Colectarea selectiva a deseurilor

2010
 CUPRINS

Capitolul I . Consideraţii generale.................................................. 3

1.1. Calitatea în învăţământul preuniversitar 3
profesional şi tehnic...................................................
1.2. Quality Function Deployment (QFD)................. 4
Capitolul II . Implementarea funcţiei calităţii.................................. 7
2.1. Determinarea cerinţelor beneficiarului................ 7
2.1.1. Vocea consumatorului.............................. 9
2.1.2. Diagrama de afinitate................................ 10
2.1.3. Diagrama de tip arbore............................. 11
2.2. Identificarea caracteristicilor de calitate............. 15
2.3. Casa calităţii........................................................ 16
Capitolul III . Diagrama PERT......................................................... 24
Capitolul IV. Concluzii.................................................................... 29
Bibliografie................................................................. 30

2
 Capitolul I. Consideraţii generale

1.1 Calitatea în învăţământul preuniversitar profesional şi tehnic

În învăţământul preuniversitar elevul este beneficiarul actului educaţional, el este clientul

procesului de învăţământ, spre îndeplinirea necesităţilor şi aşteptărilor sale prezente şi viitoare trebuind
să se îndrepte actul educaţional în întreg ansamblul său, de aici şi necesitatea determinării cerinţelor
sale în ce priveşte procesul instructiv – educativ.

„Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de învăţare şi ale
furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de
calitate.”(extras din Legea 87 / 2006 privind asigurarea calităţii educaţiei)
În învăţământul profesional şi tehnic, calitatea este în primul rând legată de obţinerea unor
rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite la finalul procesului de învăţare)
care să îndeplinească aşteptările principalilor beneficiari:
o elevi
o părinţi
o angajatori
o societatea, în general
În contextul general al învăţământului preuniversitar, învăţământul profesional şi tehnic are
specific faptul că asigură atât pregătire academică, cât şi formare profesională iniţială. Această
specificitate implică anumite cerinţe particulare în asigurarea calităţii, detaliate în Cadrul Naţional de
Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic, obiectivele majore privind formarea
profesională, stabilite la nivel european fiind:
• o mai bună corelare dintre cererea şi oferta de formare;
• creşterea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă;
• îmbunătăţirea accesului la formare profesională, în special pentru grupurile vulnerabile.

În anul şcolar 2006-2007 Grupul Şcolar ,,Panait Istrati” Brăila a devenit şcoală pilot în implementarea
Legii 87 / 2006 privind asigurarea calităţii educaţiei aşa încât şi-a stabilit ca obiective strategice
importante implementarea sistemului de management al calităţii conform familiei de standarde ISO
9000 şi formarea personalului privind utilizarea instrumentelor moderne de management.

3
 1.2 Quality Function Deployment (QFD)- Implementarea funcţiei calităţii

Cunoscută sub denumirea de Casa Calităţii sau Vocea Clientului, Quality Function Deployment
(QFD) este o metodă sistematică, de dezvoltare a produselor sau serviciilor ce au la bază dorinţele şi
aşteptările clienţilor, situaţia pe piaţă a produselor sau serviciilor respective precum şi eficienţa
acestora.
Potrivit lui Ramanathan R. nevoile clientului sunt identificate iar importanţa lor aşa cum este ea
percepută este trecută în matricea A din fig. 1. În matricea B sunt trecute caracteristicile tehnologice,
matricea C reprezentand matricea de interrelaţionare dintre cerinţele clientului şi caracteristicile
tehnologice.

4
 Fig. 1 Matricea casa calităţii

Metoda QFD a fost lansată în 1966 de către japonezul Yoji Akao fiind utilizată pentru prima
dată în practică în anul 1972 de catre firma Mitsubishi. Principiul de bază al metodei îl reprezintă
satisfacerea cerinţelor clienţilor în toate etapele traiectoriei produselor sau serviciului respectiv.
Caracteristic pentru această metodă este faptul că toate activităţile de dezvoltare sau înoire a
produselor sau serviciilor sunt privite din perspectiva clientului. QFD este o metodă de grup fiind
aplicată de către o echipă formată din 6-8 persoane ce fac parte din toate departamentele firmei.
Metoda QFD se recomandă a se utiliza în dezvoltarea strategică a scopurilor ce vizează piaţa
produsului şi viaţa întreprinderii, începând din faza de concepţie, până la urmărirea comportamentului
lui în consum. O caracteristică de bază a acestei metode este traducerea cerinţelor clientului în
scopurile pieţei şi ale produsului.
Cerintele clientilor

Cerintele planificarii productiei

Cerintele planificarii subsistemelor

Cerintele planificarii procesului

Cerintele controlului de calitate

Fig. 2 Abordarea QFD

Desfăşurarea funcţiei calităţii reprezintă un instrument de planificare a calităţii care constă din
legarea unor matrice care cuprind solicitările clienţilor asupra caracteristicilor de calitate ale proceselor
şi produselor.
Metoda QFD este prezentată grafic prin aşa numita “casă a calităţii”, fig. 3. În casuta 1 sunt
menţionate necesităţile şi variantele clienţilor, iar în 2 sunt trecute caracteristicile tehnice ale produsului
în concordanţă cu cele înscrise în 1. În zona 3 echipa de proiectanţi verifică fidelitatea înscrierilor din
zona 2 faţă de necesităţile clienţilor menţionate în zona 1, verifică dacă există relaţii între fiecare
cerinţă elementară a clienţilor şi fiecare caracteristică tehnică a produsului. În zona 4 se face evaluarea
produsului din perspectiva clienţilor în sensul comparării caracteristicilor acestuia cu ceea ce există

5
similar pe piaţă, iar în zona 8 se face evaluarea tehnică prin folosirea testelor standard ale unităţii. Zona
6 se mai numeşte şi zona conflictelor de interese în care proiectanţii examinează fiecare pereche de
caracteristici. În zona 7 fiecare caracteristică tehnică este cuantificată pentru produsul nou, iar în zona 5
se apreciază cantitativ importanţa fiecărei caracteristici tehnice a produsului.

1 3 4

Fig. 3 Casa calităţii

Prin metoda QFD se urmăreşte transpunerea cerinţelor clienţilor în proiectul produsului, dar şi
în proiectarea proceselor care contribuie la fabricarea produsului.

P ro ie c ta re P ro ie c ta re
C a ra c te ris tic i C a ra c te ris tic i
C a r a c te ris tic i te h n ic e
C a ra c te r is t ic i t e hn ic e

p ro c e s e o p e ra tii
P ro c e s te h n o lo g ic

te h n ic e p ie s e
te h n o lo g ic e te h n o lo g ic e
N e v o i c lie n ti

I II III III

Fig. 4 Succesiunea diagramelor

Aşa cum se constată, a vorbi de QFD înseamnă a vorbi de un proces, o desfăşurare de informaţii.
Informaţiile provin de la client şi se obţin printr-o atentă cercetare a pieţei, prin testarea consumatorilor
cu privire la calitatea produsului şi la competenţa întreprinderii.

6
Prima fază este cea mai importantă şi cea mai critică, deoarece implică contactul direct cu clientul şi
traducerea cerinţelor lui în limbajul întreprinderii (cerinţe ale produsului final) fără a pierde informaţii.
Rezumând, obiectivele acestei faze sunt:
• determinarea cerinţelor clientului;
• determinarea parametrilor produsului care influenţează aceste cerinţe;
• determinarea valorilor acestor parametri care satisfac necesităţile;
• determinarea domeniilor de oportunitate pe piaţă;
• analizarea produsului nou din punctul de vedere al competenţei.
Pentru a transmite sistematic şi consecvent “vocea clientului” în proiect, în procesul de
fabricaţie şi de producţie, se dezvoltă matricea QFD pe fiecare din cele patru faze ale procesului de
promovare a noului produs, având la bază aceeaşi metodologie.
La faza următoare vectorul CUM? al fazei anterioare se transpune în vectorul CE? Prin
dezvoltarea diagramei QFD se stabileşte noul vector CUM? care va deveni vector CE? pentru faza
următoare ş.a.m.d.
Prin urmare valorile obiective, considerate şi analizate în faza anterioară, se iau în discuţie în
fazele următoare, pentru a facilita comunicarea şi a evita pierderile de informaţii.
În acest mod procesul continuă până ce fiecare obiectiv a fost lămurit, precizat, rafinat, până la
nivelul său funcţional.

7
 Capitolul II. Implementarea funcţiei calităţii
2.1. Determinarea cerinţelor beneficiarului

Metoda QFD are la bază o diagramă specială numită Casa Calităţii. Punctul central al acestei
diagramei are forma unui tabel cu două intrări. Pe linie sunt trecute cerinţele clienţilor iar pe coloană
caracteristicile de calitate prin care aceste cerinţe sunt satisfacute. Aşadar, prima etapă în realizarea
diagramei o reprezintă determinarea cerinţelor clienţilor şi a importanţei acestora pentru clienţi.
Primăria vrea să implementeze colectarea selectivă a deşeurilor .
Autorităţile vor să îi determine pe gălăţeni să accepte ideea colectării selective a deşeurilor.
Pentru acest lucru, municipalitatea a înfiinţat câteva centre pilot pentru a vedea cât de receptivi sunt
gălăţenii. Dacă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor nu va avea succes, există riscul ca noua
gropă de gunoi ecologică să se închidă într-un timp foarte scurt.
Viceprimarul municipiului Galaţi, Mircea Răzvan Cristea, a declarat că municipalitatea
intenţionează ca odată cu punerea în funcţiune a gropii de gunoi ecologice realizată prin programul
ISPA să se treacă şi la colectarea selectivă a deşeurilor. Pentru acest lucru însă, autorităţile vor să vadă
în ce măsură gălăţenii se vor dovedi receptivi la acest tip de colectare. În acest scop au fost înfiinţate
câteva centre pilot. Cei care lucreaza la acest proiect si-ar dori mult să mearga pe sistemul de colectare
selectivă, la sursă, ceea ce înseamnă că în faţa blocului să existe recipiente speciale pentru fiecare tip de
deşeuri în parte, fără a exclude şi unul pentru cei mai puţini ecologişti dintre noi care nu vor sau nu au
răbdare să-şi aşeze deşeurile în ordine. Noi am făcut un lucru ca să vedem la ce ne aşteptăm. Am făcut
trei centre pilot , dar vrem să ţinem discreţie pentru a nu se face comentarii neprincipiale că de ce într-o
zonă merge mai bine şi în alta nu. Viceprimarul spune că există semnale încurajatoare din partea
gălăţenilor privind colectarea selectivă a deşeurilor. „Putem să constatăm că de când am deschis aceste
centre pilot oamenii nu s-au plictisit. Putem spera că sistemul va fi implentat la nivelul întregului oraş.
Ca sistemul să meargă trebuie să avem cooperarea cetăţenilor. În programul nostru este o componentă
de conştientizare a populaţiei de avantajele acestui tip de colectare.
Ideea colectării selective a deşurilor se impune însă şi datorită faptului că la volumul actual
de gunoi, noua groapă ecologică s-ar putea închide foarte repede. Vrem să colectăm plastic, hârtie şi
sticlă pentru că în momentul de faţă 70 la suta din volumul de gunoi îl reprezintă recipientele din
8
plastic. Dacă am duce gunoiul în forma actuală, în doi ani am închide groapa. Deşeurile trebuie să fie
separate. Ne va costa mai mult după să deschidem altă groapa .
Obiectiv general al proiectului este imbunatatirea calitatii vietii populatiei din judetul Galati.
Pentru a realiza aplicarea metodei QFD, în cadrul proiectului s-a realizat şi aplicat cetatenilor
orasului Galati următorul chestionar :

Chestionar

Chestionarul şi-a propus să evidenţieze nivelul de informare a populaţiei cu privire la ideea de

colectare selectivă a deşeurilor, gradul de deschidere a comunităţii faţă de ideile promovate de
proiect, faţă de tendinţele educative venite din partea membrilor grupului de iniţiativă, ca şi nivelul de
dezvoltare a spiritului participativ în rândul comunităţii.Rezultatele arată că semenii noştri sunt, în
general, doar un pic peste limita medie interesaţi de problemele mediului natural şi de tot ceea ce
depăşeşte limitele spaţiului îngust, cotidian de acţiune.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite! Te rog să răspunzi sincer la următoarele întrebări,
bifând căsuţa corespunzătoare răspunsului ales.Acordă o notă de la 1 la 10 fiecărei întrebări în
funcţie de importanţa ei pentru tine şi înscrie această notă în dreptunghiul din stânga numărului
întrebării respective. Îţi mulţumesc!

1 . Ce parere aveti despre eficacitatea actualului sistem de sortare a deseurilor?

□ Foarte buna
□ Buna
□ Proasta

2. Pentru o mai eficienta gestiune a deseurilor ati fi de acord cu sortarea deseurilor dumneavoastra
(materiale organice, sticla, hartie, metal, plastic, textile) ?
□ Da
□ Nu
□ Nu stiu / Nu m-am gandit

3. Considerati ca implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor (colectare selectiva,

sortare, compostare si depozitare controlata) va contribui la imbunatirea calitatii mediului inconjurator?
□ Da
□ Nu
□ Nu stiu / Nu m-am gandit

4.In ce depozitati dumneavoastra deseurile?

□ Saci de plastic
□ Pubele
□ Altele-

5.Care considerati ca este cel mai eficient criteriu de sortare a deseurilor?:

□ Reciclabile/ nereciclabile
□ Plastic/ metal

9
 □ Hartie/ carton

6. Cum credeti ca populatia ar putea creşte cantitatea de gunoaie care sunt reciclate sau compostate?:
□ Cetatenii sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor
□ Cetatenii sa realizeze o selectie cat mai precisa
□ Nu stiu / Nu m-am gandit

7.Cat de des sunt colectate deseurile in zona dumneavoastra?

□ O data pe saptamana
□ Mai frecvent de o data/sapt.
□ Nu stiu

8.Cum vi se pare raportul pret / calitate al serviciului de colectare a deseurilor?:

□ Mare
□ Mediu
□ Mic

9. Considerati ca ar trebui sa existe mai multe firme de salubrizare odata cu implementarea noului
sistem de colectare,pentru a da un randament ridicat acestui proiect?:
□ Da
□ Nu
□ Nu stiu

10. Ati cumpara produse obtinute in urma reciclarii?:

□ Da
□ Nu
□ Nu stiu

11. Ce credeti ca v-ar face să respectaţi cu strictete regulile de colectare selectivă a deşeurilor?
□ O lege
□ O amenda
□ Un mediu cat mai curat

12. Doriţi să faceţi parte dintre voluntarii antrenaţi în acest proiect?

□ Da
□ Nu
□ Nu stiu

13.De cine credeţi că depinde în primul rând succesul unei asemenea acţiuni?
□ Implicarea factorilor de decizie ai comunităţii (Primărie)
□ Forţa de convingere a echipei de voluntari
□ Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii

14. Ce institutii credeti ca ar trebui implicate in derularea unui astfel de proiect?

□ Agentia pentru protectia mediului
□ Garda de mediu
□ Consiliul Judetean

10
 15 .Estimaţi timpul necesar realizării scopului proiectului (obişnuirea cetăţenilor oraşului cu un
comportament civilizat privind depozitarea reziduurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor):
□ Cateva luni
□ Peste un an
□ Peste doi ani

2.1.1. Vocea consumatorului

Prima fază, planificarea produsului, traduce vocea clientului în cerinţe de interes pentru
întreprindere, în cerinţe de proiectare. Acestea, în general, sunt caracteristici globale ale produsului
final care, îndeplinite corect, determină satisfacerea necesităţilor clientului, ale consumatorului.
Aşadar, în prima fază are loc identificarea caracteristicilor de calitate. Gradul de acoperire a
cerinţelor prin caracteristici este pus în evidenţă printr-un sistem de punctaj. Pentru aceasta, rezultatele
aplicării chestionarului sunt evaluate însumând punctajul acordat fiecărei întrebări de către cei
chestionaţi, sunt ierarhizate astfel cerinţele fiecărei întrebări în funcţie de importanţa pe care elevii le-o
acordă

11
 EVALUAREA APLICĂRII CHESTIONARULUI
Nr. Notele obţinute Sum Cerinţele beneficiarului
într 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a
ebă
rii
1 8 8 10 9 8 10 9 9 8 9 88 Sa se imbunatateasca sistemul actual de sortare a deseurilor
2 7 8 9 7 6 10 7 8 7 6 75 Să se sorteze deseurile de catre cetatean, pentru cresterea
eficientei actualului sistem
3 7 7 9 6 5 9 7 7 6 8 71 Să se implementeze cat mai multe sisteme de gestiune a
deseurilor pentru a imbunatati calitatea mediului
inconjurator
4 3 7 8 2 5 9 7 9 9 7 66 Sa se monteze in faţa blocului recipiente speciale pentru
fiecare tip de deşeuri în parte
5 10 10 10 10 10 9 8 10 8 8 93 Sa se separe cat mai bine de catre cetatean materialele
reciclabile pentru reutilizare
6 9 8 8 10 9 10 8 10 8 9 89 Sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor cetateanul
7 9 7 7 10 10 8 9 9 9 8 86 Să se mareasca frecventa colectarii deseurilor din cartier
8 6 8 9 9 7 10 8 10 8 10 85 Să se diminueze taxele privind colectarea si sa creasca
calitatea acestor servicii
9 9 7 8 8 8 8 7 8 9 7 79 Sa se infiinteze noi firme de salubrizare pentru un
randament ridicat a unui astfel de proiect
10 10 10 10 10 7 10 8 10 10 9 94 Sa se deschida cat mai multe instalatii de reciclare
11 9 9 10 10 7 9 9 10 10 7 90 Sa se aprobe o lege care sa impuna colectarea selectiva din
partea cetateanului
12 10 6 8 9 7 8 7 9 9 6 73 Să se facă campanii in care voluntariatul sa fie cat mai
mare
13 10 6 9 9 6 9 10 7 8 6 80 Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii
14 10 6 9 10 9 8 10 8 9 9 88 Să se implice cat mai mult autoritatile
15 8 8 10 10 5 9 6 8 9 5 78 Să se initieze mai multe proiecte de colectare selectiva
pentru a educa populatia in acest sens

12
 2.1.2. Diagrama de afinitate

Acest vector cuprinde De regulă, cerinţele externe sunt foarte generale, vagi şi dificil de a fi folosite direct în dezvoltarea programului de
realizare a produsului. De aceea este necesar să se transforme cerinţele externe în cerinţe interne, exprimând în temeni mai tehnici, legaţi de natura
procesului, ceea ce doreşte clientul final. Această transformare se poate realiza prin intermediul unor diagrame de afinitate. Pe baza diagramei de
afinitate se deduc componentele vectorului CE.
Vectorul CE? cuprinde cerinţele clientului (beneficiarului) în succesiune, de sus în jos referitoare la noul produs.

Nr.crt. Punctaj Numărul întrebării Cerinţele beneficiarului

1. 94 10 Sa se infiinteze cat mai multe statii de reciclare

2. 93 5 Sa se separe cat mai bine de catre cetatean materialele reciclabile pentru reutilizare
3. 90 11 Sa se aprobe o lege care sa impuna colectarea selectiva din partea cetateanului
4. 89 6 Sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor ceteanul
5. 88 1 Sa se imbunatateasca sistemul actual de sortare a deseurilor
6. 88 14 Să se implice cat mai mult autoritatile
7. 86 7 Să se mareasca frecventa colectarii deseurilor din cartier
8. 85 8 Să se diminueze taxele privind colectarea si sa creasca calitatea acestor servicii
9. 80 13 Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii
10. 79 9 Sa se infiinteze noi firme de salubrizare pentru un randament ridicat a unui astfel de proiect
11. 78 15 Să se initieze mai multe proiecte de colectare selectiva pentru a educa populatia in acest sens
12. 75 2 Să se sorteze deseurile de catre cetatean, pentru cresterea eficientei actualului sistem
13. 73 12 Să se facă campanii in care voluntariatul sa fie cat mai mare
14. 71 3 Să se implementeze cat mai multe sisteme de gestiune a deseurilor pentru a imbunatati
calitatea mediului inconjurator
15. 66 4 Sa se infiinteze puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot sau in
faţa blocului recipiente speciale pentru fiecare tip de deşeuri în parte

13
 2.1.3 Diagrama de tip arbore
Vectorul CUM? conţine cerinţe semnificative pentru proiectant (caracteristici globale ale produsului). Acestea se obţin prin metode
diferite, de obicei prin realizarea unui brainstorming pentru fiecare componentă a vectorului CE? în vederea dezvoltării unei liste de idei şi apoi
prin diagrama cauză-efect pentru organizarea acestor idei. Între cerinţele interne se pot include cele referitoare la elemente ascunse, neexprimate
de către client, dar care au un rol important în calitatea produsului.
În acest caz, instrumentul utilizat pentru a transpune cerinţele clientului în caracteristici tehnice ale produsului, care vor deveni elementele
vectorului CUM? în Casa Calităţii a fost o diagramă de tip arbore.

Nr.crt. Cerinţele Caracteristici tehnice de ordinul I
beneficiarului
1. Sa se infiinteze cat -Relaţia autoritati-cetatean bazată
mai multe statii de pe colaborare şi informare
reciclare -Utilizarea metodelor moderne de
colectare a deseurilor
-Utilizarea eficienta a deseurilor
colectate
-Realizarea ca sarcini de lucru de
activităţi practice, atractive pentru
cetateni in scopul strangerii de
deseuri
-Marile producatoare de PET-uri sa
fie obligate sa recicleze un
procentaj cat mai mare din
productia proprie
-Sustinerea de catre stat (STRICT
NUMAI prin scutirea de taxe) a
infiintarii unor microintreprinderi
axate pe recuperare de la populatie
si/sau reciclare
-Sustinerea de catre stat, prin
Caracteristici tehnice de Caracteristici tehnice de ordinul al III-
ordinul al II-lea lea
-Autoritatile încurajează
persoanele să deschida o
astfel de afacere
-Organizarea adecvată a
timpului necesar colectarii
-Separarea deseurilor
reciclabile-nereciclabile de
catre cetatean
-Utilizarea de diverse actiuni
de informare a cetateanului (
campanii, reviste,fluturasi)
14
 aceeasi politica ca la pct.1, eventual
plus mici subventii dupa o perioada
de functionare, a
microintreprinderilor care ar folosi
materiale reciclabile in proportie de
peste 70% in procesul de fabricatie
2. Sa se separe cat Alocarea timpului necesar de catre Autoritatile sprijină
mai bine de catre cetatean pentru o selectie buna cetateanul in acest sens
cetatean Utilizarea metodelor moderne de Autoritatile initiaza
materialele colectare campanii de informare cu
reciclabile pentru Colectare la punct fix prin aport privire la colectare si selectie
reutilizare voluntar si colectare Organizarea adecvată a
individuala timpului necesar separarii
deseurilor de catre cetatean
3. Sa se aprobe o lege Sa participam la procesul Utilizarea lucrărilor de
care sa impuna de luare a deciziilor autoritatilor laborator, a experimentelor,
colectarea selectiva publice locale. a fişelor de aplicaţii, a
din partea Sa ne dezvoltam firmelor de exerciţiu
cetateanului spiritul de participare la guvernare
si la conducerea
administratiei publice
Sa incercam sa ne implicam in
problemele comunitatii locale
4. Sa aloce mai mult Stabilirea şi comunicarea
timp selectarii către elevi a criteriilor pentru
deseurilor ceteanul evaluarea orală
Alocarea de timp la fiecare
oră pentru evaluarea orală
5. Sa se -camerele de supraveghere nu ar Dozarea cerinţelor în funcţie
imbunatateasca trebui montate numai în intersecţii, de posibilităţile individuale
sistemul actual de ci şi la locurile de colectare a ale elevilor
sortare a deseurilor deşeurilor, gropi de depozitare, se Detalierea sarcinilor de lucru
poate supraveghea ce şi cum se în funcţie de stilul de
aruncă învăţare al fiecăruia
-Scutirea impozitului pe clădire şi
teren în funcţie de cantitatea de
15
 material reciclabil predat mi se pare
o ideie bună
6. Sa se infiinteze Se realizează colectarea si Utilizarea lucrărilor de
puncte stradale transportul deseurilor depozitate pe laborator, a experimentelor,
dotate cu recipienti domeniul public a fişelor de aplicaţii, a
tip clopot sau in Se realizează salubrizarea si firmelor de exerciţiu, a
faţa blocului igienizarea spatiilor si terenurilor studiului de caz
recipiente speciale apartinând
pentru fiecare tip domeniului public
de deşeuri în parte
7. Să se mareasca Utilizarea sistemului de colectare în Utilizarea Crearea de
frecventa colectarii europubele a deseurilor menajere la Utilizarea Crearea de
deseurilor din toti Utilizarea Crearea de
cartier utilizatorii casnici Utilizarea

8. Să se diminueze Utilizarea lucrărilor de

taxele privind laborator, a experimentelor,
colectarea si sa a studiului de caz, a lecţiilor
creasca calitatea vizită
acestor servicii Realizarea de către profesor
de fişe de documentare şi de
lucru care să evidenţieze
legătura teoriei cu practica
9. Creşterea gradului - pastrarea curateniei domeniului Realizarea de către profesor
de civilizaţie al public de fişe de documentare şi de
membrilor -depozitarea hartiei si a altor resturi lucru
comunităţii in cosurile speciale Utilizarea lucrărilor de
amplasate pe marginea trotuarelor laborator, a experimentelor
- montarea a cat mai multor panouri Utilizarea de diverse actiuni
publicitare cu privire la protejarea de informare a cetateanului (
mediului inconjurator pentru afise,fluturasi)
constientizarea populatiei
10. Sa se infiinteze noi -Implicarea autoritatilor pentru a Alocarea de 15min la fiecare
firme de permite infiintarea unor firme oră pentru verificarea
salubrizare pentru specializate înţelegerii noilor cunoştinţe
16
 un randament -Inspectorii de teren sa urmareasca
ridicat a unui astfel modul in care firma de salubrizare
de proiect isi indeplineste obligatiile in
contractul incheiat cu Primaria.
-Inspectori de teren se deplaseaza
impreuna cu gardienii publici pe
teren, pentru a aplica amenzi
cetatenilor care nu respecta
curatenia

11. Să se initieze mai Desfăşurarea campaniilor de Utilizarea lucrărilor de

multe proiecte de informare cat mai des laborator, a experimentelor
colectare selectiva Utilizarea aplicaţiilor practice Realizarea de către elevi de
pentru a educa Necesitatea sprijinirii formării machete funcţionale şi
populatia in acest continuă a cetăŃenilor standuri
sens
12. Să se sorteze -Interzicerea producatorilor sa mai Participarea la târguri de
deseurile de catre foloseasca peturile pentru oferte
cetatean, pentru ambalarea produselor, inlocuirea Invitarea la orele de
cresterea eficientei loc cu ambalaje biodegradabile consiliere a unor specialişti
actualului sistem din diferite domenii de
activitate

13. Să se facă campanii Sprijinirea campaniilor de Alternarea în orar a

in care informare de catre autoritati în
voluntariatul sa fie favoarea cetateanului
cat mai mare Implicarea cetatenilor in activitati
de voluntariat de colectare a
deseurilor
14. Să se implice cat -Utilizarea legislatiei in vigoare
mai mult privind
autoritatile conducerea,gestionarea,coordonarea
si monotorizarea, serviciilor de
salubrizare
-Punerea in aplicare a planului
national de gestionare a deseurilor
materiilor grele cu cele
uşoare
Alcătuirea orarului ţinând
seama de curba efortului
Stabilirea şi comunicarea
către elevi a criteriilor pentru
evaluarea orală
17
 -Sa se mareasca nr de inspectori de
teren care urmaresc modul in care
firma de salubrizare isi indeplineste
obligatiile in contractul incheiat cu
Primaria.
-Cresterea nivelului sanctiunilor
( contraventionale si penale ) si
aplicarea lor

15. Să facă apel la -sa poti returna PET-urile la Dozarea cerinţelor în funcţie
acţiuni dintre cele magazinele de unde le-ai cumparat de posibilităţile individuale
mai diverse şi mai si sa primesti o suma de bani inapoi ale elevilor
atractive pentru a -Sa se cumpere utilaje performante Alegerea temei de către elevi
implica populatia in -campanie puternica prin din mai multe variante
actiuni de voluntariat intermediul media propuse de profesor
-in scoli ar trebui, in mod
obligatoriu, la orele de dirigentie
elevii sa fie informati astfel incat
spiritul eco sa le fie intarit
-Obligativitatea folosirii
tomberoanelor eco la fiecare
asociatie de locatari/proprietari
-Publicitate in massmedia privitor
la necesitatea reciclarii tuturor
materialelor

18
 2.2. Identificarea caracteristicilor de calitate
Caracteristici tehnice de ordinul I reprezintă practic transpunerea cerinţelor clientului în caracteristicile tehnice ale noului produs iar acestea
vor deveni componentele vectorului CUM? în Casa Calităţii.Acestea sunt extrase din diagrama de tip arbore:
1) Relaţia profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare
2) Utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare
3) Utilizarea metodelor moderne de evaluare
4) Realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice, atractive pentru elevi
5) Organizarea activităţii pe grupe şi echipe de lucru
6) Utilizarea sistematică a fişelor de observaţie individuală
7) Utilizarea fişelor de progres
8) Determinarea stilului de invăţare individual
9) Utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate
10) Utilizarea temelor cu caracter interdisciplinar
11) Evidenţierea legăturilor dintre teorie şi practică
12) Utilizarea aplicaţiilor practice
13) Utilizarea lecţiilor pe calculator
14) Utilizarea evaluărilor pe calculator
15) Utilizarea fişelor de documentare şi de lucru
16) Utilizarea aplicaţiilor la fiecare temă
17) Utilizarea testelor de evaluare şi autoevaluare
18) Desfăşurarea orelor în laboratoare sau în ateliere
19) Evidenţierea în cadrul orelor a legăturilor dintre teorie şi practică
20) Consilierea la orele de dirigenţie privind orientarea în carieră
21) Alcătuirea orarului în favoarea elevului

2.3. Casa calităţii

19
 Pentru utilizarea acestui instrument de management, se completează, pe rând, vectorii şi matricile Casei Calităţii, aşa cum apar acestea în
figura alăturată .Utilizarea metodei QFD se realizează în cadrul catedrei tehnice de la Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” pentru cunoaşterea
nevoilor educative ale elevilor , a stilului de predare şi de evaluare şi a modului în care preferă elevii să înveţe la disciplinele tehnice.Rezultatele
se prezintă în cadrul Consiliului Profesoral al şcolii şi în cadrul Cercului metodic la nivel judeţean pentru a putea fi folosite şi de ceilalţi profesori
din cadrul celorlalte catedre, respectiv din celelalte grupuri şcolare.

2.3.1. WATs- Vectorul CE? Cerinţele clientului(beneficiarului)

Acest vector cuprinde în succesiune, de sus în jos, cerinţele
clientului referitoare la noul produs.
Pe baza diagramei de afinitate s-au dedus componentele
vectorului CE? În funcţie de punctajul însumat, s-au considerat
esenţiale primele 8 cerinţe (cele care au obţinut mai mult de 80 de
puncte) şi au fost trecute, în ordinea importanţei pentru beneficiari, de
sus în jos pe liniile vectorului CE? din Casa Calităţii.

2.3.2. HOWs- Vectorul CUM? conţine cerinţe semnificative pentru proiectant (caracteristici globale ale produsului)
Acestea au fost determinate pe baza diagramei de tip arbore şi introduse în ordinea importanţei pentru beneficiari, de sus în jos pe liniile
vectorului CUM? din Casa Calităţii.

20
 2.3.3.WATs vs. HOWs- Matricea de relaţii
Între elementele componente ale vectorilor CE? şi
CUM? există relaţii de legătură, care trebuie să fie
analizate şi estimate. Se analizează, pe rând, relaţia
fiecărui element al vectorului CE? cu fiecare element al
vectorului CUM? Aceste relaţii se marchează în matricea
de relaţii folosind simboluri prestabilite pentru a
caracteriza intensitatea relaţiilor, fiecărui tip de relaţie
acordândui-se un anumit punctaj. De exemplu:
∆ - pentru o relaţie slabă şi punctaj =1
O - pentru o relaţie medie şi punctaj =3
● - pentru o relaţie puternică şi punctaj =9

Aceste simboluri se marchează la intersecţia liniilor care corespund elementelor vectorului CE?, cu coloanele care corespund elementelor
vectorului CUM?, între care există relaţii. Dacă între un element al vectorului CE? şi un element al vectorului CUM? nu există nici o legătură,
intersecţia liniei şi coloanei corespunzătoare rămâne nemarcată.
Matricea de relaţii evidenţiază clar şi rapid:
• dacă vreo cerinţă nu a fost considerată (absenţa simbolurilor sau o majoritate de relaţii slabe).
• dacă toate caracteristicile produsului s-au considerat indispensabile (majoritatea relaţiilor să fie puternice).
• dacă există cerinţe de proiectare opuse, care creează o stare de conflict. Este necesar să se optimizeze proiectul pentru satisfacerea ambelor
cerinţe.

21
2.3.4.WHYs- conţine lista beneficiarilor direcţi şi indirecţi
Îmbunătăţirea procesului instructiv –educativ are impact direct asupra elevilor şi a rezultatelor acestora dar şi a profesorilor care predau discipline
tehnice cât şi a maiştrilor care desfăşoară orele de instruire practică curentă în atelierele şcolii şi stagiile de practică comasată la agenţii economici.

22
2.3.5.WATs vs. WHYs urmăreşte evaluarea componentelor
vectorului CE?
Coloana de evaluare a componentelor vectorului CE? se
completează pe baza unei testări a consumatorilor cu privire la prioritatea
acestora.
Printr-un sistem de punctaj de la 1 la 5 se evaluează relaţia între cerinţele
beneficiarilor direcţi (ale elevilor) şi toţi beneficiarii în funcţie de
importanţa pe care aceştia o acordă fiecărei cerinţe.

23
2.3.6. HOW MUCHes conţine lista concurenţilor, a celorlaţi furnizori de formare de pe piaţă care furnizează servicii de certificare a

competenţelor profesionale în aceleaşi calificări ca şi Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” : tehnician operator tehnică de calcul, tehnician

mecatronist, mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, electrician electronist auto. Aceştia sunt Grupurile Şcolare Industriale ,,Anghel Saligny” şi

,,Constantin Brâncoveanu”

2.3.7. HOWs vs. HOWMUCHes urmăreşte evaluarea competitivităţii

În testarea făcută consumatorilor se includ cerinţe referitoare la evaluarea de către client a produselor şi competitivităţii întreprinderii
respective în raport cu întreprinderile concurente. Datele astfel obţinute arată cum vede clientul produsul pe care i-l oferim şi cum vede el
competenţa noastră pentru promovarea produsului pe piaţă. Punctele foarte slabe trebuie să se traducă în obiective de îmbunătăţire în vederea
creşterii competitivităţii întreprinderii. Evaluarea competitivităţii întreprinderii poate constitui un obiectiv de îmbunătăţire pentru asigurarea
acesteia.
Printr-un sondaj se determină opinia elevilor privind importanţa acordată atât de Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” cât şi de celelalte
grupuri şcolare concurente caracteristicilor tehnice determinate din testarea cerinţelor elevilor.
Printr-un sistem de punctaj de la 1 la 5 se evaluează relaţia dintre caracteristicile tehnice şi cei trei furnizori de formare competitori de pe piaţă în
funcţie de importanţa pe care aceştia o acordă fiecăreia.

24
Analiza comparativă a produsului/serviciului planificat cu produsul/ serviciul concurenţilor se face din două puncte de vedere:
a) din punct de vedere al clienţilor;
b) din punct de vedere tehnic
Comparând caracteristicile de calitate ale produsului/serviciului cu produsul/serviciul concurenţei se ajunge la stabilirea valorilor finale ale
caracteristicilor de calitate pentru noul produs/serviciu.
2.3.8. HOWs vs HOWs- Matricea de corelaţie
Matricea de corelaţie are o formă triunghiulară, aplicată deasupra vectorului CUM? şi stabileşte corelaţia dintre cerinţele interne ale
produsului (componentele vectorului CUM). Evaluarea interacţiunilor, a corelaţiilor dintre caracteristici este evidenţiată în matricea corelaţiilor se
face prin simboluri pentru a evidenţia în formă grafică caracterul şi forţa corelaţiilor dintre caracteristici. De exemplu:
pentru corelaţie pozitivă şi punctaj =3
pentru corelaţie puternic pozitivă şi punctaj =9
Ҳ pentru corelaţie negativă şi punctaj = - 3
Ӿ pentru corelaţie puternic negativă şi punctaj = - 9

25
 Matricea de corelaţie permite identificarea componentelor vectorului CUM? aflate în conflict şi care trebuie să se optimizeze simultan şi
evaluarea gradului de dificultate al realizării lor.

2.3.9.Raportul final- Indicele de importanţă a componentelor vectorului CUM?

Indicele de evaluare a componentelor vectorului CUM? se foloseşte pentru a stabili prioritatea eforturilor şi deciziilor pentru fazele
următoare ale promovării produsului nou. Acesta se bazează pe importanţa pentru client a caracteristicilor respective, pe evaluarea competitivităţii
şi pe capacitatea de a creşte nivelul tehnic de realizare a cerinţelor.
26
 O formă simplificată de a stabili indicii de
importanţă ai componentelor vectorului CUM?
constă în atribuirea de valori numerice relaţiilor
între CE? şi CUM? (de exemplu 1- pentru relaţie
debilă, 3- pentru relaţie medie, 9- pentru relaţie
puternică) precum şi ţinând cont de importanţa
componentelor vectorului CE?
În acest fel se stabileşte un criteriu
pentru a decide care parametri vor avea continuitate
în procesul QFD. Vom avea astfel posibilitatea de a
distinge cerinţe sau parametri VITALI de parametri
(cerinţe) NEIMPORTANŢI din punctul de vedere al
percepţiei clientului.
Cerinţele interne, componente ale vectorului
CUM?, trebuie să fie măsurabile, astfel încât să
permită evaluarea produsului final în raport cu
necesităţile clientului. De aceea într-o linie
amplasată imediat sub matricea de relaţii se
introduc valorile numerice ale caracteristicilor,
stabilite în funcţie de importanţa şi natura lor.

27
 Luând în considerare raportul final se însumează, pe verticală punctajul caracteristicilor tehnice ,
în cazul de faţă obţinând următorul rezultat :
Evaluarea caracteristicilor

Nr. Caracteristici Punctaj

Crt.
1. Relaţia profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare 50

2. Utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare 57

3. Utilizarea metodelor moderne de evaluare 17

4. Realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice, atractive pentru 46

elevi

5. Organizarea activităţii pe grupe şi echipe de lucru 19

6. Utilizarea sistematică a fişelor de observaţie individuală 13

7. Utilizarea fişelor de progres 12

8. Determinarea stilului de invăţare individual 13

9. Utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate 19

10. Utilizarea temelor cu caracter interdisciplinar 14

11. Utilizarea fişelor de documentare şi de lucru 12

12. Utilizarea lecţiilor pe calculator 22

Această evaluare va sta la baza derulării în cadrul catedrei tehnice a Grupului Şcolar Industrial ,, Panait
Istrati” Brăila a unui proiect de îmbunătăţire a procesului instructiv-educativ privind predarea-învăţarea
disciplinelor tehnice, proiect ce se va desfăşura pe o perioadă de 2 luni de zile, prin realizarea unor
activităţi măsurabile în timp şi ale căror rezultate se pot evalua. Pentru programarea acestor activităţi se
utilizează o Diagramă PERT.

28
 Capitolul III. Diagrama PERT

Diagrama de săgeţi PERT "Program Evaluation and Review Technique" foloseşte o reţea de săgeţi

pentru a reprezenta activităţile unui program. Succesiunea fazelor de realizare a unui proces şi relaţia sa cu

un alt proces se reprezintă prin reţeaua de săgeţi şi puncte de legătură. Diagrama de săgeţi este

indispensabilă la elaborarea proiectelor pe termen lung, la pregătirea unor evenimente care necesită un

număr mare de participanţi, în cazul în care operaţiile succesive trebuie realizate prin respectarea

restricţiilor de prioritate şi de termene.

Diagrama PERT conţine informaţii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp pe care se

întind, şi dependenţele dintre ele. Forma grafică este o reţea de noduri conectate de linii direcţionale

(numită şi “reţeaua activităţilor”). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere şi reprezintă evenimente sau borne

(“milestones”) din proiect. Fiecare nod este identificat de un număr. Liniile direcţionale, sau vectorii care

leagă nodurile reprezintă sarcinile proiectului, iar direcţia vectorului arată ordinea de desfăşurare a

sarcinilor. Fiecare sarcină este identificată printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentată durata

necesară pentru finalizare, şi, în unele cazuri, chiar numărul de persoane responsabile şi numele lor.

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic (acel drum de la începutul la sfârşitul

reţelei, a cărui activitate însumează un total de timp mai mare decât orice alt drum din reţea).

Drumul critic este o bază pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata totală a unui

proiect nu poate să fie mai mică decât timpul total al drumului critic. Totodată întârzierile în activităţile

componente ale drumului critic pot pune în pericol întregul proiect. De aceea este necesar ca acestor

activităţi să li se acorde o atenţie mult mai mare.

Analiza reţelei activităţilor permite calcularea spaţiului în care pot “pluti” activităţile, respectiv

marja de timp cu care poate fi întârziată o activitate fără ca acest lucru să ducă la întârzieri ale

proiectului în ansamblu.

Luând în considerare evaluarea caracteristicilor realizată cu metoda QFD a rezultat necesitatea

unui demers didactic în care să predomine : utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare , relaţia
29
 profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare, realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice şi

atractive pentru elevi, utilizarea lecţiilor pe calculator, organizarea activităţii pe grupe şi echipe de

lucru şi utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate. Pentru aceasta, s-a stabilit următorul program de

activităţi al proiectului :

Indicele Activitatea Depinde de..... Durata Responsabil

activităţii (în zile)
A Introducerea elevilor de clasa a - 6 Administrator de reţea
IX-a în baza de date AEL
B Planificarea temelor care se vor - 3 Fiecare profesor
desfăşura în laboratorul AEL
C Programarea lecţiilor în A , B 2 Responsabilul cu
laboratorul AEL întocmirea orarului
D Desfăşurarea lecţiilor în A, B, C 25 Fiecare profesor
laboratorul AEL
E Determinarea stilului de învăţare - 4 Fiecare profesor diriginte
(A,V,P) la elevii de la cls. a IX-a
F Numirea echipelor de lucru - 2 Responsabilul Comisiei
pentru realizarea fişelor Metodice
G Realizarea fişelor de activităţi F 10 Echipe de profesori şi
practice maiştri
H Distribuirea fişelor F, G 2 Responsabilul Comisiei
Metodice
I Aplicarea fişelor E, F, G, H 25 Fiecare profesor şi
maistru
J Sondarea opiniei elevilor privind - 5 Fiecare profesor diriginte
propuneri de activităţi
extracurriculare
K Selectarea propunerilor elevilor J 1 Membrii Comisiei
Metodice
L Întocmirea programului de J, K 1 Responsabilul Comisiei
activităţi extracurriculare Metodice
M Desfăşurarea activităţilor J, K, L 25 Membrii Comisiei
extracurriculare Metodice
N Evaluare A....M 1 Responsabilul Comisiei
Metodice

30
În construirea diagramei s-au respectat următoarele reguli :

• există un singur eveniment de start şi un singur eveniment de sfârşit

• evoluţia în timp a sarcinilor este reprezentată de la stânga la dreapta

• un eveniment de pe drumul critic are data minimă posibilă, data maximă permisă şi marja de timp
0

• lucrând de la evenimentul de start înspre dreapta, se calculează datele minime posibile pentru
evenimentele imediat următoare. Se adaugă la datele minime posibile ale evenimentelor anterioare,
timpul necesar pentru sarcinile intermediare, pentru a ajunge la datele minime posibile ale
evenimentelor posterioare

• se stabileşte data minimă posibilă şi data maximă permisă a evenimentului final la suma timpului
pe drumul critic

• lucrând de la evenimentul final înspre stânga se calculează datele maxime permise. . Se scade
timpul necesar activităţilor intermediare din datele maxime permise ale evenimentelor posterioare
pentru a obţine datele maxime permise pentru evenimentele anterioare.

• marja de timp este calculată făcând diferenţa dintre data maximă permisă şi data minimă posibilă

31
32
 C 25 D
2 2 4 5
6/ 0 / 6 8/ 0 / 8 55 32/ 7 / 39
A

6
B 3
3 3/ 3 / 6
E
4 6
1 4/ 10 / 14
0/ 0 / 0 2
F G H I N
10 2 25 1
7 8 9 10 15
5 2/ 0 / 2 12/ 0 / 12 14/ 0 / 14 39/ 0 / 39 40/ 0 / 40
J

11 K L M
5/ 0 / 5 1 12 2 13 25 14
6/ 0 /6 8/ 0 / 8 32/ 7 /39

Diagrama PERT. Proiect de îmbunătăţire a procesului instructiv- educativ rezultat din implementarea funcţiei
calităţii

33
 După cum se observă, drumul critic este 1 – 7 – 8 – 9 – 10– 15, deoarece timpul cumulat al acestui
drum este cel mai mare, respectiv 40 de zile. Există patru evenimente cu marjă de timp care nu se află
pe drumul critic: 3, 5, 6 şi 14.

Activitatea B (Planificarea temelor care se vor desfăşura în laboratorul AEL) se poate face în
oricare 3 din primele 6 zile de la începutul proiectului dar ea trebuie să se finalizeze în ziua a 6-a,
această dependenţă fiind pusă în evidenţă printr-o activitate fictivă : 2-3. Nefinalizarea ei mai târziu de
ziua a 6-a ar pune serios în pericol desfăşurarea activităţilor ulterioare.

În ce priveşte evenimentul 5, marja este de 7 zile, ceea ce înseamnă că desfăşurarea lecţiilor în

laboratorul AEL se poate finaliza în a 32-a zi de la începutul proiectului dar nu mai târziu de a 39-a zi.

Activitatea E ( Determinarea stilului de învăţare : auditiv, vizual sau practic la elevii de la cls. a
IX-a) se poate realiza în oricare 4 zile de la începutul proiectului dar nu mai târziu de ziua a 14-a, de
finalizarea acesteia depinzând începerea uneia dintre cele mai importante activităţi din proiect, activitatea
I (aplicarea fişelor de activităţi practice) care are o durată de 5 săptămâni (25 de zile lucrătoare).
În cazul evenimentului 14, există o marjă destul de mare de timp între data minimă posibilă şi data
maximă permisă (39 – 32 = 7). Asta înseamnă că activitatea M (13 – 14: desfăşurarea activităţilor
extracurriculare), în funcţie de planificarea ei în timp, este acceptabilă o întârziere de până la 7 zile,
însă nefinalizarea ei mai târziu de ziua a 39-a a proiectului nu este acceptată

34
 Capitolul IV. Concluzii

Metoda QFD se recomandă a se utiliza în dezvoltarea strategică a scopurilor ce vizează piaţa

produsului şi viaţa întreprinderii, începând din faza de concepţie, până la urmărirea comportamentului lui
în consum. O caracteristică de bază a acestei metode este traducerea cerinţelor clientului în scopurile
pieţei şi ale produsului.
Condiţia preliminară la utilizarea acestei metode în procesele manageriale orientate spre calitate şi
eficienţă este existenţa unei echipe interdepartamentale, cu un specialist QFD, ca lider şi modelator al
grupului. Metoda nu se poate aplica fără sprijinul şi acordul conducerii de vârf, deoarece pe de o parte ea
necesită eforturi şi cheltuieli mari, iar pe de altă parte vizează obiectivele strategice ale întreprinderii sau
firmei.
Avantajele metodei pentru firmă sunt semnificative şi evidente:
• stimulează munca în echipă şi antrenează angajaţii în procesul managerial;
• se îmbunătăţeşte comunicarea pe orizontală şi pe verticală în firmă;
• motivează şi atrage persoane din toate compartimentele firmei;
• conduce la creşterea calităţii, satisfacerea clienţilor şi creşterea eficienţei economice şi sociale.

Bibliografie

1. Prof. Dr. Ing. Banu M., ,,QFD - Implementarea funcţiei calităţii”- curs
2. N. Cănănău, O. Dima, Gh. Gurău, C. Gurău -,,Calitate totală”, EDP, Bucureşti, 2005
3. M. Dobre, M. Măjinescu - ,,Planificarea şi organizarea producţiei”- auxiliar curricular

35