LICEUL TEHNOLOGIC

”DUMITRU MOȚOC” GALAȚI

PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

LUCRARE PENTRU SUSȚINEREA

EXAMENULUI DE CERTIFICARE
A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE

Îndrumător Elev
Prof. Toderiță Vasilica Popovici Teodora Georgiana
 SESIUNEA IUNIE 2019

TEMA PROIECTULUI

REALIZAȚI UN STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC AL

STAȚIUNII BALNEOCLIMATERICE BLĂILE HERCULANE
 ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece turismul balneo-climateric din Romania reprezinta in

opinia mea un obiectiv important de vizitat. Este un oras mic situat pe cursul raului Cerna in
zona Valea Cernei. Dar este totodata si statiune renumita a Romaniei. Unul din puctele forte ale
statiunii il reprezinta izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative, descoperite
inca de pe vremea romanilor.
Cele cincisprezece izvoare cu ape minerale si termale existente aici sunt folosite in
tratarea afectiunilor reumatice, nervoase si nutritionale. Valea Cernei se intinde intr-o zona cu
munti maiestuosi de ambele parti, o incantare pentru ochiul si sufletul turistului si surprinde noul
venit prin oferta valoroasa pe care o prezinta.
Frumusetea aparte cu care natura a inzestrat aceasta zona se desfasoara pe intreg
teritoriul, de la muntii Semenic, Aninei si Cernei pana la involburata Dunare.
Obiectivele turistice sunt in aceeasi masura valoroase si accesibile, dand posibilitatea
efectuarii unor excursii si drumetii placute intr-un cadru natural prietenos.
Turismul reprezinta astazi unul dintre fenomenele care domina lumea contemporana,unul
dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondiala,remarcabil prin dinamica,motivatii
multiple si o mare diversitate a formelor de manifestare.
Dotate cu diverse si spectaculoase forme de relief,imbinate armonios pe intreg teritoriul
tarii,bucurandu-se de o clima favoravila practicarii turismului in tot cursul anului,inzestrate cu o
flora si o fauna bogate,cu numeroase monumente istorice,de arta si arhitectura.Romania poate
satisface prin resursele sale turistice mai sus mentionate preferintele diverselor segmente ale
cererii turistice interne si internationale.
Resursele turistice cuprind ansamblul atractiilor turistice naturale si antropice dintr-o
zona,regiune sau tara.In Romania,cadrul natural este bogat,variat si complex,cu o structura
peisagistica deosebit de armonioasa.Complezitatea potentialului turisric ca si gradul sau de
atractivitate,in general,sunt in stransa corelatie cu formele de relief si cresc progresiv.
Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara,
etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat,cu un fond
peisagistic variat si pitoresc.
 CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TURISMUL

1.1.Conceptul de turism
Termenul de turism işi are originea în semnificaţiile următoarelor cuvinte latineşti :
tornare = a se întoarce şi turnus = o mişcare circulară ce nu presupune schimbarea rezidenţei.
Turismul este o latură a sectorului terţiar al economiei , unde activitatea prestată
are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement , recreere sau deplasărilor de
persoane la diferite congrese şi reuniuni , include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor
de consum şi de servicii ale turiştilor .
Turismul include activitatea unei persoane care călătoreşte în afara mediului său
obişnuit pentru mai puţin de o perioadă suficientă de timp şi al cărui scop este altul decât
exercitarea unei activităţi remunerate la locul de vizitare.
Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificându-se odată cu schimbările ce
au loc în cadrul economiei naţionale.
Turismul este o ramură de interferenţă (are legături cu multe alte sectoare de activitate
economică) şi o ramură de consecinţă (se sprijină pe rezultatele obţinute în alte ramuri de
activitate).
1.2. Factori care influențează dezvoltarea turismului
În literatura de specialitate există mai multe încercări de clasificare a factorilor de influenţă,
precum
şi de cuantificare a mărimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economică:

a) factori economici - veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările
acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;
b) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii; parametrii
tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;
d) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;
structura pe sexe,grupe de vârstă şi socio-profesională;
e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de
cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
 f) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat;
regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2. După durata în timp a acţiunii lor:

a) factori de influenţă permanentă - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea
naturală şi migratorie a populaţiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;
confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.

3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic:

a) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;
b) factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

a) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor
potenţiali),creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de
urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a.
b) factori endogeni - varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregătire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

a) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluţiei
populaţiei;
b) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire şi
structura forţei de muncă etc

1.3. Forme și tipuri de turism în România .

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea
serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi
modalitatea de comercializare a acestuia.

În practica turistică există o serie de criterii şi posibilităţi de grupare a formelor de turism:

• în funcţie de locul de provenienţă sau originea turiştilor, se distinge:
• turismul intern practicat de populaţia unei ţări în interiorul graniţelor naţionale;
• turismul internaţional rezultat al deplasării persoanelor în afara graniţelor ţării lor de
reşedinţă. Turismul internaţional se subdivide în turism emiţător (outgoing), de trimitere sau
pasiv, care se referă la plecările turiştilor autohtoni peste graniţă, şi turism receptor (incoming) –
de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turişti din alte ţări pentru petrecerea vacanţei în
ţara primitoare.

• după modalitatea de comercializare a vacanţelor, se disting următoarele forme de

turism:
• turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei,
respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de călătorie şi sejur. Această angajare se
realizează prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihnă şi tratament) sau a altor
tipuri de înţelegere convenite între turist şi agenţia de voiaj sau alţi organizatori de vacanţe
(hoteluri, companii aeriene).
• turismul pe cont propriu, numit uneori şi neoganizat, nu presupune angajarea
prealabilă a unor prestaţii turistice. Vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei, duratei
deplasării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităţilor de agrement.
• turismul semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor
specifice celor două forme deja prezentate.

• în funcţie de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:

• turism itinerant sau de circulaţie, caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte (1-2 zile) în
acelaşi perimetru.
• turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanţei
în aceeaşi localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui în:
turism de sejur scurt se mai numeşte şi turism de weekend, presupune una sau două înnoptări, de
obicei în zonele limitrofe locului de reşedinţă;
• turism de sejur mediu coincide cu durata standard a călătoriilor (12 – 15 zile);
• turism de sejur lung atunci când timpul de rămânere într-o localitate
depăşeşte, de regulă, 30 zile. Este practicat în general de turiştii de vârsta a treia care efectuează
cure şi tratamente medicale sau de către turiştii cu venituri foarte ridicate.
• din punct de vedere al periodicităţii sau frecvenţei de manifestare a cererii se distinge:
• turism continuu (permanent) organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (de
exemplu turism cultural, de afaceri);
• turism sezonier legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau evenimente culturale,
artistice, sportive. El se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstanţă
(ocazional).

• după mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate în:

• drumeţii;
• turism rutier;
• turism feroviar;
• turism naval;
• turism aerian.

• în funcţie de motivaţia deplasărilor, se pot distinge următoarele forme ale circulaţiei

turistice:
• turismul de agrement este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaşte
locuri noi, istoria şi obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se interferează cu aşa-numitul
turism cultural;
• turismul de odihnă şi recreere are un caracter mai puţin dinamic, cu un sejur ceva mai
lung, legat de o anumită localitate cu particularităţi specifice;
• turismul de tratament şi cură balneară este o formă specifică a turismului de odihnă
care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât,
mai ales, creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din
această cauză, el este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor
terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, situate într-un climat de cruţare;
• turismul sportiv constituie o altă formă a circulaţiei foarte agreată de anumite categorii
ale populaţiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile
de iarnă până la alpinism, vânătoare, pescuit;
• turismul ştiinţific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la
vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice. Din punct de
vedere ştiinţific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peşteri, rezervaţii naturale,
monumente ale naturii;
• turismul de cumpărături (shopping tourism) determinat de deplasările ocazionale în
alte localităţi (ţări) în vederea achiziţionării unor produse în condiţii mai avantajoase decât cele
oferite pe plan local (naţional) sau a unor produse pe care nu le oferă piaţa locală.

• după caracteristicile socio-culturale ale cererii se disting următoarele forme de turism:

• turismul particular (privat) se adresează unor persoane cu venituri ridicate, care, de
regulă, dispun de o a doua reşedinţă cum ar fi case de vacanţă la munte sau la mare. Aceste
persoane şi atunci când apelează la turismul organizat se deplasează cu mijloace proprii de
transport şi recurg la servicii deosebite şi forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat;
• turismul social este un turism de masă, agreat de persoanele cu posibilităţi financiare
relativ limitate. Aceşti turişti solicită forme ieftine de cazare şi mijloace de transport în comun,
sau cel mult închiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport. În aceeaşi
categorie se încadrează şi cei care solicită bilete prin sindicat;
• turismul pentru tineret constituie o formă particulară a turismului social, adresându-se,
cu precădere, categoriilor tinere ale populaţiei. Această formă de turism apelează la tabere de
creaţie, cantonamente, vacanţe la preţuri medii şi submedii, fiind utilizate mijloacele de transport
mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni;
• turismul de afaceri este acea formă de turism practicată de angajaţi sau de alte categorii
de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara ţării de reşedinţă, incluzând:
participarea la întâlniri de afaceri, târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni.
• după categoria de vârstă şi ocupaţia turiştilor, formele de turism pot fi:
• turism pentru tineret;
• turism pentru populaţia activă;
• turism pentru pensionari.

• după caracteristicile prestaţiei turistice principale preferate de turist în cadrul

sejurului, formele de turism mai pot fi grupate în:
• turismul de sejur pe litoral practicat pentru cura heliomarină, sporturi nautice, odihnă şi
recreere, tratament balnear;
• turism de sejur în staţiunile montane cuprinde turismul practicat în vacanţe şi week-
end aproape în tot timpul anului, iar în sezonul alb turismul pentru practicarea sporturilor de
iarnă (schi, săniuţă, bob, patinaj, snowbord);
• turismul în staţiunile balneo-climaterice reprezintă un sector major în cadrul industriei
turistice româneşti, datorită particularităţilor sale specifice. Este cunoscut că aproape o treime din
apele termale şi minerale de care beneficiază Europa este concentrată în România, iar efectele
acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor;
• turismul cu caracter special: vânătoare şi pescuit sportiv, congrese, conferinţe.

CAPITOLUL II
POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BALNEOCLIMATERICE BLĂILE
HERCULANE

II.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Orasul se gaseste in sud-estul Romaniei, in judetul Caras-Severin, situta in Valea Cernei,
intre Muntii Mehedinti la vest si Muntii Cernei la est, la 41 km de municipiul Drobeta-Turnu
Severin (capitala judetului Mehedinti), populatia era de 6.076 locuitori la 1 iulie 1991. Pentru a
ajuge in Herculane exista mai multe variante: cu trenul, pe jos, cu bicicleta, cu masina, etc. Daca
vii de departe si alegi trenul exista doua directii din care poti ajunge: din Bucuresti (in sase ore),
din Timisoara (2 1/2 ore). Daca alegi masina poti folosi E 70 din ambele directii; aceasta poate fi
mai confortabil, chiar poate mai ieftin.
II.2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

a)Relief si geologie

Desi judetul Caras-Severin este preponderant montan, relieful acestuia se caracterizeaza

printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos, 16,5% relieful
depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.
Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce apartin Carpatilor Meridionali,
Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din
cadrul Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul Tarcu -Godeanu
cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj,
Dognecea, Locvei au inaltimi variind intre 600-1400 m.

b) Hidrografie si resurse balneare

Raurile Timis, Caras, Cerna,

Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.
Timisul - cel mai important dintre raurile banatene, in lungime de 87 km, isi colecteaza
apele din cele mai reprezentative unitati de relief ale Banatului.
Cel mai important afluent din judet este raul Bistra, care isi aduna apele din zona
circurilor glaciare ale Muntilor Tarcu si pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar
tectonic, pe o lungime de 46 km.
Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic si
strabate dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului.
Un alt afluent este raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai
Semenicului, in cursul sau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu.
Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia provenind din
paraiele ce strabat Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cu Dunarea pe
teritoriul Iugoslaviei. Cei mai importanti afluenti in cursul superior sunt Comarnicul si Buhuiul,
iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclova si Vicinic.

Râul Cerna

Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el avand un debit mare la
vărsarea lui în acest râu, la vest de orasul Simeria. Originea cuvântului « Cerna » provine din
slavonă si înseamnă « apa neagră », deoarece atunci când plouă mult și repede, apa râului își

schimbă culoarea, tulburându-se.

Izvoarele Cernei se afla în Munții Poiana Ruscăi, iar cele două ramuri ale sale se unesc in
satul Hajdău. Ramura de nord izvorește în apropierea satului Vadul Dobrii, iar cea de sud e
alimentata de mai multe pârâie-Fântâna, Bordu, Negoiu, Ciumița- care izvoresc de sub poalele
vârfului Rusca, la o altitudine de aproâimativ 1.200 metri.
Este unul dintre cele mai mari și importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de
km, dintre care 65 km sunt străbătuți prin masivul Poiana Ruscăi. Suprafata de colectare este
foarte mare, 740 kmp.
Râul Cerna este alcătuit din trei segmente: primul segment, care incepe odată cu izvoarele râului
si ține până la vărsarea acestuia în Barajul Cinciș-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la
ieșirea râului din baraj pâna în apropiere de periferia orașului Hunedoara, iar ultimul segment se
termină odată cu vărsarea râului in Mureș.
Dunarea formeaza limita sudica a judetului, pe o lungime de 60 km si totodata unul in
cele mai impunatoare defileuri din Europa, de la confluenta cu raul Nera si pana in aval de
localitatea Cozla. Dunarea colecteaza pe teritoriul judetului Caras-Severin apele raurilor
Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca si Sirinia.
Cazanele Dunarii

Este una dintre cele mai spectaculoase

destinatii din Romania si unul din obiectivele pe care ar trebui orice roman sa le vada macar o
data in viata.Cazanele Mici si Cazanele Mari fac parte din 1980 din Rezervatia Naturala
Portile de Fier, intinzandu-se pe o suprafata de 215 ha. Zona turistica se intinde doar 50 km , de
la Svinita la Orsova.
 Izvoarele termo-minerale de la Baile Herculane

Dintre apele subterane se

remarca izvoarele termo-minerale. Originea apelor termominerale de la Baile Herculane este in
principal vadoasa, mineralizarea lor se caracterizeaza prin prezenta clorurii de sodiu, a
hidrogenului sulfurat, hiposulfitul si sulfhidratul de sodiu, care le imprima caracterul sarat si
sulfuros. Temperatura izvoarelor principale variaza intre 40-540C, iar locul numit ”Sapte
Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin
vechimea exploatarii lor, statiunea Baile Herculane este cotata ca una din cele mai renumite din
Europa. Izvoare termominerale mai apar in zonele Mehadica-Cuptoare si Oravita –Ciclova

c) Flora, fauna, rezervatii naturale

 Judetul Caras-Severin are o flora deosebita, multe specii fiind rare sau declarate
monumente ale naturii. Dintre acestea enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicva din era
glaciara), Alunul turcesc, Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci, Bujorul de padure, Bujorul
de Banat, Macesul de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc, Iederea alba, Angelica,
Urechea ursului, Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul,
Papucul doamnei, Sangele voinicului, Sabiuta, Brandusa galbena etc.
De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone de vegetatie:
- Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie ale Carasului si
Nerei, in care se intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos, carpinita, scumpina,
liliacul salbatic etc.
-Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zona Moldova
Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in Muntii Banatului,
Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si Caransebesului si latura
vestica a culoarului Timis - Cerna. In aceasta zona se intalnesc paduri de fag in amestec cu ulmul
de padure, paltin, brad si molid.
-Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in
care predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte, ienupar, tufe de afine,
jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarba vantului, parusca, plante
lemnoase (salcii pitice si azaleea).

Fauna este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari, dintre care amintim:
Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa), Broasca testoasa
de uscat, Acvila regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha,
Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare, Randunica roscata,
Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste specii traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii,
Valea Cernei si in Muntii Tarcului, Semenic, Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru
judet.
Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele
gulerat,veverita, parsul, jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar
numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastrav indigen,
pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte (in raurile de munte) si scobarul, cleanul,
mreana (in regiunile de campie), iar in Dunare se intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul,
somnul.

Intinse teritorii de pe suprafata judetului de o valoare peisagistica speciala, au fost

declarate rezervatii naturale si au fost integrate in perimetrul Parcurilor Nationale:

- "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale: Domogled,

Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca, Pestera Barzoni;
- "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile Carasului, Izvoarele
Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei, Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera
Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;
- "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei-
Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;
- "Parcul National al Portilor de Fier";
- Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului,
Cheile Rudariei, Rezervatia "Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele
Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezeris, Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova,
Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.

Arii protejate

Exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri
nationale 3, parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale
1).
Suprafata totala a ariilor naturale protejate din judetul Caras - Severin este de 173.881,8
ha ceea ce reprezinta 20,4 % din teritoriul judetului.

In cadrul judetului Caras - Severin sunt

constituite 3 Parcuri Nationale (Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National
Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled - Valea Cernei) si Parcul Natural
Portile de Fier. De asemenea in interiorul parcurilor sunt constituite si incluse 25 rezervatii
naturale iar in afara parcurilor sunt constituite 22 rezervatii naturale.

Parcul National Semenic - Cheile Carasului

Cheile Carasului
Are o suprafata de 36 214 ha si include 10 rezervatii naturale.
Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful variat si atractiv pentru turisti.
Intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei - Cheile Carasului, Cheile
Garlistei, doline, lapiezuri), sau de adancime (pesteri - Pestera Comarnic, Pestera Popovat,
Pestera Buhui, Pestera Marghitas, Pestera Tolosu Pestera Galatiului, Pestera Liliecilor, Pestera
Racovita).
Avenul din Poiana Gropu, Muntii Aninei, intre Resita si Crivaia, este cel mai adanc aven din
tara, cu o adancime de 235m. Dispunerea reliefului in trepte ofera numeroase puncte de
belvedere cum sunt cele din Muntii Semenic, Aninei si platouri carstice - Iabalcea, Ravniste si
Marghitas.
Parcul Natural Portile de Fier
Are o suprafata de 128 160 ha din care 70 023 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin si
48 888 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului de pe
 teritoriul judetului Caras - Severin sunt
constituite 4 rezervatii naturale.
Defileul Dunarii dispune de o biodiversitate impresionanta (peste 4000 taxoni vegetali).
Algele sunt reprezentate prin 549 specii , lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii,
briofitele prin 296 specii si cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de
animale, unele grupe taxonomice nefiind inca studiate in tara noastra. Cercetarile efectuate pun
in evidenta faptul ca din punct de vedere faunistic , teritoriul din zona lacului de acumulare
Portile de Fier, face parte din regiunea dacica, cu o fauna caracteristica central - europeana in
care se interpun elemente ale faunei eurasiatice si mediteraneene.
Spatiul geografic din zona este foarte favorabil conservarii elementelor stravechi (unele
cu statut de relicte glaciare cum sunt tisa, iedera alba, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii
endemice cum sunt: murul de Banat, mararul de stanca, laleaua de Banat, bujorul de Banat si
altele.
Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful montan, variat, atractiv
turistic si in special Defileul Dunarii cu valente estetice si recreative deosebite printer care
mentionam: Muntii Locvei, Defileul Dunarii, pesterile Voinicovat si Gura Gornii, Socolovat ,
Mosnic, Gura Ponicovei si Veterani, Gura cu Musca, Zona Umeda Balta Nera- Dunare, Stana
Babacaia (Coronini)

Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Suprafața parcului este de

61.211 ha și se întinde peste bazinul râului Cerna, până la confluenţa cu râul Belareca, peste
masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi peste masivul Munţilor
Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.
A fost înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003. Deține
11 rezervații naturale (Coronini – Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna – Craiova,
Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea
Țesna), arii naturale protejate al căror scop este “protecția și conservarea unor habitate și specii
naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,
paleontologic, pedologic.”
În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
se împarte în 4 zone:
-zona cu protecţie strictă cu o suprafaţă de 498 ha;
-zona de protecţie integrală cu o suprafaţă de 21.812 ha;
-zona de conservare durabilă cu o suprafaţă de 38.334 ha;
-zona de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 732 ha.
II.3. POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC

Obiective turistice antropice

Biserica „Schimbarea la Față″

Este o biserică ortodoxă din Băile Herculane. Prima piatră de temelie a bisericii a fost
pusă în anul 1803. După istoricul afişat la intrare, biserica veche a fost demolată în 1863 ca
urmare a intoleranţei habsburgilor care nu puteau accepta existenţa unei biserici ortodoxe
româneşti în mijlocul staţiunii.
Un an mai târziu, în 1864, s-a construit o nouă biserică, cea pe care o vedem astăzi. Biserica este
zidită din piatră și cărămida, în stil bizantin, în formă de cruce greacă. Lângă sfântul locaş se află
o troiţă pe care scrie: „În cinstea eroilor din decembrie 1989″.

Statuia lui Hercules

 Simbolul stațiunii Băile
Herculane! A fost turnată în bronz în 1847 de maeștrii austrieci Ramelmayer și Glantz. Statuia îl
reprezintă pe zeul Hercules care poartă pe umărul stând pielea leului din Nemeea și o măciucă.
Statuia lui Hercules a fost montată în locul fântânii din marmură roșie care se afla în centrul
stațiunii Băile Herculane. Aceasta a fost donată de către arhiducele moștenitor Carol al
Austriei ofițerilor și soldaților care păzeau granița Imperiului Austro-Ungar.

Podul din fontă peste Cerna

Podul a fost construit odată cu

Băile Imperiale Austriece, între 1883 și 1886, fiind destinat traficului pietonal. Această frumoasă
pasarelă peste râul Cerna, cunoscută sub numele de Podul de Fier, face legătura directă între
peronul intrării principale a Băii Neptun şi Parcul central.
Considerat un monument istoric, podul are o lățime de 2,90 m și o lungime de 32 m, având o
structură pe arc cu zăbrele cu două articulații, iar parapetul este din fier forjat cu elemente
decorative. La ora actuală podul este închis.

Băile Imperiale Austriece

Cunoscute și ca Băile Neptun, au fost construite între 1883 – 1886 după planurile arhitectului
Ignac Alpar. În acea perioadă au fost considerate unele din cele mai moderne edificii balneare
din Europa. Înăuntru funcționau 32 de cabine și 2 bazine construite din marmură roșie. Aici și-
a făcut cura balneară împărații și împărătesele Austriei.
Băile Imperiale Austriece se află vizavi de Cazinou. În prezent sunt într-o stare avansată de
degradare, dar să sperăm că vor fi readuse la viață de un investitor.

Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica a fost construită între anii 1836-1838, în timpul Împăratului Ferdinand I. În zilele
Sfântelor Paști, Împărăteasa Elisabeta (Sissi ) a participat la slujbele de la Capela Catolică.

Când am intat în biserică nu era nimeni. Ușile erau larg deschise, iar în interiorul lăcașul era o
liniște deplină. Mai târziu am aflat că Biserica romano-catolică are uşa larg deschisă la orice oră
din zi şi în toate zilele anului. În spatele capelei se înalţă turnul clopotniţei unit cu casa parohială,
unde se poate ajunge urcând câteva scări.
Regina Omphala, iubita lui Hercules

Pe Podul de Piatră se află un coridor acoperit ce facilita accesul pietonal dintre Hotel Franz
Iosif și Baia Carolina (Hebe). Coridorul are o lungime de 2,50 metri. Deasupra coridorului, la
capătul dinspre Baia Hebe, se află o statuie de marmură care o reprezintă pe Omphala, regina
Lydiei (Regatul Lydia se întindea în vestul Anatoliei din Turcia de astăzi), la care Hercules a
slujit trei ani. Hercules a avut cu Omphala un fiu, pe nume Lamus.

CAPITOLUL III
Conceperea si comercializarea unui produs turistic
3.1. Etapele conceperii unui produs turistic

1. Culegerea informaţiilor despre :

• cerere : motivaţia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vârsta, categorie socio-
profesionala, gusturi turistice etc.;
• oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;
• analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;
• componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate, baza
materiala specifica si serviciile oferite, posibilităţile de acces in diferite zone.
• Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unităţilor prestatoare in funcţie
de tipologia clientelei şi particularităţile cererii.
• Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) şi asamblarea componentelor
produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult înainte de exprimarea
cererii – în care tour-operatorul alege: destinaţia, mijlocul de transport, unităţile de
cazare,m alimentaţia, alte servicii incluse în pachet, daca grupul va beneficia de
asistenta turistica realizata de către ghid pe tot parcursul calatorii etc.
• Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenţia de
turism :
• încheie contracte, convenţii;
• emite comenzile de rezervare.
In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului şi
întocmirea programului turistic.
• Determinarea (calcului) preţului produsului turistic:
• pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaţie etc.;
• de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurări,
contribuţia de participare la fondul de dezvoltare şi promovare a turismului).
• Promovarea produsului turistic :
• realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice etc.;
• publicitate prin mass-media
7. Lansarea produsului turistic pe piaţa – un şir de activităţi prin care agenţia îşi face
cunoscute produsele pe plan local şi naţional.
Promovarea produsului turistic
Modalităţile principale de promovare a produselor turistice de către agenţiile de turism
sunt: editarea de materiale publicitare şi realizarea de campanii publicitare.
Indiferent de strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de
produse turistice trebuie să-şi realizeze comercializarea produselor sale prin una dintre cele
două modalităţi menţionate.
• Editarea de materiale publicitare
Produsele turistice sunt comercializate în principal prin intermediul cataloagelor şi
broşurilor.
După ce faza negocierii cu diferiţi prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorii
editează şi difuzează gratuit broşuri care prezintă diferitele produse turistice pe care le
propun publicului.
Broşura turistică este definită drept materialul de prezentare editat într-un mare număr de
exemplare şi difuzat prin reţeaua de sucursale şi de agenţii de turism
Argumentele comerciale utilizate în broşurile turistice sunt:
1. Fotografia în culori care să suscite interesul pentru voiaj;
2. Preţul de referinţă, vizând să atragă atenţia turistului
3. Calitatea grafică deosebit de bună;
4. Amplasarea în pagină a imaginilor, astfel încât să atragă atenţia.

• Realizarea de campanii publicitare

În domeniul turismului, există un anumit paralelism între acţiunile de comercializare şi
cele de promovare: ambele fac apel la aceleaşi tehnici.
Astfel, promovarea implică o informare a publicului prin presă şi radio, iar
comercializarea presupune o informare specializată (profesionistă) prin relaţii cu publicul şi
publicitate în presa specializată.
Paralelismul se opreşte aici, comercializării adăugându-i-se alte noi etape: negocierea cu
angrosiştii (tour-operatorii, centralele de rezervări etc.), în amonte, iar în aval realizarea
cataloagelor, distribuirea lor detailiştilor, stimularea îor, publicitatea produselor turistice,
vânzarea către public2.
Publicitatea cuprinde un complex de activităţi de informare a consumatorilor despre
componentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, în scopul
stimulării vânzărilor.
Rolul socio-economic al activităţii de promovare este evident, informarea turiştilor
despre produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesară
datorită creşterii fără precedent a nevoilor pentru turism şi eficientizării capacităţilor de
producţie şi a timpului de muncă al personalului de vânzare.De asemenea, prin acţiunile de
informare agenţia de turism convinge şi chiar educă consumatoriiîn ceea ce priveşte
necesitatea practicării turismului.
Promovarea produsului turistic constă în transmiterea, pe diferite căi, de mesaje
şiinformaţii menite să informeze pe operatorii de turism şi pe turiştii potenţiali asupra
caracteristicilor produsului turistic şi asupra elementelor componente ale serviciilor turistice
oferite spre comercializare, să le dezvolte o atitudine pozitivă faţă de întreprinderile
prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a provoca modificări favorabile în mentalitatea
şi obiceiurile turiştilor.
Componentele principale ale politicii de promovare sunt: promovarea vânzărilor, relaţiile
politice şi publicitatea.Promovarea vânzărilor se adresează cu preponderenţă vânzătorilor, în
scopul dinamizării activităţii de vânzare, prin intermediul unei cunoaşteri mai complete a
produselor oferite.
Este o variabilă cu acţiune pe termen scurt, aducând consumatorului avantaje economice,
materiale şi imediate.
Mijloacele folosite pentru promovarea vânzărilor în turism pot fi considerate
următoarele: participarea la târguri şi expoziţii cu standuri proprii: afişe, calendare cu antetul
firmei; distribuirea de cadouri surpriză, pliante, broşuri, cataloage; programe educaţionale;
mijloace audio – vizuale, diapozitive, casete video, CD.
Trăsătura comună a acestor tehnici de promovare o constituie acordarea unor înlesniri,
care în ultimă analiză ieftinesc produsul turistic, făcându-l accesibil unor segmente de
consumatori cu posibilităţi reduse.
Reducerile de tarife sunt frecvent întâlnite în practica organizatorilor de turism câtşi
reducerile progresive de tarife în raport cu numărul de zile cumpărate pentru un anumit sejur.
 Această facilitate are o puternică influenţă promoţională, în materialele publicitareea
apare sub forma unei săptămâni gratuite acordate celor care cumpără o săptămână sau două
de sejur. Aici o zi de sejur apare redusă cu 50%, respectiv 33% faţă de tariful iniţial.
Gratuităţile se oferă fie tuturor categoriilor de populaţie, în special la unele servicii de
agrement, intrări la muzee şi expoziţii etc., cel mai frecvent gratuităţile se oferă familiilor cu
copii.
 PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada......01.06.2019-04.06.2019.........durata.........4zile...............nr.turişti............10..................

Itinerariul(Galați-Băile Herculane):Cazinoul,Băile Imperiale Austriece, Bustul Generalului

doctor Nicolae Vicol, Podul Roșu, Râul Cerna, Podul de piatră, Biserica Schimbarea la Față,
Piața Hercules, Izvorul Domogled, Crucea Albă.

Plecarea ( localitatea, data, ora): Galați, ora:06:00 , data:01.06.2019

Sosirea (localitatea, data, ora) : Băile Heculane, ora:22:00

Lungimea traseului....628 .km. Preţul excursiei..............................lei persoană

__________________________________________________________________________

ZIUA I : 01.06.2019

etapa: I

Obiective de vizitat....Cazinoul,Băile Imperiale Austriece,Bustul Generalului doctor Nicolar

Vicol......................

Servicii asigurate:Cazare,alimentație

Mic dejun...............-....................

Prânz: 20 lei

Cina:25 lei

Cazare:Pinul Negru

__________________________________________________________________________

ZIUA II: 02.06.2019

etapa: II

Obiective de vizitat:Crucea Albă, Râul Cerna

Servicii asigurate:Cazare, alimenție

Mic dejun:15 lei

Cina: 25 lei

........................................................................

Cazare:Pinul Negru

__________________________________________________________________________

ZIUA III: 03.06.2019

etapa: III

Obiective de vizitat:Biserica Schimbarea la față, Piața Hercules,Izvorul Domogled.

Servicii asigurate:Cazare,alimentație

Mic dejun: 15lei

Cina:25 lei

........................................................................

Cazare:Pinul Negru

__________________________________________________________________________

ZIUA IV:04.06.209

etapa IV

Obiective de vizitat: Podul Roșu, Podul de piatră

Servicii asigurate: alimentație

.. Mic dejun: 15 lei

Prânz:20 lei

Cina:-

........................................................................

Cazare:--

__________________________________________________________________________

ORGANIZATOR GRUP: Popovici Teodora Georgiana

SEMNATURA.................................................

GHID AGENTIE: Ionescu Anca

SEMNATURA.................................................

CONDUCATOR AUTO:Popescu Ioan

SEMNATURA.................................................

Intocmit, 15.05.2019

Aprobat:25.05.2019

Organizator turism

Data........................
 ANALIZA DE PREŢ

I. Denumirea excursiei(acţiunii)……Băile Herculane….perioada…01.06.2016-

04.06.2019……..

grup minim……10..persoane.

II. Extras din program………Crucea alba,Biserica Schimbarea la Față,Podul de Piatră,

Cazinoul.…………………………

…………………………………………………………………………………………………..

III. Beneficiar ……elevi………organizator grup…Popovici Teodora Georgiana…

tel:…0753403649…..

IV. Calculaţia preţurilor de vânzare

Elemente Valoarea
Nr. Articole de
Elemente de cheltuieli de
crt. circulaţie Per turist Totala
calcul

1. CHELTUELI Masă 16 16
DIRECTE 0 00

2. Cazare 60 60
0

3. Transport 35 35
0

4. Cheltuieli culturale 50 50
0

5. Cheltuieli organizator 10 10
0

6. Cheltuieli ghid 10 10
0

7. Cheltuieli şofer 10 10
0

8. Alte cheltuieli 20 20
0
 9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 35 3.5
5 50

11. COMISION 2%

12. TVA

13. TOTAL COSTURI

14. TOTAL PREŢ DE VÂNZARE

Data…………….. Încasări:

(felul si nr. documentului)

Întocmit…………… 1………………………… ………lei

(organizator turism) 2………………………………….lei

3………………………………….lei

Verificat ………….. 4…………………………………lei

5………………………………… lei

Luat la cunoştinţă, Total:………………………...lei

…………………………………………

(organizator grup)
 BIBLIOGRAFIE

1. Cândea Melinda, Esdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potenţial turistic şi
turism, Edit. Universitară din Bucureşti, Bucureşti
 2. Erdeli George, Istrate Ioan (1996), Potenţialul turistic al României, Edit. Universitară
din Bucureşti, Bucureşti
3. Vasile Glavan –GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei
Romania de maine, Bucuresti, 1995
4. . Barbu,Gh – Turismul si calitatea vietii , Ed.Politica, Bucuresti.1980
5. Barbu,Gh –Turismul in economia nationala, Bucuresti, Ed.Sport-Turism,1981
6. Baranescu,R.- Turism si alimentatie publica, Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti,
1975
7. Berbecaru,I ., Botez,M. – Teoria si practica amenajarii turismului, Bucuresti,
Ed.Sport-Turism,1977
8. Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M. – “Indrumar pentru turismul
rural”, Ed. Rentrop&Straton, Bucure;ti, 1998
9. Bran,F.,Marin,D., Simion,T. – Ecomia turismului si mediului inconjurator, Ed.
Economica, Bucuresti,1998
10. www.turismsisanatate.ro
11. www.turism.optzile.com
12. www.domogled-cerna.ro
13. www.hotel-ferdinand.ro
14. www.herculane.ro