Factorii care determina evolutia turismului I. Dupa importanta 1.

Factori primari: veniturile populatiei, miscarea acesteia, oferta turistica,timpul liber 2. Factori secundari: facilitati de viza, cooperarea internationala, masuri organizatorice, etc. II. Dupa natura social-economica 1. Factori economici: preturi si tarife, veniturile populatiei, oferta turistica 2. Factori sociali: urbanizarea si timpul liber 3. Factori demografici: evolutia numerica a populatiei, modificarea duratei medii de viata, structurarea pe varste si pe categorii socio-profesionale 4. Factori psihologici, educativi si de civilizatie: nivelul de instruire, temperamentul, dorinta de cunoastere s.a. 5. Factori tehnici: performantele mi loacelor de transport, tehnologiile in constructii, parametrii tehnici ai instalatiilor, etc !. Factori politico-organizatorici: regimul vizelor, facilitati in turism, formalitati la frontiere s.a. III. Dupa durata in timp a actiunii lor 1. Factori de influenta permanenta: puterea de cumparare a populatiei, miscarea populatiei, stabilitate politica, timpul liber s.a. 2. Factori con uncturali: crizele economice, dezechilibre politice, catastrofe naturale, conflicte armate, conditii meteorologice s.a. IV. Dupa natura provenientei si sensul interventiei 1. Factori e"ogeni: sporul natural al populatiei care determina o crestere a numarului de turisti potentiali, cresterea veniturilor destinate practicarii turismului, cresterea gradului de urbanizare, mobilitatea populatiei

2. Factori endogeni: lansarea de noi produse turistice, in concordanta cu nivelul cererii, ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism, etc. V. Dupa profilul de marketing 1. Factori ai cererii turistice: veniturile populatiei, urbanizarea, timpul liber, dinamica evolutiei populatiei, etc. 2. Factori ai ofertei turistice: diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, nivelul de pregatire si structura fortei de munca, etc. Factorii reprezentativi cu influenta decisiva in evolutia de ansamblu a turismului - veniturile populatiei constituie suportul material al dezvoltarii turismului #n indicator e"presiv pentru nivelul de dezvoltare economico-sociala este produsul national brut $%.&.'.( pe locuitor. %rintre tarile cu venituri mari pe locuitor ) deci cu posibilitati largi de practicare a turismului ) se numara Franta, *ermania, +anemarca, ,.#.-., .anada, /talia, 0area 'ritanie, 1aponia.. - preturile si tarifele reprezinta alt factor de stimulare a dezvoltarii turismului. /nfluenta preturilor se desfasoara pe mai multe planuri si actiunea lor vizeaza produsul turistic in ansamblu sau numai una dintre componentele sale: transport, cazare, alimentatie, agrement, etc. - oferta turistica, reprezentata prin sursele turistice si echipamente, actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic. %entru dezvoltarea turistica a unei zone esentiala este e"istenta resurselor si, cu a utorul unei promovari corespunzatoare, zone neinteresante pentru turisti au devenit atractive. - progresul tehnic in domeniul transporturilor are consecinte asupra cresterii gradului de mobilitate a populatiei, favorizand deplasarea in interes turistic. - cresterea demografica, mutatiile in structura a populatiei influenteaza circulatia turistica

- procesul de urbanizare determina schimbari la nivelul nevoilor populatiei, influentand si circulatia turistica. .resterea populatiei urbane si nevoia acesteia de a cauta spatiile verzi in afara2 betoanelor2 determina sporirea flu"ului turistic. - timpul liber este un alt factor determinant in turism. ,e apreciaza ca turismului ii este alocat 3345 din totalul timpului liber al populatiei. +intre factorii psihosociologici care au o influenta semnificativa asupra turismului sunt de retinut: moda, traditiile, dorinta de cunoastere si instruire, etc. Factorii cu statut special sunt: actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism pentru promovarea si stimularea circulatiei turistice. Factorii negativi ai dezvoltarii turismului: urmarea poluarii si degradarii mediului, ingradirea posibilitatilor de agrement si destindere in centrele urbane au efecte negative asupra starii de sanatate.

/6. +upa locul de provenienta a turistilor e"ista: 1.7urism national. emitator $pasiv, de trimitere( 8 import de turism 2.7urism international receptor $activ, de primire( 8 e"port de turism +upa gradul de mobilitate al turismului se practica: 1.7urism de se ur: - rezidential $stationarea in zona mai mult de 1 luna( de durata medie $cand stationarea este mai mica de 34 zile( scurt $1-3 zile( 2.7urism itinerant presupune o miscare permanenta. 3.7urismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoasterii unei tari. -lte forme 1.+upa momentul 9i modul de anga are -turism organizat -turism -turism 2.+upa modul manifestarii cererii -turismul de -turismul de -turismul ocazional 3.+upa motiva:ia care genereaza -turismul de odihna de a presta:iilor turism: turistice, e"ista: $contractual(; neorganizat; semiorganizat. sau dupa sezonalitate: vara; iarna; $de circumstan:a(. calatoria se practica: 9i recreere;

-turismul -turismul -turismul -turismul -turismul -turismul -turismul 4.+upa -turismul -turismul -turismul 5.+upa -turism -turism -turism !.+upa -turism -turism >.+upa -drume:ia; -turism -turism -turism aerian.

de de de caracteristicile social-economice de varsta pentru pentru varsta a cand se <ee=-end de de transport ale

pentru perioada de mi locul

agrement; balnear; sportiv; reuniuni; afaceri; 9tiin:ific; cultural. cererii: particular; social; masa. participan:ilor: tineret; adul:i; ///-a. desfa9oara: $itinerant(; vacan:a. folosit: rutier; naval;

Forme de turism /. //. ? +upa locul de provenienta a vizitatorilor: receptor $pentru tara care primeste( emitator. +upa gradul de mobilitate al vizitatorilor: +e se ur $de sedere( ) lung - mediu - pe termen scurt ? ? +e circulatie $itinerant( Forme combinate.

///. ? ? ? ? /6. ? ? ? ? ? ? 6. ? ? ? ? ? 6/. ? ? 6//.

+in punct de vedere al mi loacelor de transport utilizate in calatoriile de vacanta: terestru: rutier si feroviar aerian naval: fluvial si maritim forme mi"te. +upa motivatia calatoriilor: odihna si recreere balnear ecoturism religios ) ecumenic sportiv de cumparaturi $shopping turism(. +upa preferintele pentru destinatiile turistice: montan de litoral balnear rural forme mi"te. +in punct de vedere al volumului de activitate: de masa @ conventional @ standard alternativ @ pe scara redusa @ agroturism, de aventura, sportiv, stiintific, aducativ, cultural. +in punct de vedere al gradului de organizare a prestatiilor: A cu servicii prealabil organizate de agentiile de turism

A A 6///.

pe cont propriu cu servicii partial organizate.

+in punct de vedere al aportului turistic la protectia mediului: nedurabil@ nesustenabil durabil $sustenabil(.

+efinitii: 1. 7urismul sustenabil $durabil( este turismul care genereaza $produce( avanta e economice in paralel cu mentinerea diversitatii si calitatii mediului, combinand rational necesitatile actuale cu cerintele dezvoltarii economice viitoare. +ezvoltarea turismului trebuie sa se bazeze pe criteriile durabilitatii; ea trebuie sa fie suportabila pe termen lung, pe plan ecologic, viabila pe plan economic si echitabila pe plan etic si social pentru populatiile locale. +upa mobilitatea de comercializare a vacantelor $voia elor(: Cturism organizat Cturism semiorganizat Cturism pe cont propriu 7urism organizat -nga area anticipate a serviciilor legate de deplasari si se ur prin contracte incheiate cu agentia de turism care mentioneaza drepturile si obligatiile de ambele parti.. doua forme ale acestor drepturi sunt: voucher $instrument de plata( si '.D.7. $bilet de odihna si tratament(. .umpararea intregului pachet de servicii all inclusive $voia forfetar( este mai avanta os decat in sistemul in care turistul ar achizitona separat fiecare servici. 7urismul pe cont propriu 6acant este organizata de turist si nu presupune anga area prealabila a prestatiilor turistice %e parcursul calatoriei si se urului se apeleaza direct ;a prestatorii de servicii. Este practicata de turistii cu e"perienta si cu venituri relative mari, deoarece costul unei vacante este superior comparative cu o vacant organizata de o agentie sau de un touroperator. $touroperator- angrosist in turism(

2.

/B.

-vanta e si dezavanta e -. C%entru prestatori ) incasari medii@turistmai mari Cpentru vizitator ) organizarea vacantei dupa propriul plac si accesul in zone turistice improprii turismului de masa +. Cbuget de vacant mare Csuprasolicitarii '70-ului in perioada de sezon cu riscul de a nu putea beneficia de servicii 7urism semiorganizat ,e achizitioneaza anticipat numai o parte din servicii $cazareFmic de un, etc(, urmand ca celelalte sa se obtina direct pe masura calatoriei. -vanta e si dezavanta e -. C%entru prestatorul de turism organizat si semiorganizat e"ista posibilitatea utilizarii rationale a capacitatii de cazare, transport, de utilizare a fortei de munca si certitudinea incasarilor pe parcursul anului. Cstimularea miscarii turistice, atenuarea caracterului sezonier al cererii Cpentru turist ) garantia unei vacante reusite, de confort, financiar, utilizarea bugetului de vacant in conditii avanta oase. +. Cpentru prestatorul de servicii ) incasari mai mici@zi@turist, datorita facilitatilor acordate Climiteaza libertatea de miscare a turstului B. +in punct de vedere a frecventei de manifestare a cererii, e"ista: Gturism continuu $permanent( organizat pe intreaga durata a anului calendaristic Gturism sezonier: Cde iarna $s=i, cura helioterapeuta montana( Cde vara $practicarea sporturilor nautice si a curie helioterapeutice maine( Cde circumstanta $ocazional( determinat de participarea la manifestari stiintifice, artistice, sportive, etc. 7urismul de afaceri este o ofrma moderna de turism . se refera la calatoriile personelor legate de munca lor in interes oficial, commercial, participari la diferite evenimente organizate de firme.

%ersonae incluse: %articipantii la targuri, e"pozitii, reuniuni, negocieri %ersonae care monteaza aparatura .omis-voia ori ,antieristi .ursuri de perfectionare si pregatire 7ransportatori %ersonae care participa la voia e stimulant

+eoarece calatoriile in aceste scopuri presupun utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agreement, ele sunt assimilate turismului. 7urismul de afaceri detine 245 din totalul calatoriilor internationale si un sfert din toatlu incasarilor turistice.

/mportanHa dezvoltIrii turismului 7urismul, ca fenomen economico-social, are implicaHii pozitive asupra economiei HIrilor, ceea ce ustificI interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia. +esfIJurarea cIlItoriei turistice presupune o cerere Ji, respectiv, un consum de bunuri Ji servicii specifice, ceea ce antreneazI o creJtere Kn sfera producHiei acestora. 7otodatI, cererea turisticI determinI o adaptare a ofertei, care se materializeazI, Kntre altele, Kn dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector Ji, indirect, Kn stimularea producHiei ramurilor participante la construirea Ji echiparea spaHiilor de cazare Ji alimentaHie, modernizarea reHelei de drumuri, realizarea de mi loace de transport, de instalaHii pentru agrement. Ln cele mai multe HIri, turismul este o ramurI a economiei naHionale, deci are un obiect propriu de activitate Ji se desfIJoarI Kn baza unor legitIHi specifice. +e asemenea, beneficiazI Ji de o organizare proprie. Ln toate HIrile e"istI un organism $guvernamental sau ministerial ( care coordoneazI activitIHile turistice. +in punct de vedere economic, KncasIrile obHinute din activitatea turisticI participI la mai multe cicluri economice, pMnI cMnd pIrIsesc acest sector de activitate Ji intrI Kn circuitul economic general. /mplicaHiile turismului asupra celorlalte ramuri Ji sectoare de activitate ale unei economii naHionale sunt cunoscute Kn literatura de specialitate sub denumirea de efect multiplicator. -cest concept a fost formulat de renumitul economist englez 1ohn 0aNnard OeNnes, stipulMnd faptul cI Po cheltuialI iniHialI fIcutI de un turist se transformI succesiv Kn venituri pentru alte domenii ale economiei $construcHii, agriculturI, etc.(2.

7urismul are, totodatI, Ji un important efect de antrenare, de stimulare a producHiei Kn alte domenii, rezultat al caracterului sIu de ramurI de interferenHI Ji sintezI. ,tudii elaborate Kn acest sens au evidenHiat cI activitatea unor ramuri este determinatI Kn mare parte de nevoile turismului. Ln cone"iune cu dezvoltarea Ji modernizarea economiei unei HIri, turismul se manifestI Ji ca un mi loc de diversificare a structurii aceseia, ducMnd la apariHia unor ramuri $activitIHi( specifice, precum industria agrementului, transportul pe cablu, agenHiile de voia , producHia de artizanat, etc. 7urismul reprezintI, totodatI, o cale de valorificare superioarI a tuturor categoriilor de resurse, Ji mai ales, a celor naturale ) altele decMt cele tradiHionale Ji@sau a celor de mici dimensiuni. Elemente cum sunt peisa ele, condiHiile de climI, apele minerale Ji termale, monumente de artI, vestigii istorice, tradidiHia popularI, etc, KJi gIsesc prin turism cea mai bunI valorificare, sau chiar singura, Kn unele situaHii. 7urismul poate detemina mutaHii Kn dezvoltarea Kn plan teritorial, fiind considerat osolu Hie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. 7urismul apare Kn primul rMnd cu rol distructiv, dar amena Irile turistice pot spori valoarea turisticI a zonei Ji pot contribui la protecHia mediului. 6orbim de noHiunea de capacitate optimI de primire a unei zone, care reprezintI acel numIr ma"im de turiJti posibil sI e"iste Kntr-o zonI, astfel KncMt, turiJtii sI beneficieze de tot confortul vacanHei, iar mediul sI-Ji pIstreze echilibrul. 7urismul oacI un rol important Kn economie Ji prin faptul cI genereazI noi locuri de muncI, contribuind astfel la atenuarea Joma ului. +in punct de vedere calitativ, relaHia turism ) forHa de muncI poate fi e"primatI printr-o multitudine de aspecte, Kntre care nivelul de calificare al celor ocupaHi Kn turism, proporHia anga aHilor sezoniri Ji fluctuaHia personalului, costul formIrii profesionale. Ln privinHa pregItirii profesionale, o bunI parte a specialiJtilor considerI cI turismul reclamI un personal cu un nivel ridicat de calificare, cu un orizont larg de cunoJtinHe, cunoscItor de limbi strIine, capabil sI recomande Ji sI promoveze produsul turistic. Ln paralel, un segment important al e"perHilor Kn domeniu apreciazI cI turismul este un debuJeu pentru forHa de muncI necalificatI Ji slab calificatI, cI activitIHile care nu necesitI o pregItire de specialitate au o largI reprezentare Kn turism. +istribuHia opiniilor pe cele douI curente este susHinutI de structura pe nivele de calificare a celor ocupaHi Kn turism. Ln principalele HIri turistice europene, cca 445 din totalul personalului din turism este necalificat, cca 42 5 are pregItire medie generalI, Q5 au studii de specialitate Ji numai 145 au studii superioare. +in punctul de vedere al fluctuaHiei, se apreciazI cI, Kn medie, 35-445 din totalul lucrItorilor din turism, iar Kn hotelIrie !45, sunt anga aHi temporari, situaHie care influenHeazI negativ deopotrivI calitatea serviciilor precum Ji nivelul satisfacHiei lucrItorilor $nu e"istI garanHia unui loc de muncI, cMJtigurile salariale sunt mai mici(. .osturile creIrii unui nou loc de muncI Kn turism Ji al KntreHinerii acestuia sunt relativ ridicate, comparabile cu cele din industriile cu nivel ridicat de tehnicitate. #n aspect particular al relaHiei turism ) forHI de muncI Kl constituie efectul indirect al creJterii numIrului celor ocupaHi Kn acest sector. ,tudii realizate Kn aceastI direcHie aratI cI 144 de locuri de muncI direct Kn turism pot crea !4-Q4 de locuri de muncI Kn agriculturI Ji construcHii, iar

un loc de muncI din turism poate crea de la 1 la 3 locuri de muncI indirecte. 7urismul litoral romMnesc Kn conte"tul crizei economice actuale %ersistenHa crizei economice globale Ji mai ales fragilitatea pieHei turistice fac imposibil de estimat evoluHia industriei ospitalitIHii pentru urmItorii doi ani. 7otuJi s-au realizat unele estimIri ale evoluHiei turismului KncI din anul 244Q de cItre diferiHi analiJti economici Ji consultanHi Kn domeniul turismului. -stfel, domnul dr. 0ircea +rIghici, consultant Kn turism, spunea P.riza financiarI are un efect negativ asupra bugetelor companiilor, economiilor populaHiei Ji implicit asupra consumului2. Ln ceea ce priveJte activitatea operatorilor hotelieri, domnul +rIghici anticipa pentru anul 244R urmItoarele: menHinerea sau chiar creJterea tarifelor cu 14 - 155 la hotelurile de 2S Ji 3S; scIderea cu 34 ) 445 a pieHei de business ceea ce alimenteazI concurenHa Kntre tarife ale operatorilor hotelieri; scIderea duratei medii a se urului Ji creJterea preocupIrii pentru cIlItoriile de afaceri tip round-trip fIrI Knnoptare; reducerea costurilor de cItre hotelieri Ji impulsionarea vMnzIrilor prin sisteme globale de distribuHie Ji programe de fidelizare a clientelei. Ln rMndul consumatorilor, domnul +rIghici estima urmItoarele tendinHe pentru anul 244R: P- .ererea pentru pachetele de servicii turistice va rImMne constantI dar va suferi unele mutaHii Kn privinHa duratei medii de Jedere Ji a costului final al pachetului turistic; - .lienHii se aJteaptI sI plIteascI mai puHin pe mMncare, bIuturi Ji entertainment Ji sI-Ji scurteze durata se urului. 6acanHele scurte vor fi la modI; - .lienHii vor fi reticenHi sI-Ji cheltuiascI banii pe orice. +e aceea agenHiile trebuie sI le ofere suficiente motive pentru a cumpIra un pachet turistic. %achetele turistice scumpe vor fi mai greu de vMndut; - Ln cazul deplasIrilor de 2, 4 persoane, companiile vor solicita camere duble pentru economii la bugetele de deplasIri; - .lienHii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse Ji implicit valoare adIugatI2 %entru contracararea efectelor negative ale crizei actuale, -sociaHia &aHionalI a -genHiilor de 7urism $-&-7( mizeazI pe trei mIsuri anti-crizI importante: tichete de vacanHI, Knscrierile timpurii care reduc preHurile biletelor de vacanHI cu 345, promovarea agresivI a destinaHiilor turistice Kn strIinItate cu un buget mai mare. Dficialii -&-7 considera ca agenHiile de turism care vor veni Kn KntMmpinarea clienHilor cu pachete noi, atractive si competitive vor supravieHui, Kn timp ce agenHiile care nu sunt specializate pe un segment anume vor avea de suferit, si unele chiar vor dispIrea de pe piaHa. ,e observa ca efectele crizei financiare asupra turismului romanesc sunt percepute diferit, de cItre operatorii din domeniu. -Jadar, Kn condiHiile actuale, generate de cutremurele din pieHele financiare, nu putem decMt sa aJteptIm rezultatele unor analize referitoare la impactul acestora asupra turismului comparativ cu evoluHia macroeconomica a TomMniei, pentru ca Kn baza lor sI estimIm volumul general al pieHei de turism pentru 244R. 7urismul litoral Kn vara anului 244R %entru a observa evoluHia fenomenului turistic Kn perioadI de crizI economicI am analizat informaHii apIrute Kn diverse publicaHii de-a lungul anului 244R cu privire la numIrul de turiJti sosiHi pe litoral, grad de ocupare a unitIHilor turistice, numIr de rezervIri, etc. +e asemenea, am studiat

buletinele statistice lunare prezentate de /nstitutul &aHional de ,tatisticI pentru perioada ianuarie 244Q ) iunie 244R. Ln perioada 1 februarie ) 31 martie 244R s-a desfIJurat %rogramul &aHional PLnscrieri timpurii2 care, Kn opinia organizatorilor, a Knregistrat un mare succes. %rimele acHiuni turistice pe litoral ale acestui an au avut loc KncI din data de 10ai. ,IrbItorirea tradiHionalI a zilelor muncii Ji tineretului a avut un mare succes pentru agenHii economici din turismul de litoral, fapt ce reiese din comunicatele Ji declaraHiile oferite de 0inisterul 7urismului. -pro"imativ 144.444 de turiJti s-au aflat pe litoralul romanesc al 0arii &egre in minivacanHa de 1 0ai si au cheltuit intre opt si zece milioane de euro. U.onform rapoartelor oficiale ale %olitiei, in structurile clasificate de cazare de pe litoral au fost gIzduiHi, in aceeaJi perioadI $1-3 mai(, intre 4!.444 si 54.444 de turiJti, alHi 54.444 de turiJti au preferat sI-Ji petreacI vacanHa Kn case de vacanHe, corturi, la rude Ji prieteniU, se aratI in comunicatul 0inisterului. +e asemenea, ministrul turismului a declarat cI a reuJit sI atingIPobiectivel e evenimentelor de promovare desfIJurate pe litoral , contribuind la creJterea substanHialIa numIrului de turiJti faHI de aceeaJi perioadI a anului trecut.2 +upI aceastI perioadI, activitatea turisticI pe litoral a cunoscut un declin, Kn ciuda programelor speciale, cu preHuri mici, oferite de 0inister Ji a intensei promovIri a cestora. #n articol scris pe site-ul <<<.Jtiri-turism.com aratI cI pe 1R mai 244R PVitoralul e gol Ji plictisitor chiar Ji la preH redus2. Teprezentantul FederaHiei %atronatelor din 7urismul TomMnesc, +ragoJ TIducan, spunea la aceeaJi datI cI Udin cele 3.444 de locuri disponibile pe serie, s-au vMndut 245. .ele mai multe rezervIri s-au fIcut pentru primele sIptImMni din iunie, respectiv Q45U. #n nou PurcuJ2 al activitIHii turistice litorale s-a realizat cu ocazia Pmini-vacanHei de Tusalii2 din perioada 5-Q iunie cMnd Ps-au Knregistrat cu >45 mai mulHi turiJti pe litoralul romMnesc, faHI de <ee=end-ul precedent $2R-31 mai(2, a declarat pentru +ailN'usiness.ro .orina 0artin, preJedintele -sociaHiei &aHionale a -genHiilor de 7urism $-&-7(. Va data de 15 iunie 244R, o declaraHie a doamnei .orina 0artin arIta cI peste 3.444 de turiJti au ales sI-Ji petreacI o vacanHI pe litoralul romMnesc prin programul UVitoralul pentru toHiU, desfIJurat Kn perioada 4 mai - 15 iunie. Ln aceeaJi perioadI, site-ul< << .dailNbus ines s .ro prezenta un raport al 0ediafa", conform cIruia Kn luna mai gradul de ocupare la hotelurile incluse in acest program a fost de 455, iar in iunie de Q45, e"istMnd Ji unitIHi care au avut un grad de ocupare de 1445. Ln ziua de 1 iulie site-ul<<<.standard.moneN.ro anunHa cI Kn sIptImMna 22-2Q iunie numIrul turiJtilor aflaHi Kn unitIHile de cazare de pe litoralul 0Irii &egre a crescut de la 4!.544 la Knceputul sIptImMnii, la apro"imativ 55.!44 Kn <ee=end, potrivit unui comunicat al -sociaHiei de %romovare Vitoral - +elta +unIrii, pe baza informaHiilor primite de la /nspectoratul 1udeHean de %oliHie .onstanHa. %e data de ! iulie 244R, aceeaJi -sociaHie de %romovare a Vitoralului TomMnesc Ji a +eltei +unIrii oferea date conform cIrora numIrul turiJtilor romMni prezenHi pe litoralul romMnesc pe 4 Ji 5 iulie a fost de peste >1.Q44 Kn medie pe zi, Kn creJtere cu 445 faHI de numIrul mediu al turiJtilor prezenHi pe litoral pe 2> si 2Q iunie, <ee=-end-ul precedent. Ln ceea ce priveJte numIrul turiJtilor strIini de pe litoralul nostru, acesta a crescut cu aproape 345 pe 4 si 5 iulie, cMnd au fost prezenHi pe litoral Kn medie 3.!44 de turiJti strIini pe zi, faHI de 2.>R4 Kn finalul de sIptImMnI precedent.

%e 13 iulie, site-ul<< < .< all- s treet.ro propunea spre lecturI un articol cu declaraHii ale unor hotelieri optimiJti din staHiunea 0amaia dar Ji a unora pesimiJti din ,aturn. -stfel, 6irgil .ristea, directorul general al 0amaia ,.-., care deHine Ji hotelul 0amaia de cinci stele din aceeaJi staHiune, considera cI PKn mod parado"al, Kntr-un an de criza, hotelurile de cinci stele sunt mai cIutate. -stfel, in <ee=end, gradul de ocupare a unge Ji la 1445, iar in timpul sIptImMnii este de

,e poate observa un vMrf al acestei perioade la data de 1Q iulie 244R cMnd au fost prezenHi pe litoral 12!.453 de turiJti, cu 4!.5R4 turiJti mai mult decMt Kn data de 1Q iulie 244Q. #n alt comunicat de presI al -sociaHiei Vitoral ) +elta +unIrii, preciza faptul cI la Knceputul lunii august a crescut din nou numIrul de turiJti aflaHi pe malul mIrii Kn <ee=-end la 144.444 de persoane. %otrivit reprezentanHilor -sociaHiei, cea mai cIutata staHiune a fost Ji Kn aceastI perioadI 0amaia, unde s-au aflat 34.424 de turiJti, conform raportIrii trimise de /nspectoratul 1udeHean de %oliHie .onstanHa. Ln perioada 1 septembrie ) 1Q octombrie au fost Kn derulare douI programe cu oferte speciale pentru turiJtii care au dorit sI-Ji petreacI vacanHa pe litoralul romMnesc, Kn e"trasezon. #nul din aceste programe a fost UVitoralul pentru toHiU, desfIJurat de -sociaHia pentru %romovarea si +ezvoltarea 7urismului Vitoral - +elta +unIrii, cu spri inul -&-7 si al hotelierilor de pe Vitoralu Tomanesc in perioada 11 septembrie - 1Q octombrie 244R. .el de-al doilea a fost programul UD sIptImMnI la mareU, organizat de FederaHia %atronatelor din 7urismul Tomanesc $F%7T(, fiind derulat Kn perioada 1-34 septembrie 244R. TeprezentanHii instituHiilor organizatoare au declarat, Kn 25 august cI apro"imativ >45

dintre biletele aferente primei sIptImMni $seria /( din programele UVitoralul pentru toHiU Ji UD sIptImMnI la mareU au fost vMndute pana la acea datI. U%robabil cI un an de crizI ca acesta a fIcut mai mulHi turiJti sI se gMndeascI la WVitoralul pentru toHiX Ji mai puHin la o vacanHI Kn timpul sezonului. .ei care nu Ji-au permis sI vinI Kn timpul sezonului la mare, Kn mod cert au aJteptat acest program. 6MnzIrile merg mai bine decMt la orice ediHie a acestui program, avem de a vMndutI prima sIptImMnIU, a declarat Kntr-o conferinHI de presI .orina 0artin, preJedintele -&-7. .oncluzii +eJi nu este KncI oficial, deoarece statisticile KntMrzie sI aparI, este clar pentru oricine ca turismul estival a suferit Kn acest an de pe urma crizei economice. Tecesiunea, care a condus la scIderea puterii de cumpIrare a romMnilor, nu este KnsI singurul motiv pentru care tot mai puHini romMni au ales sI KJi petreacI o vacanHI la malul mIrii Kn TomMnia. Yi in acest an, turiJtii au reclamat aceleaJi probleme ca Ji in anii trecuHi Ji pentru care nimeni nu se strIduieJte sa gIseascI soluHii: serviciile de proastI calitate, preHurile mari, lipsa posibilitIHilor de agrement Ji infrastructura turisticI deficitarI. -nul acesta, criza a modificat comportamentul turiJtilor, care au alocat mai puHini bani pentru vacanHe, au optat pentru concedii mai mici, pe final de sezon Ji Ji-au Kndreptat mai mult atenHia cItre destinaHiile interne sau cItre cele apropiate. +e asemenea, au predominat turiJtii de <ee=-end care au profitat de scurtele vacanHe de douI zile petrecute pe cont propriu Kn afara localitIHilor de reJedinHI. 7urismul de <ee=-end a fost Kncura at Ji prin programul UVitoral - Zee=endul pentru toHiU lansat de -sociaHia pentru %romovarea Ji +ezvoltarea 7urismului Vitoral ) +elta +unIrii Kn scopul de a creJte numIrul de turiJti de la sfMrJit de sIptImMnI Kn e"trasezon. +atoritI aceleiaJi crize, mulHi turiJti au renunHat vara aceasta la concedii iar cei care Ji-au procurat totuJi pachete turistice au fIcut-o cMt mai aproape de data plecIrii, Kn speranHa de a gIsi cMt mai multe oferte speciale. 'ugetele turiJtilor pentru cIlItorii pe litoral au scIzut Kn aceastI perioadI, determinMndu-i sI caute se ururi la preHuri accesibile Ji sI aibI mai puHine pretenHii privind clasificarea hotelurilor. +e asemenea, Ji hotelierii s-au adaptat noilor condiHii Ji nu au mai operat creJteri sIptImMnale ale tarifelor. ,pre deosebire de anul trecut, cMnd hotelierii de pe litoral Ji-au permis sI menHinI tarifele ridicate pMnI la finalul lunii august, pe fondul unei cereri mari, anul acesta, pentru a-Ji pIstra un grad de ocupare bun, aceJtia au operat reduceri chiar Ji Kn vMrf de sezon Ji au acceptat sI participe la programele speciale cu tarife mici desfIJurate Kn e"trasezon. %entru a depIJi perioada crizei cu bine, hotelierii au lansat oferte promoHionale care sI atragI cMt mai mulHi turiJti Ji sI asigure un grad de ocupare optim; astfel, Kn preHurile pachetelor turistice au fost incluse servicii suplimentare $sauna, acuzzi, fitness(, copiii sub 12 ani au beneficiat de gratuitate, turiJtii au plItit cinci zile Ji s-au cazat Japte, au fost oferite reduceri clienHilor fideli Ji celor care au ales sI serveascI toate cele trei mese zilnice la restaurantul hotelului, etc. Ln ciuda tuturor acestor efecte negative antrenate, criza economicI a avut Ji un efect benefic asupra turismului romMnesc, Ji anume faptul cI pentru prima datI hotelierii si reprezentanHii agenHiilor de turism Ji-au dat mMna, au colaborat, au devenit mai fle"ibili, mai dinamici in ceea ce priveJte tarifele Ji politica de mar=eting.

7urismul este un sector important Kn economia romMneascI, el poate deveni o cheie a recuperIrii economice Kn cazul Kn care se iau mIsuri stimulative pentru diminuarea efectelor crizei. #nele dintre aceste mIsuri ar putea fi: - crearea, menHinerea Ji dezvoltarea locurilor de muncI Kn sectorul turistic prin realizarea de programe educaHionale Ji vocaHionale pentru industria ospitalitIHii; - turismul poate beneficia mult din realizarea investiHiilor Kn infrastructurI $amena area portului, aeroporturilor, autostrIzii, KmbunItIHirea locurilor de cazare, etc.( - KnlIturarea tuturor obstacolelor din calea dezvoltIrii turismului $reducerea ta"elor Ji impozitelor(; - KmbunItIHirea facilitIHilor de cIlItorie; - dezvoltarea unor sisteme financiare care sI spri ine Kntreprinderile turistice; - KmbunItIHirea promovIrii turismului Ji valorificarea evenimentelor importante. %rogramele de mar=eting trebuie sI se adreseze cererii de bazI Ji preferinHelor clienHilor, promovarea sI se realizeze pe toate cIile $/nternet, multimedia( etc. /storia aratI cI cele mai mari provocIri determinI cele mai bune oportunitIHi. Ln prezent, liderii lumii KncearcI pe toate cIile sI colaboreze Ji sI-Ji coordoneze economiile Ji programele de dezvoltare. .riza economicI prezentI determinI mai multe oportunitIHi pentru sectorul turismului: - susHine dezvoltarea turismului prin investiHii importante Kn resursele umane, Kn cunoJtinHe de piaHI mai bune, Kn tehnologie Ji inovaHie; - ma"imizeazI valoarea turismului Kn dezvoltarea HIrilor unde acesta reprezintI o sursI ma orI pentru creJterea forHei de muncI Ji a cMJtigurilor valutare; - creJte cooperarea Kntre pIrHile interesate ca Ji cooperarea regionalI Ji subregionalI 'ibliografie [-%E&./#. 6alentin ,7-&./# %avel .D&+T-7D6 /ulian$244R(. Telaunching Df Tomania\s 7ourism - 7he .ontroversN of ,afe 7ourism during *lobal Economic .risis. Tevista de turism >@244R /D-& .D,0E,.# Economia turismului ZDTV+ 7D#T/,0 DT*-&/]-7/D&$244R(<< < .un< to.org 0/T.E- +T^*[/./$244R( /mpactul crizei economice asupra industriei ospitalitIHii
<<<.touristmedia.ro <<<.dailNbusiness.ro <<<.standard.moneN.ro <<<.<all-street.ro <<<.gardianul.ro <<<.stiri-turism.com

%/-7- 7#T/,7/.Este o categorie economica formata din doua laturi corelative: cererea si oferta, si reprezinta sfera economica, in care nevoile de consum pentru serviciile turistice apar sub forma cererii, iar productia de 1>21>n135r servicii apare sub forma ofertei. +in confruntarea celor doua

laturi corelative se concretizeaza tranzactia prin intermediul actelor de vanzare cumparare. .ererea pentru servicii poate fi fara obiect, daca nu e"ista oferta pentru serviciul cautat, tot asa si oferta poate fi fara subiect, daca pentru serviciul turistic ofertat nu se manifesta cererea. .ererea turistica e"prima modalitatile personalizate $individualizate( de manifestare a nevoilor sociale pentru participarea la activitatea turistica. Dferta turistica constituie ansamblul bunurilor si serviciilor necesare pentru stimularea activitatilor specifice de consum. Dferta turistica este o combinatie de bunuri tangibile si serviciile intangibile inglobate in pachetul de servicii si comercializate sub forma produselor turistice. %rin analogie cu piata bunurilor, in practica turistica, se pot intalni situatii care nu permit materializarea actelor comerciale: daca cererea nu este solvabila pretul $tariful( serviciului respectiv depaseste puterea de cumparare a solicitantului daca volumul ofertei pentru un serviciu particularizat depaseste volumul cererii ) apare perisabilitatea e"cedentului de servicii, ce nu pot fi valorificate intr-o perioada de referinta.

%iata serviciilor turistice poate fi tratata ca locul abstract, unde se intalnesc agentii economici care doresc sa asigure compatibilitatea actiunilor lor cu nevoile de consum. %iata serviciilor turistice nu include totalitatea serviciilor de care are nevoie populatia, o acopera numai serviciile marfa $serviciul mar=eting(. Elementele de piata turistica: piata teoretica $total populatie( piata potentiala piata turistica disponibila $abordabila pentru o agentie de turism( piata turistica disponibila calificata piata servita piata efectiva.

Sistemul informational al managementului %rocesul managerial este Knteles, Kn primul rKnd,ca un proces de folosire a informatiei, actul conducerii reaiizKndu-se Kn cadrul ciclului: INFORMAIE > DECIZIE > ACIUNE 0omentul central al acestui proces Kl reprezinta luarea deciziei. -doptarea acesteia genereaza informatia decizionala care, transmisa la e"ecutanti, se traduce Kn actiuni de productie propriu-zisa. ,istemul managerial al oricarei societati poate fi privit ca retea de informatii, de comunicari orizontale si verticale Kn cadrul careia compartimentele, personalul de conducere si personalul condus reprezinta nodurile retelei. lata de ce, pe structura organizatorica, sistemul managerial trebuie sa foloseasca un sistem informational adecvat si eficient. +eoarece managementul Knseamna Kn primul rKnd informatie si comunicare, se poate fundamenta folosirea informatiilor ca metoda. ,ub acest aspect $si nu strict ca subsistem( sistemul informational al managementului poate fi definit ca sistem manual sau computeri at! proiectat si aplicat cu scopul de a "urni a mana#erilor de la toate ni$elurile si "unctiile in"ormatiile par$enite din sursele interne si e%terne or#ani atiei! pentru comunicarea si utili area acestora &n adoptarea de deci ii e"iciente &n acti$itatile de pre$i iune! or#ani are! coordonare si control! con"orm competentelor speci"ice' Ln acest conte"t, ca Usistem de managementU sau doar ca UtehnicaU Kn etapa de luare a deciziei, sistemul informational al managementului prezinta urmatoarele caracteristici:

- se bazeaza pe o circulatie verticala a informatiilor $de e"emplu, Kntre subordonati si conducatori(; - este alcatuit dintr-o multitudine de subsisteme care furnizeaza informatii de la cele curente, operative, pKna la cele strategice; - subsistemele componente sKnt astfel coordonate st integrate, KncKt formeaza un tot unitar; - necesita o baza de date bine pusa la punct, actualizata si structurata astfel KncKt sa permita accesul rapid al managerilor la informatiile stocate Kn ea; - utilizeaza Kn mare masura instrumentarul tehnic, solicitKnd e"tinderea utilizarii sistemelor automate; - presupune antrenarea continua a unui personal cu o Knalta competenta profesionala. +esi are puternicul avanta al unor decizii riguros fundamentate si adoptate Kn timp scurt, principala dificultate Kn aplicarea sistemului pregatire a ma oritatii covKrsitoare a personalului. ,istemul decizional este foarte strMns legat de sistemul informational. (istemul in"ormational reprezinta un ansamblu de flu"uri si circuite informationale organizate Kntr-o conceptie unitara, utilizMndu-se metode, proceduri, resurse materiale si umane, pentru selectarea, Knregistrarea, prelucrarea, stocarea si@sau transmiterea datelor si informatiilor. Vegatura dintre sistemul decizional si sistemul informational poate fi prezentata sintetic astfel: informational al managementului o constituie necesitatea e"istentei permanente a unui Knalt nivel de

a( la intrare, sistemul informational furnizeaza sistemului decizional Pmateria primaU $informatia( pe care acesta din urma o prelucreaza; b( la iesire, sistemui informational diri eaza deciziile luate Kn cadrul sistemului decizional pentru a fi e"ecutate si aplicate de celelalte subsisteme ale firmei; c( sistemul informational ca atare necesita un circuit intern de informatii. ,istemul informational si cei decizional sunt cuplate, variabilele de intrare ale unuia fiind variabile de iesire ale celuilalt, asa cum reiese din figura 1.

Fig. 1 Cuplarea sistemului informational si celui decisional

(istemul in"ormational poate fi definit ca ansamblul datelor, informatiilor, flu"urilor si circuitelor informationale, procedurilor si mi loacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei. +e retinut ca o asemenea definire a sistemului informational are un caracter cuprinzator, Kn sensul ca include spre deosebire de definitiile date de alti specialisti si informatiile, flu"urile informationale si mi loacele de prelucrare a datelor. +upa opinia lui Dvidiu &icolescu si /on 6erboncu, definirea sistemului informational pornind de la rolul sau Kn ansamblul activitatilor Kntreprinderii este o conditie sine_ua-non pentru Kntelegerea corecta nu numai a problematicii informationale, ci si, Kn genere, a problematicii manageriale. Ei accentueaza asupra acestui aspect KntrucMt, nu de putine ori, mai ales unii informaticieni, pun semnul egalitatii Kntre sistemul informatic, care se rezuma Kn

esenta la culegerea, transmiterea si prelucrarea cu mi loace automatizate a informatiilor, si sistemul informational care, conform definitiei de mai sus, este sensibil mai cuprinzator. Taporturile dintre sistemul informational si cel informatic sunt de Kntreg-parte $figura 2(.

Sistemul informational
Sistemul informatic

-utomata

0ecanizata

0anuala

Fig. Raporturile dintre sistemul informational si cel informatic

+efinitia de mai sus are si un caracter realist prin aceea ca nu conditioneaza ca ansamblul elementelor Kncorporate sa fie riguros organizate prin integrate. Lntr-o societate comerciala sau regie autonoma e"ista un sistem informational chiar daca

componentele sale nu sunt integrate sau organizate riguros, ceea ce fireste ca se reflecta Kn diminuarea calitatii sale de ansamblu. /maginea din fig.3 ilustreaza de ce este necesar sa definim termenul de sistem informational din punct de vedere al procesului de management, alaturi de notiunile `tehnologie informationala2 si `management2.

Fig. 3. Sistemul informational si tehnologiile informationale

n contextul managementului.

Sistemele informationale s&nt acele sisteme ce utili ea a te)nolo#ii in"ormationale pentru colectarea! transmiterea! stocarea! re#asirea! manipularea! $i uali area in"ormatiei folosita Kn unul sau mai multe procese de management.
Powered by http://www.preferatele.com