu se
refera doar la unele persoane, care îşi petrec anual vacanţele, ci prin serviciile
prestate, poate avea un impact pozitiv asupra întregii societaţi.
Pentru impulsionarea acestui domeniu este necesar de valorificat la maximum
resursele disponibile pentru atragerea şi deservirea unui număr tot mai mare de turişti
din ţară şi de peste hotare. Or, starea avansată de degradare a acestora, precum şi

3
declinul continuu în ramură, constituie argumente clare în favoarea actualităţii
problemei elaborării unui fundament teoretic şi aplicativ pentru managementul
resurselor turistice în Republica Moldova. Actualitatea şi complexitatea problemei,
metodele şi căile de creştere a eficienţei potenţialului ramurii turistice prin
valorificarea înaltă a patrimoniului existent trebuie studiate în continuare. Toate
aceste aspecte, situaţii şi probleme nesoluţionate analizate în complex au dictat
alegerea temei.
Obiectivul de bază a lucrării de licenta propuse pentru susţinere serveşte
elaborarea unor instrumente teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea
potenţialului natural şi antropic pentru sporirea eficienţei economice şi asigurarea
unei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice.
Scopul cercetării constă în identificarea căilor de dezvoltare şi promovare
a turismului în R. Moldova prin fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi
elaborarea politicii de promovare a turism, mecanisme ce pot fi implementate în
planificarea şi dezvoltarea turismului în Republica Moldova.
Reieşind din scopul propus în teză, au fost formulate următoarele
obiective:
• Studierea managementului resurselor turistice în experienţa internaţională şi în
Republica Moldova;
• Examinarea bazelor teoretice şi a metodologiei de valorificare economică a
resurselor turistice;
• Evidenţierea particularităţilor specifice de studiere şi punere în valoare a
potenţialului turistic;
• Efectuarea studiului complex a legislaţiei ce reglementează utilizarea resurselor
turistice;
• Analiza comparativă a diferitor modalităţi de valorificare a potenţialului turistic
naţional;
• Examinarea stării actuale a zonelor de interes turistic şi formularea măsurilor
strategice de lansare a acestora pe piaţa turistică;

4
• Formularea unor recomandări şi instrumente de valorificare a potenţialului turistic
din
Republica Moldova.
• Determinarea acţiunilor de marketing pentru valorificarea produsului ecoturistic
propus;

5
Capitolul I.
Importanţa turismului pe plan naţional şi internaţional.
Turismul mondial este valorificat în mod tradiţional prin sosirile turistice
internaţionale şi încasările de la turismul internaţional. Evoluţia acestor indicatori
demonstrează tendinţa permanentă de creştere în cadrul industriei turistice
mondiale.Tradiţional, expansiunea turismului internaţional a început cu anii ’60 ai
secolului XX, când fenomenul turismului capătă o amploare globală, cu un numar de
sosiri turistice internaţionale de peste 50 de milioane, iar după anii ’60 - ’70
caracteristicile turismului de masă pe plan mondial, ritmul de creştere în turismul
internaţional au dimensiuni spectaculoase.În ultimii 40 de ani ai secolului XX
numărul vizitatorilor, în cadrul turismului internaţional, a sporit aproape de 14 ori,
atingând în anul 2002 o cifra record de 715 milioane sosiri.Ritmul mediu anual de
creştere a numărului de sosiri turistice internaţionale cu 4,3%, remarcat după anul
1990 pâna în anul 2000 reflectă viabilitatea şi rezistenţa turismului internaţional în
faţa fluctuaţiilor economice. Din păcate, evenimentele tragice din 11 septembrie 2001
din SUA au avut efecte negative asupra circulaţiei turistice internaţionale în toate
regiunile de pe glob. În anul 2001 sosirile de turişti internaţionali au atins cifra de 692
milioane, în comparaţie cu 697 milioane în anul 2000 (-0,6%).
Turismul internaţional reprezintă o parte integrantă a procesului de specializare
internaţională, alături de alte servicii şi de producţia de mărfuri, iar circulaţia turistică
internaţională este bazată pe specializarea internaţională în turism şi evoluează în
urma accentuării si extinderii acestei specializări. În ultimele decenii turismul a
devenit una dintre cele mai vaste şi mai dinamice industrii mondiale. Conform
estimărilor Consiliului Mondial de Turism si Călătorii (WTTC), în anul 2001
turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar în urmatorii zece ani, conform
previziunilor, ponderea turismului va creşte până la 11%.
În Uniunea Europeana aceste cifre sunt de 12,2% şi, respectiv, 12,9% pentru
aceleaşi perioade de referinţă (cifrele exprima impactul direct şi indirect al
turismului).Turismul se numără printre primele cinci pozitii de export global pentru
80% din ţările lumii, în special din Europa, Orientul Mijlociu si SUA. Ponderea

6
turismului în exportul mondial de mărfuri şi servicii este de 12,8%, iar ponderea
turismului în exportul european - de 13,6% (datele pe anul 2001).Turismul este un
domeniu generator de noi locuri de munca. Conform estimărilor WTTC, în anul 2001
în turismul mondial au fost angajaţi 8,2% din totalul salariaţilor, ceea ce reprezintă o
persoana din fiecare 12 persoane angajate. Prognozele pentru anul 2011
demonstreaza că numărul angajaţilor în turism va constitui 9,0% din numarul total al
angajaţilor pe plan mondial. În Uniunea Europeană ponderea celor angajaţi în
turism în anul 2001 este mai mare decît cea mondială, constituind 12,3% din total,
respectiv 1 persoana din fiecare 8 persoane angajate. Pentru anul 2011 se presupune o
creştere a acestui indicator pâna la 14%.
Contribuţia turismului la utilizarea braţelor de munca şi crearea noilor locuri de
munca denotă importanta social-economica a acestui sector.Creşterea investiţiilor
capitale în turism ne vorbeşte, de asemenea, despre importanţa economică a acestui
domeniu pe plan mondial. Astfel, în anul 2001 ponderea turismului în investiţiile
totale mondiale a constituit 9%, iar în Uniunea Europeană – 10%.Din totalul sosirilor
turistice mondiale 60% reprezintă călătoriile de vacanţă, iar 30% - călătoriile de
afaceri.Conform prognozei din raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului
(OMT) "Turismul – Viziune 2020", numărul de sosiri ale turiştilor internaţionali va
creşte de la 697 de milioane în anul 2000 pâna la 1 miliard în anul 2010, iar în anul
2020 va atinge numărul de 1,6 miliarde. Acest pronostic corespunde ratei medii de
creştere anuală de 4,2% pentru anii 2000 - 2010 şi 4,5% pentru perioada anii 2010 -
2020. Rata medie de creştere anuală variaza în diferite regiuni ale lumii.

Tabelul 1.1.1 Rata aşteptată de creştere a numărului de vizitatori internaţionali


pentru anii 2000 – 2020 (pe regiuni)
Regiunea receptoare Anii 2000 – 2010 Anii 2010 – 2020
Europa 3,2% 3,1%
Europa Centrala 3,9% 4,0%
În lume 4,5% 4,4%

Sursa: OMT. http://www. world-tourism.org,


Consiliul Mondial de Călătorii şi Turism (WTTC) prevede ca cheltuielile
vizitatorilor internaţionali vor creşte de la 565 miliarde dolari SUA în anul 2000 până
la 1,1 trilioane în anul 2010, cu o rată anuală de creştere de 4,8%.
7
Datele sus–menţionate demonstrează, de asemenea, importanţa economică şi
socială a turismului pe plan mondial. Concluzia este urmatoarea: nu putem ignora
acest domeniu puternic si dinamic al economiei mondiale şi nici nu putem sa
ramînem în afara dezvoltării turistice mondiale.
1.1 Evoluţia dezvoltării turismului în Republica Moldova
Începutul noului secol şi mileniu este marcat de industria turismului şi a
călătoriilor care reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate. În
perspectivă este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei industrii
mari ale serviciilor: tehnologia informaţiilor, telecomunicaţiilor şi industria
turismului şi a călătoriilor.
Din evoluţiile turismului, desfăşurate pe plan mondial, rezultă că acest sector
reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a tuturor ţărilor care
dispun de resurse turistice importante.
Etapa inaugurării activităţii turistice în R.Moldova a fost condiţionată de
înfiinţarea primelor structuri specializate în turism şi călătorii: secţia Chişinău a
Societăţii pe Acţiuni “Intourist” cu specializarea organizării turismului receptor şi
emiţător, crearea concernului “Moldsindtur” specializat în organizarea turismului
balneo-climateric şi de tratament, precum şi schimburi turistice pe linie sindicală.
Primul grup de turişti străini a vizitat RSS Moldovenească în anul 1959. De
atunci dezvoltarea turismului naţional şi internaţional a început să se desfăşoare în
ritm accelerat în republică. S-au înfiinţat organe şi întreprinderi de primire şi
deservire a turiştilor străini.
Organul de stat abilitat cu primirea şi deservirea turiştilor străini pe teritoriul RSSM
în anii 1959-1974 era secţia Chişinău a Societăţii Unionale pe Acţiuni “Intourist”
care făcea parte din Ministerul Comerţului Extern al Uniunii Sovietice.
În această perioadă spectrul serviciilor turistice prestate este diversificat. Pe
lângă punctele tradiţionale ale programelor turistice (tur de oraş, muzee, zone de
agrement) apar şi forme noi specifice cum ar fi: vizitarea diverselor întreprinderi,
uzine şi fabrici, organizarea de programe cultural-folclorice cu artişti de renume. Sunt
organizate excursii la întreprinderile complexului vitivinicol cu vizitarea plantaţiilor,

8
participarea la culesul strugurilor, degustările de vinuri în cele mai celebre gospodării
producătoare. Programele turistice includeau şi degustări de bucate naţionale la
restaurantele cu specific autohton.
În anul 1961 în oraşul Chişinău a fost creată prima bază turistică, care avea o
capacitate de primire de numai 200 locuri pe sezon. În anul 1970 prin intermediul
traseelor turistice unionale, Moldova a fost vizitată de 11466 turişti.În anul 1967 este
creat Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” destinat deservirii turiştilor cu
vârsta de până la 35 ani.
Pentru coordonarea activităţii departamentelor, care participă la primirea şi
deservirea turiştilor străini, precum şi pentru conducerea întregului sistem al
“Intourist-ului” din republică, în anul 1974 s-a creat un organ guvernamental cu
denumirea - Direcţia pentru turismul extern de pe lângă Consiliul de Miniştri al
RSS Moldoveneşti. Pe atunci RSSM deţinea locul 6 printre celelalte republici
unionale cît priveşte numărul turiştilor străini, care vizitau ţara. Către 1980, anul
Jocurilor Olimpice, R.Moldova cunoaşte un aflux de turişti fără precedent, datorită
includerii acesteia în circuitul traseului olimpic.
Pentru dezvoltarea turismului balnear, institutul de proiectări al URSS în anul
1979 elaborează „Schema unică de dezvoltare şi amplasare al staţiunilor, zonelor de
odihnă şi turism, parcurilor naţionale şi rezervaţiilor”, în care este inclusă şi RSSM.
În anul 1981 RSSM este vizitată de 65000 de turişti din circa 45 de ţări. Pe
teritoriul republicii trec 14 rute unionale, 119 rute locale şi 9 rute turistice pentru
zilele de odihnă. Aceasta a devenit posibil datorită extinderii bazei tehnico-materiale
a societăţii “Intourist” care dispunea de un complex hotelier de clasă superioară cu
573 de locuri, dat în folosinţă în anul 1978, 2 restaurante, 5 baruri şi o sală de
banchete cu 350 locuri.
În anul 1983 este dat în exploatare hotelul “Cosmos” cu o capacitate totală de
cazare de 706 locuri, care dispune de un restaurant cu 160 locuri, două bufete şi un
bar modern.
O largă răspândire în această perioadă au căpătat astfel de forme de turism cum sunt
“trenurile prieteniei” şi turismul specializat. Pentru turişti se organizează programe

9
speciale de vizitare a întreprinderilor şi localurilor care prezintă un interes
profesional.
Perioada 1980-1990 se caracterizează printr-o dezvoltare stabilă a ramurii cu
indici pozitivi de creştere anuală a numărului de turişti şi excursionişti. Infrastructura
este completată de modernizarea aeroportului Chişinău, trasarea drumurilor auto
moderne spre principalele obiective turistice ale ţării.
Din anul 1983 organul de stat care preia organizarea activităţii turistice în
republică este Comitetul de Stat al RSSM pentru turismul extern.
După declararea în anul 1991 a suveranităţii şi independenţei statului nou Republica
Moldova, are loc decentralizarea treptată a acestei sfere de activitate, este
naţionalizată baza tehnico-materială a ramurii.
Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova N352 din 26.09.1991 este
creată Asociaţia Naţională de Turism “Moldova-TUR” în baza fostei Asociaţii
Moldoveneşti a Comitetului de Stat pentru turismul internaţional al URSS. În
condiţiile economiei de piaţă apar de la început zeci, apoi şi sute de firme şi agenţii
de turism private. Dacă în anul 1991 existau 32 de agenţii de turism, atunci în anul
1994 numărul de firme turistice a atins cifra de 270. În industria turistică a ţării în
anul 1991 activau 3799 persoane, cifră care pe parcursul anilor ulteriori (până în
1999) este în continuă scădere.
În luna august 1991 este instituit organul guvernamental Departamentul
Turismului iar în luna februarie a anului următor - Ministerul Tineretului, Sportului şi
Turismului, care este abilitat cu funcţii de licenţiere şi control asupra activităţii de
turism.
În anul 1992 Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” este naţionalizat şi
transformat în Întreprinderea Naţională de Turism pentru Tineret ”Sputnic”.
În anul 1991 R.Moldova făcând parte din circuitul turistic unional, atinge apogeul
numărului de turişti şi excursionişti deserviţi - 367,3 mii. Însă din 1992 numărul de
turişti care vizitează republica este în continuă scădere: 313,9 mii pentru anul 1992,
107,8 mii pentru anul 1993 şi 25,04 mii pentru anul 1994. Se constată cu regret că au

10
fost neglijate relaţiile pe plan turistic cu partenerii “Intourist-ului” din ţările
europene şi ale CSI.
Timpul a dictat apariţia noilor forme de turism: shop-tururile din şi cu ţările vecine,
turnee ale grupurilor artistice, călătorii ale suporterilor echipelor sportive.
Sunt semnate acorduri de cooperare în domeniul turismului cu mai multe ţări
de peste hotare. Au fost încheiate acorduri cu Guvernul României privind colaborarea
în domeniul turismului la 14.01.1993, cu Guvernul Chinei privind accesul bilateral a
turiştilor fără vize în ţările respective la 11.01.1993, cu Guvernul Turciei privind
colaborare în domeniul turismului la 21.06.1993, acord de colaborare în domeniul
turismului cu guvernele statelor membre CSI la 21.12.1993.La 23 decembrie 1993 la
Aşhabad este semnat Acordul interguvernamental de colaborare în domeniul
turismului a ţărilor din bazinul Mării Negre.
Acorduri, protocoale şi înţelegeri de colaborarea bilaterale în domeniul turismului

N Ţara Documentul Locul, data Data intrării


semnării în vigoare
Kazahstan Înţelegere între Ministerul Tineretului, Alma-Ata, 04.11.1992
Sportului şi Turismului al Republicii 04.11.1992
Moldova şi Ministerul Turismului
Culturii Fizice şi Sportului al
Republicii Kazahstan.
România 1.Protocol încheiat între Ministerul Bucureşti,
turismului al României şi Ministerul 14.01.1993 14.01.1993
tineretului, sportului şi turismului al Chişinău,
Republicii Moldova, privind 21.02.1995
colaborarea în domeniul turismului. Chişinău,
2.Protocol încheiat între Compania de 27.09.1990 21.02.1995
Stat “Moldova-tur” din Republica
Moldova şi Ministerul turismului din
România.
3.Convenţie între RSSM şi Guvernul
României.
Republica Acord de colaborare în domeniul Beijing, 26.04.1996
Populară turismului, încheiat între Ministerul 06.11.1992
Chineză Sportului şi Turismului al Republicii
Moldova şi Administraţia Naţională de
turism a Republicii Populare Chineze.
Republica Acord între Guvernul Republicii Istambul, 23.06.1993
Turcia Moldova şi Guvernul Republicii 23.06.1993
Turcia privind colaborarea în
domeniul turismului.
Republica Acord între Guvernul Republicii Sofia, 04.05.2001
Bulgaria Moldova şi Guvernul Republicii 17.04.1996

11
Bulgaria privind colaborarea în
domeniul turismului.
Republica Acord între Guvernul Republicii Chişinău, 11.011998
Kirgizstan Moldova şi Guvernul Republicii 10.06.1996
Kirghize privind cooperarea în
domeniul turismului. Bişkek, 07.11.2002
Protocol privind interacţiunea în 07.11.2002
domeniul turismului între Agenţia
Naţională pentru Turism a Republicii
Kirghize în domeniul turismului,
sportului şi politicii tineretului.
Republica Acord între Reprezentantul Chişinău, 27.10.1997
Ungară Guvernamental al Republicii Moldova 27.10.1997
S.A. „Moldova-tur” şi Ministerul
Industriei, Comerţului şi Turismului al
Republicii Ungare privind colaborarea
în domeniul turismului.
Republica Acord între Guvernul Republicii Chişinău, 11.02.2004
Letonia Moldova şi Guvernul Republicii 06.11.2003
Letonia privind colaborarea în
domeniul turismului.
Republica Acord între Guvernul Republicii Chişinău, 18.08.2004
Belarus Moldova şi Guvernul Republicii 06.04.2004
Belarus privind colaborarea în
domeniul turismului.
Republica Acord între Guvernul Republicii Kiev, 18.08. 2004
Azerbaidjan Moldova şi Guvernul Republicii 07.05.2004
Azerbaidjan privind colaborarea în
domeniul turismului.
Albania Acord între Guvernul Republicii Chişinău, 01.11.2004
Moldova şi Guvernul Republicii 11.06.2004
Albania privind colaborarea în
domeniul turismului.
Israel Acord între Guvernul Republicii Ierusalim, 22.03.2005
Moldova şi Guvernul Statului Israel 22.11.2004
privind colaborarea în domeniul
turismului.

Sursa: Agentia Turismului, Chişinău,2010

Republica Moldova devine membră a organizaţiilor internaţionale de resort: cum ar


fi:
-OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) Madrid 23.11.1993
-CEI (Iniţiativa Europeană Centrală) Zagreb 09.11.1996
-CEMN (Comunitatea Economică a Mării Negre) Istambul 28.04.1999
-EURO-ASIA Minsk, CSI 08.09.1999

12
Un alt factor negativ care se manifestă în industria turistică este prevalarea
exportului de turişti asupra importului. Cu regret această tendinţă se păstrează şi până
în zilele noastre.
Începând cu anul 1995 apare o nouă formă de turism emiţător, plecarea tineretului la
lucru în străinătate. Dacă pe timpul Uniunii Sovietice se formau detaşamente
studenţeşti care plecau la lucru primordial în republicile unionale şi ţările socialiste,
atunci din 1995 direcţiile de bază solicitate sînt Europa de Vest, Marea Britanie,
Irlanda.
Concomitent, se manifestă şi fenomene negative ce stau în calea dezvoltării
turismului:
- lipsa cadrului legislativ respectiv şi a unei politici a statului în domeniul turismului;
- degradarea treptată fizică şi morală a obiectivelor turistice, a bazei tehnico-materiale
şi infrastructurii;
- accesul problematic la obiectivele turistice din cauza drumurilor proaste;
- lipsa imaginii turistice a ţării peste hotare.
Dacă până în anul 1990 din ţările ex-sovietice şi ex-socialiste erau primiţi şi
deserviţi circa 95% din turiştii organizaţi, azi aceştia practic lipsesc. Absenţa lor nu a
putut fi compensată de turiştii occidentali.
Problema care apare pe parcursul activităţii turistice este următoarea: din an în
an se acutizează relaţiile de colaborare al firmelor turistice cu misiunile diplomatice
ale ţărilor din spaţiul Schengen. Invocând diferite pretexte, nu întotdeauna
întemeiate, consulatele refuză eliberarea vizelor turistice pentru turiştii din Moldova,
astfel micşorând numărul destinaţiilor turistice care pot fi vizitate.
În anul 1994 în legătură cu perfecţionarea structurilor organelor conducerii de
stat a republicii şi lichidarea Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului cît şi în
scopul realizării unei politici coordonate, în domeniul turismului naţional şi
internaţional, elaborării şi realizării programelor de dezvoltare ale acestei ramuri, ca
parte integrantă a economiei naţionale şi verigă inseparabilă în dezvoltarea cooperării
umanitare internaţionale, Asociaţia de Stat “Moldova-TUR” vine cu un demers
către Guvernul Republicii Moldova de a-i delega funcţiile de organ guvernamental

13
abilitat în organizarea şi reglementarea activităţii de turism pe teritoriul Republicii
Moldova.
Astfel la 10 iunie1994 printr-un Decret Prezedenţial este creată Compania de
Stat “Moldova-TUR ca organ statal abilitat cu funcţii de conducere şi administrare a
ramurii turistice.
Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 28 septembrie 1994 sunt
stipulate funcţiile Companiei de Stat “Moldova-TUR”:
- perfecţionarea şi dezvoltarea turismului în republică;
- coordonarea şi eliberarea de licenţe pentru activitatea de turism pe teritoriul
Republicii Moldova;
- elaborarea şi realizarea programelor turistice naţionale;
- elaborarea şi implementarea standardelor de calitate ale serviciilor prestate în
domeniul turismului din republică;
- reprezentarea intereselor republicii în cadrul organelor de resort turistice
internaţionale şi regionale.1
Pentru o colaborare mai eficientă în domeniul turismului în ţările CSI, la 10
ianuarie 1995 la Kiev este creat Consiliul pentru turism al ţărilor CSI, membri fiind
12 ţări. La lucrările consiliului participă doar conducătorii organelor de stat abilitate
de conducerea şi administrarea turismului.
Având ca scop stimularea dezvoltării turismului ca parte componentă a
economiei naţionale şi a unei verigi a sistemului de cooperare internaţională, cît şi
pentru elaborarea bazei unei politici unice de stat în acest domeniu, la 5 noiembrie
1996 este emis Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la unele măsuri
de dezvoltare a turismului, ce prevede elaborarea şi aprobarea concepţiei dezvoltării
turismului în Republica Moldova. Elaborarea şi implementarea acestei concepţii este
încredinţată Companiei de Stat S.A. “Moldova-TUR” care prezintă proiectul
strategiei dezvoltării turismului guvernului republicii. Însă, deoarece pe parcursul
activităţii sale economice compania de Stat “Moldova-TUR” se transformă în
Societate pe Acţiuni, concepţia strategiei dezvoltării turismului rămâne la nivel de

1
Materiale prezentate de Agentia Turismului,
14
proiect, fără a fi aprobată de guvern. În paralel cu aceasta din anul 1998 licenţierea
activităţii de turism trece la Ministerul Economiei, iar industria turistică a Moldovei
se lipseşte de organul guvernamental abilitat cu funcţii de conducere şi administrative
în domeniul turismului. Astfel apare necesitatea de creare a unui astfel de organ de
stat abilitat cu aceste funcţii.2
Pentru a acorda ramurii turistice nivelul respectiv în economia naţională şi
luând în considerare că Organizaţia Mondială a Turismului a proclamat ziua de 27
septembrie ca Ziua Mondială a Turismului, la 14.septembrie 1999 prin Decret
prezidenţial se stabileşte că la 27 septembrie în Moldova se va marca Ziua
Mondială a Turismului.3
O altă problemă ce creează obstacole în dezvoltarea industriei turistice este lipsa
cadrului legislativ. Din anul 1994 a fost prezentate în Parlamentul Republicii
Moldova mai multe proiecte de Lege a Turismului, şi doar la 11 februarie 2000
Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea Turismului.
Întru realizarea Legii Turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 20004 şi în
scopul reglementarii activităţii turistice şi valorificării patimoniului turistic, Guvernul
Republicii Moldova prin hotărârea Nr. 872 din 22.08.2000 deci de instituirea
Agenţiei Naţionale de Turism pe lângă Guvernul Republicii Moldova, care este o
autoritate a administraţiei publice de specialitate cu statut de persoană juridica, în
drept să elaboreze, să aplice şi să monitorizeze politica de stat în domeniul turismului.
După instituirea Agenţiei Naţionale de Turism sunt implementate în ramura
turistică un şir de măsuri, îndreptate spre reanimarea acestui sector. Licenţierea
activităţii de turism este transferată de la Ministerul Economiei la Agenţia Naţională
de Turism, care acordă acest serviciu în perioada septembrie 2000-martie 2002.
Este introdus voucherul şi contractul unic turistic, fişa de evidenţă a turiştilor la
graniţa Republicii Moldova. Deasemenea este introdusă procedura de brevetare a
personalului care activează în cadrul agenţiilor de turism, pentru a spori calitatea
serviciilor turistice prestate.

2
Materiale prezentate de Agentia Turismului.
3
Platon N. Ghid de legislaţie turistică a Republicii Moldova, ediţia I Chişinău – 2003.p99
4
Monitorul Oficial al R.Moldova.2000.Nr54-56,art357

15
După aprobarea Legii Turismului şi creării Agenţiei Naţionale de Turism în
noiembrie 2000 începe derularea proiectului “Dezvoltarea durabilă a turismului”
finanţată de Programul de Dezvoltare a Naţiunilor Unite. Valoarea totală a
proiectului constituie 1139960 DOL USD. Proiectul are ca scop crearea unei baze
pentru dezvoltarea turismului internaţional şi intern în Moldova într-un mod integrat,
echilibrat şi durabil, aşa încât acesta să aducă beneficii culturale şi socio-economice
considerabile ţării şi comunităţilor ei, fără a genera probleme serioase de ordin
ecologic şi socio-cultural.
Pentru a motiva turiştii să viziteze ţara noastră Centrul Internaţional de
Expoziţii “Moldexpo” pe lângă tradiţionalele expoziţii de turism organizate anual
din 1995, mai organizează din 2002 de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei Publice, cu Agenţia Naţională a de Turism şi Departamentul
Agroindustrial “Moldova-Vin”, “Festivalul Vinului”, care întruneşte mii de
vizitatori din diferite ţări5.
Odată cu crearea Camerei de Licenţiere au loc unele schimbări în vederea
eliberării licenţelor de turism. Astfel, începând cu martie 2002 procedura de eliberare
a licenţelor de turism este transferată la Camera de Licenţiere.
La 5 februarie 2003 Agenţia Naţională de Turism din R.Moldova prin hotărârea
guvernului
Nr 90 este transformată în Departamentul Dezvoltarea Turismului ca autoritate a
administraţiei publice centrale de specialitate.
În urma reorganizării Departamentul Dezvoltarea Turismului apar un şir de
iniţiative legislative şi executive care au menirea să îmbunătăţească situaţia din
această ramură.
Astfel grupul de experţi cooptaţi de Departamentul Dezvoltarea Turismului şi cu
suport financiar din partea proiectului PNUD “Dezvoltarea Durabilă a Turismului”
elaborează

16
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii
2003-2015. Această strategie este aprobată prin hotărârea guvernului Republicii
Moldova Nr 1065 din 2 septembrie 2003.6
Departamentului Dezvoltarea Turismului i se încredinţează împuterniciri în
vederea îndeplinirii şi monitorizării activităţilor prevăzute în strategia nominalizată.
La iniţiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului Guvernul Republicii
Moldova pe data de 24 mai 2004 primeşte hotărârea Nr.554 cu privire la aprobarea
Programului Naţional în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”.
Scopul şi obiectivele acestui program sunt:
-de a promova pe plan internaţional Moldova ca destinaţie turistică vitivinicolă;
-de a stabili legătura între sectorul turistic şi vitivinicol;
-de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înaltă;
-de a amplifica potenţialul economic şi valorifica potenţialul uman din mediul rural;
-de a îmbunătăţi rentabilitatea întreprinderilor vinicole şi agenţilor economici ce
practică
activitatea de turism;
-de a proteja, conserva, dezvolta patrimoniul naţional de valoare turistică şi a-l
valorifica la nivel competitiv;
-de a extinde procesul de conştientizare a importanţei dezvoltării turismului
vitivinicol.
Dirijarea şi monitorizarea prezentului program este încredinţată unui comitet de
coordonare, care include diverse ministere, inclusiv Departamentul Dezvoltarea
Turismului. Programul „Drumul vinului în Moldova” include 7 trasee turistice.7
În vederea sporirii calităţii deservirii turiştilor interni şi străini şi în
conformitatea cu capitolul VII, articolul 24 şi 25 al Legii Turismului, prin Decretul
Preşedintelui Republicii Moldova № 1967-III din 30.07.2004, pe data de 29
octombrie 2004 este fondată Instituţia de Învăţământ de Stat “Centrul Naţional de
Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului”, care se află în subordinea
Departamentului Dezvoltarea Turismului. Deschiderea oficială a Centrului a avut loc
6
Platon N. Ghid de legislaţie turistică a Republicii Moldova, ediţia I Chişinău – 2003.p109
7
"Drumul vinului". Editura Departamentului Dezvoltarea Turismului. Chişinău-2005.

17
pe data de 8 februarie 2005. Obiective centrului sunt dezvoltarea continuă a
capacităţilor manageriale şi profesionale a personalului din cadrul industriei turistice,
în scopul ridicării nivelului calităţii produsului turistic naţional.8
În legătură cu aprobarea noii structuri a administraţiei publice şi întru
executarea art. II al Legii nr.23-XVI din 14 aprilie 2005 se reorganizează Ministerul
Culturii, prin contopire cu Departamentul Dezvoltarea Turismului, în Ministerul
Culturii şi Turismului.9 Acest fapt permite agenţilor economici din turism să
valorifice patrimoniul cultural la justa valoare, incluzând obiectivele culturale în
traseele turistice ale Moldovei.
In 2009 a fost creata Agenţia Turismului a Republicii Moldova în baza Legii
nr. 21-XVIII din 18.09.2009 si isi exercita atributiile ce-i sunt date in competenta
prin Hotărîrea Guvernului nr. 851 din 21.12.2009 “cu privire la aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Turismului, a structurii
şi efectivului-limită ale acesteia”.
Pentru o mai bună colaborare între Republica Moldova şi România în
domeniul turismului şi întăririi cooperării între autorităţile abilitate ale ambelor state,
pe data de 16 noiembrie 2005 la Bucureşti a fost încheiat Acordul de colaborare
între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind colaborarea
în domeniul turismului. Acest acord are ca scop facilitarea schimbului de turişti
între două ţări, deschiderea birourilor de informare turistică pe teritoriul Moldovei şi
României, schimburile reciproce de date şi informaţii cu privire la legislaţie şi
reglementările în domeniul turismului, pregătire şi perfecţionarea cadrelor.
Importanţa acordată turismului în ultimul timp de către factorii de decizie ale
Republicii Moldova, poate servi drept temei pentru revigorarea acestei ramuri a
economiei naţionale, motivând astfel investitorii străini şi locali să investească în
infrastructura turistică a R. Moldova, urmând ca ţara noastră să fie inclusă în
circuitele turistice internaţionale.
8
Revista „Turism şi Odihnă” nr.9 septembrie 2005.
9
Legea turismului (Nr 798-XIV din 11 februarie 2000) Monitorul Oficial al Republicii Moldova An VII N 54-56 din
12.05.2000 pag.4-11.

18
În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ.
Nivelul calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea
turistică plasează Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab
dezvoltat.În ultimii 10 ani, evoluţia circulaţiei turistice in Republica Moldova
manifestă o tendinţă relativă de reducere a numărului de vizitatori, ca rezultat al
efectelor negative din sfera economico-socială a ţării.

1.2 Dezvoltarea durabilă a Turismului în R.Moldova

Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la


dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu
privind posibilitatea de evaluarea şi folosire a resurselor turistice din Moldova la
atragerea turiştilor străini.
Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic,
el creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe, iar pe plan
social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului.
Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor
turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată
spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini.
Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea
formelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale,
transformarea turismului într-o activitate complexă, economică şi socială, într-un
turism civilizat, competitiv.
În baza unor analize detaliate pe teritoriul republicii a resurselor turistice şi a unor
ample documentări, este necesar de evidenţiat posibilităţile concrete de dezvoltare a
turismului, în concordanţă cu valoarea şi structura potenţialului turistic, cererii şi ofertei
turistice.
Avându-se în vedere valorificarea unitară şi optimă a resurselor turistice în
profil teritorial, este necesar de stabilit strategia de dezvoltare şi diversificare a formelor
de turism, de promovare a acestora pe piaţa turistică internă şi externă, de amenajare şi
echipare, competitive pentru un turism modern.

19
1.2.1 Premise ale dezvoltării turismului
Ramura economică importantă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi,
turismul în republică trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi să
devină o componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceasta
dezvoltarea turismului va contribui la amenajarea şi sistematizarea teritoriului, crearea
de noi locuri de muncă.
Deaceea pentru relansarea turismului trebuie de examinat componentele de bază
care stau la formarea potenţialului turistic:10
1)componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a
reliefului, condiţiile climatice favorabile.
2)componenţa antropică, reprezentată prin monumente şi obiecte de artă, muzee,
elemente de etnografie şi folclor, realizări actuale de prestigiu.
3)infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere, instituţii de alimentaţie publică,
transport, agrement.
Aceste trei componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice
naţionale, şi implicit premise de bază ale desfăşurării unei activităţi turistice intense.
Pentru crearea produsului turistic, trebuie de analizat următoarele categorii principale
de factori:
a) patrimoniul turistic, cu factorii naturali cum ar fi aşezarea geografică, clima,
relieful, peisajele;
b) diverse elemente naturale de atracţie specifică cum ar fi izvoare, lacuri, iazuri etc;
c) factorul uman exprimat prin ospitalitate, obiceiuri, folclor, istorie, artă, cultură;
d) infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală cum ar
fi industria municipiului, transportul, comerţul, serviciile;
e) infrastructura cu specific turistic;
f) cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism;
g) cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism.

10
Vasile Glăvan. Valorificarea potenţialului turistic al Republicii Moldova. Bucureşti-1990.p20

20
Făcând o concluzie la cele expuse potenţialul turistic poate fi alcătuit din resurse
turistice naturale, resurse turistice antropice, infrastructură, factorul uman, care
generează diverse forme de turism. Un teritoriu poate fi solicitat ca destinaţie turistică,
în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale, antropice, infrastructură, a căror
valorificare, pe fondul unor amenajări complexe, poate determina o activitate de turism
şi includerea acestui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional.
Se poate afirma că potenţialul turistic al Moldovei, componenţa antropică şi
infrastructura se află în stare de degradare, deaceea sunt necesare măsuri pentru
redresarea acestei situaţii. Astfel, protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a
potenţialului turistic se înscrie ca o problemă majoră în activitatea economică de turism,
ocupând un loc bine determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru turism.
Un factor important la stabilirea traseelor turistice îl constituie zonarea turistică a
republicii. Acest fapt trebuie conceput ca modalitate de valorificare complexă a
resurselor turistice amplasate în Moldova, în vederea exploatării eficiente a
patrimoniului turistic. Raportat la scara întregii republici, zonarea turistică urmăreşte
stabilirea unui model de evaluare, valorificare şi amenajare prioritară a patrimoniului
turistic. Aceasta în consecinţă va duce la analiza relaţiilor existente între turism şi
teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.

1.2.3. Cadrul legal şi instituţional


Reglementarea activităţii de turism în Republica Moldova se efectuează în
corespundere cu Legea turismului aprobată de Parlament prin legea organică nr. 798-
XIV din 11.02.2000.
Prezenta lege a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr. 54-56/357
din 12.05.2000.11
Organizarea activităţii de turism se efectuează conform Capitolului IV art.11 din Legea
Turismului, prin acordarea licenţelor de turism agenţilor economici care practică
această activitatea. Criteriile pentru acordarea licenţelor de turism se stabilesc din
1.03.2002 de către Camera de Licenţiere.
11
(Nr 798-XIV din 11 februarie 2000) Monitorul Oficial al Republicii Moldova An VII Nr 54-56 din 12.05.2000
pag.4-11.

21
Brevetarea activităţii de turism se face în baza art.14., Capitolul IV al Legii Turismului.
Criteriile pentru acordarea brevetelor de turism se stabilesc de către Ministerul Culturii
şi Turismului.
În scopul executării Legii Turismului şi pentru ţinerea evidenţei turistice la punctele de
trecere a frontierei de stat Guvernul emite hotărârea nr.1470 din 27.12.2001 “Cu privire
la introducerea contractului turistic, voucherului turistic şi a fişei de evidenţă statistică a
circulaţiei turiştilor la frontiera Republicii Moldova”, începând cu 1.04.2002.12
Aderarea Republicii Moldova la Statutul O.M.T. este efectuată în baza Legii nr.530-XV
din 11.10.2001.13

1.2.4 Potenţialul turistic


Elementul cel mai important în plan decizional în viziunea noastră, îl constituie
definirea unei concepţii ferme, realiste privind valorificarea potenţialului turistic în
republică şi obiectivele dezvoltării durabile a turismului pe termen scurt, mediu şi lung.
Într-o asemenea concepţie, obiectivele generale ale dezvoltării turismului în
republică după părerea noastră se pot contura astfel:

1) creşterea competitivităţii ofertei turistice promovată de agenţii economici care


practică activitatea turistică prin valorificarea potenţialului turistic, modernizarea şi
dezvoltarea bazei tehnico-materiale specifice;
2) perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui turism
competitiv;
3) diversificarea traseelor turistice din municipiu şi creşterea calităţii serviciilor
turistice;
4) comercializarea produselor turistice moldoveneşti pe piaţa internaţională şi
susţinerea financiară din bugetul de stat a agenţilor economici care practică activitatea
de turism receptor în vederea participării la expoziţiile internaţionale de turism, unde
este promovată imaginea turistică a Moldovei ca destinaţie turistică de interes major.

12
Platon N. Ghid de legislaţie turistică a Republicii Moldova, ediţia I Chişinău – 2003.p 78
13
Platon N. Ghid de legislaţie turistică a Republicii Moldova, ediţia I Chişinău – 2003.p97

22
Referindu-ne la creşterea competitivităţii ofertei turistice prin valorificarea
potenţialului turistic se poate apela la următoarele căi de realizare ca:
• încurajarea, susţinerea şi stimularea investiţiilor de capital străin în cele mai diverse
sectoare ale turismului moldovenesc;
• modernizarea unor obiective turistice din republică;
• elaborarea unor studii de fezabilitate în vederea realizării de noi unităţi de cazare,
alimentaţie publică, agrement în principalele zone turistice ale Moldovei;
• introducerea în circuitul turistic a unor noi zone şi localităţi rurale din imediata
apropiere de municipiu;
• extinderea turismului automobilistic prin crearea punctelor de închiriere a
autovehicolelor şi a dotărilor specifice acestei forme de turism;
• restaurarea şi amenajarea unor monumente de arhitectură, în vederea valorificării lor
prin turism;
• crearea unei reţele diversificate şi moderne de unităţi de alimentaţie cu specific
naţional;
• elaborarea unui sistem optim de rezervare a locurilor de cazare pe teritoriul
republicii şi integrarea acestuia în sistemele de rezervare internaţională;
• realizarea şi implementarea unui sistem informaţional adecvat noilor cerinţe ale
activităţii de turism, racordat la practica internaţională, susţinut de o dotare cu tehnică
de calcul corespunzătoare;
Referindu-ne la perfecţionarea cadrului organizatoric după părerea noastră
trebuie să fie realizate următoarele acţiuni:
• integrarea internaţională la nivelul organismelor centrale, prin afilierea la diverse
asociaţii şi organisme de profil din străinătate;
• folosirea largă a sistemului de licitaţii cu participare internaţională şi internă în
modernizarea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului;
• diversificarea formelor de colaborare şi cooperare cu firmele străine în construirea şi
modernizarea drumurilor;

23
Referindu-ne la diversificarea traseelor turistice din republică după părerea
noastră este necesar:
• împărţirea zonală a republicii după traseele turistice tradiţionale;
• stabilirea unor rute turistice noi care ar completa rutele existente;
• includerea obiectivelor turistice nevalorificate din republică care prezintă interes
naţional în circuitul turistic;
• organizarea unor activităţi turistice care ar contura originalitatea poporului
moldovenesc;
• organizarea diferitor sărbători naţionale de interes turistic care ar motiva turismul
receptor în municipiu.
Referindu-ne la comercializarea produselor turistice moldoveneşti pe piaţa
internaţională după părerea noastră sînt necesare de primit un şir de măsuri după cum
urmează:
• asigurare unui sistem de preţuri şi tarife flexibile la complexele hoteliere în funcţie
de sezon;
• stabilirea unor tarife de preţuri competitive la nivel internaţional, pentru serviciile
turistice autohtone;
• crearea unor birouri de promovare a turismului în oraşele din Europa cu care
Moldova are încheiate contracte de colaborare reciproce;
• contribuţia prin susţinere financiară din bugetul de stat a firmelor turistice care se
ocupă cu turismul receptor, pentru participare lor la expoziţiile internaţionale de turism.
Ţinând seama de aspectele consemnate mai sus care pot fi caracterizate ca
factori favorizaţi pentru dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova este necesar de a
pune în aplicare acele momente cheie care conturează principalele elemente ce pot fi
folosite ca parametri a procesului de valorificare a produsului turistic.
Formele de turism
În opinia noastră, în Moldova pot fi utilizate următoarele forme de turism:
• de afaceri şi congrese
• urban

24
• rural
• cultural
• viti-vinicol
• sportiv
• cu aspect religios şi etnic
Turismul de afaceri şi congrese manifestă o acţiune benefică asupra ţărilor, şi asupra
oraşelor în care acesta se desfăşoară. În genere această acţiune este analogică cu cele
manifestate de alte tipuri de turism, dar există şi deosebiri.
În primul rând, turismul de afaceri costă scump, şi prin urmare, este rentabil.
Majoritatea călătorilor de afaceri o efectuează managerii companiilor de talie medie şi
superioară, de aceia prestatorii de servicii de înaltă calitate obţin cel mai important
câştig (de obicei, hoteluri de categoria „trei stele” şi superioară, companiile de transport
ce oferă servicii de calitate ş.a.).
În al doilea rând, multe călătorii de afaceri se derulează nu în perioada de vârf a
sezonului turistic, ci extrasezon, astfel ţinându-se cont de oaspeţii- bussines indiferent
de sezon.
În al treilea, rând vizitatorii ce efectuează călătorii de afaceri mai puţin decât alţi
turişti au tangenţă cu mediul ambiant.
În al patrulea rând, oaspeţii ce vizitează centrul turistic pentru a participa la
conferinţe sau expoziţii, cît şi cei care efectuează călătorii – cognitive, devin
ambasadori necondiţionaţi ai acestui centru, promovându-l.
În al cincea rând participarea activă a autorităţilor locale este destul de benefică şi
poate lua diferite forme:
- cuvântarea de salut a primarului oraşului în ziua inaugurării conferinţei sau expoziţiei:
- demonstrarea unui film publicitar despre locurile turistice interesate din zonă;
- turul cognitiv al oraşului şi împrejurimile acestuia.
Efectuând asemenea măsuri, autorităţile locale speră că oaspeţii de afaceri vor
povesti apoi despre oraş rudelor, prietenilor şi colegilor de serviciu, de asemenea vor
mai vizita încă odată aceste locuri, deja în calitate de persoane aflate la odihnă sau vor
deschide aici o filială a bussines-ului propriu.
25
O altă formă de turism care poate fi dezvoltată este turismul urban. Turismul
urban se bazează pe o gamă largă de obiective istorice şi culturale, facerea
cumpărăturilor, restaurante şi pe atractivitatea generală a vieţii urbane. Localităţile
urbane funcţionează şi ca porţi (puncte de sosire şi plecare) ale ţării sau regiunii. În
R.Moldova, Chişinăul este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, având
ca temelie străzile înverzite, parcurile, multele clădiri frumoase din punct de vedere
arhitectonic, muzeele, restaurantele şi cafenelele, evenimentele artistice (de operă,
teatru şi balet), galeriile de artă, magazinele. În Chişinău vin mulţi oameni de afaceri şi
persoane oficiale, fapt ce contribuie la întreţinerea turismului urban.
Analizând problema dezvoltării turismului rural pe teritoriul Republicii Moldova,
considerăm că acesta prezintă o mare varietate de valori cultural-istorice, artă populară,
folclor, tradiţii, un cadru natural armonios îmbinat cu un fundal peisagistic variat şi
pitoresc. Principala problemă care trebuie rezolvată pentru dezvoltarea durabilă a
turismului este atestarea potenţialilor prestatori de servicii din mediul rural, care vor fi
incluşi în acest circuit. Proprietarii gospodăriilor atestate trebuie să dispună de
cunoştinţe temeinice în domeniul protecţiei mediului şi să contribuie la informarea şi
educarea turiştilor, astfel încît aceştea să nu întreprindă acţiuni care contravin protecţiei
mediului. Aşa cum rezultă din structura turismului rural, la baza ofertei turistice trebuie
să stea gospodăria ţărănească, încadrată într-un program organizat, capabil să asambleze
toate procedurile de practicare a turismului rural.
Turismul cultural poate fi o altă formă a turismului practicat, deoarece Moldova
dispune de un variat potenţial cultural care, prin valoarea, sa ar putea genera un anumit
flux de turişti. El cuprinde monumente preistorice, arhitectură publică, clădiri şi edificii
culturale, muzee.
Toate aceste obiective pot servi ca motivaţie pentru includerea acestei forme de turism
în circuitul internaţional de produse turistice cu motivaţie culturală.
Altă formă de turism, turismul viti-vinicol poate fi cartea de vizită a industriei
turistice, deoarece Moldova este recunoscută pe plan mondial ca ţară a vinurilor.
Vinotecile, centrele de expoziţii, sălile de degustare, cramele subterane, diversitatea
producţiei de vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, vinuri aromatizate reprezintă un

26
potenţial deosebit pentru promovarea turismului viti-vinicol. Sîntem de părerea că
dezvoltarea acestei forme de turism va repune produsul turistic viti-vinicol al Republicii
Moldova la justa sa valoare în circuitul turistic internaţional.
Motivaţia turismului sportiv poate fi determinată de organizarea pe teritoriul
municipiului Chişinău a diverselor activităţi sportive care va duce la utilizarea
capacităţilor de cazare, alimentaţie, precum şi a terenurilor de sport.
Turismul cu aspect religios şi etnic este un tip de turism răspândit în întreaga
lume. Motivaţia pentru această formă de turism poate să fie următoarea:
- vizitarea regiunilor cu religie comună sau a celor cu religie diferită, pelerinaje
şi reuniuni religioase;
- vizitarea locurilor ce au legătură cu strămoşii sau familia cuiva;
- vizitarea locurilor unde familia şi prietenii cuiva s-au mutat sau au emigrat.
Toate aceste forme de turism îi determină pe oameni să călătorească. Deaceea pentru
agenţii economici care practică activitatea de turism este important ca să le dezvolte
şi să le asigure servicii optime turiştilor străini.
Infrastructura turistică
Dezvoltarea eficientă a turismului este posibilă, deoarece Moldova posedă o
infrastructură turistică cum ar fi: hoteluri, moteluri, drumuri, mijloace de transport,
aerogări, autogări, gări feroviare, întreprinderi de alimentaţie publică etc. Însă pentru
a corela tot potenţialul turistic la standarde internaţionale este necesar în primul rînd
de participarea organelor locale ale puterii executive şi agenţilor economici la
elaborarea programelor de reconstruire, modernizare şi construcţie a obiectelor
principale de infrastructură turistică, iar în al doilea rînd, a acorda o atenţie deosebită
dezvoltării selective şi de control a infrastructurii turistice, obiectelor cererii şi a
întregului potenţial turistic pentru a evita orice acţiune negativă asupra mediului
înconjurător.
În scopul corespunderii standardelor mondiale Ministerul Culturii şi Turismului
trebuie să susţină întreprinderile naţionale pentru colaborarea cu companiile de
construcţii, cele hoteliere, turistice şi de transport de talie mondială.
În acest context ar fi binevenit ca:

27
-capitalul străin să fie utilizat pentru construirea obiectelor de talie internaţională;
- construcţia hotelurilor şi complexelor turistice trebuie să fie utilizate diferite forme
de concursuri internaţionale ca tender;
-pentru minimizarea cheltuielilor la construcţii trebuie angajate firme locale care ar
utiliza materiale de construcţie locale;
-să fie înfăptuită testarea şi certificarea întreprinderilor hoteliere conform
standardelor internaţionale de evaluare;
-efectuarea lucrărilor pentru lărgirea şi modernizarea transporturilor auto, aerian şi
feroviar, certificarea transportărilor internaţionale efectuate de organizaţiile de
transport naţionale, precum şi de către firmele străine sau întreprinderile mixte cu
capital şi mijloace de transport străine.
Organele locale ale puterii executive trebuie să acorde o atenţie deosebită
obiectelor de cultură, istorice şi de divertisment, creării unei atmosfere atractive în
municipiu. O atenţie sporită trebuie acordată curăţeniei şi igienei, aspectului exterior
al clădirilor, construcţiilor arhitecturale şi mediului înconjurător.
Unităţile hoteliere
Turismul poate să se dezvolte satisfăcător într-o zonă sau într-o localitate unde
există suficiente posibilităţi pentru cazarea şi odihna turiştilor. De aceea, dintre
formele de bază tehnico-materială, unităţile hoteliere, condiţionează în cea mai mare
măsură volumul activităţii turistice.
Câteva dintre cele mai mari hoteluri din municipiul Chişinău (cum ar fi "Dacia",
"Codru", „Leogrand”,"Cosmos", ş.a.) au fost supuse sau se află şi în prezent în
proces de reparaţie şi renovare. Astfel a fost ridicat gradul de confort al camerelor, a
fost lărgită considerabil gama serviciilor oferite clienţilor, cum ar fi: primirea şi
distribuirea în hotel a corespondenţei turiştilor, servicii de schimb valutar, păstrarea
obiectelor de valoare, spălatul şi călcatul lenjeriei, curăţarea hainelor şi a
încălţămintei, repararea unor obiecte din dotarea turistului, manipularea bagajelor,
asigurarea parcării autoturismelor etc. Tot în această grupă se cuprinde dotarea
camerelor, la cererea clienţilor, cu inventar suplimentar. Au fost create multe condiţii
pentru buna activitate a oamenilor de afaceri: săli de conferinţe dotate cu echipament

28
modern, bussines-centre pentru acces la Internet, fax şi calculatoare puse la dispoziţia
clientului.
De asemenea există un şir de posibilităţi de relaxare şi distracţii cum ar fi
cazinourile, baruri de noapte, saună. Câteva hotele dispun de piscină, fitness-
centre.Ca urmare a renovării hotelurilor, inventarul camerelor a suferit de asemenea
modificări. Astfel în camere există televizor cu programe prin cablu, telefon cu acces
direct la liniile locale şi internaţionale, posibilitate de conectare la Internet, mini-
baruri, frigidere, foen, duş cu hidromasaj, etc.
Unităţile de alimentaţie publică
Un alt compartiment care participă la formarea pachetului turistic sînt unităţile
de alimentaţie publică.Pentru mulţi potenţiali turişti gastronomia reprezintă un
element de bază în alegerea destinaţiilor turistice.
Din punct de vedere al conţinutului, serviciile de alimentaţie se realizează la
fel, indiferent de destinatar şi presupun următoarele procese:
1) producţia
2) comercializarea
3) servirea
Producţia preparatelor culinare e comparabilă cu cea din sfera industriei
alimentare, diferenţa fiind scara la care se desfăşoară şi faptul că preparatele sunt
realizate de cele mai multe ori pe baza comenzii exprese a turiştilor. Sortimentul de
bucate este determinat de tipul unităţii şi de posibilităţile tehnice de realizare, de
existenţa personalului calificat.
Comercializarea şi servirea presupun existenţa unor spaţii adecvate de
comercializare şi servire, a unui personal specializat precum şi a unor condiţii de
consum a preparatelor culinare cum ar fi normele igienico-sanitare.
Bucătăria moldovenească poate fi unul din motivele pentru care turiştii să ne viziteze
ţara.
După stilul de operare se pot distinge patru tipuri principale de unităţi de
alimentaţie pentru turişti:

29
-restaurant clasic care serveşte un larg sortiment de preparate culinare,
produse de patiserie şi cofetărie, băuturi alcoolice şi nealcoolice de asemenea
oferă şi programe de divertisment;
-restaurant specializat care serveşte un sortiment specific de preparate culinare şi
băuturi;
-cafenea unde se pot servi alături de cafea băuturi alcoolice fine, răcoritoare,
specialităţi de cofetărie-patiserie şi îngheţată.
-barul unde clientul poate urmări de la tejghea prepararea meniului comandat.
În municipiul Chişinău astăzi îşi desfăşoară activitatea 45 de restaurante cu
capacitatea de 3784 locuri, 367 baruri cu capacitatea de 11438 locuri, 277 cafenele cu
capacitatea de 12754 locuri .
Comercializarea produsului turistic
Agenţia de turism este agentul economic care se ocupă cu formarea traseelor
turistice, asigură funcţionarea lor, organizează reclama, stabileşte preţurile tururilor.
Informaţiile privind serviciile turistice pot fi prezentate partenerului sub forma unui
catalog sau a unui pliant.
Agenţia de turism care pregăteşte pachetul turistic are obligaţia să furnizeze
partenerului în scris, înaintea încheierii contractului, informaţii adecvate referitoare:
-localitatea de destinaţie;
-ruta de parcurs;
-mijloacele de transport utilizate, caracteristicile şi categoria acestora;
-tipul unităţilor de cazare, adresele şi categoriile de clasificare a acestora;
-serviciile de masă oferite şi categoria de clasificare a unităţilor de alimentaţie;
-durata programului, cu indicarea datei sosirii şi plecării;
-informaţii generale privind regimul paşapoartelor şi a vizelor, formalităţile de
sănătate necesare călătoriei şi sejurului;
-suma avansului, dacă este cazul, precum şi termenul pentru efectuarea plăţii restante;
-numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului şi termenul limită
pentru informarea turistului, în caz de anulare;

30
Activităţile turistice se realizează pe teritoriul municipiului Chişinău de către diverşi
agenţi economici care au următoarea forma organizaţional juridică:
• Societăţi cu Răspundere Limitată;
• Societăţi pe acţiuni cu capital de stat;
• Societăţi pe acţiuni cu capital privat;
• Societăţi pe acţiuni cu capital mixt;
• Întreprinderi mixte cu capital străin;
• Întreprinderi individuale.
Agenţiile de turism de regulă nu posedă mijloace de deservire şi îndeplinesc
funcţia de intermediar între prestatorul de servicii turistice şi cumpărătorul foii de
călătorie.
Comisionul agenţiei de turism practicat variază între 5-15 %.
Zonarea turistică a Moldovei
O atenţie separată se acordă analizei structurii de management a tuturor
resurselor cu
funcţionalitate turistică din Republica Moldova, precum şi nivelurile de competenţă
ale
autorităţilor publice în gestionarea eficientă a acestora,care conduce la o structură
fragmentară a resurselor, precum şi exploatarea diferită a acestora.
Implementarea conceptului de zonă turistică ar permite instituirea unei singuri
structuri de
gestionare a resurselor turistice naturale şi antropice, utilizarea unei politici adecvate
de
valorificare economică, iar locaţiile turistice ar obţine un caracter reglementat.
Autorităţile publice centrale şi locale în practica mondială au suficiente
instrumente de
dezvoltare prioritară a zonelor turistice pentru încurajarea antreprenoriatului şi
fluxului de
investiţii în turism. Formele de ajutor din partea autorităţilor publice acordate
investitorilor în
31
zonele de interes turistic în experienţa internaţională sunt: (i) reducerea cheltuielilor
la investiţii
sau acordarea directă de subvenţii; (ii) reducerea cheltuielilor de exploatare; (iii)
garanţii pentru
investiţii; (iii) asistenţă în dezvoltarea investiţiilor şi crearea parteneriatelor public-
private14.
În Republica Moldova agenţiile de turism au elaborat un sistem de trasee
turistice naţionale,dintre care sunt parte a unui program naţional “Drumul vinului”,
iar guvernul a instituit printro hotărâre un sistem naţional de zone de agrement şi
odihnă aferente bazinelor acvatice. În prezent sunt în dezvoltare o reţea de structuri
de cazare şi alimentare în mediul rural. Asemenea sisteme de gestionare de regie o au
muzeele şi parţial unităţile de organizare a evenimentelor.
Principalele trasee turistice şi excursioniste naţionale în funcţie de numărul de
solicitări pot fi
grupate în următoarele: (i) tur de oraş, (ii) circuite muzeale, (iii) trasee viti-vinicole,
(iv) vizite a
mănăstirilor, (v) vizite ale rezervaţiilor naturale, (vi) vizite în locuri istorice şi
comemorative,
(vii) trasee de recreare în zone de odihnă, (viii) trasee combinate.
În Republica Moldova pe teritoriul raioanelor (statistica naţională nu oferă un alt
parametru pentru structurile turistice din spaţiul rural) se găsesc 78 unităţi de cazare,
care au un fond de locuri de 53,6%, în care s-au înregistrat 45,9% din numărul total
de cazări. Aceste rezultate sunt obţinute din funcţionarea unui număr mare de sate de
vacanţă, baze de odihnă şi tabere pentru copii amplasate în mediul rural.
Zonele turistice naţionale15
Zona turistică de centru
Zona turistică de centru - nord

14
Miron, Viorel. Turismul rural în Moldova. Chid pentru autoritaţile publice locale./Viorel
Miron. -Chişinău: Ştiinţa, 2002. – p45.
15
Revista „Turism şi Odihnă” nr.9 septembrie 2005.

32
Zona turistică de nord - vest
Zona turistică de nord
Zona turistică de vest
Zona turistică de sud
Zona turistică de sud-est
Zona turistică de est
Municipiul Chişinău. Tematica turului de oraş

Încurajarea antreprenoriatului şi facilităţile pentru utilizatorii de resurse este


prevăzută de
legislaţia naţională sub forma: scutiri de impozite, introducerea amortizării accelerate
a
fondurilor fixe, fonduri extrabugetare nu se supun impozitelor şi altor încasări, ş.a.
De regulă, în strategiile de dezvoltare a zonelor turistice se iau în considerare
două
principii16: (i) determinarea turismului ca domeniu de dezvoltare prioritară a
economieii locale;
(ii) orientarea investiţiilor spre crearea unei destinaţii turistice competitive prin
maximizarea
utilităţii de consum şi minimizarea cheltuielilor productive. Totodată este important
de analizat
indicatorii activităţii turistice într-o zonă de interes pentru vizitare, astfel încât să se
facă posibilă
eficientizarea utilizării potenţialului disponibil al destinaţiei turistice.

16
Miron, Viorel. Particularităţile specifice ale zonelor turistice din Moldova.Viorel Miron//
Materialele
conferinţei ştiinţifice anuale a profesorilor IRI „Perspectiva”. - Chişinau, 2000-2001, P.11-
12

33
CAPITOLUL II
CARACTERISTICI,DEFICIENŢE ŞI DIRECŢII STRATEGICE ALE DEZVOLTĂRII
TURISMULUI ÎN R.MOLDOVA
2.1Serviciile Turistice

34
Transporturile
Caracteristici
Transportul aerian. Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate
pentru turiştii străini care vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova,
împreună cu companiile străine, prestează servicii de transport pasageri prin curse
regulate şi charter, asigurînd legături directe cu circa 20 de destinaţii, iar cu
transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. In ultimii ani s-a observat o reducere a
numărului de destinaţii si de curse catre ţările C.S.I., însă este evidentă tendinţa de
creştere a numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de
Sud.
Transportul feroviar. Republica Moldova dispune de rute feroviare internaţionale
către: Rusia (Moscova si Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa,
Nikolaev, Cernauti, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti,
Iaşi, Braşov, Cluj, Constanţa etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica
Cehă (Praga) si Germania (Berlin). Multe dintre rute sunt zilnice.
Transportul auto. Reţeaua rutieră publică din Republica Moldova este de 10 503
km, dintre care 94% - cu îmbrăcăminte rigidă. Din acest total 3669 km formează
drumurile naţionale, iar 6834 km - drumurile locale, calitatea lor, însă, nu corespunde
standardelor internaţionale.
Pe reţeaua rutieră a republicii circulă circa 17 mii de autobuze si microbuze,
înmatriculate în ţară, dintre care 35% au o durata de exploatare de peste 10 ani. Ele
asigură deplasarea pasagerilor atît în curse regulate, cît şi specializate.
Transportul naval (fluvial). În Republica Moldova doar fluviul Nistru este
navigabil. Pe Nistru se realizează excursii, inclusiv turistice, pînă la Odesa, unde
circulă vapoare de capacitate medie (200-400 de locuri) şi diferite nave rapide şi
şalupe.
Deficienţe
- O mare parte a reţelei rutiere se află într-o stare neadecvata, inclusiv drumurile ce
servesc drept puncte de acces spre atracţiile turistice.

35
- Indicatoarele rutiere nu sunt intreţinute corespunzător şi nu sunt plasate pe intreaga
reţea de drumuri.
- Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît ruta, cît şi atracţiile
turistice.
- Parcul de autobuze este învechit.
- Infrastructura autogărilor şi a gărilor feroviare principale nu este dotată cu utilaje
moderne pentru pasageri.
- Staţiile auto nu difuzează informaţie explicită cu privire la rute/orar şi nu se
reactualizează informaţia de pe panouri, derutîndu-i astfel atît pe vizitatorii straini, cît
şi pe cei locali.
- Posibilitatile de închiriere a autovehiculelor sunt limitate.
- Starea tehnică a liniilor de cale ferată nu corespunde standardelor europene.
- Parcul de trenuri este învechit şi nu corespunde cerinţelor internaţionale.
- Transportul naval (fluvial) nu este valorificat în măsură deplină.
Direcţii strategice
- A identifica principalele drumuri ce servesc drept puncte de acces către atracţiile şi
destinaţiile turistice, pentru a le acorda prioritate în programul naţional de dezvoltare
a drumurilor.
- A identifica principalele atracţii şi rute turistice, a instala indicatoare-călăuze
conform standardelor internaţionale.
- A elabora şi implementa un program de renovare a principalelor autogări şi gări
feroviare, prevăzînd facilităţi pentru vizitatori.
- A instala în principalele autogări panouri de orientare şi a îmbunătăţi asigurarea cu
informaţii privind rutele, orarul şi preţurile.
- A încuraja activitatea de închiriere a autovehiculelor de pasageri.
- A revizui programele de întreţinere a infrastructurii reţelei feroviare şi a parcului de
trenuri.
- A dezvolta transportul naval (fluvial).
Structuri de cazare

36
Caracteristici
Actualmente în Republica Moldova prestează servicii de cazare cca 60 de
structuri, majoritatea dintre care se afla în municipiul Chişinău.Unele hoteluri din
mun. Chişinău au fost renovate, fapt ce a contribuit la alinierea lor la criteriile de
calitate, conform standardelor internaţionale, dar aceste progrese sunt
nesemnificative, din cauza lipsei surselor de finanţare.În prezent se constată o
reducere a capacităţilor de cazare în general pe ţară, şi majoritatea hotelurilor
înregistrînd indici scăzuţi de ocupare, pe cînd hotelurile moderne mici si cele care au
fost reconstruite pentru a corespunde cerinţelor contemporane înregistreaza indici mai
ridicaţi de ocupare. Cu toate acestea, majoritatea structurilor de cazare nu corespund
criteriilor internaţionale de calitate. În principiu, în afara perimetrului mun. Chişinău,
în toate localităţile din republică se observa o insuficienţă a structurilor de cazare ce
presteaza servicii de calitate la preţuri libere. Numărul de apartamente private folosite
în scopuri de cazare nu este cunoscut.
Deficienţe
- Insuficienţa de hoteluri în oraşele republicii, cu excepţia capitalei, sau nealinierea
celor existente la standardele internaţionale.
- Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu corespund
standardelor internaţionale.
- Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare.
- Renovarea hotelurilor decurge încet din cauza lipsei de investiţii capitale şi de surse
financiare.
- Nu există facilitaţi de acces în structurile de cazare pentru persoane cu handicap, şi
aceasta nici nu reprezintă o cerinţă obligatorie pentru construcţia de noi hoteluri.
- În sectorul hotelier nu este respectat Regulamentul cu privire la brevetarea activităţii
turistice.
- Personalul hotelier, în majoritate, nu cunoaşte limbile de circulaţie internaţională.
- Lipsesc condiţiile de pregatire iniţială, profesională, de perfecţionare şi recalificare
pentru personalul hotelier.

37
- Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unitaţilor de cazare este
incompletă şi este efectuată doar anual.
În majoritatea hotelurilor materialul publicitar şi activitatea de marketing sunt de o
calitate neadecvată.
Direcţii strategice
- Efectuarea clasificării structurilor de primire turistica cu funcţii de cazare şi servire
a mesei, conform legislaţiei în vigoare, şi supravegherea corespunderii acestor
structuri criteriilor minime de clasificare.
- Realizarea unui studiu geografic al necesităţilor de dezvoltare a structurilor de
cazare, pe categorii, tipuri şi localităţi.
- Completarea legislaţiei în vigoare (care reglementează procesul de proiectare a
construcţiilor noi) cu prevederi ce ar acorda facilităţi pentru vizitatorii cu handicap.
- Avizarea obligatorie de catre Agentia Turismului a proiectelor privind construcţiile
noi din sectorul de cazare, conform legislaţiei în vigoare.
- Certificarea turistică obligatorie a personalului hotelier.
- Colectarea informaţiei lunare vizînd capacitatea si ocuparea structurilor de cazare,
încasările şi numărul salariaţilor.
- Elaborarea şi difuzarea pe larg a unui ghid cu privire la structurile de cazare din
Republica Moldova.
Cultura şi arta
Caracteristici
Republica Moldova dispune de un variat potenţial cultural care, prin valoarea
sa, prezintă interes pentru activitatea turistică şi poate atrage, fluxuri
turistice.Potenţialul cultural-turistic al Republicii Moldova, pe lîngă vestigiile şi
monumentele sale istorice, în număr de peste 15 mii, se suplimentează cu instituţiile
de cultură şi artă, cu colectivele de creaţie etnografică şi de folclor, cu arhitectură
populară şi centrele artizanale şi meşteşugăreşti.Actualmente sunt cunoscute peste 10
mii de meşteri potenţiali, dintre care 250 sunt membri ai Uniunii Mesterilor
Populari.Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind prezentat de 270 de
ansambluri etnofolclorice de maturi şi 320 de ansambluri etnofolclorice de copii, de

38
circa 880 de orchestre de muzică populară. Colectivele de creaţie se întrunesc la
diferite festivaluri. Toate acestea, în ansamblu, pot fi valorificate cu succes în turism.
Deficienţe
- Imperfecţiunea sistemului de ocrotire a patrimoniului cultural; ca rezultat, multe
obiective culturale (monumente de arhitectura, monumente istorice, obiecte de arta,
teatre, palate de cultură) se afla într-o stare de degradare şi nu pot fi incluse în
circuitul turistic.
- Lipsa panourilor informaţionale în apropierea acestor obiective.
- Lipsa sistemului de publicitate a monumentelor.
- Lipsa accesului amenajat pentru vizitatori spre cele mai importante monumente şi
situri culturale.
- Lipsa capacităţilor de primire pentru vizitatori în zonele cu o deosebită atracţie
culturală.
- Lipsa spaţiilor amenajate adecvat pentru organizarea activităţii meşterilor populari.
- Lipsa sistemului de magazine destinate comercializării obiectelor de artizanat.
- Lipsa modalităţii de stimulare economică a tinerilor pentru antrenarea lor în
domeniul artizanatului.
- Lipsa oportunităţilor de formare iniţială profesională în domeniul meşteşugurilor şi
artizanatului.
Direcţii strategice
- Perfecţionarea şi dezvoltarea activităţilor de protecţie şi restaurare a obiectivelor
patrimoniului cultural
- Instalarea panourilor informaţionale în apropierea celor mai importante obiective
culturale.
- Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor.
- Amenajarea căilor de acces spre diferite obiective culturale.
- Construcţia şi amenajarea capacităţilor de cazare a vizitatorilor în zonele cu un
deosebit potenţial cultural.
- Facilitarea creării şi funcţionării atelierelor specializate pentru artizanat şi
meşteşuguri populare, şi includerea acestora în circuitul turistic.

39
- Facilitarea vînzării obiectelor de artizanat prin diferite reţele de magazine.
- Organizarea instruirii şi a formării profesionale a specialiştilor în acest domeniu
prin intermediul şcolilor polivalente.
- Promovarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale în incinta muzeelor.
2.2 Formele de Turism
Turismul rural
Caracteristici
Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare,
desfăşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru
dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de
turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale, unde salariile populaţiei
sunt sub nivelul mediu, creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru
fermieri.Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodariile proprii. De menţionat ,
însă, ca nu există nici o evidenţă a acestor structuri de cazare şi nu este elaborat
cadrul legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea turismului rural.
Deficienţe
- Numărul redus al structurilor de cazare în mediul rural, precum şi lipsa unui cadru
legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
- Nivelul redus de conştientizare de către populaţia rurală şi autorităţile din teritoriu a
necesităţii dezvoltării turismului rural şi a avantajelor acestuia pentru ţara noastră.
- Lipsa unei pregătiri adecvate a populaţiei din mediul rural pentru a primi vizitatori
din ţară şi de peste hotare.
- Lipsa cunosţintelor despre valoarea reală a patrimoniului turistic rural şi
valorificarea insuficientă a acestuia.
- Lipsa de investiţii în infrastructura rurală.
- Insuficienţa dotării tehnico-edilitare (canalizare, alimentarea cu apa, energie
electrica,gazificare etc.) în mediul rural necesare turismului rural şi problema
înhumării deşeurilor.
- Absenţa unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobilişti, ciclişti, drumeţi
etc.).

40
- Lipsa informaţiei despre diferite evenimente culturale din mediul rural (hramul
satului,sărbători tradiţionale, festivaluri etc.).
- Lipsa facilităţilor turistice în imediata apropiere a atracţiilor rurale (servicii de
ghidaj şi interpret, alimentaţie şi comerţ cu suvenire, grupuri de asistenţa medicală
etc.).
- Indiferenţa, uneori vădită, a comunitaţilor locale faţă de degradarea patrimoniului
rural.
- Starea nesatisfacatoare a căilor de acces spre obiectivele turistice amplasate în
localitaţile rurale.
Direcţii strategice
- Elaborarea şi implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural.
- Efectuarea clasificării structurilor de primire a turiştilor în localităţile rurale.
- Identificarea comunităţilor rurale în care există posibilităţi pentru implementarea
unor proiecte-pilot în domeniul turismului rural.
- Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate în domeniul turismului.
- Crearea bazei informaţionale, editarea de ghiduri şi cataloage privind oferta de
turism rural.
- Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi
modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice.
- Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale şi al populaţiei.
Turismul ecologic
Caracteristici
Republica Moldova dispune de un patrimoniu natural bogat, care este ocrotit
de stat. Suprafaţa totală luată sub protecţia statului constituie 66467,3 ha sau 1,96%
din teritoriul ţării. Conform estimărilor ecologiştilor, este necesar ca suprafaţa ariilor
naturale protejate să ajungă în anul 2010 la cel puţin 5% din teritoriul ţării.
Actualmente, în structura fondului ariilor naturale protejate rezervaţiile peisagistice
cuprind 34200 ha sau 51,5% din cadrul acestui fond (Trebujeni, care include şi oraşul
medieval Orheiul-Vechi, Ţîpova, Saharna, Climăuţi, Holosniţa, Rudi-Arioneşti,

41
Naslavcea, Corjeuţi, Brînzeni, Feteşti, Buteşti etc.) şi 19378 ha sau 29,4% rezervaţii
ştiinţifice cu un regim special de protecţie. Celelalte categorii de arii naturale
protejate constituie: rezervaţii naturale - 8009 ha, rezervaţii de resurse – 523 ha, arii
cu management multifuncţional – 1030 ha, grădini botanice – 104 ha, monumente de
arhitectură peisageră – 191,1 ha. Cel mai reprezentativ patrimoniu natural face parte
din fondul de arii naturale protejate, dar se poate menţiona că există multe alte
teritorii care pot fi încadrate în perimetrul şi în criteriile valorilor naturale
reprezentative. Arealele de bază din republică care pot constitui, prin cadrul lor
natural şi antropic, o adevarată şi atractivă ofertă pentru turismul ecologic sunt:
arealul Codrilor, arealul "Toltrele Prutului", arealul Nistrului de Mijloc si
Inferior, arealul Tigheci.
In Republica Moldova o mare parte a regiunilor de la ţară – terenurile agricole,
pădurile, parcurile, rîurile, aflate atît în proprietatea statului, cît şi private, deşi nu au
statut de arii naturale protejate, formeaza un segment al ofertei ecoturistice.
Deficienţe
- Lipsa unui act legislativ care ar stabili parametrii juridici ai ecoturismului.
- Legislaţia ecologică naţională nu conţine prevederi ce ar corespunde standardelor
internaţionale în domeniul ecoturismului.
- Interesul scăzut al autorităţilor locale pentru promovarea activităţilor ecoturistice.
- Lipsa totala a managementului zonelor ecoturistice (lipsa cunoştintelor elementare
în domeniul ecoturismului şi administrării zonelor ecoturistice).
- Nivelul scăzut sau lipsa totală a infrastructurii rutiere în zonele de interes turistic.
- Lipsa studiilor de marketing al pieţei ecoturistice.
- Lipsa unui program naţional şi local de promovare şi educaţie ecoturistică.
- Practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale protejate compromite
încrederea în turismul durabil, inclusiv în ecoturism.
Direcţii strategice
- Elaborarea Legii ecoturismului sau completarea legislaţiei în vigoare cu un capitol
separat despre ecoturism.
- Armonizarea legislaţiei ecologice în vigoare conform standardelor internaţionale.

42
- Implementarea unui program de conştientizare la nivelul autorităţilor locale şi al
populaţiei.
- Instruirea populaţiei în domeniul ecoturismului.
- Elaborarea unor programe locale, naţionale şi regionale de cooperare în domeniul
ecoturismului.
- Respectarea strictă a legislaţiei de mediu şi elaborarea unui sistem modern, ecologic
de primire a turiştilor în zonele de mare atractivitate.
- Elaborarea şi implementarea unui program de marketing al ecoturismului pe baza
unor studii de piaţă.
- Elaborarea unor materiale promoţionale vizînd oferta Republicii Moldova în
domeniul ecoturismului.
- Extinderea fondului ariilor protejate de stat la nivel local, raional si naţional.
Turismul de sanatate si frumusete
Caracteristici
În Republica Moldova funcţionează staţiuni balneoclimaterice şi de odihnă
care oferă prestaţii în cadrul turismului de sănătate şi frumuseţe. Ele sunt amplasate
în locuri attractive pitoreşti, oferind diferite servicii de tratament. În aceste staţiuni se
odihneşte populaţia autohtonă şi un numar neînsemnat de clienţi permanenţi din
străinătate.
De mentionat cele mai importante staţiuni:
а) balneoclimaterice: "Nufărul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hîrjauca);
"Bucuria-Sind"; "Nistru" (Vadul lui Voda) etc.
b) de odihna si recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuta" (Ungheni); "Codru"
(Ungheni,Bahmut); "Dumbrava Alba" (Bălţi); "Albasadorf" (Taraclia, Albota)
etc.
Cele mai solicitate sunt staţiunile din perimetrul zonelor acvatice: Vadul lui Voda,
Ghidighici şi Costeşti, unde există un potenţial eficace de dezvoltare şi a turismului
internaţional.

43
Republica Moldova deţine în proprietate şi un şir de staţiuni balneoclimaterice
şi de recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskaveţ, Sergheevka, Odesa,
Koblevo, Zatoka etc.).
Particularităţile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea în
staţiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia,
aeroterapia, talasoterapia, terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia,
balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunînd de
înalte calităţi curative, reprezintă un factor determinant de dezvoltare a turismului
balnear.
Deficienţe
- Nu există o coordonare şi reglementare la nivel de stat a activităţii instituţiilor
balneoclimaterice.
- Spaţiile de cazare nu sunt, în majoritatea lor, amenajate în stil modern şi nu
corespund exigenţelor pentru turismul internaţional.
- Utilajul medical şi mobilierul sunt învechite.
- Personalul nu posedă limbi de circulaţie internaţională.
- Starea tehnică a clădirilor şi infrastructura aferenta sunt deplorabile.
- Nu există ofertă pentru agrement adiţional ( bazine de înnot, terenuri de tenis etc.).
- Lipsesc posibilităţile pentru o alimentaţie diversificată conform exigenţelor
turiştilor.
- Nu există materiale promoţionale de calitate editate în limbi de circulaţie
internaţională.

Direcţii strategice
- A elabora un program guvernamental privind dezvoltarea turismului balnear.
- A efectua acreditarea staţiunilor balneoclimaterice, a bazelor de odihna şi recreere, a
clasifica structurile de primire turistică din cadrul acestor staţiuni.

44
- A efectua analiza resurselor de ape minerale din Republica Moldova şi a calităţii
acestora din punct de vedere balneoclimateric şi a elabora proiecte investiţionale spre
a fi promovate pe piaţa internaţionala.
- A asigura implementarea unui program de training pentru managerii staţiunilor şi
unităţilor relevante în vederea unui management şi marketing turistic eficient.
- A implementa un program de marketing în general pe republică şi în particular
pentru staţiuni.
- A include în sistemul de cercetari statistice în domeniul turismului rapoarte
statistice ale staţiunilor balneoclimaterice şi staţiunilor de odihna şi recreere.
- A amenaja zonele de odihnă şi recreere în conformitate cu standardele
internaţionale.
Turismul de interes special
Caracteristici
În Republica Moldova există multe oportunităţi pentru practicarea turismului
de interes special,inclusiv: ornitologie, botanică, vînătoare, pescuit, speologie, zboruri
cu deltaplanul etc.
Există posibilităţi pentru dezvoltarea sectorului cinegetic (vînatul) şi transformarea
lui într-o activitate comercială ce poate atrage vizitatori (vînatori) străini.
Pentru dezvoltarea turismului de vînatoare, se impune întreprinderea unor
măsuri de administrare a faunei sălbatice, protejare a mediului înconjurator din cadrul
habitatelor animalelor, reglementare şi ţinere la un control strict a acestui sector.
Deficienţe
- Susţinătorii turismului de interes special, cluburile şi asociaţiile nu mediatizeaza
sufficient activităţile pe care le organizează.
- Turoperatorii nu elaborează şi nu implementează tururi specializate în domeniul
turismului deinteres special.
- Lipseşte cadrul legislativ ce ar reglementa dezvoltarea turismului de interes special.
- Organizaţiile sportive nu colaboreaza cu reprezentanţii industriei turismului.
- Administrarea inadecvată a habitatului animalelor sălbatice (faunei sălbatice)
conduce la micşorarea fondului cinegetic.

45
- Un numar mic de gospodarii cinegetice care organizează itinerare pentru vînatoare
şi pescuit.
Direcţii strategice
- Identificarea activităţilor de interes special pentru a oferi produse şi servicii de
calitate.
- Antrenarea turoperatorilor în elaborarea pachetelor turistice de interes special.
- Elaborarea şi implementarea cadrului normativ necesar privind turismul de interes
special.
- Asigurarea colaborării dintre organizatorii turismului de interes special şi
turoperatori, pentru realizarea unor strategii comune de marketing privind
promovarea acestui tip de turism.
- Elaborarea unui program naţional privind dezvoltarea şi administrarea fondului
cinegetic.
- Elaborarea programelor regionale de dezvoltare a turismului de vînătoare, inclusiv a
celui de trofee şi de pescuit sportiv, integrate în programul naţional de dezvoltare a
fondului cinegetic.
- Crearea gospodariilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de
vînătoare şi pescuit sportiv.
Turismul vitivinicol
Caracteristici
Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional ca o ţară vitivinicolă
dezvoltată. Arta de producere a vinului este cunoscută pe aceste meleaguri din
timpurile străvechi. Ţara noastră dispune la ora actuală de circa 142 mii de hectare
cultivate cu viţa de vie (107 mii hectare vii de producţie marfă) şi 110 de întreprinderi
de prelucrare a strugurilor. Anual se produc circa 12-14 milioane de decalitri de
vinuri brute.Produsele vinicole moldoveneşti se bucura de o faima binemeritata şi
sunt apreciate în multe ţări ale lumii. O adevarată carte de vizita a Republicii
Moldova sunt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la prestigioase concursuri
internaţionale.
În staţiunile balneoclimaterice se aplica pe larg tratamentul cu struguri şi sucuri

46
naturale din struguri (uvoterapia).Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de
degustare cu o arhitectură exceptională, oraşele şi cavernele subterane, diversitatea
producţiei (vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri aromatizate etc.),
magazinele specializate reprezintă un potenţial considerabil pentru promovarea
turismului vitivinicol în Republica Moldova, constituind motivaţii superbe care pot
plasa la justa valoare produsul turistic vitivinicol al republicii în circuitul turistic
internaţional.
Deficienţe
- Căile de acces se află într-o stare neadecvată pentru organizarea turismului.
- Infrastructura aferentă întreprinderilor pentru primirea vizitatorilor nu corespunde
standardelor internaţionale.
- Amenajarea teritorială necesită o îmbunătăţire esenţială.
- Ghidajul acordat nu corespunde cerinţelor pentru organizarea unor rute turistice de
rang internaţional. La formarea excursiilor nu se iau în considerare factorii de interes,
precum sunt ţara de origine, vîrsta şi interesul profesional al grupurilor de turişti.
- Serviciile de alimentaţie şi vesela existentă nu corespund exigenţelor vizitatorilor.
- Unele săli de degustare nu sunt dotate în mod corespunzător.
- Personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor nu cunoaşte limbi de
circulaţie internaţională.
- Nu se desfăşoară activităţi de marketing turistic şi, în majoritatea cazurilor, nu
există materiale promoţionale în limbi străine.
- Foarte puţine întreprinderi vinicole dispun de magazine specializate aflate în incinta
acestora pentru desfacerea întregului sortiment de producţie.
- Nu există flexibilitate la formarea pachetelor turistice pentru diferite categorii de
vizitatori (străini / autohtoni; adulţi / copii; excursii / tururi complete etc.).
- Programele de lucru se limitează doar la zilele de lucru, astfel zilele de odihnă,
cărora, de obicei, le revine o bună parte din cererea turistică, sunt scoase din
circuit.
Direcţii strategice

47
- Stabilirea unei gestionări corporative a rutei turistice internaţionale "Drumul
vinului in Republica Moldova".
- Stabilirea unui parteneriat între întreprinderile vitivinicole, Ministerul
Agriculturii,
Agentia Turismului, autorităţile administrative publice locale şi întreprinderile
industriei turismului pentru implementarea şi promovarea programului naţional
"Drumul vinului in Republica Moldova".
- Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi separat pe instituţii.
- Crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare/secţii de marketing turistic.
- Elaborarea şi promovarea, pentru întreprinderile vitivinicole, a unor proiecte
investiţionale ce ţin de infrastructura turistică a acestora. Crearea unui regim
facilitar investiţional pentru investitorii care doresc să participe la finanţarea
acestor proiecte.
- Implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în primirea şi
deservirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi somelarie.
Agenţii economici care practică activitatea de turism
Caracteristici
Reglementarea activităţii de turism în Republica Moldova se efectueaza de
catre Agentia Turismului.Un segment relevant pe piaţa turistică (cca 37% din
numarul total de firme turistice titulare de licenţe) îl formează producătorii
serviciilor turistice (turoperatorii). În Republica Moldova majoritatea pachetelor
turistice pot fi delimitate în trei grupe:
- pachete turistice care ofera odihnă pe teritoriul Republicii Moldova (Vadul lui
Voda, Cahul, Călăraşi ,Glodeni etc.);
- pachete turistice în diferite staţiuni de odihnă care prestează servicii la preţuri
moderate (Ucraina, România, Bulgaria etc.);
- pachete turistice care ofera odihnă în ţări exotice cu tarife majore (Turcia, Cipru,
Egipt, Croaţia, Muntenegru, Grecia etc.).
Un rol important pe piaţa turistică a Republicii Moldova (circa 60% din
numarul total de firme turistice titulare de licenţe) revine agenţiilor de turism care

48
achiziţionează produsele turistice formate de către turoperatori şi le
comercializează turiştilor.
Deficienţe
- Un număr limitat de agenţii de turism care organizeaza şi promovează produse
turistice naţionale.
- Nu există posibilitatea de a efectua recalificarea şi reciclarea cadrelor.
- Agentia Turismului, conform legislaţiei în vigoare, nu dispune de mecanisme
reale de control al calitaţii serviciilor prestate de către agenţii economici titulari de
licente pentru activitatea de turism.
- Lipseşte un mecanism de sancţionare a firmelor turistice ce nu respectă
legislaţia.
- Costuri majorate la produsele turistice naţionale, condiţionate de preţurile înalte
ale prestaţiilor, costul ridicat al vizei de intrare în Republica Moldova şi
comisioanele ridicate ale agenţiilor de turism.
Direcţii strategice
- Eliberarea diferenţiată a licenţelor pentru firmele turoperatoare şi agentiile de
turism, în scopul stimulării formării şi promovării produselor turistice
naţionale.
- Elaborarea unui sistem facilitar de lungă durată pentru firmele turistice-
potenţiali investitori, în scopul crearii infrastructurii turistice naţionale.
- Antrenarea firmelor turistice în amenajarea, promovarea şi finanţarea rutelor
turistice interne.Reatribuirea dreptului de acordare a licenţelor pentru
desfăşurarea activităţii de turismautorităţii administraţiei publice de specialitate
ce reglementează acest domeniu în ţară.

2.3 Relatii Publice


Instruire şi training
Caracteristici
Actualmente, Republica Moldova nu dispune de un studiu analitic privind

49
numărul de angajaţi în activităţile aferente industriei turismului. Conform estimărilor
efectuate de Organizaţia Mondială a Turismului, la nivel mondial, în medie, unul
din 12 angajaţi este implicat în industriile aferente turismului. Procentul echivalent
pentru Republica Moldova ramîne necunoscut, dar, la sigur, acesta este mult mai
mare decît estimările pentru sectorul hotelier, agenţiile turistice şi transporturi.
Deficienţe
- Inexistenţa posibilităţilor de recalificare şi perfectionare a angajaţilor din industria
turismului.
- Formarea iniţială realizată în cadrul şcolilor polivalente nu corespunde exigenţelor
unei industrii moderne a turismului.
- Lipsa unui sistem integral de pregătire profesională pentru sectorul turistic.
- Pregatirea profesională insuficientă a formatorilor din turism.
- Insuficienţa unui echipament şi materiale didactice în instituţiile de învăţămînt şi
aducerea lentă a acestora în conformitate cu standardele internaţionale de instruire a
angajaţilor din industria turismului.
- Insuficienţa de instruire generală a personalului de "prima linie" în relaţiile cu
clienţii.
- Insuficienţa cadrelor care cunosc limbile de circulaţie internaţională.
- Insuficienţa bazelor pentru practica de productie în procesul de formare
profesională.
Direcţii strategice.
- A elabora un sistem de pregatire profesională continuă a angajaţilor din industria
turismului.
- A organiza sistemul de training pentru formatorii din turism.
- A asigura parteneriatul în problemele pregatirii profesionale a angajaţilor din
industria turismului la toate nivelurile sistemului de învăţămînt.
- A efectua specializarea învăţămîntului turistic în instituţiile de învăţămînt superior
pornind de la necesităţile şi direţiile de dezvoltare a industriei turismului.
- A promova produsele turistice naţionale în sistemul învăţămîntului turistic.

50
- A organiza pregatirea profesională a personalului turistic de "prima linie" în
şcolile polivalente profesionale, conform standardelor internaţionale.
- A înfiinţa o instituţie specializată pentru pregatirea personalului hotelier.
- A adapta planurile şi programele de învăţămînt la standardele internaţionale prin
colaborarea cu instituţiile de învăţămînt din străinatate.
- A ajusta procesul de training din turism şi structurile de primire turistică la
necesităţile industriei, prin:
a) evaluarea necesităţilor de instruire şi pregătire profesională pentru industria
turismului din ţară, atît la nivel operaţional, cît şi la cel de conducere;
b) revizuirea tipurilor, standardelor şi volumului instruirii şi pregătirii profesionale
existente în sectorul privat şi cel public;
c) elaborarea propunerilor privind întocmirea planurilor şi programelor de învăţămînt
pentru asigurarea unui training adecvat ce ar satisface necesităţile ţării;
d) incurajarea institutiilor de training pentru ca acestea sa accepte propuneri de
colaborare.
- A introduce cursuri de training de scurta durata pentru personalul de "prima linie" in
relatiile cu clientii.
Conştientizarea importanţei turismului
Caracteristici
În prezent problema privind conştientizarea importanţei turismului este
deosebit de actuală, deoarece turismul adeseori este perceput ca o activitate
neesenţială pentru dezvoltarea economică.La etapa iniţială se impune tot mai
imperios necesitatea conştientizării acestei probleme la nivel instituţional, ceea ce ar
asigura o mai buna inţelegere şi percepere a necesităţilor dezvoltării turismului la
nivelul instituţiilor guvernamentale (ministere, departamente).Este necesar, de
asemenea, conştientizarea importanţei turismului la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi al populaţiei.
Deficienţe
- Lipsa de înţelegere a importanţei turismului în dezvoltarea economică şi socială.
- Lipsa informaţiei necesare pentru conştientizarea importanţei turismului.

51
- Lipsa unor programe naţionale de conştientizare a importanţei turismului.
Direcţii strategice
- Antrenarea mass-media în promovarea potenţialului turistic natural şi antropic al
Republicii Moldova, cu anunţarea de concursuri şi publicitate.
- Elaborarea unui program naţional de conştientizare a importanţei turismului, care va
include diferite acţiuni pentru întreaga societate.
- Introducerea în programele de învăţămînt, în licee, şcoli polivalente, colegii şi
instituţii de învăţămînt superior a unor cursuri ce ţin de conştientizarea importanţei
patrimoniului turistic naţional, inclusiv excursii cu caracter instructiv.
- Antrenarea societăţii civile din sectorul neguvernamental în programele de
conştientizare a importanţei turismului.
Promovarea investiţiilor
Caracteristici
Republica Moldova are anumite avantaje în ceea ce priveşte atragerea
investiţiilor străine:
- amplasarea geografică favorabilă;
- raportul dintre nivelul de salarizare şi pregatirea forţei de muncă;
- posibilitatea cofinanţării din partea instituţiilor financiare internaţionale;
- existenţa zonelor economice libere şi a parcurilor industriale;
- preţurile accesibile la marfurile şi serviciile pentru străini etc.
În cadrul industriei turismului activeaza companii turistice şi hoteluri cu capital
străin.
Pînă în prezent, la nivel de stat, nu au fost intreprinse nici un fel de măsuri speciale
pentru încurajarea investiţiilor străine în domeniul turismului.Există necesitatea
extinderii investiţiilor străine, nu numai din motive financiare, dar şi pentru
conştientizarea internaţională a potenţialului de dezvoltare a produsului turistic
moldav.Experienţa internaţională ne demonstrează că aplicarea unor stimulente
financiare specifice domeniului investiţional (investiţii solide) nu este totalmente
eficace şi poate provoca distorsiuni în cadrul pieţei. În această ordine de idei se

52
impune eliminarea barierelor birocratice. O atare opţiune nu reflectă activitatea
întreprinderilor mici şi mijlocii.
Deficienţe
- Legea cu privire la investiţiile străine nu corespunde prevederilor legislaţiei
turistice.
- O atitudine inegală faţă de investitorii locali şi cei străini.
- Un ritm lent de privatizare şi succese modeste la privatizarea obiectivelor aferente
industriei turismului.
- Existenţa unor bariere birocratice pentru investitori.
- Lipsa unei agenţii specializate pentru atragerea şi promovarea investiţiilor, în
particular, în industria turismului.
Direcţii strategice
- A revizui Legea cu privire la investiţiile străine, cu luarea în considerare a
recomandărilor din raportul "Sinteza cercetării condiţiilor din Republica Moldova
pentru investiţiile străine", elaborat de Serviciul Consultativ pentru Investiţiile
Străine (FIAS), Agenţia Multilateraza pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA),
Corporaţia Financiar - Internaţională (IFC) şi Banca Mondială.
- A elabora mecanisme de susţinere financiară a dezvoltării şi renovării
întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural.
- A stabili termene de creditare pe termen lung pentru dezvoltarea turismului rural.
- A elabora un program pentru identificarea, specificarea şi promovarea
oportunităţilor de
investiţii în industria turismului.
Informaţia turistică şi rezervările turistice
Caracteristici
Informaţia cu privire la amplasarea atracţiilor turistice, la serviciile şi
produsele turistice, precum şi la modalitatea rezervărilor pentru serviciile solicitate
constituie o prima cerinţă a vizitatorilor. O astfel de informaţie trebuie să fie
disponibilă în diferite etape ale călătoriei: de planificare a vizitei, la momentul sosirii
în ţară şi in decursul vizitei. Lipsa sau accesul limitat la informaţie pot determina

53
decizia de a renunţa la vizita. De asemenea, multe produse nu se cumpără din cauza
că vizitatorii nu sunt informaţi sau nu cunosc posibilităţile de procurare a acestora.În
Republica Moldova asigurarea cu informaţie turistică se află într-un stadiu incipient.
Multe dintre structurile industriei turismului – hoteluri, unităţi de atracţii,
unităţi de
agrement, de transport – nu utilizeaza nici cel mai simplu material informaţional.
Situaţia se explică prin costul înalt de editare şi lipsa reţelelor eficiente de distribuţie.
Deficienţe
- Lipsa broşurilor cu descrierea produselor şi serviciilor individuale în limbile de
circulaţie internaţională.
- Lipsa ghidurilor generice pentru produse – structuri de cazare, restaurante, activităţi
şi evenimente culturale, muzee, atracţii turistice, vînătoare, excursii, itinerare etc.
- Inaccesibilitatea la informaţia ce ţine de orarul deplasării transportului de pasageri
spre Republica Moldova, din Republica Moldova şi prin Republica Moldova, în
special pentru vizitatorii străini.
- Lipsa de informaţie turistică despre Republica Moldova în ţările de reşedinţă ale
vizitatorilor, în punctele de trecere a frontierei de stat şi în structurile de cazare.
- Lipsa unui centru informaţional pentru turişti în Aeroportul Internaţional Chişinău
sau în centrul municipiului Chişinău.
- Misiunile diplomatice, reprezentantele comercial-economice ale Republicii
Moldova, precum şi oficiile companiilor aeriene care se afla peste hotare sunt slab
echipate pentru a oferi informaţie turistică necesară.
- Posibilităţi limitate ale sistemului de rezervări electronice.
- Absenţa presei în domeniul turismului ca sursă de informare.
Direcţii strategice
- Editarea de către reprezentanţii sectorului turistic a broşurilor sau a buletinelor
informative privind serviciile turistice prestate, în limbile de circulaţie internaţională.
Este necesară
organizarea unor cursuri de instruire ce ţin de designul elementar al materialelor
promoţionale.

54
- Elaborarea unor ghiduri informaţionale anuale în care vor fi specificate toate
structurile de cazare, restaurantele de calitate, evenimentele şi activităţile culturale,
muzeele şi alte obiective ale patrimoniului turistic, vinăriile, diferite itinerare
turistice, hărţi turistice etc. Toate acestea vor fi coordonate de catre Agentia
Turismului şi finanţate pe baza de parteneriat între sectorul public şi cel privat.
- Instituirea în gări, autogări şi aerogări a unor panouri ce vor conţine o informaţie
explicită şi reactualizată cu privire la orarul circulaţiei mijloacelor de transport.
Editarea în mai multe limbi şi distribuirea orarelor circulaţiei mijloacelor de transport
de pasageri.
- Dotarea misiunilor diplomatice şi reprezentantelor comercial-economice ale
Republicii Moldova, precum şi a oficiilor companiilor aeriene amplasate în
străinatate cu pachete informaţionale, pe bază de autoservire. Personalul urmează să
fie instruit în probleme ce ţin de distribuirea şi difuzarea informaţiei turistice.
- Instalarea la Aeroportul Internaţional Chişinău şi în punctele de trecere a frontierei a
unor standuri ce oferă pachete informaţionale pe bază de autoservire.
- Crearea unor birouri de informare turistică:
a) în centrul capitalei;
b) la Aeroportul Internaţional Chişinău.
- Perfecţionarea metodei de prezentare a informaţiei turistice şi a rezervărilor
electronice prin:
a) crearea bazelor de date computerizate ale produselor turistice şi ale prestatorilor
din domeniul turistic. Aceste baze de date vor include programul de lucru, preţurile,
procedurile de rezervare etc.;
b) introducerea sistemului de solicitare a serviciilor turistice prin website.
2.4 Marketing
Caracteristici
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică constituie o
responsabilitate comună a Guvernului, şi a diferitelor instituţii din industria
turismului.Republica Moldova are o sarcina primordiala în domeniul promovarii
turistice. Începînd cu anul 1991, a fost inregistrat un declin substanţial al vizitelor în
Republica Moldova din ţările C.S.I. şi cele învecinate. Pe noile pieţe posibile din
vest, republica noastra este practic necunoscută ca destinaţie turistică. De aici rezultă

55
şi necesitatea evidentă a creării şi promovării unei imagini turistice a Republicii
Moldova pe plan internaţional.
Deficienţe
- Promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi a logo-ului
turistic al ţării.
- Lipsa de resurse bugetare creeaza dificultăţi în implementarea eficientă a Planului
de marketing la nivel de ţară.
- Reţeaua de distribuţie a materialelor promoţionale este slab dezvoltată.
- Contribuţiile financiare actuale sunt limitate, şi respectiv, nu permit implementarea
unui program de marketing sistematic şi de lungă durată.
- Nu există alocaţii anuale de la buget pentru activităţile de marketing.
Direcţii strategice
- A stimula folosirea pe o scară mai largă a logo-ului şi a sloganului turistic ale
Republicii Moldova de către agenţii economici care oferă servicii turistice.
- A perfecţiona nivelul angajaţilor Agentiei Turismului prin training-uri specializate.
- A elabora programe de briefing vizând promovarea turismului pentru personalul
misiunilor diplomatice, al reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii
Moldova şi al oficiilor companiilor aeriene în afara hotarelor ţării.
- A perfecţiona accesul la informaţia turistică şi la rezervările electronice prin:
a) crearea bazelor de date computerizate ale produselor, serviciilor turistice şi ale
prestatorilor din domeniul turistic. Aceste baze de date vor include programul de
lucru, preţurile, procedurile de rezervare etc.;
b) introducerea sistemului de rezervare a serviciilor turistice prin website;
Turismul în anii 2000-2015 – Prognozări de ordin general
Creşterea aşteptată pentru Republica Moldova
Cifrele de bază privind numărul sosirilor de turişti în Republica Moldova şi
cheltuielile acestora în interiorul ţării – cifre utilizate pentru prognozele ce urmează –
sunt destul de conservatoare şi pot fi subestimate considerabil. Este important deci să
fie analizate în particular ratele aşteptate de creştere, care reprezintă cel mai
important indicator. Odată cu apariţia datelor statistice mai relevante, prognozările
pot fi revazute.
Prognoza vizitelor turiştilorDatele statistice disponibile privind numarul de
sosiri în cadrul turismului internaţional receptor şi turismului intern al Republicii
56
Moldova nu sunt exhaustive. Analiza diferitelor date referitoare la sosirile
vizitatorilor străini, făcută de expertul O.M.T. în Republica Moldova (numărul
vizelor eliberate, pachetele turistice vîndute de turoperatori, numărul de pasageri
transportaţi prin Aeroportul Internaţional Chişinău etc.), demonstrează că în anul
2000 Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii – 115 mii de vizitatori străini.
Pentru prognozarea ratei de creştere a fost utilizată ca bază cifra de 110 000 de sosiri
de vizitatori straini in Republica Moldova. Lipsesc date privind numărul de vizite
efectuate de populaţia autohtonă în interiorul ţării. Acest sector important nu este
inclus în prognozările de creştere. Turismul intern însereaza, probabil, un numar cu
mult mai mare de vizitatori decît turismul receptor, dar în cadrul turismului intern
cheltuielile pe cap de locuitor sunt mai mici. De menţionat că totuşi contribuţia, sub
aspesct economic, a turismului intern este fundamentală pentru viabilitatea multor
agenţii de turism. Au fost prognozate trei tipuri diferite de creştere:
1. Creştere joasă – ca rezultat al investiţiilor şi al promovării limitate,
creşterea anuală aşteptată a numărului de vizite din străinătate va fi de 2,5% pîna în
anul 2010 şi de 3% anual pentru perioadele ulterioare.
2. Creştere medie – corespunde asteptărilor pentru destinaţiile central–
europene ca rezultat al creşterii moderate a volumului investiţiilor şi al promovării –
o creştere medie anuală de 3,9% pîna în anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele
ulterioare.
3. Creştere optimă – o creştere anuală aşteptată a numărului vizitelor din
străinatate de 7% pîna în anul 2010 şi de 8% anual pentru perioadele ulterioare.
Trebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la sus-numitele
prognozări:
- Turismul nu evoluează de la sine, concurenta fiind puternică. Nu are temei supoziţia
ca Republica Moldova va atinge automat nivelul de creştere aşteptat pentru Europa
Centrala.
- S-a prognozat ca în perioada analizată nu va avea loc nici un dezastru natural sau
provocat de om, care ar putea afecta dezvoltarea turismului.

57
- S-a considerat ca durata medie de şedere a vizitatorilor va ramîne la nivelul de 4,5
zile, cu toate că există tendinţe generale de reducere a acesteia.
S-a prognozat fără a se ţine cont de creşterea anticipată a ponderii traficului pe
pieţele cu un venit mai ridicat.Ratele de creştere optima sunt cu mult mai înalte decît
media aşteptarilor. Actualmente turismul din Republica Moldova se afla la un nivel
foarte jos. În anii apropiaţi pot fi aşteptate niveluri mai înalte de creştere, cu condiţia
că vor fi iniţiate activităţi de îmbunataţire a infrastructurii.
Tabelul 2.14.1 Vizite în Republica Moldova – Prognoza pîna în anul 2015
% de crestere
Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015
2000 - 2010 2000 - 2015
Creştere joasă 110000 140800 163240 28,0 48,4
Creştere medie 110000 161270 196210 46,6 78,4
Creştere optimă 110000 216390 317940 96,7 189,0
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor OMT.Chişinău 2003

Cheltuielile aşteptate ale turiştilor Datele statistice privind cheltuielile


vizitatorilor străini sunt sumare. Principalul indicator ţine de cheltuielile medii pe
pachete turistice, care în anul 2000 a constituit 68 dolari SUA (excluzînd cheltuielile
personale ale vizitatorilor, cumpărăturile etc). Cheltuielile medii ale unui vizitator în
Europa au fost de cca 650 dolari SUA, în pofida faptului ca această medie descreşte
de la o destinaţie la alta, ca în cazul Republicii Moldova, unde majoritatea sosirilor
sunt din ţările învecinate, care au frontiere comune.Ca baza pentru prognozarea
cheltuielilor a fost luata cifra de 200 dolari SUA. Drept rezultate, cheltuielile
vizitatorilor se estimeaza la 22 milioane dolari SUA în anul 2000.Pentru calcularea
cheltuielilor aşteptate a fost utilizata rata medie de creştere anuală prevazută de
WTTC.
Tabelul 2.14.2 Cheltuielile vizitatorilor străini–Prognoza pîna înanul2015(mii dolari SUA)
% de crestere
Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015
2000 - 2010 2000 - 2015
Creştere joasă 22000 30694 36980 39,5 68,1
Creştere medie 22000 35159 44447 59,8 102,0
Creştere optimă 22000 47176 72024 114,4 227,4
Sursa: Estimarile DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Calatorii si Turism.

Cât priveşte randamentul investiţiilor, este oportun de a analiza venitul cumulativ


pentru această perioadă.

58
Tabelul 2.14.3 Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor
(milioane dolari SUA)
Anii 2003 - 2010 Anii 2011 - 2015 Anii 2003 - 2015
Creştere joasă 219 172 391
Creştere medie 240 203 443
Creştere optimă 293 306 600

Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Calatorii şi Turism.

La aceste cifre se mai adaugă cheltuielile cetăţenilor Republicii Moldova care


practică turismul intern.Aşadar, conform estimărilor de mai sus veniturile din
activitatea turistucă se vor majora cu cca 200 mln dol SUA în perioada anilor 2003-
2015

Capitolul III

59
Implementarea marketingului în dezvoltarea şi promovarea ecoturismului în
Republica Moldova.
Ca una dintre cele mai tinere ramuri ale economiei naţionale, industria
turismului naţional manifestă unele tendinţe pozitive, oferind noi avantaje pentru
antreprenoriatul din domeniu şi din secorul terţiar. Varietatea resurselor turistice
naturale şi cultural-istorice disponibile constituie o motivaţie sigură în eforturile
întreprinse privind dezvoltarea activităţii ecoturistice.
Pentru selectarea oportunităţilor şi a deficienţelor activităţii ecoturistice în ţara
noastră, în procesul investigaţiei teoretico-practice a lucrării de disertaţie, a fost
realizată o cercetare de piaţă privind tendinţele de încadrare a produsului
ecoturistic în cadrul turismului receptor al R. Moldova. Pentru colectarea datelor
primare, a fost utilizată metoda anchetei pe un eşantion de 50 de agenţii de turism
naţionale.
Astfel, rezultatele studiului sunt următoarele:
1. Majoritatea agenţiilor de turism prestează activitate în turismul
emitent, doar 30% au activitate de turism receptor şi 12% - de turism intern.
În aprecierea nivelului de practicare a formelor de turism în crearea ofertei de turism
receptor al Republicii Moldova, conform opiniei managerilor din domeniul
turismului din ţară, turismul viti-vinicol ocupă o poziţie ierarhic superioară
tuturor celorlalte forme de turism, datorându-se nivelului său înalt de practicare,
fiind remarcat cu 4,44 puncte medii din maximum 5 puncte atribuite.
2. Ca rezultat al investigaţiei s-a constatat că turismul ecologic participă
cel mai puţin la crearea ofertei de turism receptor al ţării noastre - cu respectiv
2,24 puncte medii. Situaţia actuală în domeniu poate fi argumentată prin lipsa
acţiunilor statului în vederea promovării acestei forme de turism. Dezechilibrul
bugetului repartizat pe forme de turism, insuficienţa proiectelor investiţionale în
domeniu şi lipsa motivaţiilor pentru populaţia autohtonă în valorificarea resurselor
naturale ale mediului ecologic în care trăiesc constituie unele din barierele mai
frecvent întâlnite în dezvoltarea acestei forme de turism.

60
Unii respondenţi consideră că, printre formele tradiţionale de turism practicate, la
momentul actual, în R. Moldova, există perspective de dezvoltare a turismului de
sănătate şi de frumuseţe, graţie nivelului înalt al competitivităţii serviciilor medicale
şi al celor de medicină estetică, în raport cu cele din alte state din Europa.
3. Investigaţia practică efectuată ne-a demonstrat că definirea şi perceperea
conceptului de ecoturism diferă de la un respondent la altul. Astfel, cel mai
frecvent respondenţii percep ecoturismul ca „o formă a turismului orientată spre
cunoaşterea naturii şi conservarea ei" (46%). Această pondere obţinută pentru
definirea ecoturismului se datorează prezenţei acesteia în Legea RM cu privire la
organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice. Fapt ce demonstrează importanţa
cadrului legal în definirea noţiunilor-cheie din domeniul turismului şi cunoaşterea
aspectelor ce ţin de organizarea profesională a activităţii din domeniu.
4. Din totalul agenţiilor intervievate, 88% nu elaborează pachete ecoturistice
în cadrul ofertei lor. Majoritatea respondenţilor, cu răspuns afirmativ în acest
context, realizează mai mult o activitate pentru satisfacerea turiştilor interni. Structura
răspunsului nu reflectă gradul de practicare a ecoturismului de facto, acesta se
practică fiind aferent turismului intern neorganizat. Acest fapt contravine normelor de
dezvoltare a ecoturismului, stabilite în experienţa internaţională în domeniu. În
majoritatea ţărilor dezvoltate, ecoturismul deţine un rol semnificativ în valorificarea
şi conservarea ariilor naturale protejate, fiind o formă aferentă turismului organizat,
destinat turiştilor cu un grad sporit de inteligenţă.
5. Zonarea turistică, ca aspect important în gestiunea fondului de arii
naturale şi a altor resurse turistice de ordin antropic şi cultural, a fost supusă opiniei
managerilor în vederea ierarhizării acesteia pentru crearea ofertei de ecoturism în
cadrul turismului receptor al Republicii Moldova. Potrivit opiniei respondenţilor, cele
mai importante zone în crearea ofertei de ecoturism sunt:
- zona turistică „Codru" cu Rezervaţia Ştiinţifică „Codrii", Rezervaţia
Ştiinţifică „Plaiul Fagului", rezervaţiile peisagistice Trebujeni , Ivancea etc.,
cu 7,88 puncte medii din maximum 8 puncte;

61
- zona turistică Chişinău cu oraşul Chişinău - capitala republicii, Vadul lui
Vodă, Căpriana etc., cu respectiv 7,4 puncte medii;
- zona turistică Bălţi cu Rezervaţia Ştiinţifică „Pădurea Domnească", Parcul
de la Cubolta, rezervaţia peisagistică Izvoare-Risipeni etc., cu respectiv 7,32
puncte medii;
- zona turistică Edineţ-Ocniţa cu Peştera de la Criva, Parcul de la Ţaul,
Toltrele Prutului, Cheile de la Buteşti etc., evaluată cu 6,74 puncte medii.
6. Cele mai atractive activităţi pentru diversificarea ofertei de ecoturism în R.
Moldova sunt expediţiile de aventură, pescuitul şi vânătoarea, urmate de studierea
florei şi faunei terestre, fotografierea şi ciclismul, plimbările cu ambarcaţiuni pe apă,
activităţile ecvestre (plimbările pe cai), studierea faunei în mediul acvatic. Alte
activităţi menţionate de respondenţi sunt organizarea unor mese tradiţionale ecologice
şi culesul fructelor. Un exemplu elocvent poate servi organizarea culesului merelor
din livezi sau al strugurilor, proces foarte captivant pentru turiştii străini, în special
din ţările nordice.
7.În vederea determinării sezonului optim pentru dezvoltarea activităţilor
ecoturistice în Republica Moldova, majoritatea respondenţilor - 60-70% - consideră
că lunile mai, august şi septembrie sunt cele mai optime pentru desfăşurarea acestuia
(figura 3).
8.În vederea evaluării gradului de eterogenitate a ofertei ecoturistice actuale
în Republica Moldova, au fost obţinute următorele rezultate, reflectate în( figura 4.)
Conform informaţiilor prezentate în figura 4, patrimoniul natural şi antropic, în
viziunea respondenţilor, permite dezvoltarea ecoturismului. Dar, totodată, unele
elemente privind eterogenitatea ofertei ecoturistice actuale au fost remarcate de către
respondenţi printr-un grad scăzut de satisfacere a necesităţilor turiştilor. Astfel, pot fi
considerate ca impedimente în dezvoltarea ecoturismului:
- infrastructura generală şi turistică slab dezvoltată şi diversificată;
- nivelul scăzut de dezvoltare economică şi socială.

62
De asemenea, au fost marcate ca deficienţe lipsa informării privind turismul
ecologic şi facilităţile reduse pentru accesul în zonele turistice, menţionate de 82% şi,
respectiv, 86% din experţii intervievaţi. Alţi 42% dintre respondenţi consideră că
mediul înconjurător degradat constituie un impediment care, nemijlocit, contribuie la
reducerea desfăşurării activităţii ecoturistice în R. Moldova. De fapt, afacerile în
domeniul ecoturismului implică şi alte lacune, precum lipsa unei imagini a zonei
naturale ca destinaţie pentru o vacanţă ecoturistică şi depopularea satelor, problemă
economico-socială primordială în dezvoltarea ţării
9. Majoritatea normelor propuse în vederea creării produselor ecoturistice
sunt acceptate şi marcate cu importanţă majoră. Acest fapt ne demonstrează nivelul
înalt de conştientizare, de către respondenţi, a asigurării calităţii şi competitivităţii
ofertelor ecoturistice, mai ales pentru crearea ofertei de turism receptor, supusă

63
concurenţei internaţionale cu statele Uniunii Europene specializate, ca: Franţa, Italia,
Polonia, Elveţia, având şi suficientă experienţă în activitatea de ecoturism.
10. 70% din agenţiile de turism responderte sunt dispuse să investească în
diverse proiecte ce ţin de crearea şi promovarea ofertelor pentru turismul ecologic
în Republica Moldova. Drept argumente la răspunsul negativ al celorlalţi
respondenţi, poate fi considerată insuficienţa mijloacelor financiare, survenită din
rentabilitatea scăzută a afacerilor în domeniul turismului pentru multe agenţii turistice
din ţara noastră. Posibilităţile limitate de creditare şi parteneriat financiar din partea
statului şi a băncilor comerciale reprezintă o barieră fundamentală privind investiţiile
în domeniul ecoturismului în etapa actuală.
În procesul de investigaţie practică, pentru elaborarea unui produs ecoturistic, a
fost luată drept destinaţie Rezervaţia Ştiinţifică "Pădurea Domnească". Strategiile
şi acţiunile de marketing propuse în vederea organizării eficiente a activităţii de
ecoturism în cadrul acestei rezervaţii sunt adecvate abordărilor teoretice reflectate în
lucrare.
Astfel, au fost propuse unele obiective de marketing ecoturistic pentru valorificarea
Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească":
a)Promovarea activă pe piaţa regională în calitate de destinaţie ecoturistică,
b)Valorificarea non-poluantă a potenţialului ecoturistic din zonă,
c)Diversificarea economiei locale prin ecoturism.
Produsul ecoturistic, în cadrul Rezervaţiei Ştiinţifice „Pădurea Domnească",
trebuie să fie clar definit, axat pe un set de servicii de satisfacere a necesităţilor
consumatorilor cu un interes sporit faţă de valorile naturale, amatori de peisaje, cu o
atitudine serioasă faţă de protecţia resurselor naturale şi nepoluarea acestora.
Chestionarea managerilor agenţiilor naţionale de turism ne-a permis să
identificăm aşteptările călătorilor în ariile naturale: terenuri verzi amenajate, spaţii
special dotate pentru agrementul ecoturistic specific, obiective ecologice accesibile şi
trasee captivante spre acestea, precum şi cazarea confortabilă şi o alimentaţie
naturistă.

64
Ţinând cont de preferinţele consumatorilor, în componenţa produsului
ecoturistic sunt propuse un set din 21 de servicii, care pot fi oferite în diverse
combinaţii ecoturiştilor. Prin conţinutul produsului propus, sunt realizabile şi
implementabile strategiile de diversificare a produsului ecoturistic17. Diversitatea
mare de servicii propuse are menirea să asigure un grad înalt de eterogenitate şi
complexitate produsului turistic din cadrul rezervaţiei, fapt ce generează şi
oportunităţi de integrare, pe orizontală şi verticală, a activităţilor ecoturistice.
Strategia de extindere va fi implementată în limita stabilită de indicatorii
„pragului de toleranţă" al destinaţiei, pentru a minimaliza impactul negativ asupra
biodiversităţii şi culturii comunităţii-gazdă.
Înnoirea produsului ecoturistic propus se va realiza în mod ciclic, în
concordanţă cu aspectele de uzură şi cu doleanţele consumatorilor, observate şi
determinate pe parcursul prestaţiei perioadelor de planificare strategică (minim 5 ani).
Preţurile la gama variată de servicii sunt stabilite în conformitate cu politicile
de reglementare a fluxului de vizitatori în ariile protejate. La stabilirea preţurilor,
trebuie să luăm în considerare factorii ce vor determina competitivitatea produsului
pe plan naţional şi internaţional: preţurile ofertelor ecoturistice în ţările concurente
din Sud-Estul Europei, preţurile ofertei ecoturistice din destinaţiile naţionale
concurente, diferenţierea tarifelor în funcţie de gradul de confort al unităţilor de
cazare, alimentaţie şi al mijloacelor de transport .
Specificul ecoturismului nu admite preţuri scăzute în scopul penetrării pieţei
turistice. Pentru menţinerea mediului natural şi ecologic la standardele prevăzute prin
cadrul legal naţional şi internaţional, este important să atragem segmentul de turişti
cu putere de cumpărare medie şi înaltă. Strategia preţului ridicat, în viziunea
autorului, nu poate fi implementată în faza de lansare şi promovare a produsului
ecoturistic, pe măsură ce turistul trebuie să beneficieze de oportunitatea de a cunoaşte
„farmecul" destinaţiei. În plus, destinaţia necesită realizarea unui flux intens de turişti
pentru a garanta recuperarea investiţiilor şi acumularea de fonduri pentru
valorificarea resurselor ecoturistice disponibile. În cazul rezervării prealabile,
17
Diana Roşca. Aspecte de marketing în ecoturism / Economica, Revistă ştiinţificodidactică,ASEM, Chişinău, 2007, nr.
2, p. 81-82;

65
preţurile înalte se pot practica pentru garantarea turiştilor privind disponibilitatea
locurilor. Datorită caracterului sezonier al produsului ecoturistic, pot fi implementate
strategii de diferenţiere a preţului.
Strategia diferenţierii preţului poate fi realizată şi în funcţie de segmentul de
turişti - formatori ai cererii. Astfel, copiii, studenţii şi vizitatorii de o zi sunt încurajaţi
să călătorească pe trasee excursioniste, inclusiv în grupuri mai mari de 20 persoane
sub îndrumarea unui ghid-instructor, la preţuri accesibile, aplicându-se tarife
modeste.
Stimularea vânzărilor prin politica de preţ poate fi realizată prin acordarea de
beneficii şi de facilităţi pe trasee tematice, popasuri turistice, servicii adiţionale la
preţuri accesibile.
Comercializarea produsului ecoturistic din cadrul Rezervaţiei Ştiinţifice
„Pădurea Domnească" trebuie să aibă la bază o segmentare clară a pieţei de consum
cu interes sporit faţă de valorile naturii. Propunem o divizare a pieţei de consum
ecoturistic cu 7 „segmente de consum", fundamentate pe motivele de călătorie şi pe
potenţialul rezervaţiei de a asigura durabilitatea în afaceri. În funcţie de criteriul de
segmentare propus, din categoria strategiilor de comercializare şi distribuţie, poate fi
implementată strategia de specializare /adaptare pe clientelă. Totodată, pentru
fiecare categorie identificată, se impun câteva game specifice de servicii pentru a
putea fi mai uşor percepute şi comercializate. Segmentele de consumatori trebuie
stimulate spre consum în scopul echilibrării cererii, realizându-se, astfel, una din
principalele necesităţi ale rezervaţiilor naturale: distribuirea în timp şi spaţiu a
fluxurilor de vizitatori pentru diminuarea impactului antropogen asupra naturii.
Pentru fiecare grup de vizitatori potenţiali trebuie să se stabilească modul de
informare şi de organizare a excursiilor în cadrul destinaţiei ecoturistice respective.
Promovarea activă a produsului ecoturistic, din cadrul Rezervaţiei Ştiinţifice
„Pădurea Domnească ", este necesară pentru stimularea consumului printr-o
informare corectă şi eficientă. Pentru aceasta se vor folosi atât publicitatea în mass-
media, cât şi acţiunile de Public Relation. Aceste măsuri vor conţine mesaje clare,

66
însoţite de explicaţii privind valoarea ecoturismului pentru refacerea sănătăţii,
precum şi genuri de activitate ce pot fi desfăşurate în cadrul destinaţiei ecoturistice.
Specificul mixului de marketing ecoturistic presupune şi implementarea unor
strategii privind gestiunea eficientă a personalului în prestaţie, pentru a realiza
„răspunsul eficient consumatorului" în preferinţele sale de ecoconsum.
Una din contribuţiile practico-ştiinţifice ale acestui capitol constă în
identificarea problemelor de dezvoltare a ecoturismului, precum:
- infrastructura ecoturistică slab dezvoltată şi motivaţiile reduse pentru investitorii
străini;
- lipsa facilităţilor legale pentru iniţierea afacerilor ecoturistice;
- insuficienţa instruirii profesionale a prestatorilor de servicii ecoturistice şi rurale;
- imperfecţiunea sistemului informaţional privind potenţialul de dezvoltare a
ecoturismului;
- colaborarea ineficientă a APL, ONG-urilor, structurilor private, rezervaţiilor
naturale şi comunităţilor locale;
- lipsa unor programe speciale pentru promovarea potenţialului ecoturistic al ţării;
- lipsa unor programe-suport, precum şi a unor investiţii în susţinerea rezervaţiilor
naturale;
- devalorizarea mediului antropic şi cultural din proximitatea destinaţiilor
ecoturistice;
- lipsa unor norme destinate ghidării activităţilor de ecoturism;
- lipsa interesului din partea populaţiei-gazdă, precum şi a autorităţilor locale privind
iniţierea unor afaceri în domeniu;
- conştiinţa redusă privind valorificarea cadrului natural şi eficientizarea consumului
de resurse naturale, care pot constitui valori importante în organizarea activităţii
ecoturismului ş.a.
În scopul valorificării cadrului natural, precum şi a dezvoltării
ecoturismului în Republica Moldova, propunem următoarele direcţii strategice:
1. Instruirea şi perfecţionarea personalului destinat prestării muncii în
activităţile de ecoturism.Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrelor

67
în domeniu reprezintă un imperativ în garantarea calităţii produselor
ecoturistice. Realizarea acestui obiectiv impune eliminarea sau reducerea
personalului necalificat ce desfăşoară activitate în domeniul ecoturismului.
Astfel, trebuie acordată prioritate angajaţilor care sunt membri ai
comunităţilor locale, ce trebuie să fie stimulaţi să urmeze cursuri de
calificare. Funcţiile administraţiilor publice locale trebuie să fie orientate
spre colaborarea cu organismele internaţionale pentru acordarea de asistenţă
tehnică şi financiară, destinată formării şi perfecţionării cadrelor în
domeniu.
Printre efectele pozitive ale implementării direcţiei strategice propuse, pot fi
evidenţiate următoarele: conştientizarea localnicilor vis-à-vis de avantajele
dezvoltării ecoturismului; instruirea şi perfecţionarea prestatorilor de servicii
turistice; îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate; crearea locurilor noi de muncă în
mediul rural.
2. Crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea micului business în cadrul
mediului rural. Dezvoltarea ecoturismului este o alternativă sigură pentru
dezvoltarea micului business în mediul rural, care poate fi stimulat prin:
- scutirea de impunerile fiscale pentru perioada de iniţiere şi recuperare a investiţiilor;
- microfinanţarea rezervaţiilor naturale şi a gospodăriilor rurale cu potenţial de
prestaţie în domeniu;
- suportul administraţiei publice locale pentru informarea şi comunicarea prestatorilor
de servicii ecoturistice.
Măsurile menţionate vor contribui la eliminarea barierelor în iniţierea şi
organizarea afacerilor în domeniul ecoturismului, precum şi la reducerea sărăciei şi a
fluxului migraţional din mediul rural.
3. Ameliorarea bazei tehnico-materiale pentru prestaţia ecoturistică. Pentru
realizarea acestei direcţii, este important ca:
- dotarea unităţilor de cazare şi alimentaţie să fie realizată în raport cu cerinţele de
încadrare a acestora în peisajul natural şi în cadrul elementelor topografice;

68
- asigurarea calităţii căilor de acces şi a parcărilor auto să fie realizată prin reducerea
impactului vizual în peisaj, fiind construite în baza unor soluţii alternative ale
asfaltului;
- utilizarea resurselor energetice solare şi regenerabile în procesul de prestaţie;
- reducerea iluminatului la limita necesară securităţii şi vizibilităţii anturajului, a
semnelor şi afişelor.
Dezvoltarea infrastructurii ecoturistice va stimula diversificarea serviciilor şi
va contribui la formarea caracterului complex şi complet al produsului ecoturistic
autohton, având efecte pozitive asupra sporirii consumului turistic.
4. Standardizarea activităţilor de ecoturism pentru ameliorarea calităţii produsului
ecoturistic. Globalizarea prin prisma dezvoltării turismului impune unificarea
standardizării serviciilor din cadrul industriilor turistice naţionale. Standardele
reprezintă documente oficiale ce oferă soluţii la problemele tehnice în asigurarea
calităţii prestaţiei. Intenţia de aderare a Republicii Moldova la Comunitatea Uniunii
Europene impune preluarea unor standarde de calitate, care să ia în considerare
ghidurile de bună practică, codurile elaborate de organizaţiile implicate în turism,
standardele benevole. Astfel, pentru ameliorarea şi garantarea calităţii prestaţiilor
ecoturistice, pot fi preluate standardele Uniunii Europene în domeniu: care stabilesc
tehnologii prin care se asigură protecţia mediului; de management al mediului; care
determină metode de testare pentru respectarea condiţiilor de mediu etc.
5. Elaborarea cadrului legal privind activitatea ecoturistică şi oficializarea
prestaţiei ecoturistice. Standardizarea şi legislaţia reprezintă două probleme diferite
în abordarea oficializării şi garantării prestaţiei ecoturistice. De aceea, sunt necesare
licenţierea şi autorizarea afacerilor turistice, elaborarea normelor legale pentru
ghidarea activităţilor în domeniu. Acest lucru va permite evidenţa strictă a
întreprinzătorilor respectivi şi depistarea prestaţiilor ilegale, care contribuie în
majoritatea cazurilor, la degradarea mediului natural şi devalorizarea patrimoniului
antropic cu destinaţie turistică. Oficializarea afacerilor poate fi realizată prin
certificarea serviciilor ecoturistice şi a bunurilor destinate consumului ecoturistic. În
acest sens, aplicarea conceptului de ecolabeling a beneficiat de o atenţie specială în

69
ţările cu o industrie ecoturistică dezvoltată. Astfel, unităţile prestatoare (certificate)
trebuie să-şi ghideze activitatea în baza următoarelor principii18: limitarea consumului
de apă şi energie, a producerii de deşeuri, folosirea resurselor regenerabile cu impact
minim asupra mediului, precum şi promovarea educaţiei şi comunicării de mediu.
Dacă pentru Republica Moldova conceptul de eco-etichetă este unul relativ nou,
atunci pentru occidentali aceasta reprezintă o garanţie a calităţii în consum, inclusiv
pentru produsul turistic.
6.Perfecţionarea sistemului de evidenţă statistică în domeniul turismului prin
elaborarea normelor privind sistemul de indicatori statistici, precum şi celor de
implementare a Contului Satelit în Turism. Colectarea datelor statistice cu maximă
corectitudine va permite delimitarea circulaţiei ecoturistice, ceea ce va oferi
posibilitatea de a efectua previziunea pieţei şi a planifica volumul prestaţiei
ecoturistice.
În scopul realizării obiectivelor privind promovarea ecoturismului în
Republica Moldova, propunem următoarele direcţii strategice:
1. Actualizarea şi completarea sistemului informaţional existent privind
disponibilitatea resurselor naţionale ale ţării noastre pe site-ul specializat
www.turism.gov.md prin:
- crearea unui link www.turism.gov.md/ecoturism;
- antrenarea specialiştilor la studierea şi analiza potenţialului natural pentru colectarea
informaţiei necesare;
- elaborarea unor sarcini la nivel de stat pentru administraţiile publice locale în
vederea acumulării şi transmiterii informaţiilor necesare privind disponibilitatea şi
localizarea resurselor naturale ce pot contribui la lansarea unor destinaţii ecoturistice;
- stimularea tineretului pentru culegerea şi cunoaşterea legendelor, tradiţiilor etc. prin
iniţierea unor programe la nivel de şcoală şi liceu, cu scopul conştientizării
importanţei valorilor naţionale pentru dezvoltarea turismului ca domeniu de activitate
economică şi socială în plan strategic.

18
Diana Roşca, Elena Turcov. Valorificarea şi amenajarea turistică a ariilor protejate -direcţie de dezvoltare a
ecoturismului în Republica Moldova / Economica, Revistă ştiinţifico-didactică, ASEM, Chişinău, 2005, nr. 3, p. 109-
111;

70
2. Dezvoltarea sistemelor electronice de distribuţie prin crearea liniilor electro-
nice „fierbinţi" pentru comunicare şi informare. Sistemele electronice de distribuţie
trebuie să permită accesul la rezervarea serviciilor ecoturistice şi la achiziţia biletelor
de
călătorie, ceea ce va produce următoarele efecte:
- minimalizarea cheltuielilor de timp pentru distribuţia informaţiilor,
- identificarea noilor segmente de consumatori ecoturistici;
- menţinerea şi creşterea volumului vânzărilor;
- apariţia unor posibilităţi de a reacţiona prompt şi flexibil atât la cerere, cât şi la
schimbările de comportament al consumatorilor.
3. Intensificarea eforturilor de marketing pentru informare şi publicitate privind
activitatea de ecoturism. Publicitatea trebuie creată şi derulată având la bază aşa
obiective, precum:
- crearea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie ecoturistică de înaltă atractivitate;
- promovarea ecoturismului ca formă de turism durabil, cu contribuţii în dezvoltarea
economică şi socială a ţării;
- atragerea de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii ecoturistice în cadrul ariilor
naturale;
- atingerea unui grad de popularitate a destinaţiilor ecoturistice la nivel naţional şi
internaţional, precum şi menţinerea acestuia în plan strategic;
- raţionalizarea bugetului prin repartiţia echilibrată a cheltuielilor de publicitate prin
intermediul mass-media.
Mesajele publicitare pentru promovarea pachetelor ecoturistice complexe trebuie să
se bazeze pe trei argumente-cheie pentru a influenţa decizia de cumpărare a
consumatorilor: preţ, conţinut şi imaginea de marcă. Individualizarea şi
personificarea ariilor naturale ca destinaţii ecoturistice trebuie să fie realizate prin
atribuirea imaginii de marcă acestora.
4. Participarea la diverse expoziţii, burse, târguri, festivaluri, conferinţe, forumuri
de profil.Pentru realizarea obiectivelor ce ţin de dezvoltarea şi promovarea
ecoturismului în Republica Moldova, este necesară organizarea unei expoziţii

71
specializate în cadrul MoldExpo, cu participarea atât a ţărilor cu o experienţă bogată
în domeniu, cît şi a celor aflate în etapa de iniţiere a activităţii de ecoturism. Acest
fapt va permite preluarea experienţelor internaţionale în amenajarea ariilor naturale
protejate,crearea parcurilor naţionale şi promovarea acestora ca destinaţii ecoturistice.
5. Poziţionarea produsului ecoturistic pe segmente de consumatori. În acest scop,
este necesară diversificarea resurselor peisagistice pentru odihnă şi recreere.
Amenajarea destinaţiilor pentru diversificarea ofertelor trebuie realizată în baza
studiului şi a consultanţei de specialitate atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
6. Colaborarea şi realizarea parteneriatului în formarea şi executarea bugetelor de
promovare instituţională a activităţilor de ecoturism. Bugetele campaniilor de
publicitate, destinate promovării destinaţiilor ecoturistice, trebuie elaborate şi
realizate în comun acord cu toţi „actorii" pieţei ecoturistice - beneficiari în urma
comercializării produselor respective.
7. Simplificarea formalităţilor, reducerea taxelor şi a barierelor de intrare în ţară,
fapt care va genera intensificarea circulaţiei turistice şi va stimula consumul în cadrul
destinaţiei ecoturistice.
Implementarea strategiilor de ecomarketing turistic, cu suportul cunoştinţelor
experienţei internaţionale în dezvoltarea şi promovarea ecoturismului, poate să aducă
rezultate durabile într-un termen foarte scurt, ceea ce este necesar pentru crearea
imaginii Republicii Moldova, ca destinaţie în turismul internaţional, cu potenţial
pentru practicarea mai multor forme de turism.

72
Concluzii şi recomandări:
În urma studiului complex al potenţialului turistic naţional, a
principiilor de management al acestora în Republica Moldova,
elementelor de infrastructură turistică,practicilor de valorificare a
resurselor disponibile unităţilor de deservire a turiştilor, precum şi
nivelurile de gestionare a activităţilor turistice în teritoriu pot fi
formulate următoarele concluzii:
1. Republica Moldova are un variat potenţial natural şi cultural
concentrat cu precădere în mediul rural, dar care se găseşte într-o
stare avansată de izolare de circuitul economic, iar turismul rural
este capabil să le facă funcţionale pe piaţă;
2. Majoritatea resurselor cu funcţionalitate turistică, deşi
formal au unul sau mai mulţi gestionari, nu sunt valorificate pentru
scopuri turistice, balneare sau recreare organizată, deşi legislaţia
încurajează acest lucru;
3. Patrimoniul natural, valoros în plan european, se găseşte în
faza de conservare şi în mare parte nu este implicat în traseele
turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare
insuficiente de la buget necesare procesului de protecţie şi
cercetare a naturii;
4. Industria turistică din Republica Moldova se găseşte în faza
sa de relansare după o profundă criză şi nu este pregătită pentru
valorificarea tehnologizată nonpoluantă resurselor turistice, iar
antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile
turistice fluxuri importante de turişti;
5. Crearea şi dezvoltarea pe teritoriul ţării a unui număr de 20 de
zone turistice în jurul principalelor atracţii pentru vizitatori este
necesară pentru instituirea unui sistem nacional turistic echilibrat;
7. Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea
acesteea, necesită elaborarea unui plan de management strategic
73
şi utilizarea în cadrul negocierilor de atragere şi valorificare a
investiţiilor locale şi străine;
8. Caracterul participativ pentru elaborarea planului strategic de
dezvoltare a turismului poate asigura buna funcţionare a
administraţiei gestionare, precum şi implicarea nemijlocită a
antreprenorilor şi populaţiei în dezvoltarea prioritară pentru turism
a teritoriilor cu resurse recreative;
9. Dezvoltarea turismului în spaţiile rurale este o alternativă bună
pentru gospodăriile ţărăneşti, care paralel cu practicile agricole pot
deservi un număr însemnat de turişti în agropensiuni sau la ferme
reprezentative;
10. Conceptul „Satului de vacanţă” este una dintre cele mai
profitabile forme de antreprenoriat pentru valorificarea potenţialului
turistic aflat în extravilanul comunităţilor rurale şi în ultimul timp
cucereşte tot mai mult teren în ţările din regiune şi în Republica
Moldova.
În urma investigaţiei practice, au fost depistate următoarele probleme:
a) mediul înconjurător degradat;
b) lipsa unei imagini a zonei naturale ca destinaţie pentru o vacanţă ecoturistică;
c) depopularea satelor, problemă economico-socială primordială în dezvoltarea
ţării;
d) infrastructura generală şi turistică slab dezvoltată şi diversificată;
e) nivelul scăzut de dezvoltare economică şi socială;
f) lipsa informării privind turismul ecologic.
Din analiza experienţei internaţionale a ţărilor în administrarea ecoturismului
putem constata că ariile naturale protejate favorizează diversificarea afacerilor mici şi
mijlocii în plan economic şi permit asigurarea echităţii economico-sociale şi repartiţia
echilibrată a veniturilor între mediul urban şi rural. Pentru realizarea acestor beneficii,
Republica Moldova dispune de arii naturale şi de cadru legal în domeniul protecţiei
mediului, fapt care serveşte drept bază a dezvoltării ecoturismului.

74
Este important să se stabilească unele principii şi obiective privind dezvoltarea
ecoturismului în crearea ofertei de turism receptor şi intern, stimularea intereselor
antreprenoriale şi investiţionale în domeniu fiind un obiectiv categoric şi
necondiţionat pentru dezvoltarea infrastructurii ecoturistice. Îndeplinirea standardelor
de calitate a serviciilor ecoturistice şi implementarea sistemelor de certificare
reprezintă modalităţi sigure în garantarea competitivităţii ofertelor ecoturistice.
Conştientizarea comunităţilor locale din cadrul destinaţiilor ecoturistice privind
beneficiile „de efect" trebuie să favorizeze dialogul social eficient între actorii
interesaţi atât de conservarea biodiversităţii, cât şi de desfăşurarea activităţilor
economice în domeniu.
Ecoturismul este o formă de turism de dimensiuni modeste în Republica Moldova,
care impune implementarea marketingului pentru promovarea eficace şi direcţionarea
dezvoltării afacerilor în concordanţă cu motivaţiile şi doleanţele de consum ale
turiştilor.
În urma evaluării informaţiilor cu privire la dezvoltarea şi promovarea
turismului în R.Moldova am realizat următoarea analiză SWOT:
Puncte tari Puncte slabe
• componenţa naturală • costul înalt al taxelor consulare
- peisaje spectaculoase • preţuri mari la biletele avia
- configuraţia variată a reliefului • preţuri mari la capacităţile de cazare
- condiţii climaterice favorabile • preţuri mari la obiectivele turistice
• componenţa antropică vinicole
- monumente şi obiecte de artă • infrastructura turistică deplorabilă
- muzee • gradul avansat de uzură a drumurilor
- elemente de etnografie şi folclor • nu avem indicatoare turistice
- realizări actuale de prestigiu
• starea deplorabilă a instituţiilor culturale
• infrastructură
• necorespunderea gradului de confort la
- complexe hoteliere cu diferit grad de
hotele după criteriile de clasificare
confort
internaţională
- instituţii de alimentaţie publică variate
- obiective vinicole de interes internaţional
- posibilităţi de organizare a agrementului
Oportunităţi Ameninţări
• participarea agenţilor turistici din • în ghidurile publicate în străinătate se
municipiul Chişinău la diverse expoziţii menţionează greşit posibilitatea obţinerii
internaţionale de turism vizei de intrare în Republica Moldova la
• editarea unui ghid turistic care ar reflecta toate punctele de frontieră. Turiştii rămîn
imaginea turistică a municipiului şocaţi atunci cînd trebuie să facă cale
Chişinău întoarsă, sau în cel mai bun caz trec
• crearea cu participarea obligatorie a frontiera plătind mită ofiţerului de

75
organelor administraţiei publice locale, a serviciu
bazei de date care ar cuprinde obiectivele • consulatele Republicii Moldova admit
de interes turistic din municipiu cazuri de tărăgănare birocratică şi
• implicarea misiunilor diplomatice la aplicare faţă de turişti a tarifelor de
promovarea produsului turistic naţional şi urgentare, pentru întocmirea vizelor de
la crearea imaginii turistice pozitive a intrare în Moldova
Moldovei. • activitatea serviciilor consulare ale MAE
• la ambasadele, consulatele Moldovei la punctele de frontieră se desfăşoară
peste hotare să fie amenajate panouri doar pe perioada zilei, întocmirea vizelor
“Moldova invită” pe timp nocturn fiind imposibilă. Turiştii
• introducerea regimului vizelor gratuite sînt obligaţi să aştepte pînă dimineaţa.
pentru turiştii care tranzitează Moldova • la punctele de frontieră şi vamale ale
pentru un termen de 72 ore ţării, grupurile de turişti străini sînt forţaţi
• organizarea diverselor manifestări neîntemeiat să aştepte 1,5-2 ore pînă se
culturale în municipiu cum ar fi: fac formalităţile de frontieră.
festivalul vinului, sărbătoarea roadei etc. • verificarea excesiv de riguroasă ale
• implimentarea invitaţiilor pentru turiştii regimului de paşapoarte în hoteluri pe
străini întocmite de firmele turistice fără timp de noapte efectuate de colaboratorii
confirmarea MAE. Pentru cetăţenii cu MAI rezultă deseori şocante pentru
reşedinţă în ţări clasificate de MAE ca turiştii străini.
“grupă de risc”, confirmarea rămînînd • securitatea turiştilor nu este asigurată la
obligatorie. nivelul cuvenit.

Recomandări de baza
Deficienţele identificate în industria turismului din Republica Moldova au determinat
necesitatea elaborării unor acţiuni detaliate, care urmeaza a fi îndeplinite într-o
perioada de timp scurt si mediu. Actiunile detaliate ale turismului au fost grupate
in urmatoarele categorii de activitati.
- asigurarea ştiinţifică şi metodologică
- dezvoltarea durabilă a turismului în Republica Moldova necesită o asigurare
ştiinţifică şi metodologică.
- prognozarea şi planificarea turismului presupune o îmbunătăţire esenţială a
sistemului de evidenţă statistică. În acest sens se recomandă ajustarea surselor şi a
formelor statistice la standardele internaţionale. Aceasta implică:
- determinarea indicatorilor valorici şi fizici şi tendinţele evoluţiei lor;
- identificarea necesităţilor pentru dezvoltarea produsului turistic;
- identificarea locurilor de munca generate de industria turistică şi determinarea
cererii de angajare pentru personalul instruit;

76
- efectuarea cercetarilor de marketing;
- prognozarea dezvoltării turismului;
- evaluarea efectului multiplicator al turismului;
- evaluarea impactului turismului asupra mediului înconjurator.
Este necesar realizarea unor investigaţii speciale privind evaluarea pieţelor turistic
efective şi potenţiale. Aceste studii vor identifica cerinţele de dezvoltare, investiţii,
instruire şi marketing.Republica Moldova poate avea succes în turism prin crearea
unor produse noi în cadrul urmatoarelor forme de turism, pe care le consideram
prioritare:
- turismul rural;
- turismul ecologic;
- turismul vitivinicol;
- turismul de sănătate şi frumuseţe;
- turismul cultural;
- turismul de afaceri.
Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului şi crearea infrastructurii
turistice
Actuala infrastructură a turismului în Republica Moldova nu beneficiaza de investiţii,
ceea ce are un impact negativ asupra turismului. Din aceste considerente sunt
necesare investiţii capitale pentru ameliorarea situaţiei create.Un domeniu major care
urmeaza a fi dezvoltat în mod prioritar este sectorul de cazare. Renovarea structurilor
de cazare existente, precum şi construirea în regiuni noi a unor structuri moderne de
cazare, impune efectuarea unei analize a evaluării cererii viitoare pe tipuri, categorii
şi amplasarea teritorială a acestor structuri.
Întreţinerea multor atracţii turistice este insuficientă. În acest context urmeaza
a fi întocmită o listă a atracţiilor majore (în ordine prioritară, conform preferinţelor
vizitatorilor) care necesită renovare.Se evidenţiază, de asemenea, problemele ce ţin
de interpretarea atracţiilor turistice şi orientarea vizitatorilor. Aceasta este o problemă
de nivel naţional, de aceea se propune să se introducă sisteme noi de interpretare la
cîteva atracţii turistice, pentru a servi drept exemplu de efectuare a acţiunii de acest

77
gen.Sunt recomandate proiectele-pilot în domeniul turismului rural şi al activităţilor
de artizanat pentru a încuraja crearea unor întreprinderi mici şi mijlocii în zonele
rurale. Aceste intreprinderi vor crea, respectiv, locuri noi de munca, contribuind la
conservarea patrimoniului cultural.Pentru a stimula investiţiile adiţionale în proiectele
şi produsele turistice, se propune introducerea unui sistem de facilităţi financiare atît
pentru investitorii autohtoni, cît şi pentru cei străini.
Pentru ca turismul în Republica Moldova să prospere, întreprinderile turistice
din sectorul public şi cel privat trebuie să opereze cu un minimum de cerinţe
administrative. Reglementarea activităţii întreprinderilor din industria turistică
este necesară pentru a asigura
- calitatea serviciilor şi facilităţilor conform standardelor internaţionale;
- protecţia şi securitatea turiştilor;
- angajarea unui personal calificat.
În prezent activitatea turistica se desfăşoara preponderent în capitală. Este binevenită
extinderea şi dezvoltarea echilibrată a activităţilor de turism pe tot teritoriul
republicii, ceea ce va genera locuri noi de munca şi beneficii socio-economice pentru
comunităţile locale. Aceasta va necesita măsuri de coordonare la nivel local.Agentia
Turismului, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice de specialitate,
reglementează activitatea de turism la nivel naţional, or la nivel teritorial, este
necesară crearea unor servicii de specialitate suplimentare. Autorităţile locale vor fi
încurajate să ia în considerare potenţialul turistic din regiunile lor şi, în colaborare cu
Agentia Turismului, să determine direcţiile de dezvoltare a turismului la nivel
teritorial şi să creeze servicii teritoriale de specialitate.Imaginea Republicii Moldova
ca ţară turistică receptoare poate fi serios afectată dacă la sosire vizitatorii vor
întîmpina dificultăţi de trecere a frontierei, birocraţie excesivă, taxe şi costuri
majorate. Primele impresii ale turiştilor sunt deosebit de importante în acest sens. Se
recomandă o revizuire a procedurilor, taxelor şi facilităţilor ce ţin de trecerea
frontierei, fără a pune în pericol securitatea ţării şi obiectivele controlului vamal.
Aceasta revizuire trebuie făcută în aşa fel, încît procesul de sosire să fie agreabil
pentru vizitatori.

78
Legea turismului nr.352, precum şi alte acte normative în vigoare, însă pentru
dezvoltarea anumitor forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural,
balnear, social etc.) se impune elaborarea şi implementarea unor acte normative
adiţionale.Se recomandă armonizarea legislaţiei turistice naţionale cu alte prevederi
legale din domeniile conexe, precum şi ajustarea acesteia la normele internaţionale
Turismul este o industrie intensivă care implica utilizarea activă a forţei de
munca cu diverse niveluri de pregătire profesională, cu vîrste şi sexe diferite. Pentru
formarea personaluluide calificare înaltă se recomandă organizarea unui proces
adecvat de instruire şi training.
Programele şi procesul de studii din cadrul sistemului universitar, colegiilor şi
şcolilor profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul de profesii necesare industriei
turismului. Programele de învăţămînt trebuie actualizate şi extinse, iar profesorii
încadraţi în cursuri de perfecţionare. De menţionat că nu există cursuri de recalificare
şi pregătire de scurtă durată pentru angajaţii din domeniul turismului.Se recomandă a
efectua o evaluare a necesităţilor de instruire pentru industria turismului sub raport
cantitativ şi structural. Pentru conştientizarea importanţei şi beneficiilor turismului, se
recomandă introducerea în planurile generale de învăţămînt la nivel preuniversitar a
unei discipline consacrate turismului.
Politica de promovare a produsului turistic şi de marketing în domeniul vizat
trebuie să contribuie la crearea unei imagini reale şi atractive a Republicii Moldova,
menită să genereze cererea turistică internă, regională şi internaţională.Republica
Moldova, ca destinaţie turistică, este puţin cunoscută în străinătate. Este necesar un
ajutor considerabil din partea statului la elaborarea şi promovarea unor pachete
informaţionale, care ar face atractiva imaginea ţării noastre. Prestatorii individuali nu
dispun de cunoştinţe sau de mijloace financiare pentru a întreprinde acţiuni eficiente
de marketing şi promovare a produsului turistic.. Dar lipsa de resurse financiare nu
permite desfăşurarea unei campanii de marketing extensive multimedia a Republicii
Moldova ca destinaţie turistică. Se recomandă a acorda Agentiei Turismului resurse
financiare necesare pentru implementarea unor programe integrate de marketing pe

79
pieţele turistice-ţintă. Pentru promovarea imaginii turistice a Republicii Moldova,
activităţile de marketing trebuie să aiba un caracter continuu.

Anexa 1

PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITĂŢII TURISTICE ÎN


REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA ANULUI 2010

Principalii indicatori ai activităţii turistice, înregistraţi în Republica Moldova în


perioada anului 2010, conform informaţiei prezentate de Biroul Naţional de Statistică
al Republicii Moldova sînt prezentaţi astfel:

1. Numărul total al vizitatorilor incluşi în circuitul intern şi internaţional a


constituit 161754 persoane, ce reprezintă o creștere cu (15,8 %) în comparaţie cu
aceeaşi perioadă a anului precedent.
2. Încasările totale din activitatea de turism s-au cifrat la 708079.4 mii lei
înregistrând o creştere faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent cu 29,5 %.
3. Numărul mediu scriptic al angajaţilor în activitatea turistică a Republicii
Moldova a constituit 1346 persoane, mai mult faţă de anul precedent cu 7
persoane.
TURISM INTERN
1. Numărul vizitatorilor interni a constituit 35594 persoane, micşorînduse cu
4,2 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
2. Încasările din activitatea de turism intern s-au cifrat la 83877.7 mii lei, sau
cu 4757,1 mii lei sau 5,3 % mai puţin în comparaţie cu perioada semilară a anului
2009.
TURISM INTERNAŢIONAL
1. Numărul vizitatorilor străini în Republica Moldova s-a cifrat de 8956
persoane, sau cu 2,5 % mai puțin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cea mai mare pondere în numărul de sosiri o deţin vizitatorii din România –
18,9 %, fiind urmaţi de vizitatorii din Rusia – 14,8 %, din Ucraina– 8,1 % din
Turcia – 5,8 %, din Germania – 5,3 %, din Italia – 5,2 %.

Grafic nr.1 Numărul vizitatorilor


2009 străini în Republica Moldova (%)
Altele Rusia18,6%
38,5% Turcia
10,9%

Ucraina
Germania
Marea 10,6%
5%
Britanie Romania
8,3%
8,1% 80
2010

Rusia14,8% Ucraina
Altele
41,9% 8,1%

Romania
18,9%
Italia5,2% Germania
5,3%
Turcia5,8%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică


În funcţie de scopul vizitei, sosirile se structurează astfel: de afaceri si
profesional - 33,1 %, de agrement, recreare, odihna (ARO) – 60,7 % tratament –
6,1 % alte scopuri – 0,1 %
2. Numărul vizitatorilor moldoveni care au plecat în străinătate, s-a cifrat la
117204 persoane, sau cu 23910 persoane (25,6%) mai mult faţă de aceiaşi perioadă
a anului 2009.
42,9 % din totalul plecări au fost înregistrate spre Turcia; 26,7 % - spre
Bulgaria; 9,5 % - spre Ucraina; 6,7% - spre România; 5,5 % - spre Egipt, 1,7% -
spre Grecia.

Grafic nr.2 Numărul vizitatorilor moldoveni (%)


2009
Cehia1,3%
Egipt 3% Altele 5,8%
Romania Turcia
10% 38,9%

Ucraina13%
Bulgaria
28%

2010
Grecia1,7%

Egipt 5,5% Altele 7%


Turcia42,9%
Romania
6,7%

Ucraina9,5%
Bulgaria
26,7%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Din numărul total de moldoveni plecaţi în străinătate, 98 % au avut scopul de


agrement, recreaţie, odihnă; 0,5 % – în scop de afaceri şi profesional; de
tratament – 1,1 %, 0,5% – alte scopuri.
3. Încasările din activitatea de turism internaţional au atins un nivel de
624201,7 mii lei, sau cu 166334,2 mii lei (36,3 %) mai mult comparativ cu perioada
semilară, a anului 2009.

81
 ACTIVITATEA STRUCTURILOR DE CAZARE TURISTICĂ

Actualizând datele din perioada de raport pentru perioada anului 2010 constatăm, că:

1. Structurile de cazare turistică colective în anul 2010 au fost frecventate de

229,9 mii turişti, din care 166,3 mii – turişti moldoveni (73,3% din total) şi

63,6 mii – turişti străini (27,7%).

Tabel nr.1: Numărul turiştilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective,

pe tipuri de structuri, se prezintă după cum urmează:

Tipuri de structuri de cazare turistică


2010 2009
Total (mii) Total (mii)
turişti turişti
Total 229,8 227,9
Hoteluri şi moteluri 93,9 88,9
Cămine pentru vizitatori 14,2 11,9
Sanatorii şi alte structuri de întremare 26,7 29,2
18,3 24,7
Baze de odihnă şi alte structuri
13,3 12,3
Pensiuni turistice şi agroturistice
63,3 60,9
Tabere de vacanţă pentru copii

2. La structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în 2010 au


fost înregistrate 1412,2 mii înnoptări ale turiştilor, cu 0,9% mai mult faţă de anul
2009. În numărul total de înnoptări înregistrate la structurile de primire turistică
colective, ponderea cea mai mare o deţin înnoptările cetăţenilor moldoveni (88,5%).

82
3. În 2008 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în
funcţiune a constituit 32,7% cel mai înalt indice de utilizare a fost înregistrat la
structurile de întremare, care a constituind 60,8%.

Grafic nr.3: Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune,


pe tipuri de structuri, 2010 (mii pers.)

300
229,80
250 227,9

200

150

88,9 93,9
100
mii pers.
60,9 63,3
50 24,7
11,9 14,2 18,3 12,3 13,3

0
l
ta

ri

ri

e
To

to

tic
ct
ta

is
ru
zi

ur
st
vi

t
ro
ru

te

ag
al
nt
pe

si

si
a
e

e
n
in

t ic
ih
am

is
od

ur
C

de

it
n
e

iu
az

ns
B

Pe

Anul 2009 Anul 2010

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

83
84