Starea Mediului .Reg Vest

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

TIMIŞOARA PENTRU REGIUNEA 5 VEST
RAPORT PRIVIND
STAREA FACTORILOR
DE MEDIU
REGIUNEA VEST
2006
Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006
INTRODUCERE ........................................................................................................ 10
Capitolul 1. CADRUL NATURAL ................................................................................ 11
1.1. Caracteristicile fizico-geografice .................................................................... 11
1.1.1. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaţi. 11
1.1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale................................................ 13
1.1.3. Temperatura ambientală. ............................................................................. 14
1.1.4. Precipitaţii atmosferice................................................................................. 15
1.2. Resurse naturale .............................................................................................. 16
1.2.1.Resurse naturale neregenerabile.................................................................. 16
1.2.2. Resurse naturale regenerabile..................................................................... 17
Capitolul 2. AERUL ..................................................................................................... 18
2.1. Introducere........................................................................................................ 18
2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx,
NH3)....................................................................................................................... 19
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) ........................................................... 19
2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)........................................ 21
2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) .................................................................. 22
2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici .......................................... 24
2.4. Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)............................................................. 26
2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici

persistenţi (POPs) ............................................................................................... 28
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) .......................................... 28
2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) ............................................. 29
2.6. Calitatea aerului ambiental .............................................................................. 30
2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf................................................................. 39
2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot ............................................................... 40
2.6.3. Concentraţii ale amoniacului ........................................................................ 41
2
2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) .............................. 42
2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele ................................................... 42
2.6.6. Calitatea aerului ambiental – monoxidul de carbon ..................................... 43
2.6.7. Calitatea aerului ambiental – calitatea precipitaţiilor .................................... 43
2.7. Deteriorarea stratului de ozon stratosferic .................................................... 44
2.8. Schimbări climatice.......................................................................................... 46
2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră.............................................. 46
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon .............................................................. 49
2.8.3. Emisii anuale de metan................................................................................ 51
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot ................................................................ 52
2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic .................................. 52
2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice ............................................. 54
Capitolul 3. APA .......................................................................................................... 59
3.1. Resursele de apă.............................................................................................. 59
3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile ............................................... 59
3.1.2 Prelevările de apă.................................................................................... 59
3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor .................................................... 66
3.2. Ape de suprafaţă .............................................................................................. 68
3.2.1. Starea râurilor interioare .............................................................................. 68
3.2.2. Starea lacurilor............................................................................................. 87
3.2.3 Starea fluviului Dunărea................................................................................ 84
3.2.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul rezervaţiei biosferei „Delta Dunării” ........ 85
3.3. Apele subterane................................................................................................ 85
3.5. Apele uzate.................................................................................................... 94
3.5.1. Surse majore şi grad de epurare.................................................................. 94
3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
............................................................................................................................ 116
3.7.Concluzii .......................................................................................................... 131
3
Capitolul 4 . SOLUL .................................................................................................. 134
4.1 Fondul funciar ..................................................................................................... 134
4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ................................................ 137
4.2.1. Îngrăşăminte .............................................................................................. 137
4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor .............................................................. 138
4.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice ................................................... 139
4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole..................................................................... 141
4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial ( minier,

siderurgic, energetic, etc.).................................................................................... 141
4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune................... 144
4.3. Calitatea solurilor ........................................................................................... 145
4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate ...................................................... 145
4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor................................................. 147
4.4. Monitorizarea calităţii solului ........................................................................ 147
4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor............................................. 150
4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi

pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.............................................. 151
4.7. .Concluzii ........................................................................................................ 154
CAPITOLUL 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea pădurilor......................... 155
5.1. Biodiversitate.................................................................................................. 155
5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România ......................... 158
1.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice 175
1.1.3. Starea ariilor naturale protejate ............................................................. 177
5.1.4. Rezervaţiile Biosferei ................................................................................. 191
5.1.5. Situri Ramsar ............................................................................................. 192
5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ................................... 193
5.2 Biosecuritatea.................................................................................................. 197
5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii ..................................................... 198
4
5.2.1.1. Legislaţie specifică rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, legislaţia

specifică transpusă şi legislaţia specifică în implementare: ................................. 198
5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii ....................................... 199
5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente ... 200
5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG .............................................................. 201
5.2.5. Controlul implementării legislaţiei............................................................... 201
5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic.............. 203
5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România.......................................... 203
5.2.8. Perspective ................................................................................................ 203
5.3. Starea pădurilor .............................................................................................. 204
5.3.1. Fondul forestier.......................................................................................... 204
5.3.2. Funcţia economică a pădurilor ................................................................... 205
5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ............................................... 207
5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ................................ 208
5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor în anul 2006 .............................................. 212
5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ........................... 217
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ....... 218
5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări............. 219
5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006 ............................................ 220
5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

221
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului.................................... 223
5.5. Concluzii ......................................................................................................... 224
CAPITOLUL 6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase.................. 226
6.1. Deşeuri ............................................................................................................ 226
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile ................................................................. 229
6.2.1. Generarea deşeurilor ................................................................................. 229
6.2.2. Deşeuri biodegradabile .............................................................................. 235
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale........................................... 236

5
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale ............................................................... 238
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor ........................................................... 239
6.3. Deşeuri de producţie...................................................................................... 241
6.3.1. Deşeuri periculoase ................................................................................... 242
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase....................................... 243
6.3.3. Deşeuri nepericuloase ............................................................................... 245
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase................................... 245
6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale ...................................................... 247
6.5. Nămoluri.......................................................................................................... 248
6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti................................................ 248
6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale ....................... 248
6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice ......................................... 249
6.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi

tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate ......................... 253
6.8. Deşeuri provenite din ambalaje..................................................................... 255
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului............. 258
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

............................................................................................................................ 261
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri ............. 261
6. 10.2. Iniţiative adoptate de APM ...................................................................... 262
6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor ....................................................... 263
6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale .................................. 263
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie ............................... 265
6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor ................................... 265
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase.............................................. 267
6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase ............ 267
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii

umane şi mediului................................................................................................ 268
6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest inventarul

cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţiile publice .... 269
6
6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul

cantităţilor de ODS-uri.......................................................................................... 270
6.12.5. Biocide ( utilizare, import, export)............................................................. 273
6.12.6. Poluanţi organici persistenţi ..................................................................... 276
6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide ............................................................... 277
6.12.8. Mercurul................................................................................................... 278
Capitolul 7. RADIOACTIVITATEA ............................................................................ 280
7.1.Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului .................. 280
7.2.Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2005 ......... 280
7.2.1.Programul Standard de supraveghere ........................................................ 280
7.2.2. Programe de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic .................. 283
7.2.3. Expunerea populaţiei în zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul

României.............................................................................................................. 284
7.2.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului ....... 284
7.2.3.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui ..................... 284
7.2.3.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti............. 284
7.2.3.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele ................................. 284
7.2.3.5. Expunerea populaţiei în zone cu nivele de radioactivitate naturală

modificată antropogenic....................................................................................... 284
7.2.3.6. Expunerea populaţiei României pe anul 2006......................................... 284
Capitolul 8. MEDIUL URBAN .................................................................................... 285
8.1. Aşezările urbane............................................................................................. 285
8.1.1. Amenajarea teritorială ................................................................................ 286
8.1.2. Concentrările urbane ................................................................................. 287
8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement................................................................ 289
8.2. Surse de apă si reţele de canalizare ............................................................. 290
8.2.1. Reţele de alimentare cu apă ...................................................................... 290
8.2.2. Reţele de canalizare .................................................................................. 291
8.3. Calitatea mediului in zonele urbane.............................................................. 292
7
8.3.1. Calitatea aerului......................................................................................... 292
8.3.2. Calitatea apei............................................................................................. 296
8.3.3. Gestionarea deşeurilor............................................................................... 297
8.3.4. Zgomotul.................................................................................................... 298
8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a

mediului ............................................................................................................. 299
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate...................................... 299
8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate ......................................... 301
8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate ............... 303
8.4.5. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei..... 305
8.5. Obiective şi măsuri......................................................................................... 305
8.5.1. Poluarea aerului......................................................................................... 305
8.5.2. Poluarea apei............................................................................................. 306
8.5.3. Deşeuri ...................................................................................................... 308
8.5.4. Poluarea sonoră......................................................................................... 309
8.5.5. Animale abandonate .................................................................................. 311
8.5.6. Transportul................................................................................................. 311
8.5.7. Spaţiile verzi............................................................................................... 314
8.5.8. Agenda Locală 21 ...................................................................................... 315
8.6. Concluzii ......................................................................................................... 319
Capitolul 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ............................................................ 320
9.1. Agricultura ...................................................................................................... 320
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul............................................................. 320
9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor
efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul
agricol. ................................................................................................................. 320
9.1.2.5. Agricultura ecologică............................................................................... 323
9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului .......................... 324
9.1.4. Utilizarea durabilă a solului ........................................................................ 327
8
9.2. Industria .......................................................................................................... 328
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului........ 328
9.3. Energia ............................................................................................................ 331
9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ........................................... 331
9.3.2. Consum brut de energie ............................................................................ 333
9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative ......... 334
9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului........................ 335
9.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului..................... 335
9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2006 şi tendinţe generale în următorii

ani ........................................................................................................................ 336
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din

transporturi........................................................................................................... 344
9.4.3. Situaţia parcului auto ................................................................................. 345
9.5. Turismul .......................................................................................................... 346
9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ........................................ 351
9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ................................ 351
9.6.2. Poluări cu efect transfrontier ..................................................................... 354
9.7. Concluzii ......................................................................................................... 355
CAPITOLUL 10 – Instrumente ale politicii de mediu în România.......................... 356
10.1 Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului .......................................... 356
10.2. Cheltuielile şi resursele pentru protecţia mediului realizate de către agenţii

economici........................................................................................................... 357
10.3.Fondul pentru Mediu ..................................................................................... 359
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ................................................ 360
10.5. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PRAM............... 371
9
INTRODUCERE
În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite conform Directivei
Cadru UE. Această zonificare are, în mod evident, avantajul de a simplifica competenţa
administrativă. Regiunea Vest este a 5-a dintre ele.
Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia Banatului, provincie istorică
românească cu o dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte
provincii din ţară. Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul vechii Dacii cu capitala
la Sarmizegetuza, aflată în judeţul Hunedoara de astăzi.
Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din
teritoriul României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi
Timiş. Munucipiile capitale de judeţ sunt:
Arad pentru judeţul Arad,
Reşiţa pentru judeţul Caraş Severin
Deva pentru judeţul Hunedoara
Timişoara pentru judeţul Timiş.
Situaţia geografică a celor trei judeţe de frontieră (Arad, Caraş Severin şi Timiş)
furnizează Regiunii Vest un grad de deschidere determinant pentru viitorul său şi
constituie un avantaj major, iar prezenţa Dunării care formează frontiera cu Serbia,
întăreşte această dimensiune de „zonă de trecere, zonă de contacte”.
Pe baza Analizei socio-economice şi a analizei SWOT realizată cu ocazia elaborării
Strategiei de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, printre altele, situaţia generală a
Regiunii se poate aprecia astfel:
- este considerată o regiune „câştigătoare”, cu rezultate economice superioare
mediei naţionale, situându-se adesea pe locul doi după capitală;
- a beneficiat, de-a lungul timpului, de posibilitatea existenţei şi dezvoltării unei
diversităţi culturale, ce a generat apariţia unui puternic sentiment de identitate;
- a beneficiat de „efectul frontieră”, susţinut de o cooperare transfrontalieră
foarte dinamică.
Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre + Criş + Mureş + Tisa
(DKMT), care implică cele patru judeţe ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria şi
regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată in anul 1997 pe
baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor locale din
cadrul regiunilor componente. Protocolul semnat s-a dovedit a fi un suport puternic
pentru apariţia primelor instituţii frontaliere şi dezvoltarea unor relaţii cât mai intense
între administraţiile aflate de-o parte şi de alta a graniţelor.
La 1 iulie 2005 populaţia Regiunii Vest a fost de 1.930.458 locuitori (931.508
bărbaţi şi 998.950 femei), cu o densitate de 60,3% locuitori/km2. Numărul locuitorilor a
scăzut , în timp, astfel că în 1990 densitatea a fost de 68,7 locuitori/km2, iar in 2000 de
63,7 locuitori/km2. La nivelul judeţelor, densitatea cea mai mare se înregistrează în
judeţul Timis: 75,8 locuitori/km2. În total, pe raza Regiunii Vest, se află 12 municipii şi 42
oraşe. Există o singură aglomerare (conform cu OM nr.745/2002) – municipiul
Timişoara.
Pe teritoriul Regiunii Vest există două aeroporturi internaţionale civile: la
Timişoara şi Arad. Cel de la Timişoara este al doilea ca mărime din ţară şi este
considerat rezerva pentru aeroporturile din Bucureşti, Budapesta şi Belgrad, fiind şi cel
mai important aeroport din Euroregiunea DKMT. Totuşi, conform Directivei 2002/49/EC
implementată în România prin HG 321/2005, acest aeroport nu se poate defini ca
„aeroport mare”, pentru că nu are mai mult de 50000 de mişcări pe an (o mişcare
înseamnă o decolare sau o aterizare). Aeroportul din Arad asigură un trafic de 50
pasageri pe oră.
10
Capitolul 1. CADRUL NATURAL
1.1. Caracteristicile fizico-geografice
Regiunea este situată în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria şi

Serbia&Muntenegru, fiind formată din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi
Timiş. Extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, Caraş-Severin -
44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, Arad -
46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15'
longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara -
23º longitudine estică.
Suprafaţă Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentând 13,42% din suprafaţa
României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul
naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional),
judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul
Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.
1.1.1. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor

localitaţi.
Regiunea 5 Vest are un relief variat şi este distribuit în zone de câmpie, deal şi
munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul
Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile
muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf.
Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt:
- Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930 m;
- Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al
Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi
Vârful Piatra Aradului-1429 m;
- Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă
(Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m).
- Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului
- Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu,
- Culoarul Mureşului
- Dealurile Lipovei
- Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi
Regiunea muntoasă din judeţul Caraş-Severin este reprezentată prin Munţii
Banatului, extremităţile vestice ale Carpaţilor Meridionali (Munţii Ţarcu, Godeanu,
Cernei şi Mehedinţi şi cea sudică parte din Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi cu
vârfurile Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m).
- Munţii Ţarcu sunt delimitaţi de culoarul Timişului şi al Bistrei şi valea Râului Mare.
După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi :
- masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ;
- masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi
- masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m.
- Munţii Godeanu se întind şi pe teritoriul judeţului Gorj şi Mehedinţi. Doar latura estică
a lor se află în teritoriul judeţului. Cel mai înalt vârf aflat în Caraş-Severin este vârful
Gugu 2.291 m.
11
- Munţii Cernei, se află de asemenea, în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali,

fiind delimitată de depresiunea Mehadica, valea Haţegului, valea Cernei şi valea
Olanului. Înălţimea maximă este în vârful Dobrii 1.928 m.
- Munţii Mehedinţi sunt situaţi de-a lungul răului Cerna cu două vârfuri pe teritoriul
judeţului : Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m.
- Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei,
reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului.
- Munţii Aninei au înălţimea maximă în vârful Leordiş 1.160 m şi sunt cuprinşi între
valea Bârzavei la nord, cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, valea Poneasca şi
cursul superior al Bârzavei la est, dealurile Oraviţei şi depresiunea Lupacului la vest.
- în Munţii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, situată de-a
lungul unei fâşii ce se întinde din Reşiţa până la Dunăre. Numărul fenomenelor carstice
descoperite în aceast zonă este foarte mare, fiind în jur de 1500, dintre care peşteri,
avene, cursuri de apă şi lacuri subterane.
Relieful dominant al judeţului Hunedoara este cel montan, Munţii Retezat şi
Munţii Parâng având înălţimi mai mari de 2500 m. Masivele muntoase înalte şi mijlocii
din partea de sud, est şi sud-est aparţin Carpaţilor Meridionali, iar munţii mijlocii şi mici
din nord-vest şi nord aparţin Carpaţilor Occidentali. Între aceste masive se găsesc
depresiunile Petroşani, Brad, Ţara Haţegului şi culoarele depresionare Strei - Cerna
(Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam).
Din grupa Carpaţilor Meridionali, între limitele judeţului Hunedoara sunt cuprinşi: Munţii
Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petrii-2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja-
1870 m), Munţii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), Munţii Parîng (vf. Parângul Mare-2519
m), Munţii Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m).
Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin: Munţii Poiana Ruscă (vf. Padeş – 1378 m),
Munţii Zarand (Muntele Vulcan 1269 m, Munţii Metaliferi 1300m). Între aceste masive
se întâlnesc depresiuni ca: Petroşani (între munţii Vâlcan, Parâng şi Şureanu), Brad (în
Munţii Metaliferi), Ţara Haţegului (între munţii Retezat, Poiana Ruscă şi Şureanu) şi
culoarele depresionare Strei – Cerna, şi Mureşului (Deva - Zam).
Relieful judeţului Timiş dispune de o varietate de forme de relief: munţi, dealuri,
depresiuni, câmpii.
Munţi mai puţin înalţi sunt: Druja (Vf. Druja 958 m), Masivul Brăianu (Vf. Brăianu Mare),
Masivul Pleşa Jdioarei (623 m)
Dealurile cu înalţime între 200-400 m sunt: Frăgulii, Lăpugiului, Lugojului, Făgetului,
Lipovei, Sacoşului.
În partea centrală şi vestică se întind câmpiile: Gătaia, Vinga, câmpiile Arancăi şi
Timişului.
Tabelul 1.1.1. Altitudinea medie a principalelor localităţi din regiune
Judeţul Localitatea Altitudinea (m)

Arad 108
Brad 455
Chişineu Criş 351
Gurahonţ 515
Arad
Hălmagiu 650
Ineu 451
Lipova 130
Sebiş 431
12
Anina 645
Băile Herculane 1600
Bocşa 189
Caraş-Severin 201
Caraş-Severin
Moldova Nouă 200
Oţelul Roşu 500
Oraviţa 500
Reşiţa 260
Brad 250
Călan 230
Hunedoara Haţeg 310
Petrila 675
Simeria 200
Buziaş 128
Deta 89
Făget 159
Timiş
Jimbolia 82
Lugoj 125
Timişoara 90
1.1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale.
Reţelele hidrografice de suprafaţă, din Regiunea Vest, aparţin bazinelor:

Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de
Caraş-Severin) şi Jiului. Afluenţi importanţi sunt: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul
Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură, au apărut lacurile de
acumulare dintre care mai importante sunt: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna,
Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul
Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura
Râului.
Lacurile naturale din Regiunea Vest sunt situate în special în zonele montane ale
regiunii. Lacurile naturale sunt: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în
Munţii Aninei; Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare,
Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului,
Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş,
lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii
Şurianu.
Lacurile artificiale (Văliug, Breazova si Secu), au apărut în urma unei acţiuni
directe sau indirecte, în scopuri economice.
Lacurile antropice (cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Timişoara,
Deta ) sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în
următoarele categorii:
13
- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona bazinului Crişurilor, au luat

naştere datorită prezenţei unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la
Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din
zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei
freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape
subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
1.1.3. Temperatura ambientală.
Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene.

În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla
5 staţii meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006,
temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC,
valori mai ridicate decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC
(27/06/2006 la Arad), iar cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ).
În judeţul Caraş-Severin, cu clima continental moderată, temperatura medie
anuală a fost de 8,1 oC, temperatura maximă absolută a fost de 35,5 oC, iar temperatura
minima absolută de −23,7 oC.
Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe
submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest. Temperatura
medie multianuală a aerului variază între 6,8 °C la Petroşani şi 9,6 °C la Hunedoara.
Valorile înregistrate ale temperaturii aerului în cursul anului 2006 s-au încadrat în
limetele normale pentru acest tip de climat.
În judeţul Timiş predomină un climat temperat continental moderat cu influenţe
mediteranee şi oceanice. Temperatura medie anuală variază între 4-7 oC în zona
montană şi 10-11 °C în zona de câmpie.
Tabel 1.1.3.1. Temperaturile medii, maxime si minime anuale de la staţiile
meteorologice din Regiunea Vest
Temp. Temp. Temp.

Staţia medie maximă minimă
Judeţ
meteorologica anuală absolută absolută
(0C) (0C) (0C)
Arad 10,7 34,6 -15,8
Chişineu Criş 10,7 34,0 -17,1
Arad Gurahonţ 10,1 34,1 -22,2
Şiria 10,6 32,0 -16,2
Vărădia 9,8 34,0 -21,0
Caraş-Severin 8,1 35,5 -23,7
Deva 9,9 34,2 -20,3
Hunedoara
Ţebea 9,1 32,7 -23,4
Timiş Banloc 11,1 34,6 -15,2
14
Jimbolia 11,2 34,5 -15,1

Lugoj 11,0 34,2 -17,4
Sânnicolau Mare 11,1 34,6 -15,1
Timişoara 11,1 34,8 -15,2
1.1.4. Precipitaţii atmosferice.
In Regiunea Vest s-au înregistrat următoarele cantităţi de precipitaţii în anul

2006.
Tabel 1.1.4. Cantitatea de precipitaţii
Staţia meteorologică Cantitate totală de

Judeţ
precipitaţii – 2006 ( l / m2 )
Arad 582,7
Chişineu Criş 591,9
Arad Gurahonţ 845,3
Şiria 710,0
Vărădia 691,8
Băile Herculane 1021,3
Bozovici 751,8
Caransebeş 905,6
Cuntu 1202,0
Caraş-Severin Moldova Nouă 687,0
Oraviţa 910,4
Reşiţa 830,4
Semenic 1293,2
Vf. Ţarcu 1138,4
Deva 671,3
Hunedoara
Ţebea 731,6
Banloc 575
Jimbolia 459
Timiş Lugoj 638
Sannicolau Mare 470
Timişoara 509
Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale mult mai ridicate în judeţul
Caraş-Severin. Nivelul cel mai scazut al precipitaţiilor se poate remarca în judeţul Timiş.
Cantităţile de precipitaţii căzute au fost neuniform repartizate pe durata anului
calendaristic.
În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005
şi 2006 în toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2.
În judeţul Caraş-Severin, media anuală a precipitaţiilor este de 837,57 mm
cantitatea fiind mai mare în zonele montane.
Judeţul Hunedoara are o medie anuală de precipitaţii de 701,45 l/m2, iar în
zonele montane înalte s-a înregistrat o cantitate mai mare de precipitaţii.
15
1.2. Resurse naturale
1.2.1.Resurse naturale neregenerabile.
Datorită reliefului variat, regiunea posedă bogate şi diverse resurse naturale.

În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona
Munţilor Zărandului şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie,
minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:
- calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la
Moneasa,Căprioara, Galşa;
- granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş;
- andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa,
Tălagiu, Aciuţa;
- zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa;
- zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului
Alb şi ale Mureşului.
- zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă.
- izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona
Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele
minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor.
Resursele neregenerabile din judeţul Caraş-Severin sunt :
- cărbuni: huilă de cocs, huilă energetică, cărbune brun, lignit, şist bituminos, şist
cărbunos;
- minereuri: minereu de Fe, de Fe-Mn, de cupru, minereuri polimetalice
- roci utile: rocă cu talc, andezit şi granit pentru construcţii, granodiorit, calcar
industrial şi de construcţii, marnă, argilă comună, nisip şi pietriş.
În judeţul Hunedoara, resursele neregenerabile cele mai des exploatate sunt :
- cărbune brun – Ţebea, Brad;
- pirite – Deva, Boiţa-Haţeg;
- huilă – Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Uricani,
Lonea, Paroşeni, Bărbăteni, Livezeni, Dîlja);
- minereuri auro-argintifere – Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej;
- zăcăminte de fier – Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani – Căzăneşti;
- minereuri complexe neferoase – Munţii Metaliferi (Băiţa, Săcărâmb, Hondol,
Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscăi (Muncelul Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani,
Căzăneşti, Almaş Sălişte);
- calcar – Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti şi Baniţa;
- bauxită – Ohaba-Ponor ;
- travertin – Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc;
- talc – Lelese, Cerişor ;
- dolomită – Teliuc, Zlaşti ;
- bentonită – Gurasada, Dobra;
- gips – Călanu Mic ;
- nisipuri cuarţoase : Baru Mare şi Uricani ;
- marmură : Alun, Bunila ;
- andezite şi dacite : Deva, Băita, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului ;
- ape geotermale – Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi;
- ape minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia;
- dioxid de carbon – Ocolişu Mare.
Judeţul Timiş are următoarele resurse naturale: petrolul şi gazele naturale,
cărbuni, roci utile, substanţe nemetalifere (Luncani, Tomeşti). Zăcămintele de nisipuri
cuarţoase din zona Făgetului reprezintă o altă resursă importantă. Argilele comune,
16
utilizate ca materie primă, pentru fabricarea produselor ceramice, sunt larg răspândite in
zona de câmpie. Acestea, sunt exploatate la Jimbolia, Cărpiniş, Biled, Timişoara,
Şanoviţa-Lucareţ, Lugoj.
În zonele montană şi piemontană, există roci utile : bazalt (Şanoviţa-Lucareţ),
granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coşteiul de Sus), calcare şi calcare dolomitice
(Tomeşti, Luncani, Baloşeşti, Jdioara, Nădrag), zăcământ de marmură (Valea Topla, la
Luncani).
Importante acumulari de pietrişuri şi nisipuri, sunt prezente în albiile râurilor Timiş,
Bega, Mureş (parţial).
Hidrocarburi lichide şi gazoase, se află la Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi.
1.2.2. Resurse naturale regenerabile.
Bogăţiile naturale ale regiunii le reprezintă izvoarele termale şi minerale,

pădurile, biodiversitatea.
În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele
Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt
valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de
203.482 ha ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului.
Judeţul Caraş-Severin dispune de mai multe lacuri naturale şi artificiale cu
scopul alimentării oraşelor cu apă, precum şi producerea de energie electrică. Sunt
valorificate potenţialele balneare al apelor termale şi apei plate de la Băile Herculane.
Suprafaţa ocupată de păduri este de 42,27% din suprafaţa judeţului, adică 398.043 ha.
Bazinul hidrografic al Mureşului (cu afluenţii săi) contribuie la menţinerea rezervelor de
apă ale aglomerărilor umane. Sunt valorificate apele termale de la Geoagiu Băi.
În judeţul Timiş există mai multe staţiuni cu ape termominerale (Calacea,
Timişoara, Teremia Mare), ape termale (Felix, 1 Mai, Tinca, Buziaş) care sunt
importante pentru tratament, cure balneare şi agrement. În apropierea oraşului Făget,
se pot remarca resursele naturale regenerabile de păduri.
Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara o constituie bazinul Mureşului, în
partea centrala, cu afluenţii săi principali (Strei, Cerna şi Râu Mare).În partea de sud în
Retezat sunt prezente râurile Jiul de Est şi Vest, iar la nord Crişul Alb. Dintre lacuri, se
poate aminti: Bucura, Zănoaga, Tăul Mare şi Tăul Mic, Slăveiul, Stănişoara, In Parâng
se află lacurile: Deneş, Roşiile, Zăvoaiele, Gălcescu, Mândra, iar în Şureanu – Iezerul
Mare şi Iezerul Mic. Importante sunt şi lacurile Valea de Peşti şi Cinciş.
17
Capitolul 2. AERUL
2.1. Introducere
În România problematica protecţiei atmosferei este reglementată prin

următoarele acte normative:
- OUG nr.243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea 655/2001;

- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea valorilor limită şi a valorilor de
prag pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie
(PM10, PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul
ambiental;
- Ordinul MAPN nr.745/2002 care stabileşte criteriile de clasificare a zonelor şi
a aglomerărilor pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în Romania;
- HG nr.568/2001 care stabileşte cerinţele tehnice pentru limitarea emisiilor de
COV rezultate din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei
de la depozite către terminale modificată şi completată de HG nr.893/2005
- HG nr.699/2003 care stabileşte măsurile de reducere a emisiilor de COV
pentru anumite activităţi sau instalaţii, modificată prin HG nr.1902/2004;
- OU nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
- HG nr.541/2002 modificată şi completată cu HG 322/2005 privind stabilirea
unor măsuri de limitare a emisiilor anumitor poluanţi în aer, provenite de la
instalaţiile mari de ardere, modificată de HG 1502/2006
- HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
- STAS 12574/1987 “Aerul din zonele protejate”
- Legea nr.271/2003 de ratificare a Protocoalelor Convenţiei privind poluarea
transfrontalieră pe distanţe lungi.
- Legislaţia privind gazele cu efect de seră
Unele dintre acestea se referă numai la calitatea aerului, altele la protejarea mai
multor factori de mediu prin prisma Directivelor europene.
Un aer curat este o componentă esenţială a unei vieţi de înaltă calitate.
Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr.731/2004,
descrie situaţia până în prezent în ceea ce priveşte calitatea aerului în România,
precum şi măsurile pe care Guvernul le-a pregătit în vederea îmbunătăţirii protecţiei
atmosferei şi a calităţii aerului ambiental până în anul 2013. Strategia este structurată
pentru două perioade de timp:
Ø • 2004 – 2006: perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană;
Ø • 2007 – 2013: perioada în care România este deja stat membru al UE.
Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele:
1. menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de
calitate;
2. îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu
se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de
calitate;
3. adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor
negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier;
4. îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la
care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.
18
2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2,

NOx, NH3)
Acidifierea este fenomenul ce apare ca urmare a faptului că anumiţi poluanţi

atmosferici sunt transformaţi în substanţe acide, conducând la modificarea pH-lui
aerului atmosferic, a precipitaţiilor , a solului. Aceşti poluanţi sunt: oxizii de azot, dioxidul
de sulf şi amoniacul. Produşii acestor reacţii au efecte dăunătoare asupra sănătăţii
umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole. Pe lângă aceasta,
oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea
fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic.
Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe
distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic
adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999, a fost ratificat de ţara noastră prin elaborarea Legii
nr.271/23.06.2003. Recent a fost emisă HG nr.1879/21.12.2006 pentru aprobarea
Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi organici volatili şi amoniac, privind plafoanele de emisie a acestor poluanţi care
transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de
emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici.
Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie
la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu ( anul 2010) şi
lung (anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi
de respectare a încărcărilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a
populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea
atmosferică. Pentru România plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010
sunt cele prevăzute în protocolul Convenţiei din 1979, mai sus amintite.
Calculul cantităţilor de poluanţi emise s-a realizat cu ajutorul programului de baze
de date CORINVENT 2006, de către fiecare A.P.M. în parte.
2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)
Dioxidul de sulf provine, în mod principal, din sectorul energetic (72%). Alături de
arderile combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile,
(judeţele Caras Severin şi Hunedoara) industria alimentară, etc, contribuie la poluarea
atmosferei cu SO2. O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaţiile mici de
ardere din zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare
se adaugă arderile din industria de prelucrare. Nivelul de emisie stabilit pentru anul
2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, comparativ cu anul 1990,
considerat ca an de referinţă.
Din totalul emisiilor pe regiune, 54% provin din judeţul Hunedoara şi 25% din
Caraş Severin, unde este concentrată industrie metalurgică şi de prelucrare, pe lângă
cea energetică.
Tab.2.2.1.1. Emisii anuale de SO2 (t/an)
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 9689 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11667
Caras
20500 20400 20076 19400 19972 19857 19832 19518
Severin
Hunedoara 62800 403300 154400 79900 54100 43400 41600
19
Timiş 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900

Regiune
109936 447932 194756 118354 91239 78398 76755
Vest
Evolutia emisiilor de SO2
450000
400000
350000
300000
Emisii SO2 t/an
250000
Emisii SO2
200000
150000
100000
50000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 2.2.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2
Pe baza calculelor efectuate cu modelul CORINVENT, după realizarea

inventarului de emisii pe anul 2006, s-au centralizat datele respective la nivelul
regiunii. Activităţile sunt clasificate pe grupe pe baza codurilor SNAP.
Tab.2.2.1.2. Emisii totale de SO2 in regiunea Vest (t/2006)
Grupa Activitate SO2

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 55325,19794
GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 14754,18662
GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 891,9771981
GRUPA 4 Procese de producţie 2075,272138
GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale
GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse
GRUPA 7 Transport rutier 3593,802578
GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 113,8218503
GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,67206541
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.
GRUPA11 Alte surse
Total 76754,93039
20
Contributia judetelor la emisiile de SO2 - 2006
TM 6
AR 15
CS 25
HD 54
Fig. 2.2.1.2.. Contribuţia judeţelor la emisiile de SO2 - 2006 (%)
2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile

energetice, industriile de transformare şi traficul rutier. Pentru anul 2006, la nivelul
regiunii principala contribuţie o are judeţul Hunedoara cu 53,8%. Nivelul de emisie
stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de oxizi de azot cu 20%,
comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.
Tab.2.2.2.1. Emisii anuale de NOx (t/an)
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 3476 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806
Caras
5945 5984 3275 3756 4336 3884 3951 3353
Severin
Hunedoara 707300 488300 151400 91000 14800 14800 14200
Timiş 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967
21
Regiune
725297 500770 163015 104141 30077 24910 26326
Vest
Evolutia emisiilor de NO2
800000
700000
600000
emisii NO2, t/an
500000
400000 Emisii NO2
300000
200000
100000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 2.2.2.1. Evoluţia emisiilor de NOx
Tab.2.2.2.2. Emisii totale de NOx in regiunea Vest (t/2006)
Grupa Activitate NOx

Extracţia si distrib. combustib.fosili si a
GRUPA 5
energ. geotermale 14,16546889
GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 4,6242
Agricultură şi silvicultură, modificarea
GRUPA10
suprafeţelor împăd.
GRUPA 11 Altele
Total 26325,89507
2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)
Judeţele Arad, Caraş Severin şi Timiş au aproximativ acelaşi nivel al emisiilor în

2006 (30% din totalul emisiilor pe regiune). Principala sursă de poluare cu amoniac o
constituie agricultura. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a
emisiilor de amoniac cu 30% comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990,
considerat ca an de referinţă.
22
Tab.2.2.3.1. Emisii anuale de NH3 (t/an)
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 4953 4625 5055 5261
Caras
3920 3042 3712 3789 5236 5951 5805 5349
Severin
Hunedoara 593000 661400 3400 500 900 1000 801
Timiş 6270 5020 4864 4834 9295 5179 5238
Regiune Vest 15523 20771 17039 16659
Evolutia emiisiilor de NH3
25000
20000
emisii NH3 , t/an
15000
Emisii NH3
10000
5000
0
2003 2004 2005 2006
Fig. 2.2.3.1. Evoluţia emisiilor de NH3
Tab.2.2.3.2. Emisii totale de NH3 în regiunea Vest (t/2006)
Grupa Activitate NH3

GRUPA 4 Procese de producţie
GRUPA 7 Transport rutier
GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 14865,80204
GRUPA 11 Alte surse
Total 16658,86652
23
Contributia judetelor la emisiile de NH3 in anul 2006
AR 31.6%
TM 31.5%
CS 32.1%
HD 4.8%
Fig 2.2.3.2.. Contribuţia judeţelor la emisiile de NH3 - 2006
2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici
De prezenţa compuşilor organici volatili nemetanici este strâns legată de

creşterea nedorită a nivelului de ozon troposferic, dăunător pentru sănătatea umană şi
vegetaţie. Aceştia constituie, alături de NOx, substanţe precursoare ale ozonului la
nivelul solului. Sursele principale ale emisiilor de compuşi organici volatili o constituie
utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, care trebuie să respecte
reglementările HG nr.699/2003 şi introducerea pe piaţă a benzinei şi motorinei,
depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de benzină.
Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 presupune o reducere a emisiilor de
compuşi organici volatili cu 15% faţă de nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat
ca an de referinţă.
Tab.2.3.1. Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 3793 12380 5137 3471 14974 14419 7804 8157
Caras
8230 9450 8450 7880 7440 13720 23620 23690
Severin
Hunedoara 7000 5200 5100 10110
Timiş 30200 1450 1416 4032 2076 2509 3906
Regiune Vest 33446 35415 39033 45863
24
Evolutia emisiilor totale COV nemetanici in Regiunea Vest
35000
30000
emisii COVnemetanici, t/an
25000
AR
20000
CS
15000 HD
TM
10000
5000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 2.3.1. Evoluţia emisiilor de COV nemetanici
Tab.2.3.2. Emisii totale de COV nemetanici în regiunea Vest (t/2006)
Grupa Activitate COVNM

GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 7188,168377
GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 12328,24263
GRUPA 11 Alte surse 10193,70992
Total 45863,96882
25
Contributia activitatilor la emisiile de COV nemetanici
Grupa 1 Grupa 2
Grrupa 11 Grupa 3
Grupa 9 Grupa 4
Grupa 5
Grupa 8
Grupa 7
Grupa 6
Fig 2.3.2. Contribuţia activităţilor la emisiile de COV nemetanici în Regiunea Vest
2.4. Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)
Prezenţa particulelor în aer este legată de activitatea umană – majoritatea

provenind din combustia materialelor fosile, transportul rutier, incinerări şi alte activităţi
industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât efectul de alterare a
funcţiilor respiratorii este mai puternic. În plus, conţinutul de metale grele din pulberi
adaugă acestui efect şi pe cel cancerigen şi mutagen.
Reţeaua de prelevare a pulberilor în suspensie este formată din 23 puncte de
prelevare la nivelul întregii regiuni , în care este folosită procedura din STAS 12574/87.
Majoritatea, 70%, se află pe teritoriul judeţului Hunedoara.Cea mai mare valoare care s-a
înregistrat este de 0,356 mg/m3 (237,33%faţă de CMA), la Timişoara, la staţia de tip
industrial amplasată în zona industrială Calea Stan Vidrighin.
În doua puncte, în municipiile Reşiţa şi Timişoara, se prelevă fracţiunea PM10, pe
baza metodologiei din Ord.592/2002. Se efectuează prelevări de 24 de ore. S-au prelevat
un număr de 5587 probe pulberi în suspensie, din care 7,8% au depăşit concentraţia
maximă admisă comform STAS 12574/87, maxima fiind de 0,356 mg/m3 (237,33% faţă de
CMA), măsurată la Timişoara la staţia amplasată în zona industrială. Din cele 703 probe de
PM10, 138 (19,6%) au depăşit valoarea limită din Ord.592/2002. Maxima s-a înregistrat la
Timişoara, având valoarea de 252,52µg/m3 ce reprezintă 432,92% faţă de VL zilnică .
O altă categorie de pulberi, cu diametrul mai mare decât pulberile în suspensie şi
PM10, a căror comcentraţie este urmarită conform STAS 12574/87, este cea a pulberilor
sedimentabile. În tabelul 2.6.1. există date referitoare la numărul punctelor şi a modului de
prelevare a acestora. Maxima anuală a fost înregistrată în judeţul Timiş, la Şag – 69,97
g/m2/lună, ceea ce reprezintă 411,59% faţă de CMA. Frecvenţa depăşirilor în acest punct
de prelevare a fost de 33,3%. Cauza acestei situaţii o constituie apropierea de halda de
cenuşă - SC Colterm SA Utvin, obiectiv IPPC, care are autoizaţie integrată de mediu
eliberată în 2007.
În tabelul 2.4.1 sunt valoruile emisiilor din 2006 ale acestui poluant.
26
Tab. 2.4.1. Emisii de pulberi în regiunea Vest
Grupa Activitate TSP PM10

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 12278,63973 19,28910644
GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4506,175528 1,564303546
GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 2833,952731 0,3292
Extracţia si distribuţia combustib.
GRUPA 5
fosili si a energiei geotermale
Utilizarea solvenţilor si a altor
GRUPA 6
produse
GRUPA10 suprafeţelor împădurite
Grupa 11 Alte surse
Total 23610,64506 21,18260999
52% din întreaga cantitate emisă în 2006 provine din arderi şi industriile de
transformare (grupa 1).
Contributia activitatilor la emisiile TSP in 2006
Grupa 3
12
Grupa 2
19.08 Grupa 4
Grupa 8
14.12
0.06
Grupa 9
0.01
Grupa 7
2.73
Grupa 1
52
Fig. 2.4.1. Contribuţia activităţilor la emisiile de NH3 (%)
27
2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici

persistenţi (POPs)
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)
Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi, care sunt
stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc şi compuşii lor. Printre acestea, plumbul,
cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice. Până în prezent, doar plumbul a făcut obiectul
unei supravegheri, urmărindu-se încadrarea concentraţiilor determinate în anumite
limite. Emisiile de plumb ar trebui să scadă pe măsura folosirii pe scară tot mai largă a
benzinei fără plumb. In anul 2006 el a provenit în proporţie de 76,3% din arderile în
industria de prelucrare. Cadmiul şi mercurul provin, mai ales, de la industria de
prelucrare : Cd în proporţie de 62,3%, iar Hg :42,6,% în 2006.
Tab. 2.5.1.1. Emisiile totale de metale grele în regiunea Vest (kg/an)-2006
Grupa Activitate Mercur Cadmiu Plumb

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 72,51177876 1,5704 15,865785
GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 259,7158626 259,5490701 327,243451
GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 247,392893 137,7354611 6137,966533
GRUPA 4 Procese de producţie 0,2098252 4,1926812 1048,129054
GRUPA 5
GRUPA 6
produse
GRUPA 7 Transport rutier 3,050372 407,9396079
GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 29,692989 10,275289 109,044705
Grupa 11 Alte surse
Total 609,5233486 416,4020482 8046,189136
Tab.2.5.1.2 Evoluţia emisiilor de metale grele, t/an
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 35,48 35,51 0,18 0,19
Caras
10,03 11,03 20,12 10,45 12,64 18,40 12,39 4,71
Severin
Hunedoara 3,62 8,36 7,27 3,69
Timiş 0,54 0,15 0,42 0,11 0,26 0,12 0,46
Regiune Vest 51,85 62,53 19,96 9,05
28
2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)
Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt substanţe organice care prezintă

caracteristici toxice, sunt persistente, au capacitatea de bioacumulare. Ele pot fi
transportate pe calea aerului dincolo de frontiere, la distanţe lungi şi sint depuse. Pot
avea efecte negative importante asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, aproape
sau departe de sursele lor. Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice
(PAH), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina.
Dioxina a provenit mai ales din arderile în industria de prelucrare - 94% .Unica
sursa de PCB, în regiunea Vest o reprezintă activitatea de tratare şi depozitare a
deşeurilor, iar PAH–rile sunt emise de surse mobile şi utilaje : în 2005 în proporţie de
81,2% , în proporţie de 89,7%, în 2004 şi de 44% în 2006.
Tab. 2.5.2.1. Emisiile totale de POP în regiunea Vest -2006
Grupa Activitate HAP(Mg) PCB (kg) Dioxina

(g)
GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf.
GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale
GRUPA 4 Procese de producţie 0,005324883 2,09624
GRUPA 5
GRUPA 6
produse
GRUPA 7 Transport rutier
GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,007316002 0,070688619
Grupa 11 Alte surse
Total 0,0095265 0,007316002 35,74128392
Tab.2.5.2.2. Evoluţia emisiilor de POP , kg/an
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 4,513
Caras
17,300 18,200 16,10 16,460 11,110 1,380 4,510 2,781
Severin
Hunedoara 0,446 0,020 0,001 2,238
Timiş 0,246 1,734 1,146 1,075 0,879 0,024
Regiune Vest 16,346 18,194 12,702 2,475 5,390 9,556
Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanţe lungi referitor la POP şi metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 a fost
ratificat de ţara noastră prin elaborarea Legii nr.271 din 23 iunie 2003. Anul de referinţă
29
pentru reducerea emisiilor anuale totale în atmosferă de POP şi metale grele , ce fac
obiectul protocolului mai sus menţionat, este anul 1989.
2.6. Calitatea aerului ambiental
În anul 2006, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a fost formată din

următoarele staţii şi puncte de prelevare:
Tab.2.6.a Puncte de prelevare poluanţi gazoşi
Număr staţii Număr puncte prelevare pulberi

Judeţul prelevare probe sedimentabile
pentru poluanti
gazosi
Arad 4 ( Arad) 11 (7 - Arad, 4 - iudet)
Caras Severin 4 ( Resita) 13 (3 - Resita, 3 - Caransebes, 3 - Moldova
Noua, 4 - alte centre urbane)
Hunedoara 17: ian.-mai 64 – frecventa lunara (11 – Deva, 15 –
18:iunie-dec. Hunedoara, 7 – Calan, 7 – Valea Jiului,13-
(Deva, Chiscadaga, 11 – alte centre industriale)
Chiscadaga, 12-frecventa saptamanala (4 - Chiscadaga,
Hunedoara, 2 – Hunedoara,, 2 – Valea jiului, 4 – alte
Calan, Valea centre industriale)
Jiului)
Timis 3 (Timisoara) 27 (10 – Timisoara, 17 - judet)
Regiunea 118 – frecventa lunara
28
Vest 12 – frecventa saptamanala
Tab.2.6.b. Analize efectuate în 2006
Nr.
probe
STAS ce Minima
Nr. Maxima
Nr. 12574 dep. masurat
Indicat. UM total masurata Obs.
crt. sau CMA/ a
probe mg/mc
Ord. VL/pr mg/mc
592 aguri
♦
1. NO2 mg/mc STAS 2686 0 0,001- 0,100-HD
12574 TM,HD,
CS
2. SO2 mg/mc “ 2532 0 0-HD 0,019-HD
3. NH3 mg/mc 2139 0 0,001- 0,058-TM
“
HD
4. fenol mg/mc “ 13 0 0 0,001-HD
5. NOx µg/mc Ord.592
3991(p 0 0,0-TM 257,8-TM
robe
30
orare)
6. SO2 µg/mc “ 3222 0 0,0-TM 104,7-TM
(probe
orare)
7. CO mg/mc 3447 0 0,0 5,8
(probe numa
“
8 ore) i în
TM
8. O3 µg/mc 8179 0 0,096- 192,6-TM În
(probe TM AR,
“
orare) CS,
TM
9. Pulberi in mg/mc STAS 2747 291 0,002- 0,356-TM
suspensie 12574 HD
10. PM10 µg/mc Ord.592 357 90 7,4-CS 252,52- In CS
TM şi TM
11. Pulberi g/mp/ STAS 639 48 1,06-TM 69,97-TM
sedimenta luna 12574
bile
În regiunea Vest funcţionează: 6 staţii de fond urban, 14 staţii industriale, 3 staţii

de trafic şi 1 staţie de trafic/industrială. Date despre analizele efectuate în aceste staţii
sunt redate în tabelul 2.6.c.
31
Tab.2.6.c. Situaţia centralizată a monitorizării calităţii aerului regiunea Vest
J Oraş Tipul Tip Nr. Concentraţia Obser-
u staţiei poluant deter- Frecvenţa vaţii
d (număr minări depăşirii
e de %
ţ staţii) Medie Medie Max. Max. 8 VL CMA Val.
anuala zilnică zilnica ore ţintă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
AR Arad, Fond NO x 258 0,0084

APM urban SO2 258 0,00029
O3 8760 76,90
Pulb.sed. 12 4,09
Arad, Industri NO x 258 0,00989
Astra ală SO2 258 0,00054
Vagoan Pulb.sus 258 0,1519 64,7
e p. 3
Arad, Trafic/in NO x 216 0,01019 Fără lunile
Uz.Elec d. ian. Şi
trică febr.
SO2 216 0,00031 Idem
Pulb.sus 258 0,1467 41,1
p.
Pulb.sed. 12 13,52 25,0
Arad, Trafic NO x 258 0,01037
str.Şag SO2 258 0,00084
una Pulb.sus 258 0,1492 50,0
p.
Pulb.sed. 12 4,63
Arad, Trafic Pulb.sed. 12 7,49
Grădişt
e
Arad, Industri Pulb.sed. 12 5,33

Zona ală
UTA
Arad,Ar Trafic/in Pulb.sed. 12 7,60
adul d.
Nou
Arad, Ind. Pulb.sed. 12 4,95
Roşiori
Nădlac Trafic Pulb.sed. 12 3,97
Pecica Trafic Pulb.sed. 12 3,06
Lipova Trafic Pulb.sed. 12 4,52
Sânlea Trafic Pulb.sed. 12 4,13
ni
CS Reşiţa, Fond NO2 355 0,0146
APM urban NH3 355 0,0314
SO2 280 0,0082 Ord.592
O3 312 0,0808 Ord.592
PM10 355 0,0389 9,57 Ord.592
Pulb.sed. 12 12,2033
♦
Reşiţa, Industri NO2 331 0,0155
CSR al NH3 331 0,0358
SO2 331 0,0064
Pulb.sus 331 0,1047 2,11
p.
Reşiţa, Industri NO2 346 0,0128
UCMR al NH3 344 0,0298
SO2 346 0,0051
Pulb.sus 346 0,1190 7,51
p.
Reşiţa, Trafic NO2 355 0,0167
CR NH3 355 0,0283
33
SO2 355 0,0059

Pulb.sus 355 0,1410 20,2
p. 8
Reşiţa, Trafic Pulb.sed. 12 19,92♦ 58,3
Tipogra 3
fie
Reşiţa, Trafic Pulb.sed. 12 13,07♦
Micro III
B.Hercu Trafic Pulb.sed. 2 7,0171
lane, ♦
Aquater
m
B.Hecul Fond Pulb.sed. 14 7,7824
ane, urban ♦
Statie
Hidrolo
gică
Bocşa, Trafic Pulb.sed. 11 10,6895
Uzina ♦
Bocşa, Industri Pulb.sed. 11 7,0769
Avicola ală ♦
Anina,C Industri Pulb.sed. 19 10,0780
aras ală ♦
Forest
Anina, Trafic Pulb.sed. 1 6,000♦
Primari
e
Oraviţa, Fond Pulb.sed. 11 7,9999
Meteo urban ♦
Oraviţa, Industri Pulb.sed. 12 7,0043
Minieră ală ♦
34
Caran- Fond Pulb.sed. 7 11,4554

sebeş, urban ♦
Pct.1
Caran Industri Pulb.sed. 24 14,9170
sebeş, ală ♦
Mobiro
m1
Ruşchi Industri Pulb.sed. 11 24,0288 18,1
ţa,Pct.1 ală ♦ 8
C.Daico Industri Pulb.sed. 12 12,7917
viciu, ală ♦
Pct.1
Oţelu Industri Pulb.sed. 24 57,1071 33,3
Roşu,S ală ♦
PCO
Moldo Industri Pulb.sed. 36 9,1240
va ală
Nouă,
Moldov
a
Veche
HD Deva,A Fond NO2 313 0,00551
PM urban SO2 312 0,00103
Pulb. 336 0,06668 14
susp.
Pulb.sed. 10 5,365
Deva, Fond NO2 182 0,00393
Meteo urban SO2 182 0,00025
Pulb. 182 0,04134
susp.
Pulb.sed. 8 4,3900
Deva, Trafic NO2 234 0,00446
St.IRE SO2 234 0,00047
35
Pulb. 234 0,4590

susp.
Pulb.sed. 11 5,6245
Deva, Fond NO2 99 0,00814
Spital urban
SO2 99 0,00139
Pulb. 113 0,4670
susp.
NH3 96 0,00479
Deva, Indistria NO2 115 0,00278
CTE lă
Mintia SO2 115 0,00009
Pulb. 156 0,03840
susp.
Deva Pulb.sed. 58 6,0766
Hunedo Industri NO2 183 0,00722
ara, ală
St.epur. SO2 183 0,00108
buituri Pulb. 152 0,04824
susp.
Pulb.sed. 11 9,82909
fenol 56 0,00021
ara,lab. ală SO2 175 0,00049
APM Pulb. 176 0,02662
susp.
Pulb.sed. 10 5,49600
NH3 175 0,00368
ara, ală
spital
SO2 183 0,00103
36
Pulb. 186 0,04017

susp.
Pulb.sed. 9 6,3000
NH3 182 0,00577
Hune Industri Pulb.sed. 76 11,499 15,0
doara ală
Industri Pulb. 155 0,03745
ală susp.
Petroşa Industri NO2 415 0,0080
ni ală
SO2 415 0,00719
Pulb. 644 0,0900
susp.
Pulb.sed. 76 8,9699
Brad Industri Pulb.sed. 47 6,5359
ală
Pulb. 232 0,05408
Susp.
Calan Industri NO2 180 0,00324
ală
SO2 180 0,0001
Pulb. 166 0,03893
Susp.
Pulb.sed. 56 4,9271
Orăstie Fond Pulb.sed. 10 5,7340
urban
Baru Industri Pulb. 154 0,02764
Mare ală susp.
Pulb.sed. 37 8,35
Chişcă Industri NO2 296 0,00442
daga ală
SO2 296 0,00045
37
Pulb. 455 0,04595

Susp.
Pulb.sed. 134 10,122 5,2
TM Timişoa Fond SO2 7446 84,3 0,0 Ord.592
ra, APM urban NO2 5484 21,43 0,0 Ord.592
O3 7841 178,83 1,06 Ord.592
CO 7039 2,75 0,0
PM10 355 56,34 252,52 - 39,1 - - Frecvenţa
5 depăşirii
se referă
la valorile
medii
zilnice
Timişoa Industri SO2 179 0,0024
ra, ală
Cal.S.Vi NO2 168 0,0092
drighin
Pulb. 197 0,087 14,7 114,67%
susp. 2 din CMA
anuală
SO2 168 0,0015
NO2 170 0,0083
Timişoa Industri SO2 168 0,0015

ra, ală NO2 170 0,0083
Cal.Şag
ului
Timişoa Pulb.sed. 311 37,39♦ 8,04
ra
Jud. Pulb.sed. 201 41,87♦ 9,5
Timiş
38
Unităţi de măsură: mg/m3 la NOx, SO2, pulberi în suspensie, dacă determinarea a fost
efectuată cf. STAS 12574/87
Şi CO cf.Ord.592/2002
: µg/m3 la O3, PM10 , SO2. NO2, dacă determinarea a fost efectuată
cf. Ord.592/2002
g/m2/lună la pulberi sedimentabile, cf.STAS 12574/87
♦ valoare maximă lunară
2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, s-a efectuat în anul

2006, astfel:
- prin monitorizare continuă, cu analizoare automate (APM CS şi TM), conform
cu Ord.592/2002
- prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS
12574/1987.
Pe parcursul anului trecut nu s-au înregistrat depăşiri ale valorior limită (Ord.592)
sau ale concentraţiei maxime admisibile (STAS 12574).
În tabelul 2.6.1 este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale ale probelor
de 24 de ore, de SO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.
Tab.2.6.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2, mg/m3
AR CS HD TM
1996 0,004 0,0043 0,0110
1997 0,003 0,0047 0,0106
1998 0,003 0,0056 0,0073
1999 0,0012 0,0028 0,0038 0,0093
2000 0,0014 0,0038 0,0034 0,0086
2001 0,0003 0,0033 0,0018 0,0076
2002 0,0001 0,0036 0,0021 0,0036
2003 0,0001 0,0069 0,0024 0,0023
2004 0,0003 0,0082 0,0020 0,0046
2005 0,0010 0,0070 0,0020 0,0023
2006 0,0005 0,0063 0,0018 0,0030
39
0,01
0,009
0,008
0,007
0,006
conc.
0,005
mg/m3 AR
0,004
0,003 CS
0,002 HD
0,001 TM
0
1999 2001 2003 2005
Fig. 2.6.1. Evolutia concentratiilor de
SO2, mg/m3 (medii anuale)
Se constată cu uşurinţă faptul că nivelul concentraţiilor de dioxid de sulf scade cu

trecerea timpului, odată cu schimbările care se petrec în structura şi ponderea ramurilor
economice. Folosirea tot mai redusă a combustibililor fosili de calitate inferioară este, de
asemenea, reflectată de datele din tabelul de mai sus.
2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat în anul

2006, astfel:
- prin monitorizare continuă, cu analizoare automate (APM CS şi TM), conform
cu Ord.592/2002
- prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS
12574/1987.
Pe parcursul anului trecut nu s-au înregistrat depăşiri ale valorior limită (Ord.592).
Concentraţia maximă admisibilă (STAS 12574) de 0,1 mg/m3 a fost atinsă, la Deva,
staţia de la spital, str. 22 Decembrie nr.193 .
În tabelul 2.6.2 este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale ale probelor
de 24 ore, de NO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.
Tab.2.6.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2, mg/m3
AR CS HD TM
1996 0,009 0,0071 0,006
1997 0,010 0,0089 0,010
1998 0,011 0,0102 0,005
1999 0,0152 0,0107 0,0104 0,005
2000 0,0133 0,0122 0,0082 0,006
2001 0,0097 0,0134 0,0071 0,006
2002 0,0075 0,0189 0,0093 0,004
2003 0,0073 0,0158 0,0060 0,003
40
2004 0,0076 0,0126 0,0058 0,002

2005 0,0109 0,0140 0,0056 0,004
2006 0,0097 0,0151 0,0056 0,005
Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2
0.035
0.03
c oncentratii medii anuale, mg/m3
0.025
AR
0.02
CS
0.015 HD
0.01 TM
0.005
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 2.6.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2
2.6.3. Concentraţii ale amoniacului
Măsurători ale concentraţiei de amoniac se efectuează în mod curent în judeţele

Caraş Severin şi Hunedoara, în conformitate cu STAS 12574/1987. concentraţia
maximă admisibilă, de 0,1 mg/m3, nu a fost depăşită.
În judeţul CS acesta se măsoară la toate cele 4 staţii din Reşiţa, media anuală pe
judeţ fiind de 0,0313 mg/m3. Media maximă lunară a fost calculată pentru luna
februarie, la staţia CSR Reşiţa: 0,0458 mg/m3.
În judeţul Hunedoara, se fac măsurători în 2 puncte la Hunedoara şi într-un punct
la Deva. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0,031 mg/m3.
Laboratoarele din cadrul APM Arad şi APM Timiş au efectuat determinări ale
amoniacului în perioada 16 – 19 noiembrie 2006, după semnalarea unui posibil
eveniment de poluare a aerului provocat de Combinatul Petrochimic din Pancevo,
Serbia. Au fost efectuate măsurători de scurtă durată (30 minute), timp de 24 de ore. Nu
s-au înregistrat depăşiri ale CMA pentru media de scurtă durată, din STAS 12574/87.
Tab.2.6.3. Evoluţia concentraţiilor de NH3, mg/m3
CS HD
1996 0,048 0,038
1997 0,041 0,032
1998 0,037 0,028
1999 0,043 0,025
41
2000 0,048 0,023

2001 0,036 0,017
2002 0,040 0,020
2003 0,039 0,008
2004 0,035 0,004
2005 0,037 0,004
2006 0,031 0,005
2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul troposferic nu este emis ca atare, ci ia naştere în urma unor reacţii

fotochimice care au loc între anumiţi poluaţi emişi în atmosferă (precursori) şi oxigenul
din aer. Dintre precursori cel mai frecvent este luată în discuţie existenţa oxizilor de
azot. În atmosferă NO2 se decompune şi unul dintre produşii de reacţie reacţionează
cu oxigenul din aer , rezultând ozonul. Aceste reacţii sunt catalizate de componenta
ultravioletă din radiaţia solară. Rezultă de aici că poluarea cu dioxid de azot este
dăunătoare din două puncte de vedere: cel al NO2 şi al producerii O3.
Ozonul este o substanţă foarte reactivă, puternic oxidantă, agresivă pentru
organismele vii. Dăunează sănătăţii umane pentru că provoacă afecţiuni ale aparatului
respirator şi ale ochilor. De asemenea, a fost dovedit efectul negativ al acestuia asupra
culturilor agricole.
În regiunea Vest, monitorizarea continuă a ozonului se realizează în judeţele
Arad, Caras Severin şi Timiş, cu analizoare tip APOA – 360, produse de firma Horiba.
Monitorizarea se face în conformitate cu Ord.592/2002.
În judeţul Arad nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare sau ale
valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane pentru 2010.
În judeţul Caras Severin, din 312 probe medii pe 8 ore , 25 (8,01%) au depăşit
valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, marea majoritate în luna mai. Maxima a
fost de 158,03 µg/m3 şi a fost înregistrată în data de 05.05.2006.
În judeţul Timiş s-au înregistrat 83 depăşiri ale valorii ţintă pentru 2010 pentru
protecţia sănătăţii umane, cele mai multe – 48,1% - în luna iulie, când s-a înregistrat şi
valoarea maximă a mediilor pe 8 ore, 178,83 µg/m3 (149% faţă de valoarea ţintă).
Situaţia ozonului, interpretată prin prisma concentraţiilor medii orare, în judeţul Timiş,
este următoarea: cea mai mare concentraţie medie orară a fost de 192,6 µg/m3 şi s-a
înregistratîn data de 29 iulie 2006, în intervalul orar 12:00 – 13:00. Această valoare
reprezintă 107,0% din valoarea pragului de informare şi 80,25% din valoarea pragului
de alertă. Pe parcursul întregului an aceste praguri au fost depăşite doar în 2 zile: 29
iulie şi 1 august, prin 6 medii orare.
2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele
Acestea se determină din praful care se colectează pe filtrele folosite la

determinarea pulberilor în suspensie (cf.STAS 12574/87) sau a PM10
(cf.Ord.592/2002). În prezent din categoria metalelor grele se fac analize ale
conţinutului de plumb, conform Ordinului 592/2002.
În laboratoarele aparţinând de A.P.M. Arad şi A.P.M. Caraş Severin nu s-au
efectuat determinări ale plumbului, din cauza faptului ca nu există în dotare
spectrofotometru de absorbţie atomică necesar în derularea analizei conform cu
Ord.592.
42
La A.P.M. Hunedoara, plumbul a fost analizat în conformitate cu STAS 12574/87.

S-au înregistrat 10 depăşiri ale CMA în anul 2006, valoarea cea mai mare fiind de
0,0081 mg/m3, în data de11.04.2006, la proba prelevată în punctul amplasat la
I.R.E.Deva.
A.P.M. Timiş a efectuat analize de plumb respectând prevederile din
Ord.592/2002. Probele de pulberi PM10 mineralizate, care au fost prelevate în zona
centrală a municipiului Timişoara, au fost analizate în laboratorul ce aparţine de
catedra de Chimie a Mediului din cadrul Facultăţii de Chimie Industrială Timişoara.
Valoarea medie anuală a concentraţiei de plumb s-a situat mult sub valoarea limită din
Ord.592/2002: 0,0302 µg/m3 faţă de 0,666 µg/m3 – valoarea limită pentru anul 2006,
reprezentând 4,5 % din aceasta. Comparativ, valoarea anului 2005 a reprezentat 5,9%
din valoarea limită a anului respectiv. Se constată o diminuare a poluării cu plumb a
aerului ambiental, în Timişoara.
2.6.6. Calitatea aerului ambiental – monoxidul de carbon
În anul 2006, CO a fost analizat numai în judeţul Timiş. S-a utilizat un analizor
automat CO 11M, produs al firmei Environnement, care a fost amplasat la staţia fond
urban, în centrul municipiului Timişoara, fiind urmată procedura din Ord.592/2002.
Valoarea maximă a mediilor de 8 ore a fost înregistrată în data de 31.12.2006,
intervalul orar 16:00 – 24:00. Aceasta a fost 2,75 mg/m3, ceea ce reprezintă 22,9% din
VL (valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore) .
2.6.7. Calitatea aerului ambiental – calitatea precipitaţiilor
Reţeaua de monitorizare a calităţii precipitaţiilor este formată din 33 puncte de

prelevare. Majoritatea probelor cu caracter acid (pH<5,6) s-au prelevat de la staţia
meteorologică amplasată pe muntele Semenic, judeţul Caraş Severin. Cu unele mici
excepţii, gama indicatorilor analizaţi, în laboratoarele celor 4 judeţe, pentru determinarea
calităţii precipitaţiilor este aceeaşi, iar intervalele în care s-au situat valorile acestora
sunt redate în tabelul 2.6.7.
Tab. 2.6.7.Calitatea precipitaţiilor
INDICATORUL INTERVALUL
- pH 4,90 (CS) – 8,05 (TM)

- aciditate, mEq/l 0,16 /HD) – 156 (CS)
-conductivitate, μS/cm 11,2 (CS) – 966 (TM)
- sulfati, mg/l 0,0 (CS) – 64 (CS)
- azotati, mg/l 0,041 (HD) – 50,0 (TM)
- azotiti, mg/l 0,00 (CS) – 3,41 (TM)
- cloruri, mg/l 0,0 (TM) – 142 (TM)
- amoniu, mg/l 0,0 (AR,CS, TM) – 6,90
43
(CS)
- ioni de calciu, mg/l 0,0 (CS) – 30,75 (TM)
- ioni de magneziu, mg/l 0 ,00(CS) – 11,92 (TM)
2.7. Deteriorarea stratului de ozon stratosferic
În stare naturală, ozonul există în stratosferă, la o altitudine de aproximativ 10 –

50 km, în proporţie de 90%. Pe înălţime, între 20 – 35 km prezintă un maxim.
Concentraţia în atmosferă este de 0,04 ppm. Prin Convenţia de la Viena stratul de ozon
stratosferic este definit ca fiind «stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită
planetar». Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de
mediu luate în discuţie la toate nivelele de competenţă. Fenomenul are consecinţe
ireversibile şi afectează nefavorabil ecosistemele terestre şi acvatice, sănătatea umană,
aspectul climei. De aceea, problema necesită o abordare unitară, fiind instituit un regim
internaţional al acestei substanţe.
România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la
Viena în 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la
Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993),
Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001). Adoptarea acestor acorduri multilaterale de
mediu enumerate mai sus, subliniază angajarea puternică a Guvernului României în
realizarea măsurilor promovate la nivel internaţional în domeniul protecţiei atmosferei şi,
implicit, al stratului de ozon.
Existenţa stratului de ozon stratosferic este influenţată negativ, până la
distrugerea sa, de către halogenii eliberaţi de la sol, în urma folosirii necontrolate şi
excesive a următoarelor substanţe halogenate (ODS) : clorofluorocarburi (CFC) ,
hidroclorofluorocarburi (HCFC), hidrobromofluorocarburi (HCFBr), tetraclorura de
carbon, bromură de metil. Aceste substanţe sunt agenţi frigorifici agenţi de expandare a
spumelor de izolaţie, solvenţi. Prin Ordonanţa nr.24/27.01.2000 pentru acceptarea
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul
de ozon, adoptat la Copenhaga la 25.11.1992, se impune limitarea până la evitarea
totală a consumului acestor substanţe. În plus, s-a constatat ca CFC-urile şi halonii au
contribuţie la procesul încălzirii globale prin acţiunea lor ca gaze cu efect de seră.
Între deprecierea stratului de ozon şi fenomenul de încălzire globală există o
serie de legături. Intensificarea radiaţiei UV β ca rezultat al deprecierii stratului de ozon,
poate avea efecte distructive asupra florei şi faunei, care acţionează ca moderatori ai
CO2. Din cauza acestui fenomen, nivelul CO2 în atmosferă este mai ridicat şi, implicit,
se amplifică fenomenul de încălzire globală.
În ultima perioadă scăderea cantităţii de ozon stratosferic a fost mult încetinită,
dar valorile care se măsoară sunt mai mari faţă de cele din anii 1980. Consumul de
substanţe care conţin compuşi halogenaţi au fost maxime în perioada 1997 – 1998, dar
se menţin încă la valori îngrijorătoare.
Situaţia meteorologică diferă mult de la un an la altul, este imprevizibilă şi din
cauza deteriorării stratului de ozon stratosferic. Din păcate, nu se poate evalua cu
exactitate aportul influenţei acţiunilor de natură antropică sau naturală.
În anul 2006, 50 de firme din regiunea Vest au fost implicate în activităţi cu
substanţe ODS, din care 30 în judeţul Caras Severin. Substanţa cea mai utilizată a fost
freonul R 134 A : 47,968 to, din care 98,8% folosit în judeţul Timiş, de către un
producător de vitrine frigorifice comerciale (S.C. Frigoglass Romania S.R.L.).
44
Alte cantităţi de ODS-uri vehiculate în regiune în anul 2006 sunt:

- freon R 12 : 268,83 kg
- freon R 22 : 1959,86 kg
- freon 404 A : 87 kg
- freon 407 A : 69,7 kg
- freon R 410 : 11,3 kg
- freon R 507 : 11,5 kg
- HCFC 141 b : 1965 kg
- CCl4 : 2,5 kg
Eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon va grăbi
recuperarea grosimii acestuia. Se impune acţionarea pe diferite planuri pentru ca acest
deziderat să se pună în practică. Implementarea transferului de tehnologie nepoluantă
în vederea eliminării emisiilor de ODS-uri la utilizatorii industriali şi instituirea controlului
comerţului cu aceste substanţe (prin obligativitatea obţinerii acordului de mediu pentru
importul/exportul de substanţe care epuizează stratul de ozon) sunt acţiuni care nu pot
fi evitate. Se impune aplicarea restricţiilor la utilizarea hidrocarburilor halogenate care
distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 89/31 august 1999. Se vor utiliza şi exploata instalaţii şi sisteme
frigorifice cu tipuri de freoni inofensivi pentru mediu. O parte din aceste activităţi se vor
desfăşura de către comisarii Gărzii de mediu care vor colabora cu organele vamale la
verificarea importurilor de substanţe şi produse cu potenţial în distrugerea stratului de
ozon, dar vor controla şi autorizaţiile eliberate de autorităţile de mediu, pe care
operatorii ce utilizează aceste substanţe trebuie să le deţină.
35000
30000
25000
cantitate (Kg)
20000
15000
10000
5000
0
2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
an
Fig. 2.7. Evoluţia consumului de HCFC –134a în regiunea Vest

45
2.8. Schimbări climatice
Una din provocările cele mai serioase ale ultimelor decenii o reprezintă
schimbările climatice. Problematica aceasta este deosebit de complexă, astfel că luarea
de măsuri eficiente şi corecte impune abordarea domeniului respectiv pe bază de
cunoştinţe temeinice, aplicarea măsurilor trebuind să se facă la nivel mondial. Creşterea
tot mai evidentă a temperaturilor din ultimele decenii este determinată de efectul de
seră, care are cauze multiple, dar un singur rezultat: încălzirea globală a climei. Aceste
aspecte au fost luate în considerare de comunitatea internaţională încă din 1992, când
a fost adoptată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite referitoare la Schimbările Climatice.
Ulterior, prin Protocolul de la Kyoto din 1997 s-a impus atenţiei limitarea şi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră în statele membre ale UE şi semnatare ale
respectivului Protocol, începând cu emisiile de CO2. România a ratificat şi legiferat
respectivul Protocol prin Legea nr.3/2001, fiind printre primele state care s-au angajat
la o reducere a emisiilor de CO2 cu 8% faţă de 1989, în perioada 2008 - 2012.
Protocolul a intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005. El
prevede posibilitatea utilizării a trei mecanisme flexibile cunoscute sub denumirea de:
- Implementare in Comun (JI),
- Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi
- Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET).
Acestea au fost concepute pentru a ajuta ţările aflate pe Anexa B a Protocolului
să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GES,
profitând de oportunităţile de reducere a acestora în alte ţări sau de creşterea
capacităţii de sechestrare a GES, care implică costuri mai mici decât în propria ţară. In
acest fel se oferă beneficii şi ţărilor gazdă, prin aceea că asigură finanţarea pentru
proiectele de reducere a emisiilor de GES.
Pentru impulsionarea activităţilor de reducere a cantităţilor emise de GES, în
România, în ultima perioadă au fost emise o serie de acte de reglementare:
- HG nr. 780 din 14.06.2006 privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
- OM nr. 1008 din 25.09.2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de
emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră
- OM nr. 1175 din 31.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea
şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră
- OM nr.85/26.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea
Planului naţional de alocare.
În decembrie 2006 a fost elaborat Planul naţional de alocare a certificatelor de emisie
GES pentru perioadele: anul 2007 şi 2008 – 2012.
2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră
Gazele cu efect de seră: CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6 sunt specificate în
anexa A Protocolului de la Kyoto. Natura surselor de poluare este diversă: arderea
combustibililor fosili, transportul rutier, activităţile agricole, transportul gazului natural,
fermentarea deşeurilor, diferite procese industriale.
Inventarul instalaţiilor care produc CO2 s-a întocmit în conformitate cu prevederile
HG nr. 780 din 14.06.2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor
de emisii de gaze cu efect de seră care transpune Directiva 2003/87/EC . Categoriile de
activităţi cuprinse în Anexa 1 a actului normativ mai sus menţionat sunt următoarele:
- activităţi în domeniul energetic
46
- producerea şi prelucrarea metalelor feroase

- industria mineralelor
- alte activităţi.
Pentru moment, se iau în discuţie doar emisiile de dioxid de carbon.
1 tonă de CO2 echivalent este unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica
potenţialul global de încălzire a celor 6 gaze cu efect de seră. CO2 este gazul de
referinţă: puterea de încălzire pe care o manifestă celelalte gaze se calculează prin
înmulţirea cantităţilor de emisii cu coeficienţi (GWP) care indică potenţialul acestora de
încălzire în comparaţie cu cel al CO2. Valoarea astfel calculată se va exprima în tone
CO2 echivalent.
Tab.2.8.1.1. Evoluţia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră (mii t/an CO2 Eq.)
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 3823 4081 3737 3691
Caras 2088, 1998,9 1610,2 1769,7 4260,
3173,71 3204,60 3630,00
Severin 97 2 2 9 0
Hunedo 924310 904107 32302, 9060,
6042,8 8039,4 7434,8
ara ,3 ,7 9 6
1921,5 2199,5 1482,9 5216,87 5707,60 5590,74 1037,
Timiş
01 47 14 9 2 6 2
Regiune 18256,3 21032,6 20392,5 18048
Vest 89 02 46 ,8
Evolutia emisiilor GES in Regiunea Vest
21500
21000
20500
2 Eq
20000
emisii GES, miitCO
19500
19000
18500
18000
17500
17000
16500
2003 2004 2005 2006
Fig 2.8.1.1. Evoluţia emisiilor GES în Regiunea Vest
Prin raportarea acestor valori la numărul populaţiei, se calculează emisiile de

gaze cu efect de seră pe cap de locuitor – indicator de dezvoltare durabilă.
47
Tab. 2.8.1.2. Emisii pe cap de locuitor, t CO2Eq/locuitor
2003 2004 2005

Regiunea
9,38 10,84 10,56
Vest
Emisii GES pe cap de locuitor in Regiunea Vest
11
emisii GES, tCO2 Eq/locuitor
10.5
10
Emisii GES
9.5
8.5
2003 2004 2005
Fig. 2.8.1.2. Emisii GES pe cap de locuitor, tCO2 Eq/cap locuitor
În urma inventarierii operatorilor care emit GES, în regiunea Vest au fost

identificaţi 25 de astfel de operatori. Cu toţii sunt în fază de autorizare d.p.d.v. al
emisiilor de GES.
Tab. 2.8.1.2. Repartiţia instalaţiilor conf.HG 780/2006 în regiunea Vest
Judetul
IPPC non IPPC
AR 2 -
CS 6 2
HD 7 1
TM 4 3
Total Regiune 19 6
Tab. 2.8.1.3. Instalatii conf. HG 780/2006 în regiunea Vest
Activitati conform
AR CS HD TM Regiune
anexa1 HG 780
Activităţiî n domeniul
2 1 3 5 11
energetic
Producerea si
- 5 1 - 6
prelucrarea metalelor
48
feroase
Industria mineralelor - 2 4 2 8
Alte activităţi - - - - -
Tab.2.8.1.4. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în regiunea Vest,
Anul CO2, mii tone/an CH4, tone/an N2O, tone/an

2000 916968,19 158920,50 29620,23
2001 895725,92 343541,20 190597,65
2002 28944,65 300833,30 4684,50
2003 11370,58 87820,60 2745,83
2004 12289,32 362803,94 3605,94
2005 11498,37 162386,54 2640,56
2006 13010,99 237209,50 2132,92
2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon
Din centralizarea datelor din inventarele de emisii judeţene, pe activităţi, au

rezultat valorile din tabelul 2.8.2.1: emisii CO2 pentru regiunea Vest.
Tab.2.8.2.1. Emisii de CO2, în regiunea Vest, mii t/an
Grupa Activitate CO2

GRUPA 11 Alte surse
Total 13010,99774
Se confirmă faptul că sursele principale de CO2 sunt: arderi energii şi industria

de transformare (42%) şi instalaţii de ardere neindustriale (40,2%).
49
Contributia activitatilor la emisiile de CO2
Grupa 7 Grupa 8 Grupa 9
Grupa 5
Grupa 4
Grupa 3
Grupa 1
Grupa 2
Fig. 2.8.2.1. Contribuţia activităţilor la emisiile de CO2
Tab.2.8.2.2. Evoluţia emisiilor de CO2, mii t/an
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1085, 2450,7
Arad 1194,7 1058,8 110,4 2763,3 2884,6 2263,0
6 0
Caras 1147, 2775,7 2603,3 2638,3 3317,7
1115,89 647,39 672,06
Severin 8 4 8 8 1
Hunedoa 913148, 893073, 25931,
4914,3 5803,0 5707,8 6205,5
ra 4 1 3
1037,1
Timiş 1510 947 1231 917 998,67 900,38
9
Regiune 916968, 895726, 28944, 11370, 12289, 11509, 13010,
Vest 99 29 76 34 65 56 99
50
Evolutia emisiilor de CO2
1000000
900000
800000
700000
emisii CO2, mii t/an
600000 AR
500000 CS
400000 HD
300000 TM
200000
100000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig 2.8.2.2. Evoluţia emisiilor de CO2 în Regiunea Vest
2.8.3. Emisii anuale de metan
Tab. 2.8.3.1. Emisii totale de CH4 în regiunea Vest, t/an
Grupa Activitate CH4

Total 237209,5033
Tabelul 2.8.3.2. Evoluţia emisiilor de CH4 în regiunea Vest, mii t/an
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

0,04
Arad 0,518 0,772 1,403 27,493 38,134 46,685 50,81
9
Caraş
42,5 40,13 43,00 49,35 15,84 25,19 44,06 40,66
Severin
Hunedoar 124,4
99,4 240,8 238,7 40,5 76,3 71,6
a 1
51
203,77 223,17 222,33

Timiş 18,900 59,000 11,360 21,32
2 2 3
Regiune 158,94 343,57 300,81 287,60 362,79 384,67 237,2
Vest 8 2 3 5 6 8 0
2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot
Tab.2.8.4.1. Emisii totale de N2O, în regiunea Vest, t/an
Grupa Activitate N2O

GRUPA 4 Procese de producţie
Total 2132,920226
Tab. 2.8.4.2. Evoluţia emisiilor de N2O în regiunea Vest, mii t/an
Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 0,037 0,080 0,089 0,049 1,157 1,279 1,594 0,596
Caras
0,157 0,130 0,193 0,198 0,209 0,233 0,214 0,289
Severin
Hunedoara 29,272 19,283 4,383 0,910 2,045 0,720 0,783
Timiş 0,047 0,043 0,043 0,066 0,072 0,069 0,458
Regiune Vest 29,529 19,608 4,673 2,342 3,629 2,597 2,132
2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic
Incontestabil, ponderea principală în emiterea gazelor cu efect de seră o are

sectorul energetic. Ponderea emisiilor din sectorul energetic în cadrul emisiilor totale pe
regiune este: 42% din emisiile de CO2, 29,5% din cele de N2O.
Sectorul energetic este reprezentat , în cea mai mare parte, în regiunea Vest prin
26 instalaţii mari de ardere. Dintre acestea, 21 funcţionează cu hidrocarburi şi 7 cu
combustibil solid. În tabelul 2.8.5.1.sunt date valorile emisiilor pentru gazele cu efect de
seră emise de instalaţiile mari de ardere din regiune.
52
Tab. 2.8.5.1 Emisii GES în sectorul energetic, în anul 2006
Judeţul CO2, mii to CH4, tone N2O, tone

Arad 715,089 10,035 13,141
Caras Severin 57,819 2,368 3,416
Hunedoara 4332,314 36,433 580,580
Timiş 356,006 12,515 32,823
Regiunea Vest 5461,227 61,351 629,959
Se constată că cea mai mare pondere la poluarea cu GES o are sectorul

energetic din judeţul Hunedoara: 79,3% din emisiile de CO2, 59,4% din cele de CH4 şi
92,1% din cele de N2O.
Toate instalaţiile mari de ardere din regiunea Vest sunt instalaţii IPPC, iar 4 sunt
în posesia autorizaţiei integrate de mediu: SC CET Arad –lignit, SC CET Energoterm
Reşiţa, SC Colterm CET Timişoara – Centru, SC Colterm CET Timişoara- Sud.
Celelalte sunt în procedură de autorizare. Prin programele de conformare impuse la
autorizare, operatorii în cauză sunt obligaţi să ia măsuri speciale pentru reducerea
emisiilor de GES: schimbarea combustibililor, montare de arzătoare cu emisie redusă
de NOx, filtre pentru reţinerea poluanţilor, etc. De fapt, aceste măsuri au fost deja
impuse prin programele de reducere progresivă a emisiilor, pe care operatorii le-au
întocmit din anul 2004.
Acţiunile care se impun a fi luate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră sunt cuprinse în aria legislativului şi a măsurilor economice, nefiind exclusă
atitudinea şi implicarea populaţiei. Sunt necesare anumite acţiuni:
- aplicarea Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC)
care se referă la perioada 2005 – 2007; pe lângă acţiunile concrete acesta
se referă şi la sursele de finanţare pentru realizarea obiectivelor din Strategia
Naţională privind Schimbările Climatice;
- integrarea obiectivelor referitoare la schimbările climatice în politicile
sectoriale, astfel încât în sectoarele direct vizate pentru reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră: energie, industrie, transporturi, depozite de deşeuri,
construcţii, să se identifice şi să se aplice măsurile şi acţiunile cele mai
eficiente şi fezabile din punct de vedere economic, prevăzute în PNASC.
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră realizată prin modificarea şi
îmbunătăţirea proceselor energetice determină, totodată, şi reducerea poluării locale a
atmosferei cu alţi poluanţi, preveniţi de la termocentrale: SO2, NOx, pulberi.
De asemenea, se impune educarea, instruirea, accesul la informaţii şi
cooperarea internaţională. Conştientizarea publicului necesită o atenţie deosebită. Un
fapt pozitiv este acela că sectorul privat, asociaţiile patronale din industrie şi unii agenţi
economici devin tot mai interesaţi de problematica schimbărilor climatice în România şi
îşi prezintă disponibilitatea pentru a acţiona în sensul diminuării emisiilor acestor gaze.
53
2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice
Tabelul următor prezintă sursele locale de poluare stabilite pe baza Ord.

152/2005, grupate pe judeţe.
Tab. 2.9. Surse de poluare
Nr.crt. Sursa de poluare Poluanţi Observaţii ref.

Activitate desf. atmosferici la perioada de
Conform OUG funcţionare în
nr.152/2005 2006
Judeţul Arad
SC CET Arad lignit - O instalatie de SO2, NOx, - A funcţionat
ardere cu o putere pulberi, CO2 323 zile
nominala mai
mare de 300MWt
(403MWt) - Au funcţionat
- O instalaţie de 3 respectiv 9
1.
ardere, ce zile
cuprinde 2 cazane
de abur industrial
cu putere
nominală de 80
MWt
SC CET Arad 4 instalaţii de SO2, NOx, Au funcţionat:
hidrocarburi ardere, cu putere pulberi
nominală de : - 41 zile
2 57MWt - 141 zile
73MWt - 9 zile
116MWt - 18 zile
116MWt
Judeţul Caraş Severin
SC UCMR SA – 2.2. Instalaţii SOX, NOX,
Reşiţa producere de CH4, CO, CO2,
3.
fontă şi oţel N2O, metale
grele, pulberi
S.C. TMK Reşiţa S.A. 2.2. Instalaţii SOX, NOX,
(fost CSR) – producere de CH4, CO, CO2,
4.
Reşiţa fontă şi oţel N2O, metale
grele, pulberi
CET Energoterm 1.1.Instalatii de SO2, NOx,
Reşiţa ardere cu o putere pulberi
5.
nominala mai mare
de 50MW
S.C. Ductil Steel S.A. 2.2. Instalaţii SOX, NOX,
Buzău – Punct de producere de CH4, CO, CO2,
6.
lucru Oţelu Roşu fontă şi oţel N2O, metale
grele, pulberi
S.C. Moldomin S.A 5.4. Depozite pulberi
7.
Moldova Nouă deşeuri
8. S.C. Refraceram SA 3.5.Instalaţii pulberi
54
Baru-HD, punt de pentru fabricarea

lucru Reşiţa prod. ceram.-
cărămizi
SC AVIA 6.6.a creştere MNVOC, CH4,
AGROBANAT SA intensivă păsări N2O, NH3
9. Bocşa – Bataluri
dejecţii ferme creştere
păsări
SC Food 2000 SRL 6.6.a creştere MNVOC, CH4,
10.
Bocşa intensivă păsări N2O, NH3
SC Collini SRL Bocşa 6.6.a creştere MNVOC, CH4,
11.
intensivă păsări N2O, NH3
SC C+C SA Reşiţa 6.6.b creştere MNVOC, CH4,
12.
intensivă porci N2O, NH3
SC Avis Domar SRL 6.6.a creştere MNVOC, CH4,
13.
Bocşa intensivă păsări N2O, NH3
Judeţul Hunedoara
14. S.C. Instalatie de -
SO2, NOx,
ELECTROCENTRALE combustie > 50
pulberi, CO2
DEVA S.A. MW
15. S.C. -
Instalatie de
TERMOELECTRICA SO2, NOx,
combustie > 50
S.A. - S.E. pulberi, CO2
MW
PAROSENI
16. Industria -
metalurgica si
prajirea
minereurilor
feroase sau
S.C. MITTAL STEEL pulberi, NOx,
instalatii de
HUNEDOARA S.A. SO2, CO2
sinterizare.
Instalatii pentru
producerea
metalelor feroase
si neferoase
17. Instalatie pentru -
S.C. MITTAL STEEL pulberi, NOx,
producerea varului
HUNEDOARA S.A. SO2
> 50 t/zi
18. Industria -
metalurgica si
prajirea
minereurilor
feroase sau
SO2, NOx,
S.C. CILINDRUL S.A. instalatii de
pulberi, CO
sinterizare.
Instalatii pentru
producerea
metalelor feroase
si neferoase
19. S.C. Instalatii pentru SO2, NOx, -
CARPATCEMENT producerea pulberi, CO
55
HOLDING S.A.- cimentului si

Sucursala Deva clincherizare >
500 t/zi
20. S.C. CARMEUSE -
Instalatii pentru
HOLDING S.R.L. SO2, NOx, CO
producerea varului
BRASOV-Punct de pulberi
> 50t/zi
lucru Chişcădaga
21. Instalatie pentru NOx, SO2, -
S.C. REFRACERAM
productia de CO, O2,HF,
S.R.L.
ceramica > 75 t/zi pulberi
22. Instalatie pentru -
S.C. AVIS 3000 S.A. cresterea pasarilor NH3
(> 40000)
NH3 -
23. Instalatie pentru
S.C. CHICK S.R.L. cresterea pasarilor
(> 40000)
24. Instalatie pentru NH3 -
S.C. ALIS PROD
cresterea pasarilor
IMPEX S.A.
(> 40000)
Judeţul Timiş
25. SC Linde Gaz Producerea de SO2
Romania SRL substante NO2
organice de bază CO
– Hidrocarburi NH3
simple H2S
Pulberi
26. SC Colterm SA CET Instalaţii de ardere SO2
Centru Timişoara cu putere termică NO2
mai mare de 50 CO
MW Pulberi
27. SC Colterm SA CET Instalaţii de ardere SO2
Sud Timişoara cu putere termică NO2
mai mare de 50 CO
MW Pulberi
28. SC Colterm SA – Depozit de deşeuri Pulberi
Utvin ,mai mare de
25000 tone
29. SC Detergenţi SA Producerea de SO2
Timişoara substanţe NO2
organice de bază CO
– agenţi activi de Pulberi
suprafaţă
30. SC Lasselsberger SA Fabricare de SO2 activitate
produse ceramice NO2 întreruptă intre
prin ardere CO 17.12.2005 –
Pulberi 09.01.2006
31. SC Azur SA Producerea de COV
subs. organice de SO2
bază – vopseluri şi NO2
pigmenţi CO
Pulberi
56
32. SC Dunav Fabricare de SO2

Internaţional produse ceramice NO2
Construct SA prin ardere CO
Pulberi
33. SC Comtim Group Creşterea NH3
Gătaia intensivă a porcilor CH4
34 SC Comtim Group Creşterea NH3
Sânnicolau Mare intensivă a porcilor CH4
Cenei intensivă a porcilor CH4
Orţişoara intensivă a porcilor CH4
Bulgăruş intensivă a porcilor CH4
Voiteni intensivă a porcilor CH4
Stamora Germană intensivă a porcilor CH4
Parţa intensivă a porcilor CH4
Pădureni intensivă a porcilor CH4
Fabric. nutreţuri Pulberi
Ciacova intensivă a porcilor CH4
Peciu Nou intensivă a porcilor CH4
Periam intensivă a porcilor CH4
45. SC Smithfield Ferme Creşterea NH3
SRL intensivă a porcilor CH4
Jimbolia 2
Jimbolia 4
47. SC Smithfield Instalaţii pt. Pulberi
Procesare SRL eliminarea sau SO2
Timişoara valorificarea NO2
carcaselor de CO
animale şi a NH3
deşeurilor de H2S
animale
Berecsău mare
Periam 1
50. SC Agrotorvis SRL Creşterea NH3
Birda intensivă a porcilor CH4
51. SC BegaChim SA Producerea de SO2
57
Timişoara agenţi activi de NO2

suprafaţă CO
Pulberi
52. SC Aviblan SRL Instalaţii pentru NH3
Jebel creşterea CH4
intensivă a porcilor
53. SC Agrosas Instalaţii pentru NH3
Gătaia creşterea CH4
intensivă a porcilor
54. SC Onega Expert Abatoare cu NH3
SRL ocapacitate de CH4
procesare a SO2
carcaselor de NO2
animale >50t/zi CO
Pulberi
H2S
Materializarea poluării produse de aceşti operatori o constituie valorile mari ale

concentraţiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile, care au fost determinate cu
ocazia monitorizării calităţii aerului sau ca răspuns la sesizări din partea populaţiei
deranjate.
O altă sursă de poluare, menţionată de toate A.P.M.-urile o constituie traficul
rutier. Alături de poluarea aerului, nivelul zgomotului este mult mărit din această cauză.
Rezolvarea acestei probleme este de competenţa primăriilor şi a poliţiei, pentru că o
primă rezolvare ar fi devierea traficului greu , cu evitarea centrului localităţilor şi a
zonelor de locuinţe. În faza următoare se impune construirea de centuri de circulaţie,
pentru a se impune circulaţia pe la periferia oraşelor, în zone mai puţin populate.
Pe lângă operatorii mai sus amintiţi, mai trebuie amintite problemele cauzate de
haldele de deşeuri menajere (Reşiţa, Caransebeş Bocşa – judeţul Caraş Severin, Parţa
. judeţul Timiş) sau industriale (halda de cenuşă CET Timişoara) unele chiar radioactive
(Ciudanoviţa, judeţul Caraş Severin).
În judeţul Caraş Severin, mai există problemele create de exploatarea
cărbunelui, de prezenţa staţiilor de mixturi asfaltice.
58
Capitolul 3. APA
3.1. Resursele de apă
3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Este cunoscut faptul că resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării
economice regionale, mai ales dacă sunt în mare deficit faţă de cerinţele societăţii.
Resursele de apă ale Regiunii Vest sunt constituite din ape de suprafaţă –râuri,
lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.
Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din
România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest,
aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei
ere geologice, două mari bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape
subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi
ramuri economice, fără restricţii.
Tab. 3.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru Regiunea Vest
Resurse de suprafaţă (mil. m3) Resurse subterane (mil. m3)

Judeţ
Teoretice Utilizabile Teoretice Utilizabile
Arad 6350 - 500 -
Caras-
1018 - 410 -
Severin
Hunedoara 3160 1000 2 -
Timiş 400 215 500 375
REGIUNE 10928 - 1412 -
3.1.2 Prelevările de apă
Judeţul Arad
Pentru satisfacerea necesarului de apă a populaţiei şi a diverselor sectoare ale

economiei se utilizează resursele de apă subterane şi de suprafaţă prezentate în
subcapitolul anterior.
Tab. 3.1.2.1. Prelevările de apă din apele subterane şi de suprafaţă pentru

principalele sectoare de activitate
BH
BH TOTAL
CATEGORII MUREŞ
CRIŞURI JUDEŢ
ARANCA
ALIMENTĂRI CU V A C Râuri
APĂ ÎN SCOP O N A 471 0 471
interioare
POTABIL L U P
U A T Subteran 2 037 16 987 19024
M L A
E E T TOTAL 2 508 16 987 19495
E
59
mii
mc RESTITUITE 787 10 384 11171
V A C Râuri
A 45 1 235 1280
O N interioare
L U P
ALIMENTĂRI CU U A T Subteran 126 3 317 3443
APĂ ÎN SCOP M L A
INDUSTRIAL E E T TOTAL 171 4 552 4723
E
mii
RESTITUITE 62 732 794
mc
V A C Râuri
A 0 0 0
O N interioare
L U P
U A T Subteran 0 400 400
AGRICULTURA M L A
E E T TOTAL 0 400 400
E
mii
RESTITUITE 0 276 276
mc
V A Râuri
O N C 0 268 268
interioare
L U A
U A P
IRIGAŢII M L T Subteran 5 245 250
E E A
T
mii E TOTAL 5 513 518
mc
V A C Râuri
A 1646 700 2346
O N interioare
L U P
U A T Subteran 62 0 62
PISCICULTURĂ M L A
E E T TOTAL 2 708 700 3408
E
mii
mc RESTITUITE 698 0 698
Tab. 3.1.2.2. Evoluţia prelevărilor de apă din apele subterane şi de suprafaţă pentru
principalele sectoare de activitate
CATEGORII 2001 2002 2003 2004 2005 2006

V A C Râuri
APĂ ÎN
POTABIL
437 558 564 497 475 471

LIMENT
ĂRI CU
O N A interioare
SCOP
L U P 19
U A T Subteran 28850 25537 23291 21142 19 861
024
60
M L A
19
E E T TOTAL 29287 25915 23855 21639 20 336
495
E
mii m3 11
RESTITUITE 21175 15487 14407 13578 11 712
171
C Râuri
ÎN SCOP
V A A 416 461 641 717 886 1 280

interioare
O N
ALIMENTĂRI CU
P
L U T Subteran 1850 1803 3341 4241 3 009 3443
INDUSTRIAL
U A A
M L T
E E TOTAL 2266 2264 3982 4958 3 895 4723
E
APĂ
mii m3 RESTITUITE 2041 1361 2382 538 562 794

C Râuri 0
V A A 0 0 0 0 0
interioare
O N P
AGRICULTURA
L U T Subteran 147 233 267 451 370 400

U A A
M L T
E E TOTAL 147 233 267 451 370 400
E
mii m3 RESTITUITE 147 108 83 247 276 276
V A Râuri
C 1459 4194 10169 10583 0 268
O N interioare
A
L U
P
U A
T Subteran 148 168 117 486 630 250
M L
A
IRIGAŢII
E E
T
E TOTAL 1607 4362 10316 11069 630 518
mii m3
Râuri
1740 2815 2359 3459 3 197 2346
interioare
C
V A A
O N P
T Subteran 0 0 0 62 62 62
L U
U A A
M L T
PISCICULTURĂ
E E E
TOTAL 1740 2815 2359 3521 3 259 3408
mii m3
RESTITUITE 457 503 644 1304 614 698
Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din

subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al
61
Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface

calitativ.
Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş,
Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an.
Se constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran
prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici. Aceasta se întâmplă datorită
costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de alimentare.
Judeţul Caraş – Severin
Tab. 3.1.2.3 Realizarea balanţei de apă pe destinaţii conform HG 1001/1990

Captări pe bazine hidrografice în anul 2006 (mii. m3)- realizat
Bega-
Nr.
Destinaţii Timiş- Cerna Dunăre Total
Crt. Nera
Caraş
1. Unităţi industriale 11.173 0 236 46 11.409
2. Unităţi de c-ţii montaj 0 0 0 0 0
Unităţi agrozootehnice de
3. 0 0 0 0 0
tip industrial
Unităţi de gospodărie
4. 8.161 36 696 0 8.893
comunală pentru industrie
Termocentrale în limita
5. 0 0 0 0 0
volumului de apă asigurat
6. Irigaţii 0 0 0 0 0
7. Piscicultură 1.348 0 0 0 1.348
8. Unităţi de transport 0 9 0 0 9
9. Păstrăvării 3.491 4.714 1.298 0 9.503
10. Alte activităţi 12 2 8 0 22
11. 10.233 125 385 145 10.860
comunală pentru populaţie
Total surse de suprafaţă 34.418 4.858 2.623 145 42.044
1. Unităţi industriale 130 0 0 0 130

2. Unităţi de c-ţii montaj 3 0 0 0 3
Unităţi agrozootehnice de
3. 83 0 0 0 83
tip industrial
4. 307 0 0 153 460
Termocentrale în limita
5. 0 0 0 0 0
volumului de apă asigurat
6. Irigaţii 0 0 0 0 0
7. Unităţi de transport 20 0 0 0 20
8. Alte activităţi 50 12 0 0 62
9. 695 48 12 483 1.238
Total surse din subteran 1.288 60 12 636 1.996

62
Volum total din surse directe –

35.706 4.918 2.635 1.794 44.040
bazin propriu
1. Unităţi industriale 5.283 0 0 0 5.283

2. 24 0 0 0 24
3. 264 0 0 0 264
Volum total realizat surse directe -
5.571 0 0 0 5.571
Nera
Unităţi industriale direct din
1. 0 0 0 7.477 7.477
fluviul Dunărea
Total bazin hidrografic 41.277 4.918 2.635 8.258 57.088
Judeţul Hunedoara
Prelevările de apă la nivelul b. h. Crişuri :

- din subteran :
- alimentare cu apă de gospodărie comunală: 355,3 mii m3.;
- alimentarea cu apă în scop industrial: 200,2 mii m3.
- de suprafaţă :
- alimentare cu apă de gospodărie comunală: 729,1 mii m3.;
- alimentarea cu apă în scop industrial: 258,5 mii m3.;
- alimentare cu apă pentru piscicultură: 800 mii m3.
Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri:
- de gospodărie comunală: 1040,5 mii m3.;
- industrial: 267,6 mii mc., din care apă de mină 27,6 mii m3.;
- piscicultură: 800 mii m3.
Judeţul Timiş
Pe parcursul anului 2006, s-au prelevat în judeţul Timis, în total 83.910 mii m3
apă, dintre care:
Ø din suprafaţa 52.023 mii m3;
Ø din subteran 31.887 mii m3.
Sursele de alimentare cu apă (de suprafaţă şi subterane) de pe teritoriul spaţiului
hidrografic Banat au asigurat cerinţele de apă ale beneficiarilor, pentru folosinţele de
tip agenţi economici, centre populate, zootehnice, irigaţii şi piscicultură, unităţi de
transport şi alte activităţi.
În ansamblu, volumele de apă prelevate în judeţul Timiş în 2006 se situează în
limita a 88,75 % din volumele propuse, în scopul satisfacerii cerinţelor de apă, funcţie
de capacitatea resurselor utilizabile şi a gradului de amenajare existent, cu următoarea
repartizare pe grupe de utilizatori şi categorii de surse de apă:
Ø pentru populaţie s-au prelevat 46.273 mii m3 apă, reprezentând 55,15 % din
total, din care 22.384 mii m3 s-au captat din surse de suprafaţă, iar 23.509 mii m3
din surse subterane;
Ø pentru activităţi industriale, volumele prelevate sunt în scădere, de la 23.292 mii
m3 în 2005, la 22.269 mii m3 în 2006, reprezentând 26,54% din total;
63
Ø agricultura a beneficiat de 15.368 mii m3, adică 18,31% din totalul volumului de
apă prelevat. Din acest volum au fost utilizaţi în irigaţii 8.571 mii m3, iar în
piscicultură şi păstrăvării, 5.360 mii m3.
Tab. 3.1.2.4 Captări de apă pe bazine hidrografice (mii m3), în judeţul Timiş
Nr Bazin h. Bega-Timiş Bazin h. Aranca Total

Destinaţii
Programat Realizat Programat Realizat Programat Realizat
1 Industrie 25.469 21.778 434 491 25.903 22.269
2 Agricultură 16.470 15.167 185 201 16.655 15.368
3 Populaţie 50.252 44.405 1.734 1.868 51.986 46.273
Total 92.191 81.350 2.353 2.560 94.544 83.910
Tab. 3.1.2.5. Programarea şi realizarea balanţei apei pe destinaţii, în judeţul Timiş
Nr Bazin h. Bazin h. Total

Destinaţii
Bega -Timiş Aranca
Progr. Realiz. Progr Realiz. Progr. Realiz.
1 Unităţi industriale 2.005 1.877 0 0 2.005 1.877
2 Unităţi de construcţii 0 0 0 0 0 0
montaj
3 Unităţi agrozootehnice 0 0 0 0 0 0
de tip industrial
4 Unităţi de gospodărie 13.368 10.494 0 0 13.368 10.494
comunală pt. industrii
comunală pt. populaţie
6 Termocentrale 2.576 3.384 0 0 2.576 3.384
7 Irigaţii 6.208 8.524 0 0 6.208 8.524
8 Piscicultură 2.339 3.960 0 0 2.339 3.960
9 Unităţi de transport 0 0 0 0 0 0
10 Păstrăvării 6.100 1.400 0 0 6.100 1.400
11 Alte activităţi 0 0 0 0 0 0
Total surse de suprafaţă 57.752 52.023 0 0 57.752 52.023
64
Tab. 3.1.2.6. Programarea şi realizarea balanţei apei pe destinaţii, în judeţul Timiş

(continuare)
Nr Bazin h. Bazin h. Total
Destinaţii
Bega -Timiş Aranca
Progr. Realiz. Progr Realiz. Progr. Realiz.
1 Unităţi industriale 5.489 4.286 167 198 5.656 4.484
2 Unităţi de construcţii 404 362 0 0 404 362
montaj
3 Unităţi agrozootehnice 1.725 1.236 185 201 1.910 1.437
de tip industrial
comunală pt. industrii
5 Unităţi de gospodărie 24.658 21.649 1.722 1.860 26.380 23.509
comunală pt. populaţie
6 Termocentrale 79 49 0 0 79 49
7 Irigaţii 98 47 0 0 98 47
8 Unităţi de transport 138 81 0 0 138 81
9 Alte activităţi 438 372 12 8 450 380
Total surse din subteran 34.439 29.327 2.353 2.560 36.792 31.887
Total Bazin Hidrografic 92.191 81.350 2.353 2.560 94.544 83.910
Reducerea volumelor de apă realizate, faţă de cele propuse, a fost cauzată şi de

aplicarea contorizării la un număr din ce în ce mai mare de unităţi, în special agenţi
economici. Consecinţa imediată constatată în gospodărirea apelor este reducerea
pierderilor pe conductele de alimentare, revizuirea tehnologiilor în vederea micşorării
consumurilor specifice şi înlăturarea risipei.
În 2006, în spaţiul hidrografic Banat au fost luate în evidenţă toate unităţile autorizate
în cursul anului; mici unităţi de alimentaţie publică, ferme agrozootehnice cu capacităţi
industriale, staţii de distribuţie/ comercializare carburanţi şi spălătoriile auto.
65
3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a

resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale "Apele Romane".
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de
utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin
aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în
protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc
sau poluează resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia
Administraţiei Naţionale "Apele Romane", în calitate de operator unic al resurselor de apă.
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării
economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de
utilizatori şi pe substanţele poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă.
Tabel 3.1.3. Contribuţiile specifice de gospodărire a resurselor de apă
Nr.
Servicii de asigurare a apei brute pe categorii de surse de utilizatori
crt.
Râuri interioare, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate din
1
administrarea altor agenţi economici
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice,
1.1 unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie
electrică şi termică prin termocentrale şi alţii
Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin
1.2
termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil
1.3
hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare
1.4 Irigaţii, piscicultură
2 Dunăre
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice,
2.1 unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie
electrică şi termică prin termocentrale şi alţii
2.2 termocentrale, şi producători de energie nuclearo electrică, în regim de
circuit deschis
2.3
hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de uzinare
3 Subteran
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală pentru industrie),
3.1
exclusiv cei care folosesc apa în scop potabil
Agenţi economici, de gospodărie comunală pentru populaţie, instituţii
3.2
publice, unităţi de cult şi alţii care folosesc apa în scop potabil
3.4 Agenţi economici agrozootehnici
4. Lacuri de acumulare amenajate din adm. unităţilor de gospodărire a apelor
66
Agenţi economici industriali de construcţii montaj, de transporturi, de

4.1
gospodărie comunală, instituţii publice, unităţi de cult
4.2
termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil
4.3
hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare
Nr. Serviciul pentru căderea medie asigurată prin barajele lacurilor de

crt. acumulare din administrarea « Apelor Române »
Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mai mica de
1
4MW
Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată cuprinsă între
2 4MW si 8 MW
Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mai mare de
3
8MW
Serviciile specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea

Nr.
cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate şi de
crt.
protecţie a calităţii resurselor de apă
1 Indicatori chimici generali + indicatori bacteriologici
Serviciul de asigurare a gospodăririi nisipurilor şi pietrişurilor din albiile
Nr.
minore ale cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor de
crt.
acumulare amenajate
Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albiile minore ale
1
cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor de acumulare amenajate
Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albia minoră a fluviului
2
Dunărea
Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a

resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale „Apele Române”.
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de
gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor şi este stabilit prin
modificarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele
Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 .
Administraţia Naţională „Apele Române”, în calitate de operator unic atât al
resurselor de apă de suprafaţă - naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul cu
orice titlu al amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi
a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a
apelor, plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă, pe bază de abonament
încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din
tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este
împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt următoarele :

Ø contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi
utilizatori;
Ø contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
67
Ø contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de

acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”;
Ø contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile
cursurilor de apă ce intră sub incidenţa legii.
Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească
lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, în caz contrar li se vor
aplica penalităţi de întârziere .
Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, există persoane fizice
sau juridice (operatorii, furnizorii sau prestatorii) care, după caz, au în administrare
lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.
Bonificaţiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă
deosebită pentru folosirea raţională a apelor şi pentru protecţia calităţii lor, evacuând o
dată cu apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu concentraţii şi în cantităţi mai
mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor.
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate , cât şi a
concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de
gospodărire a apelor se asigură, total sau parţial, după caz, din:
1. bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică , potrivit
legii;
2. fondurile utilizatorilor de apă;
3. fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni garantate de
Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate
publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
4. alte surse.
Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor
internaţionale, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din
domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin
acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii şi în completare de
la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaţie
în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
3.2. Ape de suprafaţă
3.2.1. Starea râurilor interioare
Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul
Alb. Starea de calitate este prezentată centralizat în tabelul 3.2.1.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul
aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Tg. Mureş în următoarele secţiuni de control:
- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş
- secţiuni de ordinul II: - pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul
Mureş
- pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu.
- Petriş
- Pârâul Mare - Dorgoş
68
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul
Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
- râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand
- Valea Băneşti – la Hălmagiu,
- Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti
- Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş
- Valea Hălmăgel – Sârbi
- Tăcăşele – Avram Iancu
- Negrişoara – amonte Neagra
- Cigher – Zărand
- Musteşti – Bonteşti
- Gut – Şicula şi pădurea Rovina
- Sodom – Seleuş
- Matca – Zărand
- Valea Nouă Chişer – Sintea fermă
69
Râul Crişul Alb
Tab. 3.2.1.1 Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – în anul 2006
Lungimea, km
Cursul de apă Tronsonul
Total I II III IV V
Crişul Alb Limita jud. BH – HD - Vărşand (frontieră) 160 160
Hălmăgel Izvor-cfl.V. Băneşti 19 19
v. Băneşti Izvor - confluenţă Criş Alb 19 19
v. Tăcăşele Izvor – Tăcăşele 9 9
v. Sebiş Izvor- confluenţă Criş Alb 30 30
C. Morilor Priză Buteni – Seleuş 48 48
C. Morilor Seleuş – confluenţă Vărşand 45 45
Cigher Izvor - confluenţă Criş Alb 56 56
Gut Izvor - confluenţă Criş Alb 23 23
Negrişoara Izvor - confluenţă V. Sebiş 7 7
Sodom Izvor – confluenţă Crişul Alb 15 15
V. Nouă Chişer Izvor – confluenţă Crişul Alb 15 15
Matca Izvor – confluenţă Crişul Alb 41 41
Musteşti Izvor – confluenţă Crişul Alb 14 14
Total 482 55 367 60
Procentaj, % 100 11,4 76,2 12,4
70
Râul Crişul Alb
Tab. 3.2.1.2 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate,

în anul 2006
Secţiunea Clasa de calitate

Nr Cursul de Ioni
crt de apă supravegh R Nutrie Metal Micropolua Caract.glob
gener
O nţi e-diz. nţi ală
ere ali
1 Crişul Gurahonţ I I I III / - II II
Alb
2 Crişul Ineu I I I IV / - II II
Alb
1. Crişul Vărsand II I I III / I II II
Alb
2. Hălmăge Sârbi I I I IV / - II II
l
3. Tăcăşele Avram I I I III / I II II
Iancu
4. Negrişoa am. Neagra I I I III / I II II
ra
5. Musteşti Bonteşti I I I III / - - I
6. v. Sebiş Prăjeşti I I I IV / - II II
7. v. Sebiş Sebiş I I I III / - II II
8. Gut Şicula II I I V/- - II
9. Gut Păd. Rovina II I I V/- - II
10.Sodom Seleuş II I I IV / - - II
11.Cigher Zărand II I I IV / - - II
12.Matca Zărand I I I IV / - - I
13.V. Nouă Sintea - III II II V/- - III
Chişer fermă
14.Can. Seleuş I I I IV / - II II
Morilor
15.Can. Vărşand II III II IV / - - III
Morilor
71
Tab. 3.2.1.3.
Starea ecologică şi starea chimică a râurile din b.h. Mureş aferente judeţului ARAD – 2006
STAREA ECOLOGICĂ
Elemente de calitate
Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice Încadr Starea
Râul Secţiunea biologice
stare chimică
Încadr Încadr
MZB FPL mFB RTA RO NUTR SAL PTS AICR ecologică
biol. chim
Săvârşin II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb)
Şoimoş II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb)
Mures
Am. Arad III II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb)
Nădlac II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb)
Petriş Petriş I-II II II II I I I I I I I II B
Pârâul Mare Dorgoş II II II II I II I I II I II II B
Canal M. Mort Pecica IV III III IV I V V III I III V IV P(Cr,Cu,Ni,Pb)
Canal Ier Turnu III-IV III III III I III III III I I III III B
72
Calitatea globală a apei, pe cursurile de apă din judeţul Caraş-Severin, sub

aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu, este prezintată în continuare.
Lungimea totală a cursurilor de apă din B.H. BEGA-TIMIS-CARAŞ, monitorizate
în anul 2006, sub aspectul încadrării în clase de calitate, se prezintă astfel:
Tab. 3.2.1.4. Repartiţia pe tronsoane a calităţii globale a apei
Clasa de Indicatori
calitate
fizico -chimici biologici
Km % Km %
I 538 35,54 82 5,28
II 437 28,86 904 58,17
III 452 29,85 546 35,14
IV 87 5,75 22 1,41
V - - - -
TOTAL
1514 100 1554 100
73
Tab. 3.2.1.5. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate
Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
Clasa de calitate
Alţi
Polua indic
Nr. Secţiunea de Regi Sali nţi atori
Curs de apă
crt. supraveghere m Nutri
nita toxici chimi
Globa
oxige enţi lă
te speci ci
n
fici relev
anţi
1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel I I I I I I
2 Timiş Sadova I I I I I I
3 Timiş Av.cf.Potoc I I I I I I
Am.cf.pârâul
4 Bistra I I I I I I
Lupului
5 Bistra Crâşma I I I I I I
6 Bistra Obreja I I I I - I
7 Bârzava Crivaia I I I I - I
8 Am.cf.
Secul I I I I I I
Bârzava
9 Bârzava Moniom III III I I I III
10 Bârzava Loc. Berzovia III III I I I III
11 Caras Caraşova II I I I - II
12 Nermed Am.cf.Gelug I I I I I I
13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I I I - I
14 Jitin Am.cf.Caraş I I I I - I
15 Oraviţa Am.cf.Lişava II II I I - II
16 Lişava Am.cf.Caraş II II I I - II
17 Caras Vărădia I I I I - I
Tab. 3.2.1.6. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic
şi biologic
B.H. BEGA-TIMIŞ-CARAŞ
Calitatea apei
Secţiunea Biologic
Nr Chimic
Cursul de (index saprob –
.cr (calitatea globală)
de apă supraveghe macrozoobentos)
t.
re 200 200
2006 evoluţia 2006 evoluţia
5 5
Pârâul Am.cf.Hidide
1 I I staţionar I II înrăutăţire
Rece l
2 Timiş *Teregova - - - - II -
îmbunătăţir
3 Timiş Sadova II I I II înrăutăţire
e
4 Borlov *Av.2 - - - - II -
74
a km.capt.
Caransebeş
*Loc.
5 Sebeş - - - - II -
Zerveşti
îmbunătăţir
6 Timiş Av.cf.Potoc II I I II înrăutăţire
e
Av.cf.Pârâul îmbunătăţir
7 Bistra II I I II înrăutăţire
Lupului e
Bistra îmbunătăţir
8 Loc Crâşma II I I II înrăutăţire
Mărului e
îmbunătăţir
9 Bistra Obreja II I I II înrăutăţire
e
Pogăni
10 Brebu III - - I II înrăutăţire
ş
Bârzav
11 Crivaia I I staţionar I I staţionar
a
*Am.cf.
12 Secul - I - II înrăutăţire
Bârzava
Bârzav
13 Moniom III III staţionar I II înrăutăţire
a
Bârzav Loc.
14 III III staţionar I II înrăutăţire
a Berzovia
15 Caraş Caraşova I II înrăutăţire I II înrăutăţire
Nerme îmbunătăţir
16 Am.cf.Gelug II I I II înrăutăţire
d e
Gârlişt îmbunătăţir
17 Am.cf. Caraş II I I II înrăutăţire
e e
îmbunătăţir
18 Jitin Am.cf.Caraş II I I II înrăutăţire
e
îmbunătăţir
19 Oraviţa Am.cf.Lişava III II I II înrăutăţire
e
îmbunătăţir
20 Lişava Am.cf.Caraş III II I II înrăutăţire
e
Am.cf.Lişava
21 Caraş III - - I II înrăutăţire
-Vărădia
*Am.loc.Cicl
22 Ciclova - I - - II -
ova
75
Tab. 3.2.1.7. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate
Bazinul hidrografic Nera-Cerna
Clasa de calitate
Alţi
Polua indic
Nr. Secţiunea de Regi Sali nţi atori
Curs de apă
crt. supraveghere m Nutri
nita toxici chimi
Globa
oxige enţi lă
te speci ci
n
fici relev
anţi
1 Nera Am. cf. I I I I - I
Pătăşel
2 Prigor Am. loc.Putna I I I I I I
3 Nera Am.cf.Bănia-
I I I I I I
Bozovici
4 Şteier Am.cf.Miniş I II I I - II
5 Miniş Am.cf.Tăria I II I I - II
6 Beu Am.păstrăvări I I I I - I
e
7 Nera Sasca I I I I I I
8 Nera Naidăş II I I I - II
9 Cerna Am. ac.Valea
I I I I - I
lui Iovan
10 Globul Am.cf. Slătinic II I I I - II
11 Bela Reca Am. cf. Cerna II I I I - II
12 Valea Mare Am.priză capt.
I I I I I I
Orşova
13 Cerna Topleţ II I I I I II
Tab. 3.2.1.8. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic şi biologic
B.H. NERA-CERNA
Calitatea apei
Secţiunea Biologic
Nr Chimic
Cursul de (index saprob –
.cr (calitatea globală)
de apă supraveghe macrozoobentos)
t.
re 200 200
2006 evoluţia 2006 evoluţia
5 5
Nera Am.cf.Pătăş II I îmbunătăţir I II înrăutăţire
1
el e
Prigor Am.loc.Putn II I îmbunătăţir I II înrăutăţire
2
a e
Nera *Am.cf.Bănia
3 - I - - II -
-Bozovici
4 Şteier Am.cf.Miniş II II staţionar I II înrăutăţire
5 Miniş * Am.cf.Tăria - II - - II -
76
Beu * Am.
6 - I - - II -
păstrăvărie
7 Nera * Sasca - I - - II -
Nera Naidăş îmbunătăţir
8 III II I II înrăutăţire
e
Cerna Am.ac.V.lui îmbunătăţir
9 II I I II înrăutăţire
Iovan e
Globul *Am.cf.
10 - II - - II -
Slătinic
Bela Am.cf.Cerna
11 II II staţionar I II înrăutăţire
Reca
Valea *Am.priza
12 - I - - II -
Mare capt. Orşova
13 Cerna Topleţ II II staţionar I II înrăutăţire
* secţiuni cu monitorizare începând din anul 2006

JUDEŢUL TIMIŞ
Bazinul hidrografic Bega –Timiş
Tab. 3.2.1.9 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate, în bazinul

hidrografic Bega-Timiş
Nr Cursul de Secţiunea de Clasa de calitate

crt apă supraveghere Regim Nutri Sali Pol. Alţi indic Glo-
oxigen enţi nita toxici chimici bală
te specif. relevanţi
1 Bega Am.loc.Luncani I I I I I I
2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea I I I I I I
3 Săraz Loc. Săceni II III I I I III
4 Cladova Am.loc.Cladova III II I I II III
5 Bega Balinţ II I I I - II
6 Biniş Loc.Coştei pod III II I I II III
Ţipari
7 Bega Amonte Timişoara I I I I I I
8 Bega Otelec III III I I II III
9 Bega Veghe Pişchia III II II I II III
10 Măgheruş Am.cf. Bega III III II I - III
Veche
11 Apa Mare Av.cf. Slatina II II II I - II
12 Apa Mare Becicherecul Mic – II II II I II II
pod Biled
13 Canal Bega Loc.Sânmihaiu III III III I I III
Veche German
14 Bega Veche Cenei III II II I I III
15 Nădrag Am.loc.Jdioara I I I I I I
16 Spaia Găvojdia III III I I - III
17 Timiş Lugoj I I I I I I
18 Timiş Am.cf.Timişana II II I I - II
19 Şurgani Chevereşu Mare III IV II I I IV
77
20 Pogăniş Otveşti II II I I - II
21 Timiş Şag II II I I I II
22 Lanca Birda Loc.Ghilad III III II I - III
23 Birdanca Am.cf. Bârzava IV III II I II IV
24 Bârzava Partoş II III I I II III
25 Moraviţa Moraviţa – pod III II II I I III
Gherman
Metalele prioritare periculoase s-au situat sub limita clasei corespunzătoare, cu
excepţia metalului plumb (39,50 μg/l), care a fost necorespunzător.
Tab. 3.2.1.10. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea înregistrată

la grupa globală, în bazinul Bega-Timiş
Nr. Cursul de Tronsonul Lung. km

crt. apa TOTAL I II III IV V
Izvoare – amonte Făget 42 42
Am.Făget - am.canal alim. 40 40
1 Bega am.canal alim. - av.Timişoara 54 54
Aval Timişoara - frontieră 34 34
TOTAL BEGA 170 96 40 34 - -
2 Hăuzeasca Izvoare - confluenţă Riu 9 9
3 Cladova Izvoare - confluenţă Bega 19 19
4 Săraz Izvoare - confluenţă Glaviţa 27 27
5 Biniş Izvoare – confluenţă Glaviţa 19 19
6 Bega Veche Izvoare - frontieră 100 100
7 Măgheruş Izvoare - confl. Bega Veche 43 43
8 Apa Mare Izvoare – confl. Bega Veche 73 73
9 Canal Bega Izvoare – confl. Bega Veche 35 35
Veche
Limită judeţ - amonte Jabăr 50 50
10 Timiş
Amonte Jabăr-frontieră 100 100
TOTAL TIMIŞ 150 50 100 - - -
11 Nădrag Izvoare- cf.Timiş 31 31
12 Spaia Izvoare- cf.Timiş 17 17
13 Şurgani Izvoare- cf.Timiş 31 31
14 Pogăniş 34 34
Limită judeţ - cf.Timiş
15 Lanca Birda Izvoare- cf.Timiş 51 51
16 Barzava Limită judeţ - frontieră 39 39
17 Birdanca 22 22
Izvoare-cf-Bârzava
18 Moraviţa Izvoare-frontieră 46 46
TOTAL Bazin Hidrografic BEGA –TIMIŞ 916 186 247 430 53 -
78
Tab. 3.2.1.11. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic
şi biologic, în bazinul hidrografic Bega-Timiş
Nr Cursul de Secţiunea de Calitatea apei

crt apă supraveghere Chimic Biologic
(calitatea globală) (index saprob –
macrozoobentos)
2005 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia
1 Bega Am.loc.Luncani II I J I I staţionar
2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea II I J I I staţionar
3 Săraz *Loc Săceni - III - - III -
4 Cladova Am.loc.Cladova III III staţionar III III staţionar
5 Bega Balinţ III II J III II J
6 Biniş *Loc. Coştei- - III - - III -
Ţipari
7 Bega Amonte II I J II II staţionar
Timişoara
8 Bega Otelec IV III J III III staţionar
9 Măgheruş *Am.2 km ac. - - - - III -
Murani
10 Bega Pişchia III III staţionar II III L
Veghe
11 Măgheruş *Am.cf. Bega - III - - III -
Veche
12 Apa Mare *Av.cf.Slatina - II - - III -
13 Apa Mare Becicherecul Mic IV II J III III Staţionar
– pod Biled
14 Cn. Bega *Loc Sânmihaiu - III - - III -
Veche German
15 Bega Cenei IV III J III III staţionar
Veche
16 Nădrag Loc Nădrag - - - - I -
17 Nădrag Am.loc.Jdioara II I J I I staţionar
18 Spaia Găvojdia III III staţionar III III staţionar
19 Timiş Lugoj II I J II II staţionar
20 Timiş Am.cf.Timişana II II staţionar III II J
21 Şurgani Chevereşu Mare IV IV staţionar III III staţionar
22 Pogăniş Otveşti III II J III II J
23 Timiş Şag II II staţionar III II J
24 Lanca Loc.Ghilad IV III J III III staţionar
Birda
25 Birdanca Am.cf. Bârzava V IV J IV IV staţionar
26 Bârzava Partoş III III staţionar III III staţionar
27 Moraviţa Moraviţa – pod IV III J II III L
Gherman
* - secţiuni cu monitorizare începând din anul 2006
• L - înrăutăţire
• J - îmbunătăţire
79
Tab. 3.2.1.12 Bazinul hidrografic Aranca
Nr. Cursul de apă Tronsonul Lung. km

crt. TOTAL I II III IV V
Izvoare – Sânnicolau 68 - 68 - - -
Mare
1 Aranca
Sânnicolau Mare - 36 - - 36 - -
frontieră
TOTAL ARANCA 104 - 68 36 - -
Tab. 3.2.1.13. Regimul de nutrienţi în bazinul Aranca

1 Aranca Izvoare - frontieră 104 - - 104 - -
Tab. 3.2.1.14. Regimul ionilor de salinitate în bazinul Aranca

Izvoare - Sânnicolau 68 - - 68 - -
Mare
1 Aranca
Sânnicolau Mare - 36 - - - 36 -
frontieră
TOTAL ARANCA 104 - - 68 36 -
Tab. 3.2.1.15 Regimul poluanţilor toxici specifici în bazinul Aranca

1 Aranca Izv.Mureş - frontieră 104 104 - - - -
Tab. 3.2.1.16. Regimul altor indicatori chimici relevanti, în bazinul Aranca

Izv.Mureş – Sânnicolau 68 68 - - - -
Mare
1 Aranca
Sânnicolau Mare - 36 36 - - - -
frontieră
TOTAL ARANCA 104 104 - - - -
Tab. 3.2.1.17. Starea globală a calităţiii apelor din punct de vedere chimic,
în bazinul Aranca

80
Izvoare – Sânnicolau 68 - - 68 - -
Mare
1 Aranca
Sânnicolau Mare - 36 - - - 36 -
frontieră
TOTAL ARANCA 104 - - 68 36 -
Tab. 3.2.1.18 Valori medii ale indexului saprobic (macrozoobentos) în bazinul Aranca

1 Aranca Izvoare - frontieră 104 - - 104 - -
Tab. 3.2.1.19 Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic
şi biologic, în bazinul Aranca
Nr Cursul Secţiunea Calitatea apei
crt de apă Chimic (calitate globală) Biologic (macrozoobentos)
2005 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia
1 Aranca Sânnicolau IV III J II III L
Mare
2 Aranca Valcani IV IV Staţionar II III L
Judeţul Hunedoara
Tab. 3.2.1.20 Situaţia tronsoanelor de râuri în clase de calitate, de pe teritoriul

judeţului Hunedoara, în anul 2006
Nr. Cursul de apă Total km Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa

crt. pt. jud. I II III IV V
Hunedoa
ra
1. RÂUL MUREŞ 109 -- 109 -- -- --
2. RÂUL 93 62 31 -- -- --
STREI
3. RÂUL 73 63 10 -- -- --
CERNA
4. RÂUL GEOAGIU 41 -- 41 -- -- --
5. RÂUL ARDEU 25 -- 25
6. RÂUL SIBIŞEL 28 28 -- -- -- --
7. RÂUL GALBENA 34 -- 34 -- -- --
8. RÂUL ORAŞTIE 51 44 7 -- -- --
9. RÂUL ZLATA 18 18 -- -- -- --
10. RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18
11. CANAL CÂRLETE 19 -- 19 -- -- --
12. RÂUL BREAZOVA 29 29 -- -- -- --
13. RÂUL RITIŞOARA 7 7 -- -- -- --
14. RÂUL PEŞTIŞ 22 22 -- -- -- --
15. RÂUL SÂRBI 24 -- 24 -- -- --
16. RÂUL 30 -- 30 -- -- --
81
CRIŞUL ALB
(izvor confluenţă V.
Bucureşci)
17. RÂUL CRIŞUL 44 -- 44 -- -- --
ALB (confluenţă
Bucureşci
- limită jud. HD –
AR)
18. V. RIBIŢA (Izv. – 20 -- 20 -- -- --
Confluenţă
Criş Alb)
Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate, conform situaţiei globale

evaluate în anul 2006, se prezintă asfel:
Tab. 3.2.1.21. Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate
Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

I II III IV V
Bazinul
hidrografi Nr. total Nr Nr
c secţiuni . % Nr. % Nr. % . % Nr. %
Criş 3 - - 3 100 - - - - - -
Mureş 20 8 40 11 55 - - - - 1 5
Jiu
Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în anul 2006, s-a

făcut după Ordinul 161/2006 şi este prezentată în tabelul următor:
82
Tab. 3.2.1.22. Încadrarea secţiunilor pe supravegheren categorii de calitate

în anul 2006
Nr. Cursul de apă Secţiunea de

Categoria de calitate
crt. control RO Metale RN Salini Caract.
- globală
tate
1. R. MUREŞ GELMAR II II II II II
2. R. MUREŞ BRĂNIŞCA II II II II II
3. R. STREI BARU MARE I I I I I
4. R. STREI PETRENI I I I I I
5. R. CERNA TOPLIŢA I I I I I
6. R. CERNA SÎNTUHALM II II II I II
7. R. GEOAGIU BALŞA I I I I II
8. R. GEOAGIU GEOAGIU I I I I II
9. R. ORĂŞTIE COSTEŞTI I I I I I
10. R. ORĂŞTIE AV. ORĂŞTIE II II II I II
11. R. GALBENA HAŢEG II II I I II
12. R. CERTEJ BÂRSĂU II V II III V
13. R. ARDEU BOZEŞ I III I II II
14. R. SIBIŞEL PRIZĂ ORĂŞTIE I I I I I
15. R. ZLATA GURA ZLATA I I I I I
16. CANAL CÂRLETE PRIZA HAŢEG I I I I II
17. R. BREAZOVA ZEICANI I I I I I
18. R. RITIŞOARA PRIZA GHELARI I I I I I
19. R. PEŞTIŞ NANDRU I I I I I
20. R. SÂRBI SÂRBI I I I I II
13. R.CRIŞUL ALB AM. DRAGU BRAD I III I I II
14. R.CRIŞUL ALB CRIŞCIOR I IV I I II
15. R.CRIŞUL ALB BAIA DE CRIŞ I IV I I II
16. R.CRIŞUL ALB – AM. RIBIŢA I III I I II
V.RIBIŢA
Notă: RO – regim de oxigen;

RN – regim de nutrienţi
Informaţii privind calitatea biologică a cursurilor de apă ne-au fost furnizate de

către Direcţia Apelor Târgu Mureş pentru apele din bazinul hidrografic Mureş, după cum
urmează :
Tab. 3.2.1.23. Calitatea biologică a cursurilor de apă din b.h. Mureş
Râul Secţiunea Elemente de calitate biologică

MZB FPL mFB Încadrare
biologică
Mureş Gelmar II II II II
Brănişca II II II II
Geoagiu Balşa II II II II
Geoagiu II II II II
83
Ardeu Bozeş I II III II

Oraştie Costeşti I II II I
Av. Orăştie II II II II
Sibişel Priză Orăştie I II II I
Strei Baru Mare I I I I
Petreni I II II II
Zlata Gura Zlata I I I I
Galbena Haţeg II II II II
Canal Cârlete Priză Haţeg II II II II
Breazova Zeicani I II II I
Cerna Topliţa I II II I
Sântuhalm II II II II
Ritişoara Priză Ghelari I II II I
Peştiş Nandru I II II I
Certej Bârsău PB III PB V
Sârbi Sârbi I II II II
Notă: MZB – macrozoobentos;

FPL – fitoplacton;
mFB – microfitobentos;
Încadrarea s-a efectuat conform Ordinului 1146/10 decembrie 2002, pentru

concentraţia echivalentă cu valoarea de 90 % percentile ale concentraţiilor regăsite
în campaniile lunare.
84
Tab. 3.2.1.24. Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate

în anul 2006 în Regiunea Vest
Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

Număr
Bazinul I II III IV V
total
hidrografic
secţiuni Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Mureş 8 6 75,0 1 12,5 1 12,5
Crişul Alb 17 2 11,8 13 76,4 2 11,8
Bega –
Timiş - 17 12 70,6 3 17,6 2 11,8
Caraş
Nera -
13 7 53,8 6 46,2
Cerna
Bega –
25 5 20 6 24 12 48 2 8
Timiş
Aranca 2 1 50 1 50
Criş 3 3 100
Mureş 20 8 40 11 55 1 5
Total
105 34 32,4 48 45,7 18 17,1 4 3,8 1 1
Regiune
Datele prezentate in tabel nu conţin bazinul hidrografic Jiu de la care nu s-au primit informaţii.
85
c a t e g o r ia I
c a t e g o r ia IV 3 2 ,4 %
3 ,8 % c a t e g o r ia V 1 %
c a t e g o r ia III
1 7 ,1 %
c a t e g o r ia II
4 5 ,7 %
Fig. 3.2.1. Repartiţia seţiunilor de control pe clase de calitate

în anul 2006 în Regiunea Vest
86
3.2.2. Starea lacurilor
Judeţul Arad
Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş
doar pentru lacul Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelul 3.2.2.1. Calitatea
apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.
Tab. 3.2.2.1. Calitatea lacurilor din judeţul ARAD – 2006
Indicatori ai gradului de eutrofizare

Biomasă
fitoplanctonică
Clorofila
Timp Fosfor Azot maximă din
Lacul „a” Încadrare
retenţie total mineral zona fotică/
globală
mgP/l mgN/l Biomasă medie
mg/l
anuală
mg/l
Ghioroc
15,060
(Partea
0,0117 2,079 hipertrof 9,01 Mezotrof -
sudică+
mezotrof hipertrof 3,691 eutrof eutrof
partea
mezotrof
nordică)
87
În anul 2006, în bazinul Bega-Timiş-Caraş, în judeţul Caraş-Severin, au fost

monitorizate un număr de 5 lacur, iar in bazinul hidrografic Nera-Cerna 2 lacuri:
- BH Timiş- lacul Trei Ape, Poiana Mărului
- BH Bârzava – lacul Gozna, Secu
- BH Caraş – lacul Greoni – ferma piscicola
- BH Cerna – lacul Valea lui Iovan
- BH Cerna – Lacul Herculane
Tab. 3.2.2.2. Centralizator privind starea trofică – 2006
Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA

Denumirea STARII TROFICE Încadra
Nr.
Acumulării Substanţe biogene Biomasa re Obs.
crt. Clorofila
Cursul de apa fitoplancton globala
„a” Ntot Ptot
ică
Trei Ape Îmbunăt
1. mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof
r. Timiş ăţire
2. Gozna Îmbunăt
oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof
r. Bârzava ăţire
3. Poiana Mărului
Staţiona
r. Bistra eutrof mezotrof oligotrof mezotrof mezotrof
r
Mărului
4. Secu Îmbunăt
oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof
r. Bârzava ăţire
5. Greoni
hipertrof eutrof hipertrof eutrof eutrof -
r. Caraş
Tab. 3.2.2.3. Centralizator privind starea trofică – 2006

Denumirea STARII TROFICE Încadra
Nr.
Acumulării Substanţe biogene Biomasa re Obs.
crt. Clorofila
Cursul de apa fitoplancton globala
„a” Ntot Ptot
ică
Valea lui Iovan Îmbunăt
1. oligotrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof
r. Cerna ăţire
2. Herculane Îmbunăt
mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof
r. Cerna ăţire
80
Judeţul Hunedoara
Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş, în anul 2006, din punctul de vedere
al indicatorilor gradului de eutrofizare, se prezintă în tabelul următor:
Tab.3.2.2.4.Starea trofică a lacurilor din bazinul hidrografic Mureş în anul 2006
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII

TROFICE
Substanţe biogene Biomasa
Nr.
Lacul fitoplanctonică Încadrare
crt. Clorofila „a” Fosfor
Azot mineral maximă din zona globala
(mg/l) total
(mgN/l) fotică/biomasă medie
(mgP/l)
anuală (mg/l)
5,45 0,458 0,0104 0,177 – ultraoligotrof oligotrof
1. Gura Apelor
mezotrof mezotrof mezotrof 0,064 - ultraoligotrof
3,88 0,564 0,0148 1,442 – oligotrof oligotrof
2. Haţeg
mezotrof mezotrof mezotrof 0,327 - ultraoligotrof
oligotrof
(cu uşoare
9,82 0,545 0,0245 3,577 – mezotrof
3. Cinciş tendinţe
eutrof mezotrof mezotrof 0,842 - ultraoligotrof
spre
mezotrof)
0,783 0,783 0,0235 0,577 – ultraoligotrof oligotrof
4. Subcetate
eutrof eutrof mezotrof 0,279 - ultraoligotrof
ultraoligotrof
0,174 0,174 0,0079 2,804 - oligotrof
5. Bucura spre
ultraoligotrof ultraoligotrof ultraoligotrof 0,993 - ultraoligotrof
oligotrof
În judeţul Timiş există lacuri numai în bazinul hidrografic Bega-Timiş, iar pentru
fiecare dintre cele două lacuri de acumulare existente (Surduc şi Murani) s-au efectuat
campanii de recoltare conform Programului de activitate al A.N. „Apele Române”.
Judeţul Timiş
Tab. 3.2.2.5 Situaţia calităţii globale a apei lacurilor din judeţul Timiş
Lacul Calitatea apei

Apa pe Vol.
Nutrienţi
Nr. care este total Folosinţa
(N total şi
crt Denumire Tip amplasat (mil. principală Biologie
P total –
lacul m3)
mg/l)
Atenuare si su-
Pârâul plimentare a de- 0,15 – 2,24
1 Surduc Acm 51,08 Mezotrof
Gladna bitelor pt Timi- 0,03 – 0,33
soara
81
Pârâul
Apărare împotri- 0,14 – 4,20
2 Murani Acm Măghe- 1,47 Eutrof
va inundaţiilor 0,08 – 0,27
ruş
Acm = acumulare
Tab. 3.2.2.6 Centralizator privind starea trofică a lacurilor din judeţul Timiş
CRITERII PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Denumirea
Nr. Oxigen Substanţe biogene
acumulării Biomasa Încadrare
crt. dizolvat şi sat.
N total P total fitoplanct. globală
de oxigen
5,34–13,28 mg/l 0,15 – 2,24 0,03 – 0,33
1 Surduc 2,67 mg/l Mezotrof
59 -118 % mg/l mg/l
4,35–12,22 mg/l 0,14 – 4,20 0,08 – 0,27
2 Murani 5,79 mg/l Eutrof
55 – 127% mg/l mg/l
C a lita te a la c u rilo r d in ju d e tu l T im is
5 0% 50%
C la s a II C la s a III
Tab. 3.2.2.7 Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din Regiunea Vest ,
în anul 2006 (AR +CS +TM)
Lacul Volu Calitatea apei
Apa pe Folos
Nr mul Nutrienti
care inta
. total azot
Denumir este
Cr Tip milio Biologie
e amplas princi total si
t. ane fosfor
at lacul pala
m.c. total
bazin apă
Ghioroc N – 2,08 mezotrof-
1 antropic matca 13,0 sortar
Sud P- 0,01 eutrof
III e
82
bazin
Ghioroc agrem
2 antropic matca 6,66
Nord ent
III
apă
N- 0,47
3 Trei Ape acumulare r. Timiş 6,34 indust
P – 0,02
rială
apă
r. indusr
N- 0,60
4 Gozna acumulare Bârzav 10,1 tială+ oligotrof
P- 0,02
a potabi
lă
Poiana r. Bistra agrem N- 0,64
5 acumulare
Mărului Mărului ent P- 0,02
apă
r. indusr
N- 2,18
6 Secu acumulare Bârzav 15 tială+
P- 0,55
a potabi
lă
amen
ajări N- 0,83
7 Greoni acumulare r. Caraş
piscic P- 0,03
ole
Valea lui r. N- 0,61
8 acumulare
Iovan Cerna P- 0,02
apă
indusr
Herculan r. . N- 0,57
9 acumulare tială+
e Cerna P- 0,02
potabi
lă
atenu
are şi
supli N- 0,15-
pârâul m.deb 2,24
10 Surduc acumulare 51,08 mezotrof
Gladna itelor P- 0,03-
pt. 0,33
Timis
oara
apăra
re N- 0,14-
pârâul
impotr 4,2
11 Murani acumulare Măgher 1,47 eutrof
iv a P- 0,08-
uş
inund 0,27
aţiilor
83
Tab. 3.2.2.8 Centralizator privind starea trofică a apei principalelor lacuri din
Regiunea Vest , în anul 2006

STARII TROFICE
Denumirea
Nr. Oxigen Substanţe biogene
Acumulării Încadrare
crt. dizolvat / Biomasa
Cursul de apa globala
saturaţia Ntot Ptot fitoplanctonică
oxigenului
2,08 0,01
1. Ghioroc mezotrof mezotrof
hipertrof mezotrof
2. Trei Ape mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof
3. Gozna oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof
4. Poiana Mărului mezotrof oligotrof mezotrof mezotrof
5. Secu oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof
6. Greoni eutrof hipertrof eutrof eutrof
7. Valea lui Iovan mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof
8. Herculane mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof
5,34 – 13,28 0,15- 0,03- 0,33 2,67 mg/l
mg/l 2,24 mg/l
9. Surduc mezotrof
59-118%
4,35- 12,22 0,14- 4,2 0,08- 0,27 5,79 mg/l

10. Murani mg/l mg/l mg/l eutrof
55-127%
0,458 0,010 ultraoligotrof
11 Gura Apelor oligotrof
mezotrof mezotrof
0,564 0,014 oligotrof
12 Haţeg oligotrof
mezotrof mezotrof
0,545 0,024 mezotrof
13 Cinciş mezotrof
mezotrof mezotrof
0,783 0,023 ultraoligotrof
14 Subcetate oligotrof
eutrof mezotrof
0,174 0,007 oligotrof ultraoligotr
15 Bucura ultraoligo ultraoligotr of spre
trof of oligotrof
3.2.3 Starea fluviului Dunărea
Calitatea apei fluviului Dunărea s-a stabilit conform Ordinului 161/2006.

În tabelul de mai jos este prezentată calitatea apei râurilor, în secţiunile
monitorizate, pe cele 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici
specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi.
Caracterizarea globală a calităţii apei la nivel de secţiune, s-a echivalat cu rezultatul
evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă.
84
Starea ecologică a ecosistemului acvatic a fost determinată ţinând seama de

elementele de calitate biologice, de indicatorii chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici
care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea stării ecologice s-a determinat ţinând cont
de valorile medii ale indicelui saprobic - macrozoobentos.
Tabel 3.2.3.1 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2006
Clasa de calitate
Grad de
Globală
minera-
poluanţ
Curs de Secţiunea de
Nutrien
oxigen
Metale
Regim
Micro-
Nr.
lizare
apă supraveghere
crt.
ţi
i
Am.cf.Berzeas II I I I - II
1 Dragostele
ca
Valea Am.cf.Boşnea II I I I I II
2
Mare g
3.2.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul rezervaţiei biosferei „Delta Dunării”
Nu este cazul .
3.3. Apele subterane
Judeţul Arad
Bazinul hidrografic Mureş
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului

Arad o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se
adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de
poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate
în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională
se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul
hidrografic Mureş.
Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o
sursă de poluare se face de către A.P.M.
În anul 2006 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 17 foraje a căror
concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 3.3.1.cu
menţiunea că pesticide şi metale grele nu se determină în apele freatice.
85
Tab. 3.3.1. Concentraţii de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în apele

Subterane (conform Legii 458/2002 şi STAS 1342/91)
Concentraţia medie, mg/l

Denumirea Indicatori
forajului NO2- NH4+ PO43- Mn depăşiţi
0,5mg/l 0,5mg/l 0,1mg/l 0,05mg/l
Păuliş F3 0,0050 0,0200 0,0650 - -
Păuliş F7 MA 0,0150 0,4490 0,3600 0,0320 PO43-
Arad F1 0,0100 0,0250 0,1400 0,0000 PO43-
Arad F2 0,1300 0,0080 0,1200 0,0000 PO43-
Arad F3 0,0130 0,1670 0,0430 0,3480 Mn
Arad F4 0,0113 0,2350 0,0350 0,4380 Mn
Arad F6 0,0100 0,0000 0,0400 0,1300 Mn
Semlac F1 0,0100 0,0075 0,0850 0,0155 -
Semlac F5 12,260 0,0050 0,0600 0,0035 NO2-
Nădlac F1 0,1400 0,3100 0,2500 0,0810 PO43-, Mn
Nădlac F2 0,1800 0,2600 0,1600 0,5200 PO43-, Mn
Horia F1 0,0100 0,2130 0,0700 0,0080 NH4+
Pecica F1 0,0098 0,0830 0,4000 0,2500 PO43-, Mn
PO43-,
Dorobanţi F1 0,2400 0,5200 0,0400 0,7700
NH4+, Mn
Archim Arad F17 0,0220 0,3580 0,0300 - -
Archim Arad F18 0,0050 0,0000 0,0600 - -
NH4+,PO43
Archim Arad F23 0,1150 888,00 0,1400 - -
Referitor la datele prezentate în tabelul 3.3.1. facem următoarele observaţii:

- recoltarea probelor de apă se face fără o prealabilă pompare a apei stocate în
respectivul foraj, ceea ce conduce la erori în privinţa calităţii determinate a apei. Viteza de
circulaţie a apei subterane fiind foarte mică, este necesară pomparea acesteia, pentru
reînnoirea volumului de apă din care se face recoltarea.
A trage o concluzie în privinţa calităţii apei subterane recoltate fără o prealabilă
pompare este eronat. De aceea se impune pe viitor dotarea cu instalaţii portabile pentru
pomparea apelor din foraje înaintea fiecărei recoltări.
Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control,
din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi
aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor
agricole unde se practică o agricultură intensivă.
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională

se face de către filiala Oradea a Direcţiei Apelor Crişuri.
Valoarea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadrează în

general în limitele admise.
86
Judetul Caraş – Severin

Bazin hidrografic Bega – Timiş - Caraş
Calitatea apelor subterane în anul 2006 în majoritatea forajelor executate în stratul

acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise
(conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii
apei.
Calitatea apelor subterane - a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în strat
freatic şi în foraje de adâncime.
Tab. 3.3.2. Distribuţia forajelor monitorizate în anul 2006– strat freatic
Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje

1. - ordin I 5
2. - ordin II 5
3. - poluare 4
TOTAL în b.h. Bârzava 14 foraje monitorizate
1. - ordin I 30
2. - ordin II 19
3. - poluare -
4 - ape minerale-staţii experimentale -
TOTAL în b.h. Timiş 49 foraje monitorizate
1. - ordin I 4
2. - ordin II 2
3. - poluare -
TOTAL în b.h. Caraş 6 foraje monitorizate
Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise
conform prevederilor legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002
privind calitatea apei potabile) la: substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi sunt situate
în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:
BH TIMIŞ:
- pe râul Timiş superior şi Bistra în zonele oraşelor Caransebeş şi Oţelu Roşu cu
provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficienţei reţele de canalizare
şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi a poluării difuze.
BH BÂRZAVA:
- pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării de la complexele
zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa)
şi poluare difuză.
BH CARAŞ:
87
- pe cursul inferior al râului Caraş şi afluenţii acestora în zona de frontieră, impurificare de

la Gospodăria orăşenească Oraviţa, cât şi din impurificarea difuză cauzată de activităţi
umane.
Bazin hidrografic Nera-Cerna
În B.H. Cerna nu sunt executate foraje pentru urmărirea calităţii apei.

În B.H. Nera, calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I şi II strat
freatic.
Tab. 3.3.3. Situaţia forajelor monitorizate în 2006 - strat freatic

1. - ordin I 2
2. - ordin II -
3. - poluare -
TOTAL - în b.h. NERA 2
Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise şi
la mai mulţi indicatori de calitate sunt situate în:
Zona Dalboşeţ, pe râul Nera, poluare cu: substanţe organice, amoniu, fier şi mangan, cu
provenienţă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităţile rurale neechipate
cu reţele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză.
Bazin hidrografic Dunăre
În cursul anului 2006, în BH Dunăre a fost în observaţie 1 foraj, din care s-au
recoltat probe în perioada cu precipitaţii bogate din primăvară şi în perioada de secetă
(vară-toamnă). Reţeaua de puncte (foraje) de monitoring instituită în bh Dunăre are drept
scop monitorizarea nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor
subterane freatice.
Forajul monitorizat în anul 2006, este amplasat pe malul stâng al fluviului Dunăre,
având adâncimea de: F =25m.
Tab. 3.3.4. Situaţia forajelor din b.h. Dunăre - reţeaua tehnologică de stat
- în strat freatic
Nr. Număr de zone de

Tipul forajului Număr foraje
crt. distribuţie in bazin
1. - ordin I - -
2. - ordin II 1 -
3. - poluare - -
TOTAL în b.h. DUNARE 1 foraj monitorizat
88
La cele 2 probe de apă prelevate din forajele de la Moldova Nouă s-au determinat
indicatorii fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice a zonei, respectiv:
temperatură, pH, conductivitate /rez.fix,CCOMn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mg2+, Cl-, SO42-
, PO43- , HCO3- , NO2- , NO3-, NH4+ , fenoli, precum şi alte substanţe periculoase conform
HG 351/2005 (Zn, Cu, Pb, Ni).
În bh Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa
potabilă).
Judeţul Hunedoara
În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat un singur

foraj – Baia de Criş F2, la care s-au analizat, prin laboratorul DA Crişuri Oradea un nr. de 7
indicatori dintre care, conform Legii 458/2002, nu s-au constatat depăşiri.
Din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele:
Tabel nr. 3.3.5. Încadrarea în categorii de calitate conform legii 311/2004
Nr. Secţiune de prelevare Cod foraj Categoria de calitate

conform legii 311/2004
crt.
1. Orăştie F2 P
2. Geoagiu F1 P
3. Aurel Vlaicu F1 P-N
4. Călan F2 P-N
5. Călan F1 N
6. Şoimuş F1 N
7. Haţeg F2 P
Notă: N – nepotabil, P – potabil.

Judeţul Timiş
Calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi de poluare, în

strat freatic, respectiv în foraje de adâncime.
Frecvenţa recoltărilor de probe din forajele de ordinul I s-a facut conform
programelor de monitorizare, în perioadele cu precipitaţii bogate din primăvară şi în
perioada de secetă (vară - toamnă).
În selectarea forajelor pentru monitorizarea anuală, s-au avut în vedere:

Ø criteriul reprezentativităţii forajelor pe bazine şi sub-bazine hidrografice, pentru
aprecierea globală a calităţii apei din stratul acvifer freatic din spaţiul hidrografic
Banat.
Ø menţinerea în reţeaua de monitoring a calităţii apei în forajele hidrogeologice
de ordinul I şi II, care au o evoluţie a calităţii apei semnificativ îmbunătăţită.
89
Tab. 3.3.6 Distribuţia forajelor monitorizate în spaţiul B.H. BEGA-TIMIŞ

1. - ordin I 13
2. - ordin II 6
3. - poluare 1
Total în Bazinul Hidrografic Bega = 20

1. - ordin I 13
2. - ordin II 11
3. - poluare 4
4. - staţii experimentală 0
Total în Bazinul Hidrografic Bega Veche = 28
1. - ordin I 30
2. - ordin II 19
3. - poluare 0
4. - ape minerale - staţii experimentală 0
90
Tabel 3.3.7 Distribuţia forajelor monitorizate în spaţiul B.H. BEGA-TIMIŞ (continuare)
Tipul forajului Număr foraje

Nr. crt.
Total în Bazinul Hidrografic Timiş = 49
1. - ordin I 5
2. - ordin II 5
3. - poluare 4
Total în Bazinul Hidrografic Bârzava = 14
1. - ordin I 3
2. - ordin II 3
3. - poluare 0
Total în Bazinul Hidrografic Moraviţa = 6

TOTAL GENERAL B.H. BEGA – TIMIŞ = 117
Tab. 3.3.8 Distribuţia forajelor monitorizate, pe tipuri de foraje:

1. - ordin I 64
2. - ordin II 44
3. - poluare 9
TOTAL GENERAL B.H. BEGA – TIMIŞ = 117
Analiza probelor recoltate în anul 2006, s-a făcut în laboratorul din Timişoara al
Direcţiei Apelor Banat.
Pentru forajele de studiu de ordin I, II şi poluare s-au determinat următorii indicatori
fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice şi indicatori specifici de poluare
a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+,
Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3-, NO2-, NO3-, NH4+, fenoli, precum şi alţi indicatori
conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni).
În caracterizarea calităţii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea
valorilor indicatorilor determinaţi, cu limitele admise din Legea 311/2004 (pentru
modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), comparare
efectuată pe baza programului pe calculator PC. Programul întocmit de A.N.A.R. – Direcţia
Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile limitelor admise la indicatorii fizico-chimici.
91
Tab. 3.3.9 Situaţia depăşirii concentraţiilor admise
Denumire Depăşirea limitei Foraj

indicator admise
- azotiţi max. 1.3-2.5 Bega – Sânmihaiu Roman, Otelec-Pustiniş
max. 1,2-3,4 Bega Veche – Becicherecu Mic, Pustiniş, Checea
max. 3,7 Bârzava – Birda (poluare)
max. 1,2-1,9 Timiş – Giulvăz, Parţa
- azotaţi max. 1,1-9,6 Bega – Giarmata, Otelec Pustiniş
max. 2,1-10,7 Bega Veche – Pişchia, Pustiniş, Pişchia,
Orţişoara, Şandra, Comloşu Mare,
max. 1,2-3,8 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Dolaţ, Parţa
max. 1,8 Bârzava - Gătaia
max. 1,3-5,7 Moraviţa – Moraviţa
- cloruri max. 1,4-2,3 Bega - Recaş, Otelec-Pustiniş
max. 1,1-3,1 Bega Veche- Beregsău Mare (poluare), Biled,
Pustiniş, Comloşu Mare, Checea
max. 1,1-2,3 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Giera, Bazoş, Cruceni
max. 1,7 Moraviţa – Moraviţa
- reziduu fix max. 1,4-2,6 Bega - Otelec-Pustiniş
max. 1,2-3,4 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Biled,
Pustiniş, Comloşu Mare, Checea, Şandra
max. 1,1-2,1 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Cruceni
max. 1,9-2,0 Moraviţa - Moraviţa
-fier max. 1,4-9,4 Bega – Margina (poluare), Şuştra, Margina, Ianova
max. 1,5-5,6 Bega Veche – Jimbolia (poluare), Remetea Mică,
Săcălaz, Checea, Beregsău Mare (poluare)
max. 1,9-174 Timiş – Parţa, Capăt, Belinţ, Dolaţ, Foeni
max. 1,8-70 Bârzava – Birda (poluare), Partoş
-magneziu max. 1,7-18,8 Bega - Otelec-Pustiniş
max. 1,3-4,3 Bega Veche – Beregsău Mare (poluare), Pustiniş,
Comloşu Mare, Checea
max. Timiş – Ghilad, Giulvăz, Parţa, Giera, Cruceni
max. 2,8-4,3 Moraviţa - Moraviţa
92
Tab. 3.3.10 Situaţia depăşirii concentraţiilor admise (continuare)
Denumire Depăşirea limitei Foraj

indicator admise
- oxidabilitate max. 1,1-24 Bega – Margina (poluare), Ohaba-Forgaci,
Sânmihaiu Român, Remetea Mare, Otelec-
Pustiniş, Recaş, Şuştra, Balinţ, Margina, Ianova
max. 1,3-10,9 Bega Veche – Beregsău Mare (poluare), Jimbolia
(poluare), Becicherecu Mic, Pişchia, Biled,
Săcălaz, Pustiniş, Orţişoara, Grabăţ, Comloşu Mic,
Comloşu Mare, Checea
max. 1,2-45 Timiş – Ghilad, Bazoş, Parţa, Cruceni, Urseni,
Cebza-Ceacova, Şipet, Hitiaş, Grăniceri, Balinţ,
Capăt, Voiteg, Soca, Dolaţ, Chişoda, Foeni, Belinţ
max. 1,2-10,3 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta, Partoş,
Parţa
max. 1,2-18 Moraviţa - Moraviţa
- mangan max. 2,4-84 Bega – Margina (poluare), Balinţ, Şuştra,
Sânmihaiu Român, Balinţ, Recaş, Remetea Mare,
Margina, Ianova
max. 1,6-76 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Jimbolia
(poluare), Săcălaz, Pişchia, Grabăţ, Satchinez,
Şandra, Comloşu Mic, Comloşu Mare, Checea
max. 1,4-70,6 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Găvojdia, Cruceni, Bazoş,
Parţa, Belinţ, Urseni, Foeni, Cebza-Ceacova,
Şipet, Jebel, Otveşti, Hitiaş, Niţchidorf, Diniaş,
Capăt, Soca, Dolaţ, Chişoda, Grăniceri
max. 2,0-38,4 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta, Partoş,
Gaiu Mic
max. 2,8-52 Moraviţa – Şemlacu Mare, Moraviţa
- amoniu max. 1,3-21,4 Bega – Margina (poluare), Sânmihaiu Român,
Recaş, Ianova
max. 1,3-6,7 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Jimbolia
(poluare), Becicherecu Mic, Grabăţ, Săcălaz,
Comloşu Mare, Comloşu Mic
max. 1,2-18,6 Timiş – Bazoş, Cebza-Ceacova, Parţa, Cruceni,
Foeni, Belinţ, Soca, Dolaţ
max. 1,4-82,8 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta
max. 1,4 Moraviţa – Şemlacu Mare
- fosfaţi max. 1,4-4,5 Bega Veche – Jimbolia (poluare), Becicherecu
Mic, Grabăţ, Comloşu Mare
max. 1,5-3,4 Timiş – Cruceni, Cebza-Ceacova, Parţa,
Grăniceri, Voiteg
max. 1,5-17,9 Bârzava – Birda (poluare)
93
Concluzii privind stadiul calităţii apelor subterane în judeţul Timiş
Bazinul Bega-Timiş
1. Calitatea apelor subterane din majoritatea forajelor executate în stratul acvifer
freatic este în uşoară scădere, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise
(conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii
apei.
2. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care
anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise.
3. În stratul acvifer de adâncime, calitatea apei este necorespunzătoare în
majoritatea forajele investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise la
indicatorul amoniu de până la 72,4 ori în zona Chevereşul Mare, iar la mangan de până la
48,8 ori în zona Voiteg.
Bazinul Aranca
1. Este prezentat nivelul poluării în forajele executate în stratul acvifer freatic,
înregistrându-se depăşiri ale limitei admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel
puţin 2 indicatori de caracterizare a calităţii apei (amoniu şi substanţe organice).
2. În stratul acvifer de adâncime, calitatea apei este necorespunzătoare în cele 2
foraje investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei admise la indicatorul amoniu până la
3,4 ori, la substanţe organice până la 2,5 ori şi la mangan până la 8,4 ori.
3. Faţă de anul anterior se observă o uşoară tendinţă de scădere a impurificării
apelor subterane, datorită începerii realizării utilităţilor la canalizare, interesului pentru
prelevarea apelor subterane conform normativelor de prelevare, reducerii poluării din
agricultură precum şi reabilitării instalaţiilor (conducte, traversări, etc.), Petrom din zona
extrem vestică a bazinului.
3.5. Apele uzate
3.5.1. Surse majore şi grad de epurare
Judeţul Arad
În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului
Arad a fost de 11 354 mii m3.
Un volum de 654 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare.
Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova din
zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1 SP1 (468 mii m3). Un volum 10 700
mii m3 este epurat necorespunzător. Nici o staţie de epurare nu funcţionează în maniera în
care să asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate.
Din volumul de 11 354 mii m3 epurată necorespunzător, 9 544 mii m3 reprezintă
apele uzate evacuate prin staţia de epurare a oraşului Arad.
Staţia de epurare a municipiului Arad este inclusă într-un proces de modernizare pe
instrumentul de finanţare ISPA: Reabilitarea facilităţilor de tratare a apelor uzate prin
protejarea râului Mureş în Arad, România. Obiectivul principal al proiectului este atingerea
unor indicatori de deversare satisfăcători aii efluentului staţiei de epurare în Arad în râul
94
Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare, Directivei 91/271/EEC.

Valoarea proiectului este de 14 418 258 EURO. În bazinul hidrografic Crişul Alb,
volumul apelor evacuate în anul 2006 a fost de 795 mii mc. Din acestea 77 mii mc au fost
epurate suficient, în timp ce 718 mii mc au fost insuficient epuraţi.
În tabelul 3.5.1.3. sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul
de epurare.
Tab. 3.5.1.1. Surse de poluare a apelor şi grad de epurare 2006
Volum
Nr. Denumirea Felul Modul de Depăşiri ale
evacuat Emisar
crt. sursei staţiei epurare CMA
(mii m3)
Bazinul Hidrografic Crişul Alb
RAAC Arad – CBO5 , Suspensii
1 Staţia de epurare 29 Crişul Alb M Insuficient Fosfor total
Gurahonţ N total
RAAC Arad –
Valea
2 Staţia de epurare 77 M+B Suficient
Moneasa
Moneasa
CBO5 , Suspensii
RAAC Arad – Fosfor total
Canal
3 Staţia de epurare 63 M+B Insuficient Azot total
Matca
Pâncota CCOCr,
Detergenţi
SC Termoconstruct
Valea
4 SA - Staţia de 96 M Insuficient Azot total
Sebiş
epurare Sebiş
CBO5 ,
Consiliul Local CCOCr,Suspensii
5 Ineu – Staţia de 220 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total
epurare Detergenţi,
Fosfor total
Consiliul Local CBO5 , Azot total
7 Chişineu Criş- 274 Crişul Alb M+B Insuficient Detergenţi,
Staţia de epurare Fosfor total
CBO5 ,CCOCr
Suspensii
Consiliul Local Canal
8 28 M+B Insuficient Azot total, R fix
Sântana Militari
Detergenţi,
Fosfor total
SC Laurul Valea CBO5
9 8 M Insuficient
Gurahonţ Sighişoara CCOCr
95
Bazinul Hidrografic Mureş

Volum
Nr. Denumirea Felul Modul de Depăşiri
evacuat Emisar
crt. sursei staţiei epurare ale CMA
(mii m3)
Suspensii,
SC Urbisserv CBO5
1 Lipova – Staţia 91 Valea Drauţ M Insuficient Detergenţi,
de epurare fenoli,
Extractibile
SC URBISSERV
SA Lipova – Nu se Supensii
2 79 Mureş -
evacuare directă epurează
(2 evacuări)
RAAC Arad –
Amoniu,
3 Staţia de epurare 9 544 Mureş M+B Insuficient
Azotiţi
Arad
CBO5
CCOCr
RAAC Arad –
Nu se Amoniu
4 evacuare directă 468 Mureş -
epurează Suspensii,
SP1
Detergenţi,
Extractibile
Suspensii
SC Prodcom Canalul CBO5
5 386 M+B Insuficient
Andante SRL Mureş Mort R. fix,
Extractibile
SC Real Estate
Group SRL
6 56 Mureş M Insuficient Suspensii
Bucureşti (fosta
Archim)
Centrala
Canal
7 termoelectrică – 297 M Insuficient R.fix, Cupru
Mureşel
ape menajere
SC Apoterm SA CBO5
8 Nădlac – Staţia 77 Mureş M Insuficient Suspensii
de epurare CCOCr
CBO5
SC AQUA Vest- CCOCr ,
9 Staţia de epurare 53 Ier M+B Insuficient Amoniu
Pecica Suspensii
Detergenţi
Combinatul
Suspensii
Agroindustrial Canal
10 182 M Insuficient CBO5
Curtici – ferma desecare
porci Macea
Suspensii
Valea
11 APEMIN Lipova 14 M Insuficient CBO5
Şiştarovăţ
96
Tab. 3.5.1.2. Functionarea principalelor staţii de epurare în anul 2006

pe bazine hidrografice
Staţii de epurare existente

Nr. Bazin Funcţionare Funcţionare In
Crt. hidrografic Total corespunzătoare necorespunzătoare construcţie
Nr. % Nr. %
1 Mureş 11 - - 11 100 -
2 Crişul Alb 9 1 11,1 8 88,8 -
Aportul de poluanţi evacuaţi în râul Mureş este semnificativ la suspensii, substanţe

organice, detergenţi, fenoli proveniţi în special din gospodărirea comunală şi industria
alimentară (tab. 3.5.1.4., 3.5.1.6. şi fig. 3.5.1.2, 3.5.1.3)
În anul 2006 faţă de anul 2005 se înregistrează o scădere a cantităţilor de poluanţi
evacuaţi în apele de suprafaţă.
Tab. 3.5.1.3. Principalele substanţe poluante evacuate în ape pe ramuri economice

- tone/an -
Ramura Energie
Total Ind. Gospodărire Alte
economică el. şi Zootehnie
judeţ Alim. comunală ramuri
Substanţa poluantă termică
Cloruri 799 - - - 799 -
Materii în suspensie 754 - 104 217 411 22
Reziduu fix 6838 289 936 182 5322 109
Subst. organice (CBO5) 651 - 121 116 414 -
Subst. organice 2028 2 414 429 1183 -
(CCOCr)
Substanţe extractibile 135 4 8 5 115 3
Azot total 321 - 28 25 265 3
Fosfor total 40 - 2 3 35 -
Detergenţi 4 - - - 4 -
Fenoli 0,282 0,006 0.011 0.007 0.256 0,002
Tab. 3.5.1.4. Evoluţia principalelor substanţe poluante evacuate în ape la

nivelul judeţului Arad în râul Mureş
tone/an -
Substanţa
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
poluantă
Cloruri 37 1176 1011 1133 2856 977 682 799
Materii în
2305 1331 807 810 1215 756 901 754
suspensie
Reziduu fix 16279 14405 11682 10094 10561 8999 7360 6838
Subst.
organice 1583 995,7 1121 846 1160 950 607 651
(CBO5)
97
Subst.
organice - - - - 4430 2767 1998 2028
(CCOCr)
Substanţe
- 14,3 180 121 133 176 98 135
extractibile
Azot total - - - - - 346 324 321
Fosfor total - - - - - 41 36 40
Detergenţi 3 4,4 2,6 5,5 5,8 10 7 4
Fenoli - 0,83 0,53 0,36 0,32 0,26 0.25 0,282
Variaţia CBO5 din apele uzate
2000
1500
t/an
1000
500
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
Fig. 3.5.1.2. Variaţia CBO5 în râul Mureş
Variaţia materiilor în suspensie
2500
2000
1500
t/an
1000
500
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
Fig. 3.5.1.3 Variaţia materiilor în suspensie în râul Mureş

98
Bazinul Bega – Timiş – Caraş
Tab. 3.5.1.5. Prezentarea principalelor surse de ape uzate
Vol. Cantităţi de nocivităţi (tone/an)

Nr. tot. ev.
Sursa de poluare
crt. (mil. Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
m3/an)
SC AQUACARAŞ SA 14,609 682,006 352,251 220,267 0,219
1
Exploatare Resita
SC TMK SA (CSR) 7,541 224,977 26,829 2,206 -
2
Reşiţa
SC AQUACARAŞ SA 2,439 89,041 15,076 10,211 0,010
3
Expl. Caransebeş
Uzina Constructoare 1,198 37,818 5,386 0,558 -
4
de Maşini Reşiţa
SC Avia Agrobanat 0,021 12,987 12,264 10,870 -
5
Bocşa
TOTAL 25.808 1.046.829 411.806 244.112 0,229
1. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Reşiţa

Emisar : râul Bârzava
Q mediu evacuat : 463.25 l/s.
Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici sunt colectate
în reţeaua de canalizare şi evacuate în râul Bârzava prin 7 guri de descărcare astfel :
ü fără epurare prin 6 guri, cele din dreptul străzilor : Nera, Zimbrului, Hala Nouă, Bd.
Revoluţiei (PECO-TRIAJ), pod CFR Reşiţa-Caransebeş şi prin gura de evacuare
directă de by-passul staţiei de epurare;
ü cu epurare, într-o staţie echipată numai cu treaptă mecanică de 315 l/s capacitate,
capacitate depăşită faţă de debitul sosit la staţia de epurare.
În staţia de epurare a fost prelucrat un debit de 279.05 l/s iar restul de 68.3 l/s intrat in
staţie s-a evacuat direct prin gura de deversare amplasată amonte staţie epurare.
Staţia de epurare de 315 l/s capacitate este echipată numai cu treaptă mecanică compusă
din:
ü grătare;
ü desnisipator;
ü separator de grăsimi echipat cu instalaţie de insuflare aer
ü decantor radial
ü platforme de deshidratare nămol.
Randamentul staţiei de epurare este sub 20 %.
Extinderea staţiei de epurare existente, la o capacitate de 1069 l/s, şi treaptă biologică,
care a avut ca termen PIF anul 2006, nu s-a realizat din lipsă de fonduri.
99
SC AQUACARAŞ Exploatare Reşiţa (PRESCOM Reşiţa) a obţinut în anul 2004 un aviz de

gospodărire a apelor pentru accesare de fonduri ISPA care vor rezolva problemele de
canalizare şi epurare ale municipiului Reşiţa. Lucrările care se vor realiza în cadrul măsurii
ISPA 2005/RO/16/P/PE/003 vor fi finanţate de UE în proporţie de 66,78 %, contribuţia
autorităţilor locale, prin împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, va fi de 25%, iar a
Guvernului României de 8,22%. Memorandumul a fost semnat de Comisia Europeană în
14.09.2006 şi de Guvernul României în 25.10.2006. Momentan, stadiul lucrărilor este cel
de licitare a serviciilor de consultanţă, termenul limită de depunere a ofertelor primare, fiind
22.01.2007. Lucrările avizate vor trebui finalizate în decembrie 2010.
Conform angajamentelor rezultate din procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, SC
AQUACARAŞ Exploatare Reşiţa trebuie să definitiveze reţelele de canalizare până in anul
2007, iar modernizarea şi extinderea staţiei de epurare cu treaptă terţiară, până in 2010 .
2 .S.C. TMK S.A. (CSR) Reşiţa

Emisar : râul Bârzava, Valea Mare şi Ţerova
Q total mediu evacuat = 239.124 l/s.
În anul 2006 s-a evacuat un volum total de 7541 miimc (ape uzate tehnologice: răcire,
vehiculare ţunder, staţie de filtre), in râul Bârzava prin 3 guri de evacuare - laminoare,
Eruga şi bandaje compresor.
S.C. TMK S.A. Reşiţa nu a solicitat perioadă de tranziţie pentru activitatea/ instalaţiile
aflate sub incidenţa DIR. 96/61/EC. Ca atare, până la finele anului 2007 va trebui finalizată
investiţia pentru probleme de mediu a carei valoare estimată este de 44.000 Euro.
S.C. TMK S.A. Reşiţa, şi-a definitivat strategia de dezvoltare, conform căreia Laminorul
LDS va funcţiona doar în prima parte a anului 2007, urmând apoi să fie oprit definitiv. În
cursul lunii februarie, încep probele la cald pentru punerea în funcţiune a maşinii de turnat
continuu MTK, avizată cu aviz nr DAB-240/18.11.2005, care dispune de o gospodărie de
apă performantă.
3. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Caransebeş

Staţia de epurare a municipiului Caransebeş
Emisar : râul Timiş
Q mediu evacuat = 76,135 l/s ( prin statia de epurare)
Staţia de epurare mecano-biologică de 210 l/s capacitate a oraşului Caransebeş preia
apele uzate de pe întreaga platformă a centrului civic, cartierele de locuinţe Ţiglărie,
Pipirig, Balta Sărată şi platformele industriale CAROMET si MOCARS.
Unitatea este autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor prin autorizaţia
nr.327/2006 cu program de etapizare. Totodată s-a avizat din punct de vedere al
gospodăririi apelor, extinderea staţiei de epurare la 420 l/s capacitate.
Staţia de epurare mecano-biologică existentă este compusă din :
ü grătare si deznisipator bicompartimentat cu curăţire manuală;
ü separator de grăsimi echipat cu instalaţie de insuflare aer;
ü 2 decantoare primare de tip radial echipate cu poduri racloare;
ü bazin de aerare cu nămol activ şi instalaţie mecanică de aerare;
ü 2 decantoare secundare de tip radial din care unul nu este echipat cu pod raclor;
ü bazin de contact pentru dezinfecţie cu clor.
100
O deficienţă în exploatarea staţiei de epurare se datorează sistemului unitar de canalizare

din zona centrală a municipiului Caransebeş. În perioadele cu precipitaţii abundente, staţia
funcţionează înnecat, fapt ce determină deschiderea stavilei de la canalul de by-pass a
staţiei. Prin evacuarea directă s-a vehiculat un debit de 1,205 l/s la nivel de an 2006.
Investiţia privind extinderea staţiei de epurare la 420 l/s nu e promovată, iar cea privind
separarea apelor uzate menajere de cele meteorice nu a fost atacată, fiind finanţată din
surse proprii. Municipiul Caransebeş va beneficia, în cadrul programului ISPA de o
investiţie în valoare de 3.595.000 E, constând în reabilitarea a 12,9 km de reţea de
alimentare cu apă.
SC AQUACARAŞ Exploatare Caransebeş va finaliza până în 2007 extinderea reţelei de
canalizare, iar până în 2010 va finaliza extinderea, modernizarea cu treaptă terţiară a
staţiei de epurare, conform angajamentelor rezultate din procesul de negocieri la Capitolul
22 Mediu.
4. Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa

Emisar: Râul Bârzava
Debit evacuat fără epurare: 27,034 l/s
Debit evacuat cu epurare: 26,917 l/s
Uzina Constructoare de Maşini a funcţionat în cursul anului 2006 cu toate platformele
(ABC, Mociur şi Cîlnicel).
Platforma ABC:
În prezent nu se mai fabrică motoare diesel navale si feroviare.
Sistemele de epurare şi evacuare a apelor uzate sunt în general învechite şi necesită
modernizare, aspecte cuprinse în programul de etapizare.
Preepurarea va fi modernizată prin dotarea/întreţinerea corespunzătoare a separatoarelor
pe toate colectoarele de evacuare în râul Bârzava. Apele uzate provenite de la acoperirile
electrochimice sunt epurate într-o staţie de neutralizare nouă, care rezolvă problema
substanţelor poluante generate de atelierele cromare tijă, cromare cap-piston, acoperiri
galvanice şi decapare. Sistemul de canalizare menajeră trebuie modernizat şi dirijat spre
staţia de epurare. Apa uzată este evacuată în râul Bîrzava prin 11 guri de evacuare.
Platforma Mociur:
Apele uzate rezultate în procesul de producţie împreuna cu cele menajere si pluviale sunt
evacuate în râul Bârzava (canalele 18, 19 şi 20) şi în pârâul Ţerova (canalele 21 şi 22)-
afluent al Bârzavei.
Programul de etapizare cuprinde obligaţii legate de epurarea apelor uzate şi monitorizarea
parametrilor cantitativi şi calitativi.
Platforma Cîlnicel cuprinde secţiile Utilaj complex şi Maşini electrice II. Activitatea secţiei
este mult redusă. Evacuarea apelor uzate se face în pârâul Cîlnicel prin canalul 23.
UCMR-ul a solicitat perioada de tranzitie pentru rezolvarea problemelor de mediu aflate
sub incidenta DIR. 96/61/EC pana finele anului 2014. Valoarea totala a investitiei va fi de
596.000 Euro.
101
5. AVIA AGROBANAT Bocşa

Emisar : Bârzava
Debitul mediu evacuat : 0,67 l/s.
Apele uzate menajere şi tehnologice sunt evacuate intr-un batal ce prezintă exfiltraţii.
Acestea dau in canalul de gardă şi apoi în rigola şoselei Reşiţa-Bocşa. De acolo este
săpat un şanţ pentru evacuarea directă în Bârzava.
Creşterea puilor se face pe aşternut uscat, iar creşterea găinilor outoare se face in sistem
baterie.
Aşternuturile provenite de la creşterea puilor sunt împrăştiate pe câmp, rezultând doar ape
de spălare la fiecare serie (o data la 45 zile). În cazul găinilor la outoare, evacuarea apelor
uzate se face în batal. SC AVIA AGROBANAT a obţinut perioadă de tranziţie până în
decembrie 2013.
Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 353/18.12.2006, însoţită de Programul de etapizare,
prevede reutilarea bateriilor conform celor mai bune tehnologii disponibile, până în anul
2010, când se prevede şi închiderea batalului existent.
Pentru depăşirea frecventă a concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele
uzate evacuate, unităţii SC AVIA AGROBANAT i s-au aplicat un număr de 12 penalităţi în
valoare totală de 74.449,785 RON.
BH Nera -Cerna
În B.H. Nera -Cerna, sunt în evidenţă un număr de 11 surse de poluare din care funcţie de
debitul de apă uzată evacuat şi a impurificărilor s-au selecţionat un număr de 4 surse de
poluare:
Nr. Vol total de Cantităţi de poluanţi evacuaţi ( t/an)

Unitatea poluatoare ape uz.evac.
Crt.
(mil m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
SC AQUACARAŞ
1. SA Exploatare 0,701 27,924 6,56 5,758 -
Băile Herculane
2. Primăria Bozovici 0,024 1,176 0,503 0,055 -
3. Primăria Mehadia 0,037 2,164 0,81 0,237 -
4. SEMAG Topleţ 0,192 8,051 1,259 0,149 -
TOTAL: 0,954 39,315 9,132 6,199 -
% faţă de total bazin 96,8% 96,2% 98,3% 99,5%
1. SC AQUACARAŞ SA Exploatare Băile Herculane

Emisar : râul Cerna
Q med. evacuat = 22,229 l/s
102
Oraşul Băile Herculane cu 38247 locuitori echivalenţi dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă şi canalizare.
Apele menajere colectate in reţeaua de canalizare a oraşului Băile Herculane sunt epurate
într-o staţie de epurare mecano-biologică. Staţia de epurare cu o capacitate de 155 l/s este
compusă din: deznisipator, separator de grăsimi, decantoare primare, bazine de aerare
echipate cu aeratoare cu ax vertical de φ =1000, decantoare secundare de tip orizontal,
bazin stabilizare nămol dotat cu o turbină φ= 1000 mm şi platforme de uscare nămol. În
cursul anului 2006 a funcţionat doar o linie de aerare.
Datorită debitului redus, mult sub capacitatea staţiei (min. 13.4 l/s - max. 30 l/s) chiar şi în
sezon estival, cât şi datorită încărcării reduse a apelor sosite în staţie, treapta biologică nu
este in funcţiune. Capitolul 22 Mediu - Caraş-Severin prevede rezolvarea problemelor de
canalizare până în 2010 şi retehnologizarea staţiei de epurare, până în 2013. A fost
finalizat studiul de fezabilitate pentru canalizare cartier Pecinişca, urmând obţinerea
avizelor şi execuţia lucrărilor din fonduri locale. Localitatea beneficiază de investiţii ISPA în
valoare de 655.000 E, doar pentru reabilitarea a 2,8 km reţea de alimentare cu apă.
2. Primăria Bozovici
Emisar : pârâul Miniş
Q med.evacuat = 0.761 l/s
Localitatea Bozovici cu 3734 locuitori echivalenţi dispune parţial de un sistem centralizat
de alimentare cu apă potabilă şi canalizare.
Apele uzate colectate in reţeaua de canalizare, în sistem divizor, a localităţii Bozovici sunt
deversate direct în cursul de apă Miniş (afluent al râului Nera). Populaţia racordată la
canalizare este de cca. 8% din totalul locuitorilor (zona blocurilor).
Conform angajamentului rezultat din procesul de negocieri al Capitolului 22 de Mediu,
localitatea Bozovici are termene negociate de realizare a acţiunii implementării Directivei
91/271/CEE pentru reţea de canalizare anul 2015, respectiv anul 2017 pentru staţie de
epurare.
3. Primăria Mehadia
Emisar: râul Bela Reca
Q mediu evacuat = 1,173 l/s
Localitatea Mehadia cu 3814 locuitori echivalenţi dispune de un sistem centralizat de
alimentare cu apă potabilă şi canalizare.
Până la finele lunii iunie 2007 vor fi reabilitate staţia de tratare, captarea din pârâul Sverdin,
200 m de conductă de aducţiune şi va fi înlocuită reţeaua de distribuţie. Investiţia
"Canalizare şi staţie de epurare - Mehadia", demarată din fonduri bugetare în 1995 a fost
sistată în 1998, executându-se o parte din canalizare şi cca 90% din staţia de epurare
mecano-biologică. Ca atare, Primăria, a încheiat un contract de efectuare a unei expertize
tehnice pentru sistemul de canalizare – epurare existent, termenul de predare fiind martie
2007, urmând să efectueze din fonduri bugetare lucrările care se impun. Capitolul 22
Mediu – Caraş-Severin, preciza ca termen de finalizare a reţelei de canalizare anul 2004,
iar a staţiei de epurare anul 2007.
4. SC SEMAG Topleţ
Emisar : râul Cerna
103
Q mediu evacuat = 25,641 l/s

Unitatea are ca profil de activitate producţia de utilaje de morărit şi agricole.
Evacuarea apelor uzate industriale şi menajere se realizează prin 3 guri de evacuare din
care doua sunt dotate cu instalaţii de epurare (decantor Imhoff de 1500 locuitori -
nefuncţional si decantor-separator pe gura de evacuare S1 si un decantor-separator pe
gura S2). Din această cauză apele uzate sunt evacuate fără a fi epurate în prealabil.
Începând cu octombrie 2006, unitatea a fost preluată de S.C. Termoforest S.R.L.
Luncaviţa, cu precizarea că îşi păstrează profilul de activitate.
BH Dunăre
Din cele 4 surse de poluare existente în bazinul hidrografic al fluviului Dunăre

administrat de Direcţia Apelor BANAT, 3 surse sunt mai importante, astfel:
Nr. Vol total de Cantităţi de poluanţi evacuaţi ( t/an)

Unitatea poluatoare ape uz.evac.
Crt.
(mil m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
SC MOLDOMIN
1. SA 7,13 403,797 - - -
Moldova Nouă
SC AQUACARAŞ
2. Exploatare 0,477 32,145 25,664 12,312 0,013
Moldova Nouă
SC FLORICOLA
3. 0,551 27,049 6,211 5,858 0,004
Orşova
TOTAL: 8,158 462,991 31,875 18,170 0,017
% faţă de total bazin 99,3% 99,4% 99,6% 99,99% 100%
1. SC MOLDOMIN SA MOLDOVA NOUĂ -Exploatarea minieră Moldova Nouă

Emisar: fluviul Dunăre
Debit mediu evacuat: 226 l/s.
Exploatarea minieră are ca profil de activitate extracţia de minereuri neferoase (minereuri

de pirită cuprifere extrase din subteran şi minereuri cuprifere cu conţinut sărac din
exploatarea de suprafaţă) şi prelucrarea prin flotare a minereurilor în scopul extragerii în
principal a cuprului şi piritei.
Unitatea şi-a mai redus din activitate, în anul 2006 funcţionând următoarele:
1.activitatea de extracţie minereu

ü exploatarea din subteran - minele Suvarov: activitatea de extracţie a fost oprită
în octombrie 2005, sectorul intrând în procedură de închidere şi ecologizare;
104
ü exploatarea de suprafaţă - cariera de banatită.
2.activitatea de prelucrare minereu

ü uzina de preparare nr.2
Unitatea descarcă fie direct în fluviul Dunăre, fie în afluenţii acestuia următoarele categorii
de ape uzate provenite de la :
1.1.Ape uzate tehnologice – de la uzina de preparare nr. 2

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sociale sunt evacuate împreună cu apele
uzate tehnologice de la Uzina de preparare nr. 2 în iazul de decantare Tăuşani, în vederea
epurării după care sunt evacuate în fluviul Dunăre prin 3 guri de evacuare.
Sistemul de hidrotransport, sterilul rezultat din procesul tehnologic de prelucrare prin
flotarea minereurilor, având raportul solid/lichid 1:6 si 1:10 este transportat gravitaţional de
la uzina de prepare nr.2 la iazul de decantare Tăuşani (cu o suprafaţă totală de 266 ha)
format din unirea iazurilor de decantare existente prin dig de contur (Boşneag vest de 40 ha
– iaz nr.1; Boşneag est de 20 ha – iaz nr. 2 şi iazul Lunca Dunării de 57 ha – iazul nr. 3).
Iazurile de decantare existente sunt la cota finală de depozitare, digurile sunt stabilizate si
înierbate.
Iazul Tăuşani are o capacitate de depozitare de 85000 mii tone.
Iazul de decantare Tăuşani este de tip stadion, cu diguri de amorsare pe contur şi cu sistem
de depozitare înspre amonte.
Sistemul de distribuţie a tulburelii (solid/lichid) este format din conducta amplasată pe
coronamentul digului de contur, care este echipată cu ştuţuri din 50 in 50 m., furtun flexibil
armat şi papuci de liniştire.
Sistemul de colectare-evacuare ape uzate din iazul de decantare

Apa limpezită în iazul de decantare este colectată prin intermediul a 8 sonde inverse
tronsonate, din care 3 sunt în funcţiune, sonde racordate la cele 3 colectoare independente
de evacuare a apei limpezite din iaz. Apa limpezită este evacuată gravitaţional prin cele trei
colectoare-conducte pozate în cuveta iazului şi care petrec digul de contur şi se continuă
cu canale deschise cu secţiune trapezoidală până la fluviul Dunăre.
Gurile de vărsare în fluviul Dunare sunt dispuse astfel:
ü 2 guri pe latura sud-vest a iazului
ü 1 gura pe latura estica a iazului
Capitolul 22 Mediu pentru Caraş-Severin, a prevăzut închiderea Iazului de decantare
Tăuşani în data de 31.12.2006, deşi, perioada de tranziţie pentru uzina de preparare nr. 2
este până în anul 2014, cele două componente fiind inseparabile din punct de vedere
funcţional. Ca atare, a fost sistată şi exploatarea în cariera de banatite şi activitatea de
prelucrare de la uzina nr. 2.
Parametrii cantitativi şi calitativi ai apei evacuate din iazul de decantare Tăuşani
realizaţi în anul 2006:
ü în anul 2006 s-au evacuat 213 l/s faţă de 300 l/s reglementaţi;
105
ü eficienţa la suspensii a iazului este în general redusă, cu precădere în

perioadele de timp în care iazul Tăuşani se află sub acţiunea vântului Coşava,
când ecranul hidraulic al iazului nu este stabil provocând mărirea plajei şi
antrenarea unei cantităţi mari de suspensii în sondele inverse.
Faţă de parametrii de calitate reglementaţi prin autorizaţia de gospodarire a apelor, nu
se înregistrează depăşiri.
1.2.Ape de mină evacuate de minele Suvarov, Florimunda si Vărad
Apele de mină sunt evacuate în emisar fără o prealabilă epurare. Programul de închidere
şi ecologizare prevede monitorizarea celor trei mine pe toată durata de garanţie a lucrărilor:
ü Mina Suvarov, cu emisarul Valea Mare – debitul mediu evacuat 6,532 l/s faţă
de 7 l/s debit autorizat; urmează programul de închidere şi ecologizare
conform avizului eliberat de Direcţia Apelor Banat din 05.01.2005.
ü Mina Florimunda, cu emisar pârâul Boşneag – debitul mediu evacuat 5,708 /s
faţă de 6 l/s reglementat. Mina a fost ecologizată conform referatului tehnic
DAB 52/20.12.2000 si referatului tehnic DAB 60/09.08.2002 de catre
Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului S.C. MINVEST S.A. Deva
, filiala „ECOMIN” S.A. Deva.
ü Mina Vărad, având debitul mediu evacuat 0,88 l/s, în emisarul Potoc - Dunăre,
este supusă lucrărilor de închidere şi ecologizare, conform avizului DAB
224/27.06.2006.
Din monitoringul apelor de mină privind calitatea apelor evacuate se constată că la
apele de mină nu se înregistrează depăşiri ale limitelor reglementate.
SC MOLDOMIN SA a solicitat perioadă de tranziţie pentru rezolvarea problemelor de mediu
vizând uzina de preparare nr. 2 care cade sub incidenţa Directivei 96/61/EC până la finele
anului 2014, investiţia totală fiind de 52.000 Euro din fonduri proprii.
2. SC AQUACARAŞ Exploatare MOLDOVA NOUĂ

Emisar : fluviul Dunăre
Q mediu evacuat: 25,114 l/s.
Oraşul Moldova Noua dispune de un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Este în
curs de promovare staţia de epurare mecano-biologică şi colectorul principal de aducţiune
la staţia de epurare.
Apele uzate colectate din oraşul Moldova Nouă şi din partea de blocuri (oraşul nou) din
localitatea Moldova Nouă sunt descarcate gravitaţional prin două guri de evacuare:
ü gura de evacuare Hotel, amplasată în dreptul hotelului;
ü gura de evacuare Dacia , amplasată în dreptul cinematografului de vară Dacia.

Gura de evacuare nr. 3, aferentă colectorului pentru apele uzate colectate din partea aval a
localităţii Moldova Veche, nesemnificativă ca debit, cu descărcare prin pompare, nu a
funcţionat, tronsonul de canal din amonte de bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare fiind
colmatat.
O parte din debitul acestui colector este evacuat gravitaţional în fluviul Dunare prin gura de
evacuare din str. Unirii (în dreptul sediului I.P.M. Reşiţa din localitatea Moldova Veche).
106
La reţeaua de canalizare şi staţia de epurare mecano-biologică nu s-au realizat lucrări,

începând din anul 2000, din lipsă de fonduri.
Apele pluviale sunt descărcate în fluviul Dunăre printr-o gură de descărcare situată în zona
portului industrial. Gura de evacuare este tot timpul înecată.
Obligaţiile negociate la Capitolul 22 Mediu de către Statul Român obligă unitatea să-şi
rezolve problemele de extindere a reţelei de canalizare până la finele anului 2007, iar staţia
de epurare nouă cu treaptă terţiară până la finele anului 2010.
3.SC FLORICOLA ORŞOVA

Emisar: fluviul Dunăre
Q mediu evacuat: 17,472 l/s.
În prezent, în oraşul Orşova, se înregistrează un număr de 8000 locuitori racordaţi la
canalizare.
Colectarea apelor uzate de pe vatra oraşului se face în sistem divizor. Lungimea totală a
conductelor şi colectoarelor de canalizare este de 28 km.
Apele menajere sunt colectate în partea de nord a oraşului, după care sunt pompate la
staţia de epurare mecano-biologică, având o capacitate instalată de 190 l/s. Staţia de
epurare este compusă din: 2 deznisipatoare, 2 separatoare de grăsimi, 4 decantoare
primare tip IMHOFF, 2 linii de aerare, 2 decatoare secundare, 1 concentrator de nămol, 1
stabilizator de nămol, platforme de uscare nămol şi instalaţie de dezinfecţie cu clor.
Apele meteorice sunt colectate în sistem divizor. Canalizarea lor se face în zona loturilor
individuale prin rigole stradale iar în zona blocurilor prin canalizare subterană, evacuarea
făcându-se în văile din oraş, în pârâurile Jupalnic şi Turlui, respectiv în lacul Porţile de Fier
I.
Staţia de epurare este de tip mecano-biologic, cu capacitate de 190 l/s, este compusă din 2
deznisipatoare, 2 separatoare de grăsimi, 4 decantoare primare tip Imhoff, 2 linii de aerare,
2 decantoare secundare, un concentrator de nămol, un stabilizator de nămol, platforme de
uscare nămol. Apa epurată, supusă dezinfecţiei cu clor este evacuată în lacul Porţile de Fier
I. Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii fizico-chimici reglementaţi.
Judeţul Hunedoara
Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în 2006 la nivelul judeţului Hunedoara în
bazinele hidrografice Criş şi Mureş este prezentată în următoarele tabele:
107
Tab. 3.5.1.8. Situaţia privind funcţionarea staţiilor de epurare în anul 2006 –

pe activităţi bazin hidrografic Criş
Activitatea în economie Staţii de epurare Volum de apă epurat

cu funcţionare evacuat (mil. mc/an)
Coresp. Necoresp. Suficient Insuficient

Industria extractivă 2 1 0,209 0,027
Ind. mijloc de transport 1 1 0,016 0,012
Învăţământ şi sănătate - 1 - 0,001
Captări şi preluări apă 3 - 1,041 -
pentru alimentaţie
TOTAL 6 3 1,266 0,04
Tab. 3.5.1.9. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în 2006 pe activităţi

- bazin hidrograficMureş
108
Necesită epurare
Volum Nu necesită Nu se Suficient Insuficient
Nr. Activitatea evacuat epurare epurează epurate epurate
crt.
milioane milioane milioane milioane milioane
mc./an mc./an mc./an mc./an mc./an
1. Zootehnie 0,050 - - - 0,050
2. Irigaţii - - - - -
3. Silvicultură - - - - -
4. Piscicultură - - - - -
5. Industrie extractivă 1,184 - 0,151 0,743 0,290
6. Industrie alimentară 0,008 - - - 0,008
7. Industrie uşoară - - - - -
8. Industrie prelucrare lemn - - - - -
9. Poligrafie, edituri - - - - -
10. Prelucrări chimice 0,466 - - 0,300 0,166
11. Industrie metalurgică + construcţii de 28,790 21,820 1,300 5,670 -
maşini
12. Mecanică fină + electrotehnică + - - - - -
electronică
13. Industria mijloacelor de transport - - - - -
14. Prod. de mobilier + alte act. ind. neclasif. - - - - -
15. Energie electrică şi termică 374,843 374,843 - - -
16. Captare şi prelucrare apă pentru alimentare 31,634 - 17,505 10,917 3,212
17. Construcţii 0,115 - - - 0,115
18. Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - -
19. Transporturi 0,055 - - 0,024 0,031
20. Comunicaţii - - - - -
21. Cercetare – dezvoltare - - - - -
22. Administraţie publică - - - - -
23. Învăţământ şi sănătate 0,067 - - - 0,067
24. Alte activităţi 0,011 - - 0,011 -
Total 437,223 396,663 18,956 17,665 3,939
109
Situaţia cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2006 în bazinele hidrografice

Criş şi Mureş sunt prezentate în următoarele tabele:
Tab. 3.5.1.10. Principalele substanţe poluante evacuate în apele

bazinului hidrografic Criş(t/an)
Substanţa Total Ind. Ind. Învăţământ şi Captări şi preluări

poluantă extractivă mijloacelor sănătate apă pt. alim.
de transport
CBO5 20,445 0,411 0,165 0,052 19,817
CCO-Cr 82,203 2,476 0,735 0,170 78,822
Suspensii 48,306 6,534 0,979 0,025 40,768
Rez. fix 774,714 321,024 14,639 0,328 438,723
P tot. 3,872 0,096 0,015 0,001 3,760
N tot. 22,766 - 0,247 0,057 22,462
DAA 0,731 - 0,017 0,000 0,714
NH4 4,123 - - - 4,123
Extract. 8,271 - 0,085 0,003 8,183
Cl- 48,226 1,985 0,860 - 45,381
SO4 306,713 228,061 0,897 - 77,755
CN- 0,004 0,004 - - -
pp 0,195 - 0,010 - 0,185
Ca 73,114 73,114 - - -
Mg 5,286 5,286 - - -
Fe 0,642 0,642 - - -
Mn 0,546 0,546 - - -
Cu 0,041 0,041 - - -
Zn 0,185 0,185 - - -
Fenoli 0,019 0,000 - - 0,019
Cd 0,001 0,001 - - -
Pb 0,000 0,000 - - -
110
Tab. 3.5.1.4. Principalele substanţe poluante evacuate în apele bazinului

hidrografic Mureş
Nr Activitatea Fenol Subst Cloru Cd Pb Sus- CBO5 CCO- NH4 NO2 Det NO3 N P Rez.
. economic i . ri pensi Cr erg. tot. tot. filtrat
crt ă extrac i sint
. tibile etici
1. Zootehnie - 0,583 - - - 93,06 64,00 155,8 20,4 - - - - 3,833 101,8
8 8 41 50 42
2. Irigaţii - - - - - - - - - - - - - - -
3. Silvicultură - - - - - - - - - - - - - - -
4. Piscicultur - - - - - - - - - - - - - - -
ă
5. Industrie - 1,837 47,66 0,0 0,01 68,14 4,560 123,2 0,36 - - - - - 1489,
extractivă 3 0 2 6 22 1 331
6. Industrie - 0,134 - - - 0,996 0,718 1,069 0,28 0,005 0,00 0,003 0,487 0,029 7,112
alimentară 0 3
7. Industrie - - - - - - - - - - - - - - -
uşoară
8. Industrie - - - - - - - - - - - - - - -
prelucrare
lemn
9. Poligrafie, - - - - - - - - - - - - - - -
edituri
10 Prelucrări - 1,354 0,240 0,0 0,00 10,16 6,642 29,43 0,00 - 0,00 - - - 77,88
. chimice 0 0 1 1 1 0 6
11 Industrie 0,099 38,48 118,5 - - 452,5 - 257,5 2,65 - - - - - 5499,
. metalurgic 1 22 15 05 2 243
ă+
construcţii
de maşini
12 Mecanică - - - - - - - - - - - - - - -
111
. fină +
electrotehn
ică +
electronică
13 Industria - - - - - - - - - - - - - - -
. mijloacelor
de
transport
14 Prod. de - - - - - - - - - - - - - - -
. mobilier +
alte act.
ind.
neclasif.
15 Energie - - - - - - - - - - - - - - -
. electrică şi
termică
16 Captare şi 0,929 215,4 852,8 - - 1628, 1693, 3647, 520, 7,685 23,3 36,12 98,94 58,30 9414,
. prelucrare 17 42 179 173 541 338 86 7 0 854
apă pentru
alimentare
17 Construcţii 0,006 1,001 - - - 5,668 - 10,18 - - - - - - 113,3
. 1 62
18 Comerţ şi - - - - - - - - - - - - - - -
. servicii
pentru
populaţie
19 Transportu - 0,157 - - - 1,691 0,897 2,997 0,23 - - - - - 25,92
. ri 7 7
20 Comunicaţi - - - - - - - - - - - - - - -
. i
21 Cercetare - - - - - - - - - - - - - - -
. –
dezvoltare
112
22 Administraţ - - - - - - - - - - - - - - -
. ie publică
23 Învăţământ - 0,599 - - - 4,296 2,334 5,484 0,51 0,012 0,05 0,383 1,05 0,036 38,70
. şi sănătate 0 9 5
24 Alte - 0,003 - - - 0,198 - 0,197 - - - - - - 2,442
. activităţi
Total 1,001 259,5 1019, 0,0 0,01 2264, 1772, 4233, 544, 7,702 22,4 36,51 100,0 62,19 16770
66 267 0 2 918 332 468 829 48 3 0 8 ,704
113
Judeţul Timiş
Bazinul Bega-Timiş
Tab. 3.5.1.5. Surse majore de poluare a apelor
Nr Sursa de poluare Vol. total Cantităţi de nocivităţi (tone/an)

crt evacuat Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
mil.m3/an
R.A. Apă şi Canal 49,547 6275,953 6718,552 950,146 1,76
1
„Aquatim” Timişoara
2 SC. Meridian 22 Lugoj 6,173 450,277 430,435 69,517 0,05
3 Primăria Deta 0,247 66,44 43,934 10,762 0,01
4 SC Smithfield Ferme 0,027 52,416 41,535 31,461 0,022
SRL, Fermele Ciacova
şi Peciu Nou
5 S.C. Simultan Făget – 0,014 7,525 6,264 0,087 -
punct de lucru Orţişoara
Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale

receptoare pe ansamblul bazinului şi pe activităţi în economie
În cursul anului 2006 au fost evacuate ape uzate cu un volum total de 92,158
3
mil.m /an dintre care, ponderea cea mai mare o au apele din ramura alimentării cu apă
pentru populaţie - cu un volum de 76,317 mil.m3/an, reprezentand circa 82,81% din total,
precum şi industria metalurgică şi de construcţii de maşini - cu un volum de 9,739 mil.m3/an,
reprezentând circa 10,57%. Apele neepurate cu cea mai mare pondere, respectiv 85,51 %
din total, sunt cu provenienţă tot din ramura alimentării cu apă pentru populaţie (gospodării
comunale). Apele insuficient epurate sunt reprezentate de ramura alimentării cu apă pentru
populaţie, ce reprezintă circa 98,10 % din total şi de industria alimentară, cu circa 0,65 %.
Tab. 3.5.1.6. Nocivităţile evacuate, defalcate pe principalele ramuri ale economiei:

Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli
%
Nr Ramura % din % din % din
TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL din
cr economiei total total total
tone/an tone /an tone/an tone/an total
t naţionale gen. gen. gen.
gen.
1. Zootehnie 83,701 0,79 65,642 0,84 43,975 3,27 0,024 1,14
Captare şi
97,7
2. prelucrare pentru 7738,71 72,99 7657,039 98,09 1287,76 95,77 2,061
2
alimentare cu apă
3. Ind. metalurgică 293,469 2,77 35,552 0,46 3,098 0,23 0,023 1,09
4. Ind. alimentară 39,105 0,37 22,511 0,29 2,539 0,19 - -
114
Impactul produs de evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate a condus
la menţinerea calităţii mai slabe a apei pe :
- canalul Bega aval deversare AQUATIM Timişoara;
- pârâul Birdanca aval evacuare Primăria Deta;
- pârâul Şurgani aval evacuare Primăria Buziaş;
Pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate
evacuate, în anul 2006 s-au încheiat un număr de 104 penalităţi, în valoare totală de
885.693 RON.
Bazinul hidrografic ARANCA

In bazinul hidrografic ARANCA sursele de poluare punctiforme sunt slab
reprezentate. Poluarea se datorează în mare parte surselor difuze şi apelor geotermale.
Potrivit prevederilor programului de activitate aprobat de A.N. Apele Române au
fost programate un număr de 204 prelevări şi 264 determinări la un număr de 3 guri de
evacuare.
La subbazinul Aranca sunt în evidenţă următoarele surse de poluare: S.C. Gosan
Sannicolau mare ce evacuează apele uzate în canalul Mureşan, afluent al canalului Aranca,
S.C. Zoppas Industries cu evacuare în canalul Mureşan şi Primăria Lovrin cu evacuare în
Galaţca.
Impact major asupra calităţii apei de suprafaţă şi din subteran au toate unităţile
din bazinul Aranca care sunt în evidenţa DAB – Timişoara. Din punct de vedere al
încarcărilor apelor uzate evacuate în emisar, acestea au valori cu impact asupra calităţii
apei de suprafaţă din cauza debitului de diluţie redus.
Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare, pe
ansamblul bazinului şi pe activităţi economice
În cursul anului 2006 a fost evacuat în canalul Aranca un volum de 0.988 mil. m3
ape uzate, dintre care: 0,92 mil. m3/an ape uzate cu provenienţă din domeniul captării şi
prelucrării apei pentru alimentare cu apă şi 0.068 mil. m3/an ape uzate cu provenienţă
din industria de mecanică fină şi de electrotehnică.
S.C. Gosan SRL. Sânnicolau Mare şi Primăria Lovrin putem spune că nu au
funcţionat corespunzător din punct de vedere al epurării apelor, având uşoare depăşiri
ale indicatorilor : materii în suspensie, CBO5 şi azot total.
Tab. 3.5.1.7 Functionarea principalelor statii de epurare in anul 2006

pe bazine hidrografice în Regiunea Vest
Statii de epurare existente

Bazin Functionare In
Nr. Crt. Functionare
Total necorespunzatoare constructie
hidrografic corespunzatoare
Nr. % Nr. %
1 Mureş 11 - - 11 100 -
115
2 Crişul Alb 9 1 11,1 8 88,9

Bega
3 Timiş 43 33 76,7 10 23,3
Caraş
4 Dunare 1 1 100 - -
Nera –
5 6 3 50 3 50
Cerna
6 Criş 9 6 66,6 3 33,4
Bega -
7 33 8 24,2 25 75,8
Timiş
8 Aranca 2 1 50 1 50
Total
114 53 46,5 61 53,5
Regiune
F u n c t io n a re
c o re s p u n z ă
t o a re
4 6,5%
F u n c ţi o n a r e
n e c o re s p u n
z a t o a re
5 3 ,5 %
Fig. 3.5.1. Functionarea principalelor statii de epurare in anul 2006

pe bazine hidrografice în Regiunea Vest
3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor

subterane
Judeţul Arad
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă
116
Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a

unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii
reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate
urbane 91/271/EEC şi Documentului de poziţie –Anexa 3 din CAP. 22 Mediu .
Sunt poluate canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier, toate în administrarea Regiei
de Imbunătăţiri Funciare Arad.
• Apa din canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad
(1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş
Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier.
Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone
descoperite.
Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea
apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care
evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale,
ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la
CET.
Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a
gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe
parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu.
• Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în
râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate
S.C. Prodcom Andante SRL prin staţia de epurare aparţinând SC Prodcom Andante
SRL, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv,
mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră, totalizând un debit de 26,4 l/s şi o
încărcare organică de 418 mg/l CBO5 şi 1791 mg/ CCO-Cr. Staţia de epurare nu
funcţionează corespunzător, ceea ce duce la degradarea calităţii apei acestui canal.
• Apa din canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30
km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea
Turnu. Mai preia apa din canalul Mureşel prin canalul legător.
Apa acestui canal, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza
nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi
tehnologică) S.C. Prodcom Andante SRL.
Zonele critice din punct de vedere al poluării apelor subterane

117
Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-
MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei,
Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.
Din datele de monitorizare la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2006, se prezintă
în tabelul 3.6.1.
Tab. 3.6.1. Analize nitraţi
Conc. NO2-,
Nr crt Localitate Foraj
mg/l
1 F4 3,40
Bocsig
2 F5 2,60
3 F3 8,56
Zărand
4 F6 10,71
5 F1 7,50
Şiria
6 F3 28,84
7 Vărşand F3 67,21
8 Sântana, sat F1 78,80
9 Olari F1 A 24,10
10 Mâsca F1 59,80
11 Cintei F1 R 22,90
12 Ineu F4 1,45
13 Chişineu Criş F4 3,28
• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)
Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă
“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu
şi azotaţi care se menţine şi în prezent. (tabel 3.3.1.)
În prezent activele S.C. ARCHIM S.A. au fost privatizate parţial în vederea
dezafectării (cea mai mare parte), parţial pentru folosirea ca depozite, iar Batalul de
şlam pentru recuperarea şlamului şi folosirea lui ca îngrăşământ.
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de
conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele
freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie
pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă
infestată.
In ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre
acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar
7 sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de
demolare a clădirilor din incintă)
• Zona CET pe lignit
În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:
− halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu
şi calciu;
118
− staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin
reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau
rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH.
− depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de
sulfat şi calciu.
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură
şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi,
modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.
• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători).
Această zonă (fig.6 Anexa foto) este în supravegherea A.P.M. deoarece, fiind
situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:
− este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat
mult peste CMA pentru ape potabile;
− în zonă, mai ales în perioada caldă a anului se degajă mirosuri neplăcute, iar
concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;
− în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de
gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea
solului.
Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de
gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tab. 3.6.2.).
Tab. 3.6.2. Analize pentru zona gropilor de gunoi ale municipiului Arad
Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului
Toth
Negoiu Moldovei
Foraj Arpad Legea
nr.8 nr. 1
nr. 4 458/2002
Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06
Indicatori UM
pH unit.pH 7.10 7.20 7.20 6.5 - 9.5
mg/l
OXIDABILITATE 3.14 1.97 3.14 5.00
O2
CONDUCTIVITATE µS/cm 958 548 702 2500
NH4+ mg/l 0.320 0.040 0.160 0.500
-
NO2 mg/l 1.060 0.038 0.013 0.500
-
NO3 mg/l 398.20 93.40 217.20 50.00
Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii
Cedrului Cedrului Livezilor Legea

Foraj 458/2002
nr. 29 nr. 31 nr. 4
119
Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06

Indicatori UM
pH unit.pH 7.20 7.10 7.30 6.5 - 9.5
mg/l
OXIDABILITATE 1.18 0.79 1.41 5.00
O2
CONDUCTIVITATE µS/cm 716 753 492 2500
NH4+ mg/l 0.000 0.000 0.000 0.500
-
NO2 mg/l 0.465 0.006 0.005 0.500
-
NO3 mg/l 67.00 124.20 116.00 50.00
În anul 2006, în judeţul Caraş– Severin, calitatea apelor de suprafaţă a fost bună
şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil,
cât şi la prizele altor categorii de folosinţă.
Ca zonă pregnant critică sub aspectul calităţii necorespunzătoare a apei se
remarcă cursul de apă Bârzava (sectorul aval pârâul Sodol – Reşiţa– frontieră) pe o
lungime de 110 km care este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate,
descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate
evacuate de SC COLLINI Bocşa. Se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenţi grupei
nutrienţi.
Programul de monitorizare a apei subterane semnalează depăşirile indicatorilor
fizico-chimici peste limitele admise.
Tab. 3.6.3. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional

conform L 311/2004 Strat acvifer freatic
Nr. de ori de depăşiri a

Denumire
limitei admise în mod Denumire bazin hidrografic - foraj
indicator
excepţional
1 2 3
- azotiţi max. 1,2-1,9 Timiş – Glimboca
max. 2,7-8,1 Caraş - Vrani
- fier max. 1,9-174 Timiş – Glimboca, Caransebeş
max. 1,8-70 Bârzava – Bocşa Română, Partoş
max. 1,9-2,4 Caraş – Vrani, Iam
- Subst.
max. 1,2-45 Timiş – Caransebeş, Glimboca,
organice
- mangan Timiş –Glimboca, Caransebeş, C.
max. 1,4-70,6
Daiocoviciu,
max. 2,0-38,4 Bârzava – Bocşa Română
max. 5,4-9,3 Caraş – Vrani, Berlişte
120
- amoniu Timiş – Caransebeş, Glimboca, C.

max. 1,2-18,6
Daicoviciu,
max. 1,4-82,8 Bârzava – Bocşa Română
max. 2,3-7,9 Caraş – Vrani, Berlişte
- fosfaţi max. 1,5-3,4 Timiş – Glimboca,
max. 1,3-2,3 Caraş – Vrani, Iam
Tab. 3.6.4. Calitatea apei în strat acvifer de adâncime
Nr.
Zona NO3 CCOMn NH4 PO4
crt.
Bazinul hidrografic Bârzava
1 Ramna F1 AD - ∗ ∗ -
Notă: ∗ - depăşire a limitei admise conform legii 311/2004

Tab. 3.6.5. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional

conform L 311/2004 Strat acvifer freatic
♦ Nr. de ori de
Denumire depăşiri a limitei Denumire bazin hidrografic - foraj
indicator admise în mod
excepţional
-fier max. 6 Nera – Dalboşeţ
- oxidabilitate max. 1,5 Nera – Dalboşeţ
- mangan max. 4,3 Nera - Dalboşeţ
Bazinul hidrografic Dunăre

În urma interpretării analizelor pe anul 2006, în BH Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri
conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă).
Judeţul Hunedoara
Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu sunt.
În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de
suprafaţă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Gurabarza, în aval de evacuarea
apelor de mină Barza, ai căror indicatori de calitate depăşesc limita reglementată prin
autorizaţia de gospodărire a apelor la: Zn – 6,609 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat, Cu
–1,479 mg/l faţă de 0,1 mg/l reglementat, Mn – 13,178 mg/l faţă de 1,0 mg/l
reglementat, Fe – 23,426 mg/l faţă de 5,0 mg/l reglementat, sulfaţi – 1172,492 mg/l faţă
de 600,0 mg/l reglementat şi suspensii – 156,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat.
Menţionăm că unitatea S.C. Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie,
121
începând cu luna mai 2006, dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare,
indiferent de situaţia în care se află exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de
închidere şi ecologizare a exploatării miniere.
Judeţul Timiş
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă
Cursul de apă Bega navigabil (sector aval municipiul Timişoara - frontieră), pe o

lungime de 34 km, suferă de o modificare majoră a calităţii apei comparativ cu sectorul
amonte Timişoara (de clasa a II a la clasa a IV-a) fiind afectat de:
Ø evacuările de ape uzate de pe vatra municipiului Timişoara la un debit mediu
de 1571 l/s, ape uzate epurate doar mecanic (din necesitatea renunţării la
treapta biologică pentru a putea avansa în construcţia staţiei noi),
Ø folosind prevederile HG 352/2005 anexa 3 NTPA 001 art.4 alin.11 conform
căruia utilizatorii care realizează capacităţi de epurare în conformitate cu
programul de etapizare pot beneficia, pe o perioadă limitată de valori majorate
ale indicatorilor admişi la evacuare ceea ce conduce la un procent teoretic mic
de ape uzate insuficient epurate,
Ø procesul accentuat de mineralizare a substanţelor organice din nămolul
depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaţie
întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul putrescibil
este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia producându-se
cu un consum mare de oxigen.
În anul 2006 oxigenul dizolvat în secţiunea Otelec (situată în zona de frontieră şi
integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaţă atât în flux
infornaţional lent cât şi cel rapid zilnic) s-a situat sub limita biologică pe o perioadă de timp de
161 zile (mai - octombrie) reprezentând 44 % din zilele anului.
Cursul de apă Bega Veche (sector izvoare – frontieră), pe o lungime de 100 km,
este de clasa a III-a la indicatorii aferenţi grupei regim de oxigen.
Ferma de porci Beregsău aparţinând SC Smithfield Ferme nu a fost populată în
anul 2006, iar în cadrul Complexului a funcţionat doar Abatorul Beregsău aparţinând SC
Smithfield Procesare care nu a evacuat ape uzate în cursul de apă Bega Veche.
Calitatea apei în această secţiune a fost influenţată de aportul afluentului Apa
Mare cu afluenţii aferenţi, cu un bazin hidrografic de 734 km2 ce traversează mai multe
localităţi, precum şi de poluarea din cadru natural.
Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluţie redus şi o
scurgere redusă. Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a IV-a, afectată
de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi surse de poluare
difuză din zona agricolă .
Cursul de apă Lanca Birda a fost de clasa a III-a pe toată lungimea sa. Apele
uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .
Cursul de apă Bârzava este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient
epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele
uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Din aceasta cauza se remarcă unele depăşiri la
indicatorii aferenti grupei nutrienti
122
Cursul de apă Birdanca. Calitatea apei în secţiune s-a încadrat în limitele clasei a IV-
a. Sursele de poluare care influenţează calitatea apei sunt sursele de poluare difuză precum
şi apele uzate neepurate, provenite din canalizările oraşelor Deta şi Gătaia.
Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane
Bazinul Bega-Timiş
Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic cu depăşirea de mai
multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori, conform prevederilor Legii
311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei
potabile), se înregistrează la: substanţe organice, amoniu, fosfaţi şi azotaţi, fiind situate
în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:
BH BEGA:
- pe râul Bega, în zona Margina - cu provenienţă în cea mai mare măsură de la
SOLVENTUL Margina şi din poluarea difuză;
- pe canalul Bega, sectorul Balinţ – datorită lipsei canalizării precum şi a
administrării incorecte de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole;
- pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră - în special din poluare difuză.
BH TIMIŞ:
- pe râul Timiş în zona oraşului Lugoj respectiv pe râul Timiş, în aval de Coştei -
frontieră - cu provenienţă de la gospodării comunale, datorită insuficenţei reţelei de
canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi datorită poluării
difuze.
BH BÂRZAVA:
- pe râul Bârzava - cu provenienţă de la complexele zootehnice, din gospodării
comunale (Deta) şi din poluare difuză.
BH BEGA VECHE:
- pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenţii din bazinul superior - cu
provenienţă de la activităţi agrozootehnice şi de la bazinele de stocare a dejecţiilor
fostelor ferme de creştere a suinelor, cât şi din poluarea difuză.
Cele mai mari depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi (de cel puţin 10 ori) în stratul
acvifer freatic, s-au înregistrat la următorii indicatori:
- amoniu: max. 82,8 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 21,4 ori în zona
Recaş, în foraj de ord. II; max.18,6 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I;
- azotaţi: max. 10,7 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II;
- fosfaţi: max. 17,9 ori în zona Birda, în foraj de poluare;
- fier: max. 70 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 25 ori în zona Capăt,
în foraj de ordin II; max. 17,5 ori în zona Belinţ, în foraj de ordin II; max. 14,0 ori
în zona Birda, în foraj de poluare;
- mangan: max. 84 ori în zona Şuştra, în foraj de ordin I; max. 76,0 ori în zona
Beregsău Mare, în foraj de poluare; max. 70,6 ori în zona Giulvăz, în foraj de
ordin II; max. 54,0 ori în zona Jimbolia, în foraj de poluare; max. 52 ori în zona
Moraviţa, în foraj de ordin I; max. 51,4 ori în zona Capăt, în foraj de ordin II; max.
48,6 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 44,0 ori în zona Comloşu Mare,
în foraj de ordin II; max. 30,6 ori în zona Ianova, în foraj de ordin II; max. 28,2 ori
în zona Sânmihaiu Român, în foraj de ordin I; max. 26,2 ori în zona Cebza-
123
Ceacova, în foraj de ordin I; max. 23,6 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max.
21,2 ori în zona Checea, în foraj de ordin II; max. 19,8 ori în zona Margina, în
foraj de poluare; max. 17,8 ori în zona Recaş, în foraj de ordin II; max. 16,4 ori în
zona Foeni, în foraj de ordin II; max. 15,0 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I;
max. 14,6 ori în zona Găvojdia, în foraj de ordin I; max. 12,4 ori în zona Balinţ, în
foraj de ordin I; max. 10,0 ori în zona Bazoş, în foraj de ordin II;
- oxidabilitate: max. 45 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I; max. 24 ori în zona
Margina, în foraj de poluare; max. 10,9 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I;
max. 10,3 ori în zona Birda, în foraj de poluare;
124
Tab. 3.6.6. Zonele critice din stratul acvifer de adâncime
Nr. crt. Zona NO3 Oxidabilitate NH4 PO4

b.h. Bega
1 Bethausen F1 AD - * * -
2 Topolovăţul Mare F1 MA - * * -
3 Izvin F1 AD - * * -
4 Diniaş F1 AD - * * *
b.h. Bega Veche
1 Orţişoara F1 AD - * * -
2 Jimbolia F1 AD - * * -
3 Beregsău Mare primărie - * * *
b.h. Timiş
1 Coşteiu F1 AD - * * -
2 Chevereşu Mare F1 AD - * * -
3 Dragşina F1 AD - * * -
4 Moşniţa Nouă F1 AD - * * -
5 Giulvăz F1 AD - * * -
∗ semnifică depăşirea limitei admise, conform legii 311/2004
Cele mai mari depăşiri (de cel puţin 10 ori) ale concentraţiilor de poluanţi din
stratul acvifer de adâncime s-au înregistrat la următorii indicatori:
- azotiţi:- max. 17 ori în zona Valcani, în foraj de ordin I;
- amoniu: - max. 96,5 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II;
- oxidabilitate:- max. 10,8 ori în zona Sânpetru Mare, în foraj de ordin I;
- mangan: - max 44 ori în zona Lovrin, în foraj de ordin II;
- fosfaţi: - max. 6,8 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II.
Bazinul Aranca
Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai
multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori (conform prevederilor Legii
311/2004) au fost întâlnite la: substanţe organice, amoniu şi fosfaţi. Astfel:
- pe canalul Aranca, în zona Sânnicolau Mare, s-a remarcat o poluare cu
substanţe organice proveniene din zona agroindustrială Sânnicolau Mare cât şi din
canalizarea oraşului şi canalele de desecare;
- în zona Nerău s-a remarcat o poluare cu amoniu, substanţe organice, azotaţi şi
fosfaţi, datorată lipsei canalizării, precum şi datorită administrări incorecte a
îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole;
- în zona Teremia Mare şi Valcani s-a remarcat o poluare cu amoniu, fosfaţi şi
substanţe organice, datorată inexistenţei reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare,
precum şi datorită nerespectării perioadelor optime de fertilizare a terenurilor agricole.
Tab. 3.6.7. Zone critice în forajele din stratul acvifer de adâncime
Zona NH4 NO3 CCOMn PO4

-Teremia Mare F1 AD ∗ ∗ ∗ ∗
- Beba Veche F1 AD ∗ - ∗ -
125
Tabelul 3.6.8. prezentat în continuare redă zonele critice din stratul acvifer freatic,
b.h. Bega-Timiş.
126
Caracteristici cod de
Nr. Zone critice Depăşiri a limitei admise
identificare a zonei critice
ordine conform Legii 311/2004
Amplasa Nr.
zone In foraje In foraje Nr. ordine Denumire
Nr. ment ordine
critice de de ordin secţiunea zonă Obs.
crt. foraj foraj Oxi-
din alinia- II forajelor critică
0-amonte de NH4 NO3 dabili PO4
amonte ment şi de de
1-în secţ. interflu- tate
în aval (ordin I) poluare aliniam.
2-aval viu
B.H. BEGA VECHE
09.0 O Beregsău Bega
1. 09 1 1 ∴ - ∴ -
P1 P Mare Veche
10.0 O Bega
2. 10 0 3 Jimbolia ∴ - ∴ ∴
P3 P Veche
10.0 O Bega
3. 10 0 4 Jimbolia ∴ - ∴ -
P4 P Veche
10.0 O Bega
4. 10 0 1 Jimbolia ∴ - ∴ ∴
P1 P Veche
Becichereu Apa Mare
5. 08.1 O 08 1 3 ∴ - ∴ ∴
Mic
Bega
6. 05.1 O 05 1 5 Pişchia - ∴ ∴ ∴
Veche
Bega
7. 07.1 O 07 1 5 Săcălaz ∴ - ∴ -
Veche
Bega
8. 10.1 O 10 1 2 Pustiniş - ∴ ∴ -
Veche
08.0
9. O 08 0 6 Orţişoara - ∴ ∴ - Iercici
6
10.0 Bega
10. O 10 0 0 Grabăţ ∴ - ∴ ∴
0 Veche
10.1 Comloşu Bega
11. O 10 1 5 ∴ - ∴ -
5 Mare Veche
127
10.0 Bega
12. O 10 0 1 Şandra - ∴ - ∴
1 Veche
10.1 Comloşu Bega
13. O 10 1 7 ∴ - ∴ -
7 Mic Veche
B.H. BEGA
11.1 O
1. 11 1 2 Margina ∴ - ∴ - Bega
2 P
Sânmihaiu
2. 18.1 O 18 1 1 ∴ - ∴ - Bega
Român
Otelec -
3. 20.1 O 20 1 3 - ∴ ∴ - Bega
Pustiniş
Otelec -
4. 20.1 O 20 1 6 - ∴ ∴ - Bega
Pustiniş
16.2
5. O 16 2 1 Recaş ∴ - ∴ - Bega
1
17.0
6. O 17 0 1 Ianova ∴ - ∴ - Bega
1
B.H. TIMIŞ
Lanca
1. 39.1 O 39 1 4 Ghilad - ∴ ∴ -
Birda
28.2
2. O 28 2 1 Bazoş ∴ - ∴ - Timiş
1
Cebza -
3. 36.1 O 36 1 1 ∴ - ∴ ∴ Timiş
Ceacova
Cebza -
4. 36.1 O 36 1 6 ∴ - ∴ - Timiş
Ceacova
5. 35.1 O 35 1 6 Parţa ∴ ∴ ∴ Timiş
40.1 Lanca
6. O 40 1 3 Toager ∴ - ∴ -
3 Birda
128
40.0 Lanca
7. O 40 0 4 Graniceri - ∴ ∴ -
4 Birda
41.0
8. O 41 2 4 Foeni ∴ - - ∴ Timişaţ
4
40.0 Lanca
9. O 40 0 1 Voiteg ∴ - - ∴
1 Birda
40.0 Lanca
10. O 40 0 3 Soca ∴ - ∴ -
3 Birda
40.0 Lanca
11. O 40 0 7 Dolaţ ∴ - ∴ -
7 Birda
26.0
12. O 26 0 2 Belinţ ∴ - ∴ - Timiş
2
B.H. BARZAVA
44.2 O
1. 44 2 3 Birda ∴ - ∴ ∴ Bârzava
3 P
44.2 O
2. 44 2 4 Birda ∴ - ∴ ∴ Bârzava
4 P
3. 44.1 O 44 1 1 Gătaia ∴ ∴ ∴ - Bârzava
B.H. MORAVIŢA
1. 47.1 O 47 1 1 Moraviţa - ∴ ∴ - Moraviţa
∴ - depăşire a limitei admise, conform legii 311/2004
Tab. 3.6.9. Zonele critice din stratul acvifer freatic, b.h. Aranca
Nr. Nr. Caracteristici cod de Denumire Depăşiri ale limitei Obs.

Zone critice
crt. ordine identificare a zonei critice zonă critică admise, conform legii
zone În foraje În foraje Nr. ordine Amplasa Nr. 311/2004
129
critice de de ordin secţiunea ment ordine

din alinia- II forajelor foraj foraj de
CCO
amonte ment şi de de 0-amonte interflu- NH4 NO3 PO4
Mn
în aval (ordin I) poluare aliniamen 1-în secţ. viu
2-aval
1 03.1 O 03 1 6 Valcani - ∴ ∴ - Aranca
Sânnicolau
2 02.1 O 02 0 5 - - ∴ - Aranca
Mare
Sânpetru
3 01.1 O 01 1 3 - - ∴ - Aranca
Mare
03.2
4. O 03 2 4 Lovrin - - ∴ - Galaţca
4
01.0
5 O 01 0 1 Periam - ∴ - - Aranca
1
03.2
6 O 03 2 8 Nerau ∴ ∴ ∴ ∴ Giucoşin
8
03,2 Teremia
7 O 03 2 9 ∴ ∴ ∴ Giucoşin
9 Mare
∴ - depăşire a limitei admise, conform legii 311/2004
130
3.7.Concluzii
În anul 2006, din datele prezentate se constată o diminuare a volumului de ape

prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaţă. Această situaţie se
datorează factorilor economici, respectiv reducerii unor activităţi industriale. Un alt motiv
în reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2006 a fost destul de ploios, deci nu s-au
utilizat volume mari de apă pentru irigaţii. Se mai constată an de an creşterea volumului
de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi
economici, din cauza costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de
alimentare.
În ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă aceasta se încadrează în
general în prevederile claselor de calitate I ,II şi III.
Apele uzate evacuate prin staţiile de epurare ale judeţului nu se încadrează în
prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate.
Starea de calitate a apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Bega-Timiş s-a
menţinut în parametrii ultimilor ani, deşi cantitatea precipitaţiilor medii lunare a fost
semnificativ crescută faţă de perioada 1999-2005.
Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile
din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la
deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente potenţial poluatoare.
Se impune reevaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului
Hidrografic Bega-Timiş în contextul noilor dezvoltări economice şi al noilor evoluţii
privind schimbările climatice.
Evidenţierea extremelor climatice - inundaţii
Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice
Începând cu noaptea de 10 spre 11 aprilie 2006 pe teritoriul judeţului Caraş-

Severin au căzut cantităţi importante de precipitaţii cu preponderenţă pe partea vestică
a judeţului. Precipitaţiile căzute în intervalul 11-13.04.2006 au depăsit media lunii aprilie
şi s-au suprapus cu cedarea apei din stratul de zapadă din zona de munte.
Fenomenele menţionate au determinat creşteri importante de niveluri pe toate cursurile
de apă din judeţul Caraş-Severin, depăsindu-se cotele de apărare.
Acest fenomen a produs inundaţii cu pagube care s-au perpetuat şi după
restrângerea ariei de precipitaţii şi scăderea nivelurilor sub cotele de apărare, spre
exemplu, în urma căderii unei cantităţi importante de precipitaţii în după amiaza zilei de
23.04.2006 în bazinul hidrografic :Dunăre (la postul hidrommetric Berzasca s-au
măsurat 18,4 l/mp în 45 de minute).
Pe fluviul Dunărea s-a propagat viitura formată în centrul Europei, peste care s-
au suprapus vârful viiturii de pe Tisa şi Morava. Pe raza judeţului Caraş-Severin
propagarea viiturii a avut un caracter specific datorită regimului de exploatare a
acumulării Porţile de Fier I.
Începând cu data de 02.04.2006 în secţiunea Baziaş a fost depăşită cota de
atenţie (620 cm ) la un debit de 11800 mc/s, când practic a început monitorizarea
nivelelor şi debitelor. În data de 06.04.2006 a fost depăşita cota de inundaţie ( 641 cm)
la un debit de 12700 mc/s iar maximul viiturii a fost atins în data de 16.04.2006 ora
07 :00 (811 cm) cu un debit de 15800 mc/s.
131
Organizarea acţiunilor de apărare
În perioada premergătoare fenomenelor hidrometeorologice periculoase

personalul de la dispeceratul SGA Caraş-Severin a transmis avertizările şi prognozele
primite factorilor interesaţi şi organelor administraţiei de stat, alertând prin Inspectoratul
Judeţean PSU Comitetele Locale PSU. De asemenea personalul de la S.G.A. Caras-
Severin a patrulat pe zona clisurii şi lucrările din administrare în permanenţă, pe toată
perioada viiturii, pentru aplicarea măsurilor menite să limiteze pagubele posibil a se
produce datorită inundaţiilor. Au fost pregătite materialele şi mijloacele de apărare
pentru eventuale intervenţii.
Pentru evacuarea apei din incinta indiguită, la Socol au fost puse în funcţiune de
către S.G.A. Caraş-Severin două electropompe cu o putere de 11 respectiv 15 kw şi un
debit total de 440 mc/ora. Începand cu dimineaţa zilei de 12.03.2006 ora 10 :00 a fost
pusă în funcţiune prima electropompa iar din 04.04.2006 începand cu ora 12 :00 a fost
pusă în funcţiune şi cea de-a doua pompă; acestea au funcţionat neîntrerupt până la
scăderea nivelului sub cota de atenţie a râului Nera. Restul de apă rămasă în incintă s-
a evacuat gravitaţional prin « Canalul Morii » în râul Nera.
În 12.04.2006 ora 16 a intrat în funcţiune compartimentul I la Polderul Lişava iar
la ora 17,30 a început deversarea în compartimentul I Polder Gherteniş. Golirea
completă a acumulărilor nepermanente a fost realizată până în data de17.04.2006.
În seara zilei de 12-13.04.2006, la ora 1 :00,digul mal stâng Fizeş, amonte confluenţă
râu Bârzava la 800 m s-a rupt, creând o breşa de cca 40 m lungime.
Ruperea digului a fost provocată de suprapunerea viiturii pe râul Bârzava cu cea de pe
pâraul Fizeş, în condiţiile în care revarsarea pârâului, pentru recuperarea de teren
agricol în anii 1980, a fost dirijată spre amonte. Acest fapt a determinat deversarea
digului pe o lungime de 200 m şi formarea breşei. Nu s-a putut interveni la consolidarea
sau supraânălţarea digului în cursul nopţii, neexistând acces.
Prin breşă s-au scurs apele pârâului Fizeş şi cele ale râului Bârzava care au inundat
cca 100 case în localitatea Gherteniş.
La ieşirea din localitatea Gherteniş spre Timişoara, Drumul Naţional a fost inundat pe o
lungime de cca. 800 m, cu o lama de 30-40 cm.
Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă cu personalul de la Apele
Române,Inspectoratul Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmeria şi Poliţia au
intervenit pentru evacuarea populaţiei şi animalelor.
Pe râul Pogăniş, în zona de confluenţă cu pârâul Valeapai exista o breşa pe dig
mal stâng şi trei breşe amonte şi aval pod DN 58 din localitatea Remetea Pogănici.
Aceste breşe s-au format tot datorită deversării lucrării de indiguire a râului Pogăniş, pe
o lungime de peste ¼ din totalul lucrării, în condiţiile în care indiguirea râului Pogăniş
are capacitatea de a rezista la probabilitatea de depăsire de 20 % iar viitura nu s-a mai
atenuat în amonte, fiind închise breşele la finele anului 2005.
Au fost deplasate în zonele amintite mai sus forţe şi mijloace de intervenţie şi s-a reuşit
închiderea batardoului la Fizeş şi închiderea breşei amonte Gătaia, puncte de inundare
a localităţii Gherteniş şi a terenurilor agricole aparţinătoare comunei Măureni şi oraşului
Gătaia din judeţul Timiş.
La drumul de acces pentru intervenţia de închidere a breşei dig mal stâng Fizeş,
S.G.A. Caraş-Severin a acţionat împreună cu S.C.Drumuri şi Poduri Caraş-Severin,
S.C.Socot S.A. Banat Timişoara cu 6 autobasculante de 26 de tone, 4 autobasculante
de 16 tone, un încărcător frontal, un vibrocompactor, 2 buldozere şi cca 30 de
persoane.
Pentru asigurarea liniilor de apărare s-au folosit 5450 saci de iută şi 80 de saci mari
« Jumbo .
132
Urmare a precipitaţiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în

perioada 10-13 aprilie 2006 pe arii extinse în întreg judeţul Caraş-Severin, precipitaţii
care au depăşit media precipitaţiilor pe luna aprilie în primele trei zile de la începerea
fenomenului (10-13.04.2006) şi aversele locale căzute ulterior (în 23.04.2006 la postul
hidrometric Berzasca s-au măsurat 18,4 l/mp în 45 de minute), pe fondul saturaţiei
solului din topirea zăpezilor, a precipitaţiilor anterioare şi a lipsei vegetaţiei, s-au format
viituri pe toate cursurile de apă şi pe toată lungimea acestora.
Scurgerea specifică deosebit de puternică a condus la tranzitarea unor volume
importante de apă pe sectoarele medii şi inferioare ale cursurilor de apă în judeţul
Caraş-Severin.
133
Capitolul 4 . SOLUL
4.1 Fondul funciar
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţe ocupate cu ape)

indiferent de destinaţie , de titlu, pe baza căruia sunt deţinute, sau de domeniul public
privat din care fac parte .
Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991 , cu modificările ulterioare şi
reprezintă cea mai importantă resursă naturală a ţării.
In funcţie de destinaţie, terenurile sunt:
• terenuri cu destinaţie agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră;
• terenuri aflate permanent sub ape;
• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt
amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole
şi forestiere;
• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare,navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile,monumentele naturii,
ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
În categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră terenurile agricole productive -
arabile,viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile,
fâneţele,serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea,cele cu vegetaţie forestieră
dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşuni împădurite,cele ocupate cu
construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare,
drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare care
servesc nevoilor producţiei agricole şi terenuri neproductive care pot fi amenajate şi
folosite pentru producţia agricolă.
Situaţia fondului funciar după modul de folosinţă în anul 2006 , în Regiunea Vest
este prezentată în tabelul 4.1.1
134
Tabelul 4.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţă
Nr. Categori Suprafaţa (ha)

Crt. a de 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006(fără
folosinţă jud. CS)
1 Arabil 1093708 1093836 1097279 1097783 1097192 1089431 1090064 1088761
2 Păşuni 592514 594025 590921 592176 592176 554621 553372 369947
3 Fâneţe si 233513 231930 230932 230550 229436 211675 211682 137863
pajisti
naturale
4 Vii 9167 9067 9105 8767 8562 8517 8511 7970
5 Livezi 31019 30906 30852 30613 29751 27256 27202 17885
Re 1959921 1959794 1959089 1957877 1957117 1891500 1890831 1622426
giu
ne
1200000
1000000
a ra b il
800000
p ă şuni
ha 600000
fa n e ţe
400000
v ii
200000
li v e z i
0
1999 2001 2003 2005
Fig. 4.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţă
135
Dinamica şeptelului în perioada 1999 -2006 în Regiunea Vest
Tabelul 4.1.1.1 Dinamica şeptelului în perioada 1999- 2006 (datele prezentate

pt.
judeţele Caraş- Severin , Hunedoara şi Timiş)
Nr Categor Efective (nr. de capete )

. ii de 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
crt animale
.
1 Bovine 19318 18478 18303 18111 17707 16753 16988 17390
total 7 2 5 5 4 3 8 5
2 Ovine 77090 74351 69847 70108 71836 72197 77584 91144
total 5 5 6 5 8 9 3 9
3 Porcine 72967 42122 35511 39050 42201 44320 54529 68716
0 0 2 6 5 3 5 2
4 Păsări 43439 45159 39455 43326 43283 50966 50585 45576
30 85 35 52 47 18 53 89
5 Cabalin 48325 51556 45097 44228 42862 40934 40990 41136
e
TOTAL 60860 59170 52272 56495 56886 64702 65905 63713
REGIU 17 58 55 86 66 67 69 41
NE
D in a m ic a s e p t e lu lu i p e R e g iu n e a
Vest
6000000
5000000
4000000
b o vin e t o t a l
3000000 o vin e t o t a l
p o rc in e
2000000
p ă s ă ri
1000000
c a b a lin e
0
1999 2001 2003 2005
ani
Fig.4.1.1.1 Dinamica şeptelului in perioada 1999- 2006

Analizând Tabelul 4.1.1.1. - Dinamica şeptelului în perioada 1999-2006 înRegiunea Vest ,
putem face următoarele observaţii:
1. efectivele de bovine au scăzut constant, cu excepţia anului 2006 când s-a
înregistrat o creştere de 4017 capete faţă de anul 2005;
136
2. efectivele de ovine au crescut în ansamblu cu 140544 capete în 2006 faţă de

1999;
3. efectivele de porcine au scăzut cu 339164 capete până în anul 2002, după
care au crescut cu 296656 capete;
4. la pasări total se remarcă o creştere semnificativă usoară, în toată perioada
1999 – 2006;
5. efectivele de cabaline au scăzut cu 1103 capete în perioada 2002 – 2006;
4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
4.2.1. Îngrăşăminte
Situaţia utilizării îngrăşămintelor şi amendamentelor pe terenurile arabile se prezintă
conform tabelului de mai jos:
Tabel 4.2.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor, în Regiunea Vest :
An Îngrăşăminte folosite Observatii

N P2O5 K2O TOTAL date din
2003 35823 12661 3660 52144 TM+CS+AR
2004 39651 13840 2835 56326
2005 61901 40387 9881 112169
2006 14248 8856 394 23498 date din AR
+CS+HD
137
situaţia utilizării îngrăşămintelor
70000
60000
50000
2003
kg/ha
40000
2004
30000
2005
20000 2006
10000
0
N P2O5 K2O
Fig.4.2.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor, în Regiunea Vest
4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor
Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2005- 2006 în Regiunea Vest

este prezentată în tabelul de mai jos :
Tabel 4.2.2.1 Situaţia utilizării produselor fitosanitare
Suprafaţa (ha )/ cantitate (tone ) substanţa

Produs fitosanitar activă
2005 2006
kg ha kg ha
Insecticide 25653 34440 18009 63945
Fungicide 83052 70546 84326 68396
Erbicide 298133 285586 369553 301702
Total produse 406838 390572 471888 434043
fitosanitare
138
400000
350000
300000
250000
in s e c tic id e
200000
fu n g ic id e
150000 e rb ic id e
100000
50000
0
2005 2006
Fig. 4.2.2.1 Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2005- 2006 în Regiunea
Vest
4.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice
În cadrul Regiunii Vest , în judeţele Caraş – Severin şi Timiş nu sunt suprafeţe de

teren afectate de reziduuri zootehnice .
Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii
solului este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice,
utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor
produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Astfel, prin consistenţa
şi compoziţia chimică a reziduurilor provenite din complexele de creştere industrială a
animalelor, acestea pot deveni un factor de poluare a solurilor. Cantitatea şi compoziţia
chimică a reziduurilor este influenţată de furajarea animalelor cu raţii mai concentrate în
proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale, inclusiv cu microelemente, de
tipul de adăpost, de natura substanţelor folosite pentru igienizarea şi dezinfectarea
adăposturilor, de durata timpului de stocare. În zona gospodăriilor rurale individuale, s-a
produs o dezvoltare a efectivelor zootehnice care generează cantităţi importante de
dejecţii animaliere (deşeuri). Acestea sunt acumulate în platformele săteşti de gunoi,
fără amenajări de protecţie a mediului. Impactul asupra mediului se resimte prin
ocuparea terenurilor agricole şi impurificarea pânzei de apă freatică.
În judeţul Hunedoara au fost identificate 3 zone în care solurile sunt afectate de
nitraţi proveniţi, parţial, din reziduurile zootehnice: Orăştie (2098 ha teren agricol),
Şoimuş (4925 ha teren agricol) şi Geoagiu (1749 ha teren agricol).
În judeţul Arad ,suprafaţa afectată de depozitarea de dejecţii de la ferme zootehnice
este în continuă reducere, datorită încetării activităţii marilor ferme zootehnice:
139
complexul de creşterea porcilor ( Felnac, Semlac, Cermei, Mailat, Şiria, Lipova, Ceala),
a complexelor de creşterea taurinelor de la Arad, Fântânele, Şimand, Semlac, Chişineu
Criş, Şagu, Vinga, etc şi a valorificării deşeurilor din zonele respective (tabel 4.2.3.1.).
Prin reorganizarea fermelor zootehnice şi înfiinţarea noilor unităţi se realizează
sisteme ecologice de gestionare a dejecţiilor prin fertilizare pe solurile deţinute, cu
respectarea dozelor admisibile, în funcţie de conţinutul de săruri al solurilor respective,
cu respectarea OM al MMGA şi al MAPDR nr.242/197/2005 referitoare la “Sistemul
naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru
reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile
la poluarea cu nitraţi” şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul agricol.
Tabel 4.2.3.1. Soluri afectate de reziduurile zootehnice
Categoria de
Nr. Suprafaţa Categoria de
Denumirea zonei folosinţă a Observaţii
crt. (ha) activitate
terenului
9,7 A Avicola Dejecţii de la
0,7 Pdt -„- ferme de
1 Arad
6,0 Ps -„- creşterea
6,1 Ngî -„- păsărilor
0,2 A -„- -„-
2 Fântânele (Aluniş) 0,2 Fn -„- -„-
1,0 Ps -„- -„-
3,7 A Dejecţii de la
Complex de
ferme de
3 Arad creşterea
1,9 Ps creşterea
porcilor
porcilor
2,0 N -„- -„-
4 Şofronea
0,8 Ngî -„- -„-
5 Felnac 2,0 A -„- -„-
6 Semlac 1,0 A -„- -„-
7 Nădlac 1,0 A -„- -„-
8 Cermei 2,0 A -„- -„-
9 Macea 4,0 A -„- -„-
10 Vinga – Mailat 0,6 A -„- -„-
3,0 A -„- -„-
11 Şiria
1,2 Ps -„- -„-
12 Lipova 1,2 A -„- -„-
13 Vinga 4,2 A -„- -„-
14 Şagu 1,5 A -„- -„-
20,8 A Ferme de
Dejecţii de la
15 Arad creşterea
2,3 Ps bovine
bovinelor
16 Fântânele 3,9 A -„- -„-
7,4 A -„- -„-
17 Nădlac
0,8 Nml -„- -„-
18 Zimandul Nou 3,2 A -„- -„-
19 Semlac 3,8 A -„- -„-
20 Vladimirescu – Horia 5,8 A -„- -„-
140
1,4 Ps -„- -„-

0,8 Nml -„- -„-
21 Beliu 5,3 Ps -„- -„-
22 Chişineu Criş 5,9 Ps -„- -„-
Ferme de
Dejecţii de la
23 Cermei 3,5 A creşterea
ovine
ovinelor
24 Zăbrani 2,6 A -„- -„-
25 Nădab 3,2 Ps -„- -„-
26 Mişca 3,2 Ps -„- -„-
4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole
În ultima perioadă în cadrul Regiunii Vest , nu s-au executat lucrări majore de

amenajări agricole, cu excepţia câtorva lucrări locale de combaterea eroziunii solurilor
pe suprafeţe foarte restrânse.
Lucrările existente, anterioare, au început treptat să se degradeze din cauza
exploatării neraţionale şi neluării măsurilor de întreţinere curentă.
Având în vedere aceste aspecte, apreciem că la nivelul judeţului Arad se
înregistrează o creştere a suprafeţelor degradate prin exces de umiditate, eroziune de
suprafaţă, eroziune de adâncime, salinizare secundară şi soloneţizare (alcalinizare).
Până în anii 1990 în judeţul Caraş - Severin, au fost realizate sisteme de irigare a
terenurilor din fondul funciar agricol arabil, după cum urmează :
1. prin aspersiune - 5755 ha
2. prin brazde trasate în învelişul superior al solului - 72 ha
3. direct din sursă prin udare în sistem gospodăresc - 3955 ha.
După anul 1990, odată cu retrocedarea terenurilor agricole la foştii proprietari,
toate amenajările pentru irigaţii au fost dezafectate, abandonate sau distruse.
Din cauza lipsei amenajărilor pentru irigaţii nu se poate realiza combaterea eficientă a
secetei. Menţionăm ca suprafeţe foarte reduse ocupate cu culturile de legume pentru
nevoile proprii au fost udate, în unele zone din judeţ, direct de la sursă - în sistem
gospodăresc.
4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial ( minier,

siderurgic, energetic, etc.)
Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra

stării de calitate a solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale), atât
ca urmare a activităţii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după
încetarea activităţii) .
Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii.
Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).
La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de
închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.
141
În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru

German, Bodrog, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate
produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de
zăcământ (salinizare secundară a solurilor). Depozitul pentru deşeuri de la Turnu Nord
face parte din categoria depozitelor pentru deşeuri periculoase din industria extractivă a
petrolului şi reprezintă un tip de poluare a solului în sensul că nu este realizat în
conformitate cu reglementările în vigoare (HG 349/2005). Depozitul are o suprafaţa
totală de 20212 m2 şi depozitează:
1. şlamuri petroliere rezultate din activitatea de extracţie, tratare, prelucrare şi
depozitare;
2. sol contaminat cu produse petroliere provenite de la:
• curăţarea rezervoarelor de stocare a produselor petrolire;
• curăţarea şlamurilor din decantoarele existente în cadrul instalaţiei de
tratare a staţiei de injecţie;
• curăţirea beciurilor sondelor de extracţie;
• evacuarea detritusului de la forarea noilor sonde;
• ecologizarea solului poluat în urma unor accidente în exploatare.
În judeţul Caraş- Severin, suprafaţa ocupată cu deşeuri industriale şi menajere

este de 783,13 ha, din care:
• 5,15 ha acoperite cu cenuşă, rezultată în urma activităţii CTE Crivina Anina;
• 70 ha acoperite de depozite de deşeuri menajere, din care 31 ha în mediul
urban;
• 651,98 ha acoperite cu steril, 647,98 ha provenite din industria extractivă şi 4 ha;
din industria metalurgică feroasă (SC TMK SA – fost SC CSR SA);
• 56,2 ha acoperite cu zgură rezultată în urma activităţilor din industria metalurgică
feroasă.
Anina Anina
Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare
aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste
9000 ha în judeţul Hunedoara.
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea
acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele
dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn,
Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor
polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).
142
Tabel 4.2.5.1 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Deva

Paramentrul Pb Cu Zn Cd
statistic 0-10cm 10-20 cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm
x x x x x x
Tabel 4.2.5.2 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Vulcan

x x - - x x
Tabel 4.2.5.3 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Certej

x x x x x x x x
Tabel 4.2.5.4 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Brad –Barza
x x - - x x x x
Suprafaţa totală poluată la Ecosid este de 138 ha, iar sursele de poluare sunt BTEX, HAP, metale grele(Zn, Cr, Cd, Ni, Cu). S.C.
Ecosid S.A. Hunedoara a preluat activele închise operaţional de către S.C. Siderurgica S.A., activităţi care au constat în cocsificare,
elaborare fontă şi oţel, producere aglomerat. La ora actuală proprietar este Consiliul Local al Municipiului Hunedoara, urmând să se facă
lucrări de ecologizare.
La Sidermet Călan, suprafaţa totală poluată este de 170 ha, iar sursele de poluare sunt metale grele, BTEX, HTP, HAP. Activităţile
anterioare desfăşurate la Sidermet constau în cocsificare, elaborare fontă.
143
Tabel 4.2.5.5. Poluarea solului(ha) în 2006 , în Regiunea Vest
Ramura
economică
metalurgică
Gospodăria
alimentară
Agicultura
extractivă
şi termice
comunală
Industria
Industria
Industria
Industria
Industria
electrice
energiei
Total
chimică
feroasă
ramuri
Regiune
Substanţa
Alte
a Vest
poluantă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Total, din care - - - - - - - -
Cenuşă+ zgură 37563,35 37437,15 - 126,2 - - - - -
258352
Deşeuri menajere 258352,8 - - - - - - -
,8
Nămoluri - - - - - - - - -
Dejecţii 24552 - - - - - 24552 - -
2834,
Şlamuri 2834,1 - - - - - - -
1
Nămoluri de la 132
4570,8 - - - 2 133,5 - 3108,7
staţii de epurare 6,6
Noroaie miniere - - - - - - - - -
1028,
Steril 1039,74 - 4 - - - - 7,38
4
4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce

funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.
Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie
emisiile de pulberi, SO2 şi NOx . Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin
de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la
depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi
nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest
afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha
prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA
pe lignit.
Termocentralele pe cărbune din judeţul Hunedoara sunt SC Electrocentrale SA
Mintia şi SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni. Acestea sunt incluse instalaţiilor mari de
ardere (instalaţii a căror putere termică nominală este egală sau mai mare decât 50 MW
indiferent de tipul de combustibil utilizat). Funcţionarea acestor instalaţii a fost
reglementată prin HG 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor
în aer ale unor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere. Această hotărâre
reprezintă transpunerea în legislaţia română a Directivei 2001/80/CE privind limitarea
emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere.
În urma analizei emisiilor de poluanţi de la cele două termocentrale nu s-au
constatat depăşiri ale valorilor limită. La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există două
iazuri de decantare: Căprişoara cu suprafaţă de 46 ha ce înglobează 1,79 mil. m3 de
cenuşă, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaţii de avarie) cu suprafaţă de 10 ha şi
144
capacitate de 170000 m3. La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de

decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaţă de 87 ha şi 17 mil.de m3 (cenuşă şi zgură), iar
al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaţii de avarie) cu o suprafaţă de 50 ha
şi 5,5 mil.m3 (cenuşă şi zgură).
La nivelul judeţului Timiş există Centrala Termică -Timişoara Sud, COLTERM
S.A. Terenul pe care se află amplasat Depozitul Utvin, depozit de zgură şi cenuşă, este
proprietate a Statului Roman.
Depozitul de zgură şi cenuşă Utvin este un depozit de şes, care ocupă o
suprafaţă de 50 ha.
Depozitul se încadrează în clasa b– depozit de deşeuri nepericuloase, conform
clasificării din HG nr. 349 / 2005 (art.4 ).
În etapa actuală de funcţionare Ia Centrala Termică Timişoara Sud există două
sisteme de evacuare a zgurii si cenuşii:
• sistemul clasic- pentru toate capacităţile centralei termice ;
• sistemul cu şlam dens autointăritor pentru CAF 1 si CAF 2.
Pentru monitorizarea calităţii solului se urmăreşte:
• depunerea controlată a deşeului de zgură şi cenusă;
• colectarea şi evacuarea controlată a apelor tehnologice din depozit;
• efectuarea anual a unui set de analize.
4.3. Calitatea solurilor
Calitatea solului reflectă interacţiunile complexe între elementele componente

ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole
neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai
puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi
urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora..
Accentul se pune pe valorificarea optimǎ a tuturor condiţiilor ecologice stabilindu-
se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se
adaugǎ considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltǎri
economice durabile.
Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaţia de apreciere a
resurselor. Pentru a evalua potenţialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii
lor raţionale, solurile au fost împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcţie de diferite
criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică,
capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecţie, de fertilitate sau productivitate ş.a.
După criteriul productivităţii, solurile s-au divizat în cinci clase de pretabilitate
Clasa de pretabilitate repezintă aptitudinea terenului pentru o anumită folosinţă
agricolă cu randament optim. Încadrarea terenurilor într-una din cele cinci clase de
pretabilitate se face în funcţie de potenţialul productiv al acestora
Evaluarea calităţilor pe clase constă în identificarea şi caracterizarea factorilor
care limitează capacitatea productivă.
4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate
În judeţul Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este
ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (35,9% respectiv 183620 ha)
Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în Regiunea Vest
145
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Folosinţă
% % %
% din % din
din din din
ha ha ha total ha ha total
total total total
fol. fol.
fol. fol. fol.
Arabil
18602 49,5 8277

68526 75,5 163274 68,3 253184 54,56 37,65
6 7 3
Păşuni
fâneţe
pajişti
17839 47,5 1318

21778 24 71956 30,1 201517 4,43 60
8 4 28
şi
2126,3 1125,8
366 0,4 972 0,4 0,45 0,3 743,9 0,33
5 4
Vii
Livezi
4500,
76,7 0,1 2860,1 1,2 7186 1,56 9690 2,59 2,02
8
Datele prezentate sunt pentru judeţele Caraş- Severin , Hunedoara şi Timiş.
Tabel 4.3.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Regiunea Vest
Nr Clase de bonitare ale solurilor

U.M
.
Specif. .
crt I II III IV V Total (ha)
(ha)
.
1.
Arabil
ha 68526 163274 253184 186026 82773 753783
2.
Păşuni,
fâneţe
pajişti
ha 21778,1 103206 201517 387498 131828 845827,1

şi
3.
ha 366 972 2126,35 1125,84 743,9 5334,09
Vii
4.
Livezi
ha 76,7 2860,1 7186 9690 4500,8 24313,6
146
Regiun
464013, 584339, 219845,
Total
ha 90746,8 270312,1 1629258
4 8 7
e4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Principalele restricţii ale calităţii solurilor se referă atât la degradări naturale, cât
şi la cele antropice, reprezentate prin:
1. lucrări de excavare “la zi”(cărămidării, balastiere, gropi de împrumut),
2. degradări ale solului prin acoperire cu deponii (halde de steril, iazuri de
decantare, depozit de deşeuri),
3. poluarea solului cu hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluări accidentale, etc),
4. depozitări de materii radioactive (halde),
5. depozitări de deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară,
6. poluarea solului prin procese de eroziune de adâncime şi de suprafaţă,
7. poluarea solului prin alunecări de teren,
8. poluarea solului prin salinizare secundară şi alcalizare secundară,
9. poluarea solului prin acidifiere secundară,
10. poluarea solului prin exces de umiditate (freatic şi stagnant),
11. poluarea solului prin compactare secundară.
Tabel 4.3.2.1. Situaţia terenurilor cu restricţii în Regiunea Vest
Nr. Suprafaţă
Specificare
crt. (ha)
1 Terenuri cu eroziune de suprafaţă si de adâncime 250022,5
2 Terenuri afectate de alunecări, prăbuşiri, surpări 32435
3 Terenuri cu exces permanent de umiditate 218672
4 Terenuri cu alte degradări (compacte, litosoluri, vertisoluri) 112305
5 Terenuri acide 448123
6. Terenuri afectate de inundaţii 36972,5
4.4. Monitorizarea calităţii solului
Monitorizarea calităţii solului în judeţul Arad se face în 27 puncte amplasate pe

întreg teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului. Prelevarea
probelor se face cu frecvenţa anuală, pe două orizonturi genetice (tabel 4.4.1.).
Tabel 4.4.1. Reţeaua punctelor de observaţie sol
Nr Localizare
Scopul amplasării punctului de observaţie
crt (localitate, comună)
Urmărirea respectării dozelor optime ecologice (şi totodată
1. Nădlac economice) din planurile de fertilizare (studiul agrochimic) în
vederea eliminării dezechilibrelor de nutriţie generate de
147
aplicarea arbitrară sau unilaterală a îngrăşămintelor chimice.

Urmărirea evoluţiei solurilor în areale desecate.
2. Semlac Urmărirea evoluţiei solurilor în incinte irigate şi desecate.
Urmărirea poluării solurilor cu hidrocarburi (evoluţia
3. Sînpetru German proceselor de alcalinizare secundară în jurul unui nou parc
petrolier).
4. Turnu (Pecica) Ameliorarea solurilor poluate cu hidrocarburi (poluare totală).
Urmărirea evoluţiei unui protosol aluvial tipic afectat de
5. Arad poluare cu dejecţii animale (comparaţie cu protosol aluvial
atipic neafectat de poluare).
Urmărirea tasării şi compactării secundare pe soluri cu slabe
6. Cruceni (Şagu)
diferenţieri texturale.
Urmărirea proceselor de pseudogleizare în arealele irigate
7. Fântânele
prin aspersiune.
Urmărirea evoluţiei solurilor poluate de C.I.Ch. Arad după
8. Vladimirescu încetarea producţiei (ritmul de reducere a concentraţiei de
nitriţi şi nitraţi în sol).
9. Horia (Vladimirescu) Urmărirea poluării solurilor prin acidifiere în areale irigate.
10. Curtici Urmărirea evoluţiei solurilor automorfe în areale desecate.
Urmărirea proceselor de tasare secundară în areale
11. Şimand
desecate.
Iermata Neagră
12. Urmărirea poluării solurilor prin alcalizare pe vertisoluri.
(Zerind)
Urmărirea proceselor de degradare a solurilor prin
13. Sintea Mare dezechilibre de nutriţie (exces sau carenţe de elemente
nutritive).
Urmărirea proceselor de poluare prin alcalinizare pe
14. Apateu
argiluvisoluri.
Urmărirea evoluţiei solurilor în areale amenajate cu drenuri
15. Cermei
îngropate.
16. Mocrea (Ineu) Urmărirea poluării solurilor prin exces de umiditate stagnant
17. Minişul de Sus (Tauţ) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaţă.
18. Roşia, Revetiş (Dieci) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaţă.
Urmărirea proceselor erozionale în suprafaţă în “Perimetrul
19. Dieci
etalon pentru combaterea eroziunii solurilor”.
Urmărirea poluării solurilor prin alunecări de teren
20. Crocna (Dieci)
(stabilizate).
21. Bodeşti (Hălmagiu) Urmărirea degradării solurilor prin eroziune excesivă.
Urmărirea poluării solurilor prin eroziuni de maluri (pierderi de
22. Petriş
teren).
Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de adâncime
23. Ostrov (Birchiş)
(ravene).
24. Labaşinţ (Şiştarovăţ) Urmărirea proceselor de eroziune în suprafaţă.
Urmărirea degradării solurilor sub impactul picăturilor din
25. Neudorf
irigaţii prin aspersiune (tasare secundară).
26. Baraţca (Păuliş) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune.
Vladimirescu Urmărirea fenomenului de uscare a pădurii sub impactul
27.
(pădure) scăderii volumului edafic util.
Analizele analitice constau în determinarea următorilor parametri de calitate: pH,

humus, potasiu şi fosfor asimilabil, textură. În funcţie de tipul de sol şi reacţia acido-
148
bazică a acestuia se mai determină: conţinutul de CO2, aluminiu, suma bazelor

schimbabile, aciditatea hidrolitică, capacitatea totală de schimb, azot nitric, azot
amoniacal. Rezultatele obţinute se încadrează în limitele valorilor multianuale.
În judeţul Caraş- Severin , monitorizarea calităţii solului este realizată prin studii
agrochimice şi agro-pedologice elaborate de OSPA Timişoara în baza comenzilor
înaintate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Caraş –Severin.
În cursul anului 2005 pe raza judeţului au fost elaborate studii agro-pedologice pentru
teritoriile administrative ale localităţilor: Grădinari, Berzovia, Doclin, Moldova Nouă şi
Caraşova.
În anul 2006, în urma cercetărilor realizate, s-au finalizat observaţiile din teren
necesare întocmirii studiului agro-pedologic pentru zona administrativă a comunei
Turnu Ruieni şi este în curs de realizare studiul pentru zona administrată de Primăria
Comunei Domaşnea.
În urma monitorizării (numai pentru terenurile agricole), Oficiul de Studii Pedologice
şi Agrochimice Hunedoara a obţinut următoarele valori:
Tabel 4.4.2. Reacţia solurilor
Puternic Moderat Slab acidă Neutră Slab Moderat

acidă acidă alcalină alcalină
ha ha ha ha ha ha
13.056 71.195 131.872,14 20.457,07 41.541 282
Tabel 4.4.3. Conţinutul de humus
Exrem de mic Foarte mic Mic Mijlociu Mare

ha ha ha ha ha
4.846,23 111.317,79 158.038,63 4.343,84 -
Tabel 4.4.4. Aprovizionarea cu azot
Bună Medie Slabă

ha ha ha
6.751 69.829 201.744.49
Tabel 4.4.5. Aprovizionarea cu fosfor
Extrem Foarte Slabă Mijlocie Bună Foarte

de slabă slabă bună
ha ha ha ha ha ha
26.274 53.620,56 81.017,67 91.412,95 25.959,31 51
149
4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt aproape
inevitabil supuse unei poluări a cărei intensitate este sesizabilă de cele mai multe ori
doar în timp.
Poluarea solului este realizată în principal prin:
• scoaterea unor importante suprafeţe de teren din circuitul economic din
cauza depozitării deşeurilor menajere, industriale şi agricole;
• deteriorarea calitativă a terenurilor limitrofe depozitelor de deşeuri prin
îmbibarea solului cu substanţe nocive (fie prin cantitate, fie prin natura
lor);
• degradarea terenurilor din cauza practicării unor tehnologii agricole
neadecvate (terenuri situate în pantă, păşunatul abuziv).
Degradarea terenurilor agricole şi a drumurilor agricole din cauza exploatărilor
forestiere efectuate în perioade când solul este îmbibat cu apă, înfiinţarea ilegală de noi
drumuri pe linia de cea mai mare pantă pentru circulaţia utilajelor forestiere este de
asemenea de menţionat.
Zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat
de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu
eroziuni de maluri.
Dintre acesteaîn judeţul Arad ,se pot menţiona:
alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,
Şilindia;
alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-
Nermiş, Crocna, Vârfuri.
De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de
decopertări şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica,
Turnu, Sederhat, Bodrog)
Zonele critice sub aspectul poluării solului din cauza exploatărilor miniere din
judeţul Caraş – Severin ocupă 775,6 ha şi anume:
Zona Anina – 331,4 ha
Zona Ciudanoviţa – 14,7 ha
Zona Moldova Nouă – 381,5 ha
Zona Ruşchiţa – 23,4 ha
Zona Bocşa – 24,6 ha.
Ca zone critice sub aspectul deteriorării solului putem aminti depozitele de
deşeuri, halde de deşeuri, zonele miniere, etc.
Depozitele de deşeuri urbane sau rurale constituie o problemă majoră în
judeţul Hunedoara . La nivelul anului 2006 existau în funcţiune 11 depozite de deşeuri
municipale (5 pe teritoriul municipiilor : Deva, Petroşani, Orăştie, Lupeni, Vulcan şi - 6
pe teritoriul oraşelor : Haţeg, Călan, Simeria, Petrila, Geoagiu şi Uricani). Acestea
poluează factorii de mediu prin apele exfiltrate şi gazele degajate prin fermentare,
precum şi arderea deşeurilor.
Numărul depozitelor de deşeuri industriale la sfârşitul anului 2006 este de
110 dintre care majoritatea sunt inactive.
În prezent mai sunt active 2 iazuri în industria extractivă, unul la prepararea
cărbunelui (cu suprafaţa de 19,4 ha şi volum de 2 mil. m3), 1 la prepararea minereurilor
neferoase (cu suprafaţa de 12,33 ha şi volum de 1.420.000 m3) şi 4 în industria
energetică pentru zgura şi cenuşa de termocentrală (cu suprafaţa totală de 193 ha şi
volum de 24.450.000 m3). Cele 6 iazuri au în total o suprafaţă de 224,73 ha şi un volum
de 27.870.000 m3.
150
Haldele active sunt în număr de 22, una funcţionând în industria siderurgică, 12

în industria extractivă a cărbunelui, 4 în industria extractivă a metalelor neferoase şi 4 în
alte industrii. Dintre acestea 3 sunt instabile şi anume: halda de steril Cariera Coranda
cu o suprafaţă de 13,3 ha şi un volum de 935.382 m3, halda de steril de mină Valea
Baiaga cu o suprafaţă de 16,1 ha şi un volum de 1.789.574 m3, ambele aflate în
administrarea CNCAF MINVEST Deva şi halda de steril de mina Dealu Mare - mina
Teliuc – 8,128 ha şi un volum de 186.755 m3. În total, aceste halde instabile ocupă o
suprafaţă de 37,53 ha şi au o capacitate de 2911711 m3.
La nivelul judeţului Timiş, conform datelor transmise de către D.A.D.R Timiş şi

O.S.P.A Timişoara, s-a identificat o suprafaţă totală de 6615,0 ha terenuri grav
deteriorate de procese de eroziune naturală şi antropică, care au fost constituite în
unităţi de inventariere pentru reconstrucţia ecologică.
Poluarea solului în urma unor activităţi antropice, la nivelul judeţul Timiş, este
cauzată în principal de: depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale,
menajere şi a dejecţiilor animaliere.
Cea mai importantă sursă de poluare a solului în judeţul Timiş este cauzată de
activităţile trecute şi actuale de creştere a porcinelor în sistem industrial, prin batalurile
de stocare a dejecţiilor lichide şi a depozitelor de dejecţii deshidratate situate în
vecinătatea fermelor ce au aparţinut S.C. COMTIM S.A. Timişoara.
Complexele de creştere intensivă a animalelor generează serioase probleme
ecologice din cauza producerii, într-un spaţiu restrâns, a unor concentraţii mari de
reziduuri digestiv-metabolice. Deoarece reziduurile sunt evacuate prin spălarea cu apă,
înseamnă că aceste amenajări sunt producători majori de ape uzate cu un puternic
potenţial de poluare a ecosistemelor din jur.
4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor

degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Deşi judeţul Arad deţine o mare suprafaţă de soluri degradate, peste 735 000
ha, în cursul anului 2006 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe
restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii
secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.
În judeţul Caraş- Severin , suprafaţa de 827,27 ha a fost constituită în cele 22
perimetre de ameliorare care sunt situate pe raza următoarelor teritorii administrative:
Tabel 4.6.1. Perimetre de ameliorare, în judeţul Caraş-Severin
Nr. Perimetrul de
Suprafaţa (ha)
crt. ameliorare
1. Reşiţa 6,34
2. Băile Herculane 6,00
3. Bocşa 15,09
4. Moldova Nouă 45,89
5. Anina 109,00
6. Armeniş 13,50
7. Buchin 15,00
8. Constantin 2,00
Daicoviciu
9. Ciudanoviţa 133,00
151
10. Cornea 3,20

11. Coronini 14,00
12. Dognecea 20,00
13. Domaşnea 5,00
14. Glimboca 10,00
15. Luncaviţa 10,50
16. Rusca Montană 18,00
17. Sasca Montană 9,00
18. Sicheviţa 15,25
19. Slatina Timiş 13,50
20. Ţeregova 20,00
21. Vărădia 29,00
22. Vermeş 314,00
Total 827,27
Suprafaţa de 827,27 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul

economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere.
În vederea identificării şi delimitării perimetrelor de ameliorare a terenurilor
degradate din fondul funciar agricol şi silvic, în cursul anului 2000 s-a promovat la nivel
de judeţ studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier“,
întocmit de ISPIF Bucureşti.
În vederea introducerii terenurilor degradate în circuitul productiv şi pentru
refacerea şi ameliorarea ecosistemelor degradate, s-au identificat şi delimitat în baza
O.G. 81/1998 şi H.G. 786/1993 perimetre de ameliorare în suprafaţă de 827,27 ha.
Suprafaţa de 827,27 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul
economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere.
În anul 2006 au fost întreprinse de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic
şi Vânătoare Timişoara şi Iazuri Moldomin, acţiuni pentru reconstrucţia ecologică,
lucrările fiind efectuate de către S.C. Pajiştea S.A. pentru următoarele perimetre:
§ Iazul nr. 3 Moldomin – placare cu pământ vegetal, înierbare cu amestec
de ierburi perene şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm, sălcioara,
cătină albă) pe o suprafaţă de 0,5 ha;
§ Iazul Tăuşani – terasare, placare cu pământ vegetal, înierbare cu
amestec ierburi perene şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm,
sălcioara, cătină albă) pe o suprafaţă de 0,35 ha;
§ Halda Veche Valea Mare – terasare şi împădurire cu puieţi forestieri (pin
negru, salcâm, cătină albă, sălcioară, păducel, mojdrean, mălin, amorfa)
pe o suprafaţă de 9,76 ha;
§ Gavrini – Sicheviţa – terasare şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm,
mojdrean, cer, sălcioara, amorfa) pe o suprafaţă de 4,75 ha;
§ Pescari – Coronini – împădurire cu puieţi forestieri (păducel, mojdrean,
amorfa, pin negru, cătină albă, sălcioară, păducel) pe o suprafaţă de 7 ha;
§ Ostrov – Moldova Veche – împrejmuire cu gabioane şi cleionaje duble,
împădurire cu puieţi forestieri (cătină albă, sălcioară, salcâm, plop negru)
pe o suprafaţă de 13,5 ha.
Suprafaţa totală pe care s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică este de
35,86 ha.
În judeţul Hunedoara suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi
iazurile de decantare aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale
(energetică), este de peste 1100 ha.
152
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea

acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele
dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn,
Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor
polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).
Din totalul de 110 depozite de deşeuri industriale (halde, iazuri, depozite de
cenuşă de termocentrală, depozite de zgură etc.), 25 sunt încă în exploatare (443,26
ha). Din cele 80 de depozite inactive (cca. 800 ha), 10 sunt ecologizate (cca. 97 ha), iar
din restul de 70 aflate in conservare (656 ha), 3 prezintă fenomene de instabilitate
(37,528 ha: Halda de steril Cariera Coranda – mina Certej - 13,3 ha; Halda de steril de
mina Valea Baiaga – mina Certej - 16,1 ha; Halda de steril de mina Dealu Mare - mina
Teliuc – 8,128).
Reziduurile solide specifice industriei miniere sunt reprezentate de deşeurile rezultate
în urma desfăşurării activităţilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de
prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează
toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari
suprafeţe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru
fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaţiei de pe suprafeţele ocupate.
Depozitele de steril de mină sau de steril rezultat de la procesarea minereurilor (polimetalice
sau de cărbune) reprezintă un pericol potenţial de producere a unor incidente cu risc
ecologic şi datorită posibilităţilor de destabilizare a taluzelor haldelor şi/sau de emisii
necontrolate de poluanţi în mediul înconjurător, din cauza producerii unor avarii la iazurile de
decantare (sufozii, deficienţe geotehnice etc.) care pot genera viituri cu material conţinut în
iazuri, însoţite de urmări distructive.
La Ecosid, pentru reconstrucţie ecologică este nevoie de : demolarea construcţiilor
existente, recuperarea şi valorificarea materialelor din demolări, decopertarea solului din
zonele bateriilor de cocsificare,a furnalelor şi a aglomeratoarelor, neutralizarea apelor
amoniacal-fenolice, valorificarea gudroanelor, eliminarea deşeurilor de gudron şi a
reziduurilor de păcură prin firme autorizate.
Pentru reconstrucţie ecologică la Sidermet Călan, având în vedere poluarea în
adâncime a solului cu produse cocsochimice şi petroliere, este necesară decopertarea
solului şi bioremedierea acestuia, dezafectarea rezervoarelor şi demolarea construcţiilor
existente.
Lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ
asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele
stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele
miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă în conformitate cu art 51, lit. (c) a Legii
Minelor nr. 85/2003 şi au fost declarate închise prin Hotărâre a Guvernului României.
Lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră
urmeză o procedură reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României
nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea 265/2006,
Ordinul MMGA nr. 860/2002 privind procedura de emitere a acordului de mediu şi
Manualul de închidere a minelor aprobat prin Ordinul Ministerului Industriei şi
Resurselor Nr. 273/04.09.2001. Toate lucrările de reabilitare necesare sunt cuprinse în
devizul general al investiţiei ″Plan de încetare a activităţii minei″ respective, ca urmare a
identificării lor prin bilanţul de mediu şi reglementate de autoritatea de mediu
competentă, prin emiterea avizului de mediu şi stabilirea obligaţiilor de mediu. Aceste
lucrări sunt finanţate de la bugetul statului român sau prin BIRD (World Bank) şi
cuprind : închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa (puţuri,
galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări de
153
monitorizare a factorilor de mediu, atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post

închidere.
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi
ecologizare a minelor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a emis (din anul
2000 şi până în 2006) un număr de 37 de acorduri de mediu, în conformitate cu
prevederile legale, pentru diferite unităţi aparţinând Companiei Naţionale a Huilei
Petroşani şi Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva.
În general, lucrările de ecologizare a depozitelor de reziduuri miniere şi a
incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale :
- corectarea taluzelor (acolo unde este necesar);
- curăţirea suprafeţei haldelor / incintelor de supragabariţi sau de deşeurile inerte
rezultate de la demolarea clădirilor/instalaţiilor specifice;
- împădurirea haldelor / iazurilor de decantare cu puieţi forestieri de salcâm, cătină,
mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe
platformele şi/sau taluzele haldelor/iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în
amestec cu fertilizatori;
- stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/iazurilor cu gărduleţe de coastă din
nuiele, amplasate pe curbele de nivel;
- înierbarea incintelor dezafectate;
- executarea de terase şi gărduleţe de coastă pe taluzele haldei/iazului.
De regulă, pentru asigurarea securităţii iazurilor de decantare, se realizează şi
împrejmuirea permanentă a incintelor acestor lucrări hidrotehnice.
Printre perimetrele miniere ecologizate până în anul 2006, din judeţul
Hunedoara, se numără minele Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Priboi, Valea Arsului
(Vulcan), Firizoni, Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în
administrarea C.N.H. Petroşani) şi Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran,
Ruda Brad – subteran, Ghelar Central Superior, Ghelar Vest (aflate în administrarea
C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva la care s-au executat atît lucrări pentru ecologizarea
haldelor şi iazurilor de decantare, cât şi pentru tratarea apelor uzate de mină (ex. mina
Boiţa – Hateg).
Iazurile de decantare Ribiţa (Bradmin), Valea Devei (Devamin), Valea Mealu
(Certej), din cadrul C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva, au avut ca termen de închidere
decembrie 2006, aflându-se în procedura de emitere a actelor de reglementare pentru
închidere pentru închidere conform H.G. 349/2005 (s-au depus bilanţuri de mediu de
nivel I + II şi evaluări de risc).
4.7. .Concluzii
Având în vedere noile investiţii în domeniul zootehnic, ce se realizează, se

impune evaluarea strategiei de gestionare a suprafeţelor agricole pentru a se evita o
încărcare excesivă a solului acestora cu substanţe contaminante.
Se constată o uşoară scădere a cantităţilor de îngrăşăminte azotoase şi
fosfatice, cantitatea de îngrăşăminte naturale nefiind semnificativ modificată.
Poluarea solului în urma activităţilor antropice, este cauzată în principal de:
depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, menajere şi dejecţii animaliere.
154
CAPITOLUL 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea pădurilor
5.1. Biodiversitate
Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de

viaţă sub toate aspectele – diversitatea speciilor,
varietatea genetică în cadrul aceleiaşi specii şi a
ecosistemelor.
Aceasta furnizează o gamă largă de beneficii omenirii
– spre exemplu bunuri (lemn/cherestea şi plante
medicinale) şi servicii de vitală necesitate (precum
circuitul şi sechestrarea carbonului, ape curate,
reducerea riscurilor naturale, reducerea poluării, polenizare).
Pierderea continuă a biodiversităţii a fost unanim recunoscută ca fiind cea mai
urgentă problemă de mediu cu care societatea de azi se confruntă. Bogăţia fondului
natural şi a habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieţii
noastre. Aceste zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale (circuitul apei,
a climei) şi unele resurse naturale de care societatea noastră depinde. Valoarea
economică a acestor „servicii de ecosistem” este covârşitor mai mare, comparativ cu
costul necesar, protejării şi conservării lor.
Omenirea însă are tendinţa de a considera aceste servicii ca fiind gratis şi
neepuizabile. În mod normal conştientizăm şi apreciem valoarea lor în momentul
unor accidente suferite de aceste sisteme rezultând dezastre naturale, inundaţii, etc.
De-a lungul ultimilor ani s-au făcut progrese semnificative pentru a îndrepta politicile
de mediu către modern, coerente şi eficiente din punct de vedere al reducerii
costurilor, politici ce au ca obiectiv protejarea unui mediu mai curat şi mai sănătos
pentru cetăţeni.
Dezvoltarea durabilă, presupune corelarea politicilor de protecţie şi conservare a
naturii cu politicile de dezvoltare socio–economice astfel încât resursele naturale să
fie disponibile şi generaţiilor viitoare.
În natură ne găsim relaxarea, plăcerea, inspiraţia şi alinarea. Natura este
fundamentală în a prospera din punct de vedere cultural, psihologic şi spiritual.
Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în Uniunea
Europeană. Înfiinţarea Reţelei Natura 2000 a fost iniţiată în 1992 prin adoptarea
Directivei Habitate(92 /43 EEC). Împreuna cu Directiva Păsări (79/402/ EEC),
Directiva Habitate asigură un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor
în cadrul Uniunii Europene şi constituie cea mai importantă iniţiativă europeană
pentru menţinerea biodiversităţii în Statele Membre.
Natura 2000 este o reţea de arii de conservare la nivel european în scopul menţinerii
şi refacerii habitatelor şi speciilor de interes comunitar.
Pentru constituirea reţelei Natura 2000, Uniunea Europeană a fost împărţită în şapte
regiuni Bio-geografice. În România se regăsesc 5, din cele 7 bioregiuni, şi anume:
Panonică, Alpină, Continentală, Stepică şi Pontică.
Pentru fiecare regiune, Statele Membre au înaintat comisiei o listă de situri, selectate pe
baza criteriilor cuprinse în Directiva Habitate. Cu sprijinul Centrului Tematic European
155
pentru Diversitate Biologică, al specialiştilor independenţi, al experţilor Statelor Membre

şi al ONG-uri lor, Comisia analizează aceste propuneri în vederea realizării unei reţele
complete, coerente şi semnificative de situri ecologice.
Odată cu adoptarea de către Comisie a listelor cu situri Natura 2000, Statelor
Membre le va reveni, după o anumită perioadă de tranziţie, responsabilitatea de a
lua toate măsurile necesare în vederea asigurării conservării siturilor şi prevenirii
degradării lor.
Tab. 5.1.1. Propuneri de Situri Natura 2000 - în regiune
156
Nr.
Nume sit Tip Judeţe Suprafaţa totala ha
crt.
1. Câmpia Crişurilor SPA AR, BH 23227.5
2. Câmpia Cermeiului SPA AR 19976.7
3. Drocea SCI AR 25641.2
4. Hunedoara Timişană SPA AR 2625.6
5. Lunca Mureşului Inferior SPA AR, TM 39201.3
6. Lunca Mureşului Inferior SCI AR, TM 17428.2
7. Mlaştina Satchinez SPA AR, TM 14905.4
8. Codru Moma SCI AR,BH 24244.9
9. Crişul Alb SCI AR 825.5
10. Crişul Negru SCI BH, AR 1895.2
11. Mlaştina Satchinez SCI AR, TM 2230.1
12. Rovina- Ineu SCI AR 872.3
13. Solurile sărăturate Socodor SCI AR 102.4
14. Defileul Inferior al Mureşului SPA AR, HD, TM 123983.0
15. Cheile Nerei-Beuşniţa SCI CS 36707
16. Semenic-Cheile Caraşului SCI CS 36219.9
17. Domogled-Valea Cernei SCI CS, MH,GJ 61190
18. Porţile de Fier SCI CS, MH 128196,2
19. Retezat SCI CS, HD 43218.4
20. Dăncioanea SCI CS 339,6
21. Rusca Montana SCI CS 12722,6
22. Cheile Rudăriei SCI CS 298,8
23. Munţii Ţarcu SCI CS 58888,3
24. Cheile Nerei-Beuşniţa SPA CS 51153,9
Munţii Semenic-Cheile
25. SPA CS 36385,3
Caraşului
26. Domogled-Valea Cernei SPA CS,MH,GJ 64804,2
27. M-tii Almăjului Locvei SPA CS,MH 156619,6
28. Munţii Retezat SPA CS,HD, GJ 38117.1
Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de
29. SPA CS,MH 10200,7
Fier
30. Defileul Mureşului SCI AR,HD,TM 16435.7
31. Grădiştea Muncelui Cioclovina SPA HD 38116.3
32. Munţii Metaliferi SPA AB, HD 28194.6
33. Cheile Cernei SCI HD 534.6
34. Cheile Glodului,Cibului şi Măzii SCI AB, HD 711.6
35. Dealul Cetăţii Deva SCI HD 109.0
36. Defileul Jiului SCI HD, GJ 13753.1
AB, HD, SB,
37. Frumoasa SCI 137060.6
VL
38. Grădiştea Muncelui Ciclovina SCI HD 40009.1
39. Măgurile Băiţei SCI HD 257.0
40. Parâng SCI HD, VL, GJ 30027.7
41. Ţinutul Pădurenilor SCI HD,TM 4317.9
42. Pădurea Bejan SCI HD 99.4
157
43. Muntele Vulcan SCI HD,AB 94.7
44. Strei-Heţeg SCI HD 23921.6
Bobâlna
46. Lunca Timişului SCI TM 9578.0
47. Pădurea Macedonia SPA TM 4616.5
48. Mlaştinile Murani SPA TM 506.7
În scopul îndeplinirii responsabilităţii de a lua măsurile necesare de conservare,

Statele Membre au obligaţia de a iniţia sau a continua investiţiile în infrastructură,
activităţi, personal şi/sau instituţii. Pentru managementul eficient al siturilor este
necesară o gamă largă de activităţi precum elaborarea planurilor de management,
refacerea habitatelor şi măsuri active de management precum monitorizarea speciilor
sau cositul. Pe lângă îmbunătăţirea eforturilor de conservare a naturii, înfiinţarea
reţelei Natura 2000 poate aduce beneficii economice şi sociale considerabile. Printre
acestea se numără asigurarea serviciilor de ecosistem, furnizarea de produse
alimentare şi lemnoase, crearea de noi locuri de muncă (în Eco-turism, de exemplu),
diversificarea economiei locale, creşterea stabilităţii economice şi îmbunătăţirea
condiţiilor de trai, ca şi reducerea problemelor locale de mediu cum ar fi poluarea
apei.
Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să
îndeplinească condiţiile cu privire la conservarea biodiversităţii impuse de aceasta
Baza legală pentru implementarea acestei reţele ecologice în România, sunt două
directive europene:
-Directiva Habitate 92/43/CEE;
-Directiva Păsări 79/409/CEE; dar legislaţia naţională:
-Legea 462 / 2001, pentru aprobarea OUG 236 / 2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
-OUG 195 / 2005, aprobată prin Legea 265 din 2006 privind protecţia mediului.
5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România
1.1.1.1. Habitatele naturale
Judeţul Arad
Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină
particularităţile floristice şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice
sunt puse în evidenţă atât de către specii rare, cât şi de elementele termofile,
meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaţiei, o nuanţă
mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în provincial Est-
Carpatica, districtul Codru-Zărand-Trascău şi a ţinutului Câmpiei de Vest.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă
(asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi
prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul
judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin
transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind
transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul
judeţului sau alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în
zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de
formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari
158
suprafeţe forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-

fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului
se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi
pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de
sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie
de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe
lacustre cresc nufărul alb şi galben.
Fauna se încadrează ,ca şi flora, în subregiunea euro-siberiană, subprovincia
carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor sub
xerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de
fag, precum şi fauna acvatică. După cum se observă, fauna judeţului aparţine unor
asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se repartizează
geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.
In zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări
dropia şi prepeliţa,în pădurile sub xerofile chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla
cenuşie, în cele mezofile lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în
pădurile de fag, stejar se întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca,
sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde
zonele mrenei şi ale crapului, iar în râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.
La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt
observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor
de mediu.
Din cauza procesului intens de antropizare şi a cultivării excesive a unor suprafeţe
de pajişti naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis
tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată
şi de amploarea luată de braconaj exercitat asupra acestei specii, din ultimele două
decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din
cadrul APM Arad, în cursul anului 2006, în zonele sus amintite nu s-a semnalat
dropia- Otis tarda.
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează
producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi
uscarea vegetaţiei, în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la
secetă.
Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente, care duc la degradarea
speciilor arbustive, aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului “
din comuna Gurahonţ, sat Zimbru-administrată de Ocolul Silvic G
În conformitate cu anexele din Legea 462/2001 s-au identificat următoarele tipuri de
habitate, de importanţă naţională:
-pajişti sărăturate continentale; pajişti uscate; pajişti cu altitudine joasă; grote
neexploatate turistic; păşuni împădurite; păduri tip Asperulo- Făgetum; păduri cu
stejar pedunculat; păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior; păduri
panonice cu Qercus petraea şi Carpinus betulus; păduri panonice cu Quercus
pubescens; galerii cu Salix alba şi Populus alba; păduri de Pinus sylvestris pe
substrat calcaros.
159
În conformitate cu directivele europene, respectiv Directiva Habitate 92/43/CEE,

habitatele de importanţă internaţională, identificate la nivelul judeţului Arad, în cursul
anului 2006, sunt:
-cod: 6110* comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-sledion albi;
-cod: 6150 pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
-cod: 8220 versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;
-cod: 9130 păduri de fag de tip Asperulo - Fagetum;
-cod: 9160 păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen
din Carpinion betuli;
-cod: 9180* păduri de Tilio- Acerion pe versanţi abrubţi grohotişuri şi ravene;
-cod: 91E0* păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno Padion,
Alnio incane, Silicion albae)
-cod: 91V0 păduri dacice de fag;
-cod: 91M0 păduri balcano panonice de cer şi gorun;
-cod: 9110 păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum;
-cod: 9170 păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum;
-cod: 91L0 păduri ilirice de stejar cu carpen;
-cod: 91Y0 păduri dacice de stejar şi carpen;
-cod:3130 ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/ sau Isoëto Nanojuncetea;
-cod: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
-cod: 3160 Lacuri distrofice şi iazuri;
-cod: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention;
-cod: 40A0* tufărişuri subcontinentale peri panonice;
-cod: 6430 comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor
până la cel montan şi alpin;
-cod: 6440 pajişti aluviale din Cnidion dubii;
-cod:6510 pajişti de altitudine joasă;
-cod: 91F0 păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri;
-cod: 92A0 zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;
-cod: 1530* pajişti şi mlaştini stătătoare panonice şi ponto sarmatice;
Suprafaţa totală a siturilor propuse conform Directivei Habitate 92/43/CEE,
însumează 79435,1 ha, pe raza judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara şi Timiş.
Judeţul Caraş-Severin
160
Habitatele naturale din judeţ cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare
naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici, abiotice şi biotice.
Urmare a existenţei unei variaţii semnificative de forme de relief care includ câmpii
(7,3 %), dealuri (10,8 %,) depresiuni( 16,5 %) şi munţi (65,4 %), în cadrul regiunilor
biogeografice, continentală şi alpină cu influenţe accentuate de climat mediteranean,
numărul tipurilor de habitate naturale şi seminaturale caracteristice pajiştilor şi
tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor
de pădure, de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci, este foarte mare.
Un număr mare de tipuri de habitate naturale şi seminaturale având drept scop
menţinerea ori restaurarea stării de conservare favorabilă din arealele lor sunt incluse
în ariile protejate de interes naţional sau aparţin propunerilor de situri ale Reţelei
Natura 2000. Altele, a căror protecţie şi conservare se impune, vor determina
înfiinţarea de noi arii protejate, inclusiv de arii speciale de conservare şi de protecţie
specială avifaunistică.
Valea Cernei Valea Cernei
În judeţul Caraş-Severin au fost identificate şi inventariate până în prezent un

număr însemnat de tipuri de habitate incluse în următoarele grupe:
Grupa habitatelor naturale de pajişti şi tufărişuri:
4060 Tufărişuri alpine şi boreale;
4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix;
40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;
5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase;
6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi;
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine;
6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis);
6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros
(Festuco Brometalia);
6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;
6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae);
161
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan şi alpin;
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);
6520 Fâneţe montane.
Grupa habitatelor naturale de stâncării şi peşteri cuprind :
7110* Turbării active;
7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală;
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia
alpinae şi Galeopsietalia ladani);
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în
cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);
8160* Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan;
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase;
8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion
dilleni pe stâncării silicioase;
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis.
Grupa habitatelor naturale de pădure cuprind:
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos;
91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră;
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae);
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);
9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp.
Banatica.
Grupa habitatelor naturale de ape dulci includ:
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;
162
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara;

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane;
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;
3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-
Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba.
Se observă că în judeţul Caraş-Severin sunt identificate până în prezent un
număr de 47 de habitate de interes european din grupele habitatelor de pajişti şi
tufărişuri, stâncării şi peşteri, păduri, şi de ape dulci . Dintre acestea 13 sunt prioritare
la nivel european, ceea ce necesită protecţie strictă.
Pinul negru de Banat Pinul negru de Banat
Judeţul Hunedoara
În cursul anului 2006 au continuat observaţiile mai ales în zonele propuse ca
situri de importanţă comunitară şi arii speciale de protecţie avifaunistică. În urma
incursiunilor în teren s-a urmărit în special identificarea şi observarea stării de
sănătate a habitatelor care prezintă interes special pentru conservare ca habitat tip
pentru Natura 2000. Astfel s-au identificat, în judeţul Hunedoara, 41 tipuri de habitate
de interes comunitar dintre care amintim:
* 6110 Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi. Aceste habitate
sunt cel mai des afectate de activităţile de păşunat excesiv ;
* 6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice. Sunt puternic afectate de păşunatul
ovinelor şi a ierbivorelor mari. Aceste influenţe se resimt în special în Parcul Naţional
Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;
*6170 Păşuni subalpine calcaroase (Directiva habitate Anexa 1) - sunt puternic
afectate de păşunatul ovinelor;
163
*6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat

calcaros (Festuco - Brometalia)* - constituie situri importante pentru orhidee, dar sunt
puternic afectate de păşunatul ovinelor şi de turismul necontrolat;
*6230 Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană -
sunt afectate de păşunat; aceste influenţe se resimt în special în Parcul Naţional
Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;
*6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase
(Molinion caeruleae) - utilizate ca şi fâneţe, aceste habitate se află într-o stare
acceptabilă de conservare;
*6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel
montan şi alpin. - utilizate ca fâneţe, aceste habitate sunt într-o stare acceptabilă de
conservare; uneori, izolat, sunt folosite ca păşuni pentru cai şi ierbivore mari, fapt
care generează un impact moderat asupra acestor habitate;
Fâneţe montane - starea de conservare acceptabilă;
*8210 Pante calcaroase pietroase cu vegetaţie chasmofitică puternic degradate de
turmele mari de oi prin treceri repetate prin aceste habitate;
*8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică - puternic degradate de
turmele mari de oi prin treceri repetate în aceste habitate;
*8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase - puternic degradate de turmele mari de oi care
parcurg în repetate rânduri aceste habitate;
*8310 Grote neexploatate turistic - turismul necontrolat va produce degradări
ireversibile în aceste peşteri;
*9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat; în
Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim
40%;
*9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat;
în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de 50%;
*9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion - alterate din cauza
managementului defectuos; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt
afectate în proporţie de minim 60%;
*9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean si cu
Carpinion betuli - alterate din cauza managementului nedecvat; în Parcul Grădiştea
Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim 80%;
*91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cele mai multe dintre ele ameninţate de
tăierile abuzive şi de managementul defectuos;
*91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion) - alterate
din cauza managementului neadecvat; În Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina
sunt afectate în proporţie de minim 30%;
*9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-
Piceetea) - alterate din cauza managementului neadecvat şi a tăierilor abuzive; în
Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporţie de minim 30%;
*3110 Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale - stare de conservare
acceptabilă;
164
*3230 Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica -cea mai mare
ameninţare o reprezintă procesul de eutrofizare;
*3220 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee - cea mai
mare ameninţare o prezintă procesul de eutrofizare;
*4060 Pajişti alpine şi boreale - sunt influenţate negativ de păşunatul ovinelor;
*4070 Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum
hirsuti) - puternic afectat de incendierile provocate de ciobani , mai ales în Parcul
Naţional Retezat;
*5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase - puternic
afectate de incendierile provocate de ciobani mai ales în Parcul Naţional Retezat;
*6150 Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios - sunt influenţate de păşunatul
ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit sau datorită târlitului;
4030 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine - sunt influenţate de păşunatul ovinelor în
zonele unde suportul de păşunat este depăşit, sau datorită târlitului;
*7110 Turbării active - folosirea acestor habitate pentru păşunatul, scăldatul cailor şi
ierbivorelor mari, generează un impact puternic în aceste habitate;
8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia
ladani) - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde
acesta se practică intens (de exemplu Parcul Naţional Retezat);
8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele
alpine (Thlaspietea rotundifolii) - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi
de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat);
8150 Grohotişuri medioeuropene silicioase ale regiunilor înalte) - sunt influenţate
puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens
(Parcul Naţional Retezat);
*8160 Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane - sunt influenţate
puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens
(Parcul Naţional Retezat);
8230 Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo-albi-
Veronicion dilenii - stare de conservare acceptabilă;
*9020 Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite - cele mai
multe dintre ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos;
*9070 Păşuni împădurite - ameninţate de extinderea pădurii şi a jnepenişului din
zonele înalte;
9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane - cele mai multe dintre ele
ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos;
9420 Păduri alpine cu Larix decidua şi /sau Pinus cembra - cele mai multe dintre
ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen (habitat identificat la Dealul Cetăţii Deva).
din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene.
Păduri Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis).
91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun.
165
Judeţul Timiş este din punct de vedere al întinderii cel mai mare judeţ din ţară,
are un relief preponderent de câmpie – 85%.
Se evidenţiază o zonă de câmpie joasă, cu altitudini cuprinse între 80 şi 100 m, cu
zone umede în partea central vestică şi nord estică (Câmpia Timişului şi Câmpia
joasă a Mureşului, Câmpia Arancăi şi cea a Jimboliei) şi o zonă de câmpie
piemontană cu altitudini de 100 – 200 m.
În partea de est a judeţului se află partea vestică şi cea sud vestică a Munţilor
Poiana Ruscăi care se remarcă printr-o abundenţă de specii floristice şi faunistice.
Vegetaţia naturală se caracterizează prin prezenţa pe scară restrânsă a plantelor de
silvostepă, precum şi printr-o frecvenţă ridicată a speciilor hidro şi higrofile în câmpiile
joase şi în luncile cu exces de umiditate.
Partea estică a judeţului, ocupată de masivul Poiana Ruscăi, este acoperită, din
punct de vedere al vegetaţiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag, în amestec
cu carpen, iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid, în amestec cu
brad, sporadic întâlnidu-se şi exemplare de pin.
Existenţa în judeţ a ultimei mlaştini arhaice din vestul ţării, Rezervaţia Mlaştinile
Satchinez, a permis conservarea unui număr impresionant de specii, protejate de
legislaţia Uniunii Europene, precum şi de legislaţia naţională în vigoare. În rezervaţie
există o colonie mixtă, în care cuibăresc specii protejate, cum ar fi: Ardea cinerea,
Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Botaurus stellaris, Ardea purpurea,
Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea.
Tot pe teritoriul judeţului Timiş un rol important pentru conservarea faunei sălbatice îl
are şi Rezervaţia Mlaştinile Murani. În aria protejată au fost observate aproximativ 60
specii de păsări care sunt strict protejate prin convenţiile internationale la care a
aderat şi România. Deoarece aria protejată este limitată în partea de est de pădurea
Pişchia, se necesită o protecţie a acestei suprafeţe împădurite, având în vedere mai
ales faptul că multe din speciile de păsări răpitoare de zi (protejate) care se hrănesc
pe teritoriul rezervaţiei, au ca loc de refugiu sau/şi cuibărit pădurea (Haliaetus
albicilla, Pandion haliaetus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus,
Falco columbarius, Falco peregrinus, Pernis apivorus, Milvus migrans, Milvus milvus,
Circaetus gallicus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo lagopus,
Accipiter nisus, Accipiter gentilis).
1.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică
Judeţul Arad
Prin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, judeţul Arad dispune de un
potenţial ecologic variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.
În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită
activităţii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare sunt cele
alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca,
pelinita - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina -
Chrysopogon gryllus etc.
Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, depresiunea Gurahonţ şi
versanţii sudici ai Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer -
Quercus cerris şi gârniţă - Quercus frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi
pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transsilvanica.
La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe
restrânse păduri de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.
166
Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri
de gorun - Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu
carpen - Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen,
gorun, mesteacăn, ulm , paltin etc.
Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror
compoziţie floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.
Vegetatia intrazonală şi zonală - În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică
alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis
stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează
cu terenurile agricole.
Local apar asociaţii de sărătură.
Distribuţia vegetaţiei
Unităţi zonale pe altitudine:
• Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică
• Păduri montane de fag
• Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole
• Păduri de gorun şi gorun cu carpen
• Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex
cu păduri de gorun sau stejar
• Păduri de gorun cu cer
Unităţi zonale pe latitudine
• Terenuri agricole şi pajişti secundare
• Păduri de cer şi gârniţă
• Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos
• Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în
silvostepă
Unităţi intrazonale şi azonale
• Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi
• Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-
mediu salinizate
• Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile
din regiunea de deal
• Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie
• Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în
luncile din regiunea din câmpie:
a) cu frecventa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de
Trifolium şi Medicago în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense;
b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;
• Păduri extrazonale de stejar pufos;
• Tufărişuri de liliac transilvănean.
Lumea animalelor este reprezentată prin: graur, erete alb, potârniche dintre păsări, iar
dintre rozătoare: popândăul, hârciogul. In pădurile de foioase reprezentanţii principali
sunt: cerbul, căpriorul, râsul, mistreţul, veveriţa, dintre mamifere, fazanul fiind
aclimatizat .Bizamul a pătruns în judeţ pe cale naturală.
In lunca inferioară a Mureşului a fost introdus castorul, acest habitat fiind unul din
locurile populate odinioară cu castori.
Râurile judeţului conferă condiţii optime dezvoltării lipanului (Tymallus tymallus) şi
mrenei (Barbus barbus) în sectorul montan şi colinar, a crapului (Cyprinus carpio) şi
cleanului (Leuciscus cephalus) în sectorul de câmpie.
Dintre speciile de Lamelibranhiate amintim specia de Anodonta cygnea, Unio sp., iar
dintre Gasteropode specia Planorbis sp., Limnea sp., Helix pomatia.
167
Clasa batracienilor este şi ea foarte bine reprezentată.

Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de casă, şarpele de râu, şopârla cenuşie.
Din ordinul Testudineelor se întâlneşte broasca de apă Emys orbicularis.
Crustaceele sunt reprezentate şi ele prin racul de râu-Astacus astacus dar şi prin racul
de baltă-Astacus loptodaqctylus.
Datorită substanţelor chimice, a eutrofizării, a antropizării excesive se observă dispariţia
de pe teritoriul judeţului a dropiei-Otis tarda.
Pe cale de dispariţie sunt: - Stârcul roşu - Ardea purpurea
- Barza neagră - Ciconia nigra
- Vulturul codalb - Haliaectus albicilla
- Acvila mică - Hieraaetus pennatus
- Vulturul de peşte - Pandion haliaetus
- Şoimul dunărean - Falco cherrung
- Şoimuleţul de seară - Falco vespertinus
- Gaia roşie - Milvus milvus
- Râsul - Linx linx
Dintre plante sunt pe cale de dispariţie:
- Nufărul alb - Nymphea alba
- Plutnita - Nymphoides peltata
- Nufărul termal - Nymphea lotus var. thermalis
- Roşioara - Butonus umbellatus
- Ruscuţa - Adonis vernalis
Judeţul Caraş- Severin
Relieful judeţului Caraş-Severin caracterizat prin câmpii, depresiuni, dealuri şi
munţi, cuprinzând şi cele mai mari suprafeţe de carst din ţară, situate între Reşiţa şi
Moldova Nouă şi în bazinul hidrografic al Văii Cernei, cu versanţi abrupţi şi puternic
înclinaţi, stâncoşi cu chei spectaculoase, ca şi condiţiile variate de climat şi sol, au
determinat apariţia şi dezvoltarea unei flore şi faune sălbatice bogate în specii de plante
şi animale inferioare şi superioare.
Flora
Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor variază începând de la câmpie şi
până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetaţie:
Regiunea de câmpie, ocupă suprafeţe restrânse între Gătaia şi Berzovia şi în golful
de câmpie, drenat de apele Caraşului şi Nerei, unde pajiştile spontane au fost
înlocuite cu plante de cultură. Suprafeţele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaţii de
Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata,
Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis,
Salix triandra), plopi (Populus alba), etc.
Regiunea de deal şi munte cuprinde :
zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În compoziţia pădurilor
proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este: 14,6 % răşinoase (brad, molid,
pini, etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc.), 13,0%
stejari (stejar, gorun, cer, gârniţă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei);
zona alpină: este formată din două etaje - subalpin şi alpin. Etajul subalpin este
cuprins între limita superioară a pădurilor şi 1700 – 1800 m altitudine şi se
caracterizează prin asociaţii de graminee între care predomină pajiştile cu iarba
câmpului (Agnostis. sp.), păiuş roşu (Festuca rubra), ţepoşica (Nardus stricta),
firuţa (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlneşte garofiţa de munte (Dianthus
sp. ) şi alte specii caracteristice zonei.
168
Etajul alpin propriu-zis este caracterizat prin asociaţii de graminee, pajişti de iarba
vântului (Agnostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), coarnă (Carex curvula) etc.
Conform estimărilor realizate şi incluse în studiile de fundamentare a parcurilor
naţionale şi natural rezultă că ciupercile cuprind 297 taxoni - dintre care:
Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Ranularia atropae)-, iar lichenii cuprind 17
taxoni.
Flora cormofitelor care totalizează 1086 specii este extrem de diversificată,
numărul cel mai mare de taxoni aparţinând elementului european.
Spaţiul geografic din această parte a ţării conservă elemente străvechi, dintre care
unele cu statut de relicte glaciare, cum sunt: tisa (Taxus baccata), iedera albă
(Daphne laureola), precum şi specii endemice, rare şi foarte rare, vulnerabile şi
periclitate.
Pe lângă elementul european, flora cormofitelor cuprinde şi elemente
submeditareaneene şi mediteraneene.
În zona clisurii Dunării geomorfologia terenurilor şi poziţia extrem de favorabilă,
bine protejată de vânturile reci din nord, a favorizat ca numeroase elemente sudice
şi vest asiatice să poată ajunge aici unde găsind condiţii favorabile de dezvoltare s-
au adaptat şi dezvoltat.
Datorită unor activităţi umane desfăşurate de-a lungul timpului se evidenţiază
astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi, scăderea în calitate a acestora,
precum şi reducerea rezistenţei speciilor, la unii factori abiotici şi biotici dăunători.
Aşa se explică şi faptul că multe specii se află într-o stare vulnerabilă şi chiar
ameninţate cu dispariţia.
Dintre speciile de plante ameninţate cu dispariţia evidenţiem pe cele ce se află
într-o situaţie din cele mai nefavorabile: Ruscus hipoglossum (Cornişor), Fritillaria
meleagris (Laleaua pestriţă), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului), Iedera albă
(Daphne laureola), Pinus nigra ssp. Banatica (Pinul negru de Banat), Taxus baccata
(Tisa) etc.
Cauzele care au condus la ameninţarea cu dispariţia a acestor specii constau în
supraexploatarea speciei de cornişor în scopul comercializării - într-un ritm superior
capacităţii de regenerare şi refacere, diminuarea numărului de indivizi din specia
laleaua pestriţă - prin efectuarea unor lucrări de desecare a unor terenuri cu exces de
umiditate, precum şi a consumului de către animale a florei Semenicului, prin
păşunat practicat în golul de munte al Munţilor Semenic.
Atât speciile de plante, cât mai ales populaţiile unora din acestea, se află într-o
continuă regresie urmare a degradării terenurilor din zonele miniere prin exploatări
efectuate în cariere de suprafaţă, depozite de steril, cariere de piatră, etc.
Asemenea situaţii se întâlnesc cu deosebire în zonele: Anina, Moldova Nouă şi
Podul Gornii - Coronini.
De asemenea, diminuarea populaţiilor unor specii este determinată şi de
activităţile de exploatare a lemnului, de turism necontrolat, ca şi de păşunatul
neraţional pe păşuni prin care se aduc prejudicii mari urmare a distrugerii, ruperii ori
vătămării plantelor din flora sălbatică.
În anul 2006, urmare a acţiunilor întreprinse, au fost identificate şi inventariate, în
special în ariile protejate, un număr de 18 specii din flora sălbatică rare şi periclitate
de interes comunitar incluse în propunerile de situri Natura 2000, dintre care o specie
169
prioritară (Campanula serrata*) necesită a fi permanent monitorizată, în vederea

aplicării unor măsuri pentru refacerea şi menţinerea acestora într-o stare favorabilă.
Fauna
Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte
prezintă o importanţă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita
nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în
primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a determinat existenţa a numeroase specii
de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente
caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.
Din cercetările efectuate în Munţii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un
refugiu din timpul glaciaţiunilor, care a permis supravieţuirea unor specii terţiare ca:
Amphimellania holandri - dintre nevertebrate şi Cobitis elongata - dintre vertebrate.
Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de
colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de
diptere ş.a. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt
endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice:
Nemoura carpathica, Chloroperla kisi.
Dintre nevertebrate au fost identificate 17 specii de interes comunitar dintre
care 9 prioritare cum ar fi: Rosalia alpina, Cerambix cerdo, Carabus variolus,
Lucanus cervus, Oxyporus mannerheimii, Pilemia tigrina, Theodoxus transversalis,
Buprestis splendens, Callimorpha quadripunctaria.
Climatul continental cu pronunţate influenţe mediteraneene a favorizat cu
deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera, precum
şi în Zonele Umede - Insulele Ostrov şi Calinovăţ, Divici Pojejena - vieţuirea multor
specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice.
Această zonă este una dintre puţinele zone din ţară unde poate fi observată o
diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite
un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeţi de iarnă, oaspeţi de
vară, specii de pasaj şi specii sedentare.
În anul 2006 au fost identificate şi inventariate specii de animale din fauna
sălbatică rare şi periclitate de peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere în număr de
108 specii.
Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în
Convenţia Zonelor Umede şi în alte Convenţii internaţionale la care România a
aderat.
Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind
conservarea păsărilor sălbatice, amintim: Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta
garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus.
Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecţie şi conservare instituit la
nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică: Zona Umedă Ostrov Moldova
Veche, Zona Umedă Ostrov Calinovăţ , Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă
Balta Nera. Aceste arii sunt incluse în propunerea de sit SPA Natura 2000.
Apreciem că, o atenţie deosebită trebuie să acordată ichtiofaunei din fluviul Dunărea
şi nu numai, unde unele specii de peşti au dispărut, iar altele sunt pe cale de
dispariţie datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuţi, la scară mare, ilegal,
cu aparatură electrică, în perioade de prohibiţie etc.
170
În scopul prevenirii şi combaterii faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni

este necesar să se aplice măsuri urgente pentru eliminarea braconajului, precum şi
pentru refacerea şi conservarea fondului piscicol natural.
Fauna reptilelor - este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea
fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera
ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.
Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune, în general tuturor
catenelor muntoase din ţara noastră, precum şi de multe alte specii ce habitează
numai în partea de sud - vest a ţării.
Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele superioare ale
piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional, neexistând lipsa unor verigi care să
genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii.
Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează pe teritoriul
judeţului sunt:
ü urs, lup, râs, cerb carpatin, cerb lopătar, capră neagră, căprior, mistreţ;
ü vulpe, pisică sălbatică, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatici;
ü cocoş de munte, fazan, prepeliţe, potârniche, raţe, gâşte, lişiţe, becaţine.
În concluzie putem afirma că peisajul geografic în partea de sud vest a ţării prin
formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură
geologică deosebită şi cu o climă cu nuanţe mediteraneene au determinat menţinerea şi
dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate, specifice acestei regiuni.
Aceste variate tipuri de habitate cât şi multe specii de floră şi faună sălbatică de interes
prioritar au fost incluse în siturile propuse ca să facă parte din Reţeaua de Arii
Naturale Protejate Natura 2000.
Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea
măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora,
concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la
conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora
şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în
condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora.
Judeţul Hunedoara
Flora sălbatică a judeţului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul
2006 sub aspectul compoziţiei sau a arealului de dezvoltare. Ceea ce a influenţat-o
însă, în unele cazuri, în mod negativ, au fost fluctuaţiile de temperatură şi ploile
abundente care s-au prelungit ca durată până în toamnă:
- în Depresiunea Haţegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile si
mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca
sulcata etc.;
- s- observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele
naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaţii
viguroase aparţinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor
însorite şi călduroase din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaţii
bogate; lepidopterele şi odonatele apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona
montană sau submontană cât şi la liziera pădurilor din zonele verificate (“Fâneţele cu
narcise Nucşoara”, “Vârful Poieni”, “Pădurea Bejan”, “Măgura Uroiului”, „Codrii seculari
de pe văile Dobrişoarei şi Prisloapei”, „Arboretumul Simeria”, „Muntele Vulcan”,
„Pădurea Slivuţ”);
- la fel ca şi în anul 2005, condiţiile meteorologice favorabile din anul 2006 au
determinat un debut foarte bun şi în fructificaţia speciilor sălbatice de macromicete,
171
ceea ce a determinat o creştere a solicitărilor de autorizare a activităţilor de recoltare a

ciupercilor din judeţul Hunedoara; de asemenea, din studiile institutelor româneşti de
cercetări biologice rezultă că, datorită condiţiilor meteorologice deosebit de favorabile
din această vară, fructificaţia este bună la gălbiori (Cantharellus cibarius) şi foarte bună
la speciile arbustive şi subarbustive ale căror fructe sunt valorificate economic (afin
negru – Vaccinium myrtillus, afin roşu – Vaccinium vitis-idaea, mur – Rubus fructicosus,
porumbe – Prunus spinosus).
- s-au semnalat zone unde s-a produs împădurirea naturală prin extinderea suprafeţei
ocupate de tufişuri şi seminţişuri în detrimentul păşunilor, motivul fiind lipsa lucrărilor de
curăţire a acestora din timpul primăverii (la poalele Munţilor Poiana Ruscă şi Şureanu);
- în pădurea Slivuţ, la lizieră, în zona rezervaţiei de zimbri, s-au identificat exemplare izolate
de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un
număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii);
Specialişti din cadrul Universităţii Bucureşti şi Muzeului Naţional de Istorie
Naturală Grigore Antipa Bucureşti au identificat în Depresiunea Haţegului 145 de specii
de lepidoptere, reprezentând peste 70% din totalul fluturilor de zi semnalaţi în România.
Printre acestea s-au observat şi specii care se află pe listele din Directiva Habitate:
Maculinea alcor, Lychaena dispar, L. helle, Nymphalis vaualbum ş. a.
Reprezentanţii APM Hunedoara au participat la o întâlnire de lucru organizată de
Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” (cu ocazia Zilelor Milvus)
la „Defileul inferior al Mureşului”, propus ca sit de protecţie avifaunistică pentru a fi
inclus în reţeaua Natura 2000. Scopul întâlnirii a fost cel de documentare, mai ales că
membrii „Grupului Milvus” sunt cei care au propus constituirea acestui sit. S-au
desfăşurat acţiuni de monitorizare şi identificare a prezenţei speciilor avifaunistice de
interes comunitar realizate de către reprezentanţii Grupului Milvus: Ficedula parva
(muscar mic), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Ciconia nigra (barza neagră),
Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Dendrocopos medius
(ciocănitoarea de stejar), Crex crex (cristel de câmp), Pernis apivorus (viespar).
Reprezentanţii Grupului Milvus au mai efectuat o deplasare în rezervaţia naturală
“Calcarele din Dealul Măgura”, areal propus pentru a face parte din reţeaua ecologică
europeană Natura 2000, cu scopul de a identifica noi specii de păsări de interes
comunitar, precum şi alte elemente care ar putea contribui la declararea sitului. Tot în
această zonă s-au deplasat şi reprezentanţii APM Hunedoara împreună cu un expert
francez, în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională Phare 2004/IB/EM-03 privind
realizarea reţelei Natura 2000 între regiunea 5 Vest România şi regiunea Alsacia –
Franţa, contribiund astfel la identificarea unor habitate naturale, specii de floră şi faună
de interes european.
În lunile martie şi aprilie, 2006 reprezentanţii APM Hunedoara au participat la 6
acţiuni de evaluare a efectivilor de carnivore mari, în urma cărora s-a remarcat prezenţa
în număr destul de mare a mamiferelor carnivore mari, precum şi a celorlalţi
reprezentanţi ai faunei sălbatice şi nu s-au semnalat animale moarte sau rănite în
Fondurile de vânătoare evaluate de către reprezentanţii APM împreună cu gestionarii
fondurilor de vânătoare.
Speciile de faună de interes cinegetic din judeţul Hunedoara sunt la efectivele
optime în raport cu habitatele specifice. Din raportările Direcţiei Silvice Deva rezultă că
în anul 2006 s-au înregistrat:
- creşteri uşoare la cerb comun (de la 702 exemplare în anul 2005 la 716 exemplare în
2006 – o creştere de 2%) şi mistreţ (de la 945 în anul 2005 la 1016 în anul 2006 –
creştere de peste 7%) care se explică prin transformarea vechilor fâneţe şi păşuni cu
vegetaţie forestieră, a reducerii semnificative a activităţilor tradiţionale şi datorită pazei
din fondurile de vânătoare;
172
- efectivele de capră neagră se menţin peste nivelul optim, cu excepţia fondului 55

Retezat aflat în Parcul Naţional Retezat şi 69 Parâng; explicaţia este păşunatul cu ovine
în zona centrală a parcului, zonă în care se păşuna autorizat înainte de 1990 doar cu
bovine şi cabaline;
- menţinerea constanţă a efectivelor de cerb lopătar şi căprior;
- menţinerea efectivelor de urs (204 exemplare faţă de 165 optim) şi lup (137
exemplare faţă de 70 optim) peste nivelul optim;
- 2 cazuri de braconaj: un fazan pe fondul 35 Orăştie şi un urs pe fondul 52 Zeicani
prins în laţ dar eliberat prin tranchilizare.
- starea de sănătate a vânatului nu a ridicat probleme în anul 2006;
- în ceea ce priveşte fauna piscicolă, demnă de remarcat este creşterea populaţiei de
salmonide (păstrăv indigen), datorată pe de o parte populărilor anuale, iar pe de altă parte
scăderii braconajului;
- un impact negativ asupra mamiferelor sălbatice o au haitele de câini, care, abandonaţi în
fondurile de vânătoare, atacă efectivele de iepuri, căprior, etc., producând serioase pagube
acestor specii;
- animalele domestice lăsate să circule liber în afara aşezărilor umane, nesupravegheate
(deşi nu sunt abandonate), constituie un risc în plus de transmitere directă a unor boli
animalelor sălbatice, crescând în acest fel vulnerabilitatea acestora din urmă, îmbolnăvirea
şi în ultimă instanţă, scăderea efectivelor.
Din informaţiile pe care le deţinem de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi
Vânătoare reies următoarele:
- nu s-a semnalat existenţa gripei aviare la păsări, pesta porcină la mistreţi sau rabia la vulpi;
- nu există fonduri de vânătoare afectate de inundaţii;
- s-au depistat 11 cazuri de braconaj (8 în fonduri de vânătoare gestionate de AJVPS
Hunedoara, unul în F.V. gestionat de Direcţia Silvică Deva, unul în F.V. gestionat de AVPS
Căpriorul Mărtineşti şi unul în F.V. gestionat de AVPS Şoimul Românesc.
- În Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, populaţiile diferitelor specii de faună, sunt în
general stabile, şi nu s-au înregistrat fluctuaţii numerice deosebite; Observatiile făcute s-au
concentrat pe zonele speciale de conservare, respectiv siturile palentologice de la Sinpetru
si Tustea si a siturilor botanice Finetele de la Nucsoara (Poiana cu Narcise), Finetele de la
Pui, Mlastina de la Pesteana, Virful Poieni, Padurea Slivut.
O parte din speciile cuprinse în lista aprobată de Consiliul Judeţean ca plante şi
animale ocrotite fac obiectul unor convenţii internaţionale la care a aderat şi România,
de aceea au fost continuate acţiunile pentru inventarierea speciilor de floră şi faună de
către reprezentanţii APM şi cercetători din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane
respective, precum şi pentru delimitarea zonelor unde şi-au găsit habitatul propice unei
bune dezvoltări. Din observaţiile în teren s-a constatat o bună reprezentare a acestor
specii mai ales în ariile naturale protejate.
Judeţul Timiş
Cu toate că judeţul Timiş nu este unul dintre cele mai importante judeţe din
România în privinţa diversităţii biologice, se evidenţiază existenţa unui număr ridicat de
specii caracteristice arealelor mlăştinoase şi montane. Existenţa în judeţ a ultimei
mlaştini arhaice din vestul ţării (Rezervaţia Mlaştinile Satchinez) a permis conservarea
unui număr impresionant de specii, protejate de legislaţia Uniunii Europene precum şi
de legislaţia naţională în vigoare. În rezervaţie exista o colonie mixtă, în care cuibăresc
următoarele specii protejate: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax,
173
Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta,
Ardea purpurea.
Zona este foarte importantă şi ca loc de pasaj pentru multe păsări, aici fiind
observate mai mult de 90 specii de oaspeţi de iarnă şi de pasaj (ce reprezintă
aproximativ 40% din avifauna României). Alte specii din Rezervaţia Satchinez:
Podiceps ruficollis, Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis, Phalacrocorax pygmaeus,
Anas querquedula, Anas strepera, Aythya ferina, Aythya nyroca, Anas crecca, Anas
clypeata, Anas penelope, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Falco subbuteo, Falco
vespertinus, Falco tinnunculus, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter
gentilis, Perdix perdix, Gallinula chloropus, Fulica atra, Vanellus vanellus, Tringa
totanus, Tringa erythropus, Chlidonias niger, Chlidonias leucopterus, Chlidonias
hybridus, Larus ridibundus, Himantopus himantopus, Gallinago gallinago, Cuculus
canorus, Philomachus pugnax, Asio otus, Athene noctua, Alcedo atthis, Merops
apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Picus canus, Dendrocopus major, Dendrocopus
syriacus, Riparia riparia, Oriolus oriolus, Parus caeruleus, Parus major, Remiz
pendulinus, Panurus biarmicus, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Erithacus rubecula,
Luscinia megarhynchos, Locustella luscinioides, Locustella melanopogon,
Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus palustris,
Motacilla flava feldegg, Lanius collurio, Lanius minor, Lanius excubitor, Emberiza
schoeniclus.
Tot pe teritoriul judeţului Timiş un rol important pentru conservarea faunei sălbatice îl
are şi Rezervaţia Mlaştinile Murani. Aceasta este un loc deosebit de important, în special
pentru speciile de păsări de apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de
păsări care sunt strict protejate prin convenţiile internationale la care a aderat şi România.
Deoarece aria protejată este limitată în partea de est de pădurea Pişchia, se necesită o
protecţie a acestei suprafeţe împădurite, având în vedere mai ales faptul că multe din
speciile de păsări răpitoare de zi (protejate) care se hrănesc pe teritoriul rezervaţiei, au ca
loc de refugiu sau / şi cuibărit pădurea (Haliaetus albicilla, Pandion haliaetus, Falco
subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco columbarius, Falco peregrinus,
Pernis apivorus, Milvus migrans, Milvus milvus, Circaetus gallicus, Aquila heliaca, Aquila
pomarina, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis).
Alte specii protejate observate în zona acumulării Murani şi a pădurii Pişchia: Gavia
stellata, Gavia arctica, Phalacrocorax pygmaeus, Ardea purpurea, Ardeola ralloides,
Botaurus stellaris, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax,
Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Anser erythropus,
Aythya nyroca, Cygnus cygnus, Mergus albellus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Crex
crex, Porzana parva, Porzana porzana, Grus grus, Pluvialis apricaria, Gallinago media,
Limosa lapponica, Philomachus pugnax, Tringa glareola, Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Phalaropus lobatus, Chlidonias hybridus, Chlidonias leucopterus,
Chlidonias niger, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Asio flammeus, Strix uralensis, Alcedo
atthis, Coracis garrulus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius,
Picus canus, Lullula arborea, Lanius collurio, Ficedula albicollis.
Conform Legii nr. 462/18 iulie 2001, precum şi a convenţiilor internaţionale
ratificate de către România privind protejarea speciilor de floră şi faună, pe teritoriul
judeţului Timiş există zone speciale de protecţie pentru următoarele specii: Fritilaria
meleagris, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Emys orbicularis, Cobitis taenia,
Misgurnis fossilis, Buprestis splendens, Unio crassus, Hydrocharis morssus-ranae,
Lutra lutra, Citellus citellus, Narcissus stellaris, Otis tarda.
O importanţă semnificativă pentru biodiversitate, o au şi următoarele specii prezente pe
teritoriul judeţului: Ophioglosum vulgatum, Pteridium aquilinium, Asplenium ruta-
muraria, Dryopteris filix-mas, Salvinia natans, Alnus glutinosa, Quercus cerris, Quercus
robur, Quercus virginiana, Populus alba, Populus nigra, Populus tremula, Salix alba,
174
Salix aurita, Salix caprea, Salix cinerea, Salix daphnoides, Salix fragilis, Salix purpurea,
Salix rosmarinifolia, Salix viminalis, Ulmus glabra, Ulmus minor, Hummulus lupulus,
Urtica urens, Loranthus europaeus, Viscum album, Polygonum amphibium, Polygonum
aviculare, Polygonum hydropiper, Polygonum minus, Polygonum persicaria, Rumex
acetosella, Rumex aquaticus, Rumex crispus, Chenopodium album, Chenopodium
bonus-henricus, Chenopodium glaucum, Chenopodium rubrum, Atriplex hastata,
Atriplex litoralis, Atriplex patula, Atriplex rosea, Salsola kali, Amaranthus albus,
Amaranthus crispus, Amaranthus deflexus, Amaranthus lividus, Amaranthus retroflexus,
Portulaca oleracea, Stellaria graminea, Stellaria holostea, Stellaria media, Stellaria
nemorum, Holosteum umbelaum, Sagina procumbens, Arenaria procera, Silene alba,
Silene bupleuroides, Silene noctiflora, Silene viscosa, Saponaria officinalis, Euphorbia
cyparisias, Euphorbia esula, Euphorbia falcata, Euphorbia lucida, Euphorbia salicifolia,
Euphorbia segetalis, Euphorbia virgata, Caltha palustris, Nigella arvensis, Consolida
orientalis, Anemone nemorosa, Ranunculus acris, Ranunculus arvensis, Ranunculus
bulbosus, Ranunculus ficaria, Ranunculus lateriflorus, Ranunculus sceleratus, Adonis
aestivalis, Aristolochia clematis, Glaucium corniculatum, Chelidonium majus, Papaver
dubium, Papaver rhoeas, Corydalis bulbosa, Corydalis solida, Fumaria officinalis,
Rorippa amphibia, Rorripa austriaca, Armoracia rusticana, Draba nemorosa, Viola
arvensis, Viola canina, Viola elatior, Viola hirta, Viola odorata, Viola pumila, Viola
tricolor, Sedum caespitosum, Pyrus pyraster, Malus silvestris, Rubus caesius, Fragaria
vesca, Potentilla anserina, Potentilla argentea, Potentilla reptans, Geum urbanum, Rosa
canina, Rosa arvensis, Rosa gallica, Medicago lupulina, Medicago sativa, Tripholium
angulatum, Tripholium arvense, Tripholium campestre, Tripholim dubium, Tripholium
medium, Tripholium pallidum, Tripholium repens, Tripholium pratense, Tripholium
retusum, Lotus angustissimus, Amphora fructicosa, Vicia cracca, Viciua hirusta, Vicia
pannonica, Vicia sativa, Vicia sepium, Geranium pratense, Geranium pussilum, Acer
campestre, Acer tataricum, Acer negundo, Rhamnus catharticus, Vitis silvestris, Cornus
mas, Cornus sanguinea, eryngium planum, Conium maculatum, Carum carvi, Oenante
banatica, Oenante silaifolia, Angelica silvestris, Limonium gmelini, Lysimachia
nummularia, Lysimachia punctata, Lysimachia vulgaris, Monotropa hypopitys,
Convolvulus arvensis, Cuscuta capestris, Heliotropium europaeum, Cerinthe minor,
Myosotis arvensis, Myosotis caespitosa, Myosotis silvatica, Verbascum blattaria,
Veronica anagalloides, Veronica agrestis, Veronica hederifolia, Veronica opaca,
Veronica polita, Veronica serpylifolia, Verbena officinals, Scutellaria galericulata,
Scutellaria hastifolia, Prunella vulgaris, Salvia austriaca, Salvia nemorosa, Salvia
pratensis, Mentha pulegium, Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media,
Plantago maritima, Vinca minor, Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior, Galium
aparine, Galium mollugo, Galium palustre, Sambucus ebulus, Sambucus nigra,
Vallerianella locusta, Valeriana officinalis, Dipsacus laciniatus, Scabiosa ochroleuca,
Bryonia alba, Bellis perennis.
Dintre carnivorele mari, sunt prezente pe teritoriul judeţului Timiş următoarele specii:
Lynx lynx, Ursus arctos, Lupus canis într-un număr redus
Fauna este constituită din 36 specii: ocrotite, rare, periclitate sau pe cale de
dispariţie.
1.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice
Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa

internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a
importului acestora s-a realizat, în anul 2006, cu respectarea prevederilor Legii
265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, a Legii nr
175
345/ 2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a
Convenţiilor privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa,
conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ca şi a altor Convenţii
internaţionale la care România a aderat şi a devenit parte.
Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor
sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza
autorizaţiilor de funcţionare emise de autoritatea teritorială de mediu, prin procedura
specifică, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 647/2001.
Cotele de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi
fauna terestră şi acvatică s-au a unor părţi şi produse din acestea pentru care s-au
emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite pentru fiecare judeţ prin studiile de
evaluare şi impact a stării resurselor naturale realizate de Institutul de Cercetare
Biologică din Cluj şi Bucureşti, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii
din cadrul Academiei Române .
Pentru fiecare beneficiar, în studiile de evaluare elaborate de unităţi de cercetare
ştiinţifică se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special
pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o
stare nefavorabilă precum, şi pentru speciile din zonele în care se impune instituirea de
interdicţii periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de
regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic.
Agenţii economici, beneficiari ai autorizaţiilor de recoltare, achiziţie şi
comercializare a acestor produse, au solicitat ulterior, de la MMGA, acord de mediu
pentru export.
Cantităţile de plante şi animale sălbatice (melci), precum şi părţi şi produse din acestea,
recoltate/capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, pe teritoriul regiunii Vest,
sunt detaliate în tabelul 5.1.2.1
Tab.l 5.1.2.1 Cantităţi de plante şi melci recoltate în anul 2006
Cantitatea (kg)
Specia Caraş Hunedoa Total
Arad Timiş
Severin ra regiune
Melci (Helix sp.) 54 000 74 000 105 000 10 000 243 000
Gălbiori (Cantharellus sp.) 322 500 258 000 641 000 135 000 1356500
Hribi (Boletus sp.) 498 000 495 000 997 000 360 000 2350000
Nicoreţi (Clitopilus sp.) - - 7 000 - 7000
Ghebe (Armillaria mellea) 50 000 20 000 137 000 28 000 235 000
Bureţi de rouă (Marasmius sp.) - - 14 000 1 000 15 000
Bureţi de mai (Tricholoma sp.) 3 000 - 2 000 - 5 000
Flocoşei (Hydnum sp.) 8 000 - 4 000 - 12 000
Trâmbiţa piticului (Craterellus
12 000 - 17 000 - 29 000
sp.)
Crăiţe (Amanita sp.) 10 500 - 9 000 13 000 32 500
Barbone (Allbatrellus pes-
3 000 - - - 3 000
caprae)
Troscot - iarbă (Polygonum
- - - 2 500 2 500
aviculare)
Traista ciobanului - iarbă
- - - 2 000 2 000
(Capsella bursa pastoris)
176
Trufe (Tuber aestivum) 800 500 1 300

Pin - muguri (Pinus sylvestris) - - - 1 500 1 500
Nuc- frunze (Juglans regia) - - - 2 500 2 500
Frasin - frunze (Fraxinus
- - - 2 000 2 000
excelsior)
Mesteacăn - frunze (Betula
- - - 1 500 1 500
pendula)-
Râşcovi (Lactarius sp.) 2 000 - 2 000 - 4 000
Oiţe (Russula virescens) - - - 3 000 3 000
Sbârciogi (Morchella sp.) 2 100 - 15 500 - 17 600
Babiţa oilor (Albatrellus sp.) - - 7 000 - 7 000
Alte specii de ciuperci 30 000 17 000 - - 47 000
Afină neagră (Vaccinium
18 000 295 000 756 000 10 000 1079000
myrtillus)
Afină roşie (Vitis idaea) - - 320 000 - 320 000
Mure (Rubus sp.) 32 000 135 000 302 000 2 000 471 000
Păducel (Crataegus
- - 100 000 20 000 120 000
monogyna)
Porumbele (Prunus spinosa) 120 000 37 000 135 000 - 292 000
Măceşe (Rosa canina) 70 000 35 000 250 000 2 000 357 000
Zmeură (Rubus idaeus) 3 000 5 000 190 000 - 198 000
Frăguţe (Fragaria vesca) - - 21 000 - 21 000
Coacăze (Rubes nigrum) - - 5 500 - 5 500
Alte fructe de pădure 50 000 65 000 - - 115 000
Plante medicinale 331 000 28 000 216 000 24 500 599 500
Scoarţă( Rhamnus frangula) - - - 1 300 1 300
Nicoreti (Critopilus prunuli) - - - 3 000 3000
Hypnum cupressiforme - - - 5 000 5 000
Pleurozium schreberi - - - 5 000 5 000
Brachythecium velutinum - - - 5 000 5 000
Numar de autorizatii de
24 26 52 17 119
mediu eliberate în anul 2006
Pe lângă speciile prezentate, pe teritoriul regiunii au fost capturate specii din
faună sălbatică de interes vânătoresc (căprior, mistreţ, cerb, urs, fazan, etc),
autorizaţiile eliberându-se în baza cotelor de recoltă aprobate de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
1.1.3. Starea ariilor naturale protejate
Ca urmare a existenţei unor variate forme de relief, pe teritoriul regiunii Vest se

întâlneşte o mare varietate a tipurilor de habitate naturale şi seminaturale, motiv care a
determinat conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice,
geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim
special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.
Prin Legea nr. 5/2000 - privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului
naţional, secţiunea a III-a sunt nominalizate zonele naturale protejate de interes naţional
şi monumentele naturii pe judeţe, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 s-a
aprobat instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Pe teritoriul regiunii Vest, există un număr de 4 parcuri naturale şi 5 parcuri naţionale,
care sunt prezentate în tabelele 5.1.3.1 şi 5.1.3.2.
177
Tab. 5.1.3.1. Situaţia Parcurilor Naturale de pe teritoriul regiunii Vest
Pondere
din
Nr. Suprafaţă
Numele parcului Localizare suprafaţa
crt. (ha)
României
(%)
1. Lunca Mureşului Arad, Timiş 17 166 0,072
128 227
Caraş –
din care
2. Porţile de Fier Severin, 0,313
74 774 în
Mehedinţi
judeţul CS
Geoparcul Dinozaurilor Ţara

3. Hunedoara 102 392 0,4
Haţegului
4. Grădiştea Muncelului - Cioclovina Hunedoara 38 184 0,16
Suprafaţa totală a Parcurilor Naturale 232 516
Tab. 5.1.3.2 Situaţia Parcurilor Naţionale de pe teritoriul regiunii Vest
Pondere din
Nr. Suprafaţă suprafaţa
Numele parcului Localizare
crt. (ha) României
(%)
60 100 din
care 23 185
Caraş-Severin,
1. Domogled – Valea Cernei în judeţul 0,097
Mehedinţi, Gorj
Caraş-
Severin
Caraş-Severin,
2. Retezat 38 138 0,16
Hunedoara
3. Cheile Nerei - Beuşniţa Caraş-Severin 36 758 0,154
Semenic – Cheile
4. Caraş-Severin 36 214 0,152
Caraşului
11 127 din
care 534 în
5. Defileul Jiului Hunedoara,Gorj 0,002
judeţul
Hunedoara
Suprafaţa totală a Parcurilor
134 829
Naţionale
178
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
0
Suprafata Romaniei Suprafata totala a
parcurilor
Fig. 5.1.3.2 - Suprafata parcurilor naţionale din regiunea Vest în raport

cu suprafaţa României
Pe lângă Parcurile Naturale şi Naţionale, pe teritoriul regiunii Vest există un

număr de 123 de rezervaţii naturale, 3 monumente ale naturiiaflate atât în interiorul
parcurilor cât şi în afara lor, desemnate prin Legea nr. 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi HG
nr. 1.581/2005. Situaţia acestor rezervaţii este prezentată în tabelul următor:
Tab. 5.1.3.3 Ariile naturale protejate de pe teritoriul regiunii Vest
Numele ariei naturale protejate

Nr. Suprafaţa
(cf. Legii 5/2000 şi a HG Tipul ariei protejate
crt. (ha)
2151/2004)
Judeţul Arad
1. Dosul Laurului Botanică 32,2
2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0,1
3. Baltele Gurahonţ Botanică 2,0
4. Rezervaţia Păliurul Botanică 5,0
5. Balta Rovina Zoologică 120,0
6. Balta Şoimoş Zoologică 1,0
7. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologică 17,8
8. Peştera cu Apă de la Moară Speologică 5,0
9. Peştera lui Duţu Speologică 0,1
10. Peştera Sinesie Speologică 0,1
11. Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5,0
12. Locul fosilifer Monoroştia Paleontologică 0,1
13. Rezervaţia Runcu -Groşi Forestieră 261,8
Arboretele de la Fag de la Râul
14. Forestieră 165,5
Mic
15. Pădurea de Fag de la Archişel Forestieră 144,8
Pădurea de Stejar Pufos de la
16. Forestieră 2,1
Cărand
179
17. Rezervaţia Dealul Mocrea mixtă 107.2

18. Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare mixtă 654,9
Rezervaţia naturală mixtă
19. mixtă 6273,2
Moneasa
Rezervaţia de soluri sărăturate
20. mixtă 95, 0
de la Socodor
21. Măgura cu ghimpi de la Patârş mixtă 111,7
Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi
22. mixtă 470,9
Peştiş
23. Dealul Pleşa mixtă 290,6
24. Arboretul Macea Ştiinţifică 20,5
25. Iardaştiţa Forestieră 501,60
26. Fâneaţa cu narcise Zerveşti Botanică 40,00
27. Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 0,40
28. Cheile Globului Mixtă 225,00
29. Cheile Rudăriei Mixtă 250,00
30. ‘’Sfinxul Bănăţean’’ Geologică 0,50
31. ‘’Râpa Neagră’’ Geologică 5,00
32. Dealul Petrolea – Cuptoare Geologică 5,00
33. Valea Greaţca Geologică 9,00
34. Ravena Crouri Geologică 7,00
35. Pădurea Ezerişel Forestieră 120,00
36. Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 1,00
37. Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 4,00
38. Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 2,00
Locul fosilifer de la Globu
39. Paleontologică 2,00
Craiovei
40. Locul fosilifer de la Petroşniţa Paleontologică 3,00
41. Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 2,00
42. Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 0,50
43. Locul fosilifer de la Valea Pai Paleontologică 2,00
44. Locul fosilifer de la Zorlenţu Mare Paleontologică 3,00
45. Dăncioanea Mixtă 337,00
46. Pădurea Pleşu Forestieră 1 980,00
47. Rusca Montană Forestieră 604,00
48. Dealul Cărăula Mixtă 123,00
49. Domogled-Valea Cernei Mixtă 2382,80
50. Coronini – Bedina Mixtă 3 864,80
51. Iauna – Craiova Mixtă 1 545,10
52. Belareca Forestieră 1 665,70
53. Peştera Bârzoni Geologică 0,10
54. Cheile Nerei – Beuşniţa Mixtă 3 081 ,30
55. Valea Ciclovei – Ilidia Mixtă 1 865,60
56. Cheile Şuşarei Mixtă 246,00
57. Izvorul Bigăr Mixtă 176,60
58. Lisovacea Mixtă 33,00
59. Ducin Forestieră 260,70
60. Izvoarele Caraşului Mixtă 578,00
61. Cheile Caraşului Mixtă 3028,30
180
62. Izvoarele Nerei Mixtă 5028,00

63. Cheile Gârliştei Mixtă 517,00
64. Buhui Mixtă 218,10
65. Peştera Comarnic Speologică 0,10
66. Peştera Popovăţ Speologică 0,10
67. Peştera Buhui Speologică 0,10
68. Peştera Exploratorii Speologică 15,00
69. Peştera Răsuflătoarei Speologică 1,10
70. Groposu mixtă 883,60
71. Balta Nera - Dunăre Zonă Umedă 10,00
72. Râpa cu lăstuni din Valea Divici Zoologică 5,00
73. Baziaş Mixtă 170,90
74. Valea Mare mixtă 1 179,00
75. Peştera cu apă din Valea Polevii Speologică 3,20
76. Zona Umedă Calinovăţ SPA 24
Zona Umedă Ostrov-Moldova
77. SPA 1627
Veche
78. Zona Umedă Divici - Pojejena SPA 498
79. Bârzăviţa Mixtă 3406,9
Judeţul Hunedoara
80. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele Ştiinţifică 1800,0
81. Peştera cu Corali Speologică 0,50
82. Peştera Zeicului Monument al naturii 1,00
Complexul carstic Ponorâci –
83. Mixtă 1,50
Ciclovina
84. Peştera Şura Mare Speologică 5,00
85. Peştera Tecuri Speologică 2,00
Depozitulul fosilifer Lăpugiu de
Sus
Locul fosilifer cu dinozauri de la
Sânpetru
88. Peştera Cizmei Monument al naturii 1,00
89. Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga Botanică 78,40
90. Piatra Crinului Botanică 0,50
91. Fâneţele cu narcise Nucşoara Botanică 20,00
92. Mlaştina Peşteana Botanică 2,00
93. Calcarele de la Faţa Fetii Botanică 3,00
94. Vârful Poienii Botanică 0,80
95. Pădurea Slivuţ Botanică 40,00
96. Pădurea Pojoga Botanică 20,00
97. Pădurea Chizid Botanică 50,00
98. Măgurile Săcărâmbului Mixtă 13,00
99. Pădurea Bejan Forestieră 70,00
100. Punctul fosilifer Ohaba-Ponor Paleontologică 10,00
101. Muntele Vulcan Mixtă 5,00
102. Podul Natura de la Grohot Monument al naturii 1,00
103. Calcarele din Dealul Măgura Mixtă 120,00
104. Dealul Cetăţii Deva Mixtă 30,00
105. Măgura Uroiului Geologică 10,00
106. Tufurile calcaroase din Valea Geologică 12,50
181
Bobâlna
107. Cheile Madei Mixtă 10,00
108. Cheile Crivadiei Mixtă 10,00
109. Dealul şi Peştera Bolii Mixtă 10,00
110. Arboretumul Simeria Peisagistică 70,00
Codrii seculari de pe Valea
111. Forestieră 139,30
Dobrişoarei şi Prisloapei
112. Calcarele de la Godineşti Mixtă 6,00
113. Cheile Jieţului Mixtă 10,00
Mixtă
114. Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor 20,00
115. Cheile Cernei Mixtă 2,00
116. Cheile Taia Mixtă 2,00
117. Apele mezotermale Geoagiu-Băi Mixtă 2,00
118. Rezervaţia Boholt Mixtă 1,00
119. Calcarele de la Boiu de Sus Mixtă 50,00
Depozitele continentale cu ouă
de dinozauri Tuştea
Judeţul Timiş
121. Pajiştea cu narcise Băteşti Botanică 20,00
122. Arboretumul Bazoş Forestieră 60,00
123. Pădurea Bistra Forestieră 19,9
124. Pădurea Cenad Forestieră 279
125. Pădurea Dumbrava Forestieră 310
126. Pădurea-parc Buziaş Mixtă 25,16
127. Parcul Botanic Timişoara Botanică 8,00
128. Parcul Banloc Mixtă 8,00

129. Sărăturile Diniaş Pedologică 4,00
130. Mlaştinile Murani Ornitologică 200,00
131. Lunca Pogănişului Botanică 75,5
132. Locul fosilifer Rădmăneşti Paleontologică 4,00
133. Mlaştinile Satchinez Ornitologică 236,00
134. Movila Şişitak Botanică 0,5
135. Lacul Surduc Mixtă 362,00
136. Beba Veche Ornitologică 2187,00
137. Insulele Igriş Mixtă 3,00
138. Insula Mare Cenad Mixtă 3,00
Suprafaţa totală 51 773.76
182
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
0
Suprafata Romaniei Suprafata totala a
rezervatiilor
Fig. 5.1.3.3 - Suprafaţa ariilor naturale protejate din regiunea Vest

în raport cu suprafaţa României
Din totalul de parcuri de la nivelul regiunii, 8 au constituită administraţie proprie,

excepţie făcând ultimul parc declarat prin H.G. 1581/2005, respectiv Parcul Naţional
Defileul Jiului.
Administratorii sunt reprezentaţi, în general, de structuri ale Regiei Naţionale a
Pădurilor, cu excepţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului a cărei administrare este
asigurată de Universitatea Bucureşti şi Parcul Naţional Defileul Jiului, care până în
prezent nu are administraţie constituită.
Din totalul ariilor naturale protejate există un număr de 53 atribuite în custodie,
astfel: 15 în judeţul Arad, 7 în judeţul Caraş-Severin, 24 în judeţul Hunedoara şi 7 în
judeţul Timiş. Aceste date sunt prezentate în tabelul 5.1.3.3
Tab. 5.1.3.3 Situaţia ariilor naturale atribuite în custodie de pe

teritoriul regiunii Vest
NR. NUMELE ARIEI NATURALE PROTEJATE CUSTODE NR.

CRT. CONVENŢIEI/DATA
Judeţul Arad
1 Dosul Laurului Gurahonţ Direcţia 4229/17.05.2004
Silvică Arad
2 Rezervaţia Runcu Groşi Direcţia 4229/17.05.2004
Silvică Arad
3 Poiana cu Narcise Rovina Direcţia 4229/17.05.2004
Silvică Arad
4 Rezervaţia Stejarul Pufos de la Cărand Direcţia 4229/17.05.2004
Silvică Arad
5 Rezervaţia Stârcii de la Sîc Direcţia 4229/17.05.2004
Silvică Arad
6 Rezervaţia Balta Şoimoş Organizaţia 4750/28.05.2004
Condor Club
Arad
7 Rezervaţia Botanică Păliurul de la Radna Organizaţia 4750/28.05.2004
183
Condor Club
Arad
8 Rezervaţia Paleontologică Zăbalţ Organizaţia 4750/28.05.2004
Condor Club
Arad
9 Punctul Fosilifer Moronoştia Organizaţia 4750/28.05.2004
Condor Club
Arad
10 Peştera Sinesie Asociaţia 4746/28.05.2004
Speologică
Speowest
Arad
(reprezentant.
LAZĂR
Romeo)
11 Peştera Speologică Duţu Asociaţia 4746/28.05.2004
Speologică
Speowest
Arad
(reprezentant.
LAZĂR
Romeo)
12 Arboretul Macea Universitatea 4750/28.05.2004
de Vest
Vasile Goldiş
Arad
13 Rezervaţia Dealul Mocrea Universitatea 4750/28.05.2004
de Vest
Vasile Goldiş
Arad
14 Rezervaţia de Soluri Sărăturate Socodor Universitatea 4750/28.05.2004
de Vest
Vasile Goldiş
Arad
15 Peştera Valea Morii (Peştera cu Apă de la Clubul de 4750/28.05.2004
Moară) Speologie şi
Alpinism
Liliacul Arad
Judeţul Caraş - Severin
16 Rezervaţia Naturală Cheile Rudăriei Direcţia 2974/26.07.2004
Silvică Reşiţa
17 Rezervaţia Naturală Dealul Cărăula Direcţia 4265/27.10.2005
Silvică Reşiţa
18 Rezervaţia Naturală Iardaştiţa Direcţia 2976/26.07.2004
Silvică Reşiţa
19 Rezervaţia Naturală Fâneaţa cu Narcise Consiliul 4269/27.10.2005
Zerveşti Local Turnu
Ruieni
20 Rezervaţia Naturală Pădurea Pleşu Direcţia 4266/27.10.2005
Silvică Reşiţa
21 Rezervaţia Naturală Dăncioanea Direcţia 4264/27.10.2005
Silvică Reşiţa
22 Rervaţia Naturală Pădurea Ezerişel Direcţia 2975/26.07.2004
Silvică Reşiţa
Judeţul Hunedoara
184
23 Calcarele din Dealul Măgura Clubul 7405/07.07.2004

Sporturilor
Montane
Hunedoara în
parteneriat cu
Clubul Alpin
Român
24 Arboretumul Simeria ICAS – 7406/07.07.2004
SECŢIA
Simeria -
colectiv
cercetare
Simeria
25 Dealul şi Peştera Bolii Clubul 7465/07.07.2004
Speologilor
„Proteus”
26 Peştera Tecuri Clubul 7466/07.07.2004
Speologilor
„Proteus”
27 Calcarele de la Faţa Feţii Direcţia 7522/08.07.2004
Silvică Deva
28 Pădurea Slivuţ Direcţia 7523/07.07.2004
Silvică Deva
29 Pădurea Bejan Direcţia 7524/08.07.2004
Silvică Deva
30 Pădurea Chizid Direcţia 7525/08.07.2004
Silvică Deva
31 Măgurile Săcărâmbului Direcţia 7526/08.07.2004
Silvică Deva
32 Podul Natural de la Grohot Direcţia 7528/08.07.2004
Silvică Deva
33 Codrii Seculari pe Valea Dobrişoarei şi Direcţia 7527/08.07.2004
Prisloapei Silvică Deva
34 Cheile Cernei Direcţia 7529/08.07.2004
Silvică Deva
35 Peştera Şura Mare Asociaţia 7534/09.07.2004
Speologică
Focul Viu
Bucureşti
36 Cheile Madei Asociaţia de 8928/20.09.2004
Turism
Montan
„Kogaion”
37 Dealul Cetăţii Deva Direcţia 8934/20.09.2004
Silvică Deva
38 Calcarele de la Boiu de Sus Direcţia 8931/20.09.2004
Silvică Deva
39 Calcarele de la Godineşti Direcţia 8932/20.09.2004
Silvică Deva
40 Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor Direcţia 8922/20.09.2004
Silvică Deva
41 Muntele Vulcan Direcţia 8925/20.09.2004
Silvică Deva
42 Piatra Crinului Asociaţia 10304/23.11.2004
Schi Turism
185
Montan „Pro
Parâng”
43 Cheile Taia Direcţia 8923/20.09.2004
Silvică Deva
44 Pădurea Pojoga Direcţia 8924/20.09.2004
Silvică Deva
45 Cheile Jieţului Direcţia 8926/20.09.2004
Silvică Deva
46 Dealul Colţ şi Zănoaga Direcţia 8927/20.09.2004
Silvică Deva
Judeţul Timiş
47 Mlaştinile Murani Primăria 657/31.01.2006
Pişchia
48 Locul Fosilifer Rădmăneşti Direcţia 659/13.02.2006
Silvică
Timişoara
49 Arboretumul Bazoş ICAS – Secţia 658/31.01.2006
Timişoara
50 Mlaştinile Satchinez Muzeul 660/31.01.2006
Banatului
Timişoara
51 Sărăturile Diniaş SC CONS 4076/30.06.2006
Electrificarea
Instal SRL
52 Parcul Botanic Timişoara Primăria 4076/30.06.02006
Municipiului
Timişoara
53 Lacul Surduc Consiliul 6698/06.11.2006
Judeţean
Timiş
În judeţul Arad, pe lângă ariile prezentate în tabele, APM Arad mai

monitorizează parcurile dendrologice, chiar dacă acestea nu mai fac parte din categoria
ariilor protejate. Totuşi APM mai controlează aceste elemente importante din reţeaua de
zone verzi de la nivelul judeţului Arad, deoarece ele deţin specii floristice foarte
importante ca vârstă şi gen, realizându-se astfel la nivel judeţean o valoroasă colecţie
floristică.
Parcurile dendrologice monitorizate de APM Arad sunt:
• Parcul dendrologic arboretum Sylva Gurahonţ
• Parcul dendrologic Neudorf
• Parcul dendrologic Bulci
• Parcul dendrologic Căpâlnaş
• Parcul dendrologic Săvârşin
• Parcul dendrologic Mocrea
• Parcul dendrologic Mănăştur
• Parcul dendrologic Ineu
• Parcul dendrologic Odvoş
APM Arad monitorizează îndeaproape starea ariilor naturale din judeţ prin controale
periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii:
astfel, în perioada 2000 - 2006 s-au realizat un număr de 376 controale, din care în
cursul anului 2006, s-au realizat 63 de controale.
186
Menţionăm că monumentele naturii din judeţul Caraş-Severin sunt reprezentate

de specii de floră (12), de faună (8), arbori seculari (14), izvoare termominerale şi altele.
Pentru toate parcurile şi rezervaţiile existente sunt întocmite hărţi topografice şi silvice,
însoţite de descrieri amănunţite ale limitelor acestora.
Administrarea parcurilor naţionale şi naturale este încredinţată prin contracte de
administrare Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva. În judeţul Caraş Severin se
găsesc 3 structuri de administrare a parcurilor naţionale: (Parcul Naţional Semenic
Cheile Caraşului are sediul administraţiei în Reşiţa, Parcul Naţional Cheile Nerei –
Beuşniţa are sediul administraţiei la Oraviţa iar Parcul Naţional Domogled – Valea
Cernei are sediul administraţiei la Băile Herculane). Pentru Parcul Natural Porţile de
Fier sediul administraţiei este la Orşova judeţul Mehedinţi.
În zonele de conservare specială, create în anul 2003 prin Ordinul Ministrului
Agriculturii, Pădurilor şi Mediului nr. 552/2003, sunt incluse rezervaţiile naturale,
rezervaţia ştiinţifică şi ariile de protecţie specială avifaunistică din parcurile naţionale şi
parcul natural - în care nu se desfăşoară activităţi de exploatare sau utilizare a
resurselor naturale, precum şi nici alte forme de folosire a terenurilor incompatibile cu
scopul de protecţie şi/sau de conservare.
Cu privire la starea ariilor protejate se fac următoarele precizări:
ü starea habitatelor naturale din zona ocupată cu păduri din etajele de cvercinee,
fag şi răşinoase şi din etajul subalpin, - cu deosebire a celor din zonele speciale
de conservare, integral protejate, se află într-o stare favorabilă;
ü în cuprinsul ariilor protejate din zona staţiunii balneo-climaterice Băile Herculane
şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Trei Ape, Semenic şi nu numai, unele tipuri de
habitate care constituie mediul de viaţă pentru speciile de floră şi faună
sălbatică, sunt modificate prin acţiuni de turism necontrolat, poluări cu deşeuri
industriale şi menajere, păşunat abuziv, tăieri ilegale de arbori etc.;
ü tipurile de habitate acvatice din apele curgătoare de deal şi şes şi din lacul de
acumulare Porţile de Fier sunt afectate de poluări cu deşeuri industriale şi
menajere, a braconajului în perioadele de prohibiţie, ca şi datorită capturării de
specii de peşti prin metode şi procedee interzise de lege;
ü în etajul alpin habitatele specifice jneapănului sunt grav afectate prin tăierea
acestei specii pentru extinderea suprafeţelor păşunabile;
ü Flora şi fauna sălbatică este supusă permanent unor presiuni antropice prin:
tăieri ilegale în proporţii foarte mari a arborilor forestieri din fondul forestier
naţional şi de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestuia, datorită
nerespectării regulilor silvice în exploatările forestiere; păşunatul abuziv în zone
şi perioade interzise, recoltarea plantelor şi capturarea animalelor sălbatice prin
procedee contrar prevederilor legale şi din zone cu populaţii reduse, exploatări
miniere, turism necontrolat şi poluări cu praf, pulberi şi substanţe nocive
emanate de combinatele siderurgice şi de alte instalaţii industriale.
Starea ariilor naturale protejate este afectată şi datorită următoarelor cauze:
ü Consiliile locale ale unităţilor administrativ – teritoriale nu acordă cu suficientă
măsură atenţia cuvenită protecţiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor
naturii, fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone - în foarte multe
situaţii agresate de diferiţi cetăţeni ai localităţilor, cu deosebire din cele rurale.
Parcurile naţionale şi naturale, dar şi unele arii protejate din afara acestora, sunt
incluse în propunerile de situri Natura 2000 SPA şi SCI.
Astfel în campania de informare-conştientizare a publicului, în perioada 20 septembrie -
15 decembrie 2006, s-au realizat întâlniri cu comunităţile locale, factori interesaţi în
vederea informării cu privire la Reţeaua Natura 2000 şi avantajele de care vor putea
187
beneficia comunităţile care se regăsesc într-un sit Natura 2000 după aprobarea
acestora.
Judeţul Hunedoara
În anul 2006 s-au efectuat 32 controale în ariile naturale protejate în urma cărora
s-au constatat următoarele:
1. Influenţe negative naturale:
- din cauza temperaturii scăzute a aerului, prezenţa zăpezii şi a gheţii la suprafaţa apei
din lunile martie şi aprilie, nu s-au putut face observaţii asupra florei spontane din
rezervaţiile naturale “Calcarele din Dealul Măgura”, “Cheile Tăii”, Valea Lăpuşnicului
Mare din Parcul Naţional Retezat, Valea Mare, zona Petreni din Geoparcul Dinozaurilor
Ţara Haţegului; de asemenea nu s-a putut realiza monitorizarea amfibienilor organizată
în rezervaţia naturală “Calcarele din Dealul Măgura”, neobservându-se nici un exemplar
din nici o specie de amfibieni;
- în rezervaţia naturală “Apele mezotermale Geoagiu-Băi”, într-o subparcelă de
răşinoase, limitrofă ariei naturale protejate, s-au depistat atacuri ale insectelor
dăunătoare pădurii (specia Ips typographus), fapt ce a determinat silvicultorii să
instaleze curse feromonale şi în arboretele limitrofe celui afectat.
- fenomenele de uscare la gorun (Quercus petraea) observate în anul 2004 şi 2005 în
Pădurea Chizid s-au diminuat, în anul 2006 observându-se chiar o creştere
semnificativă a fructificaţiei;
- în rezervaţia naturală „Calcarele din Dealul Măgura” s-a extins aria de răspândire a
speciei Fritillaria montana;
- în Parcul Naţional Defileul Jiului nu s-au înregistrat efecte negative asupra
ecosistemelor datorate fenomenelor naturale;
- în Parcul Naţional Retezat nu s-au constatat efecte negative cauzate de fenomene
naturale care să afecteze starea de sănătate a habitatelor, cu excepţia unor doborâturi
pe suprafeţe punctiforme datorate greutăţii zăpezii corelate cu vântul puternic;
- în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina:
- starea pădurilor s-a păstrat în linii mari bună, cu excepţia cazurilor de doborâturi
produse de furtunile înregistrate în anul 2006;
- se execută lucrări de exploatare a masei lemnoase din unităţile amenajistice
41E, 42A, 42B şi 43 (bazinetul Godeanu), cu avizul Ocolului Silvic Grădişte; aceste
lucrări au ca scop extragerea doborâturilor şi rupturilor de vânt produse în vara anului
2005 de o furtună care a afectat peste 100 ha pădure în UP IV Cetate (40.000mc masă
lemnoasă), înlăturarea focarelor de infecţie, degajarea terenului pentru lucrări de
reconstrucţie ecologică (împăduriri);
- nu s-au remarcat epizooti care să influenţeze negativ populaţiile de faună
sălbatică din parc;
- în urma precipitaţiilor abundente din luna august s-au format viituri puternice pe
pârâul Cioclovina, care au dus la modificarea albiei şi habitatelor aferente,
precum şi la distrugerea drumului de acces către satul Cioclovina în mai multe
puncte;
- în jurul Vârfului Ţâfla vegetaţia forestieră se extinde în permanenţă pe suprafeţele
de păşuni care nu se mai exploatează, în timp ce pe versantul sudic al dealului cu
acelaşi nume şi-a făcut prezenţa o specie de ferigă invazivă care începe să se extindă,
- Administraţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului nu deţine date referitoare la
efectele negative asupra ecosistemelor generate de fenomene naturale şi suprafeţele
afectate în ha/U.P., u.a. (precipitaţii abundente, perioade prelungite de secetă, eroziuni,
alunecări/prăbuşiri, doborâturi, etc.)
2. Influenţele negative de natură antropică sunt însă mult mai vizibile şi mai de durată în
ariile naturale protejate. Acestea sunt tratate detaliat în capitolul 5.1.6.
188
Toate aceste aspecte sesizate de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia

Mediului au impus câteva măsuri concrete menite să apere ariile naturale protejate în
faţa presiunii antropice:
- montarea de panouri informative de-a lungul căilor de acces în ariile naturale protejate
- amplasarea de panouri pentru avertizarea cetăţenilor, în cazul rezervaţiilor de interes
ştiinţific unde accesul este permis doar în baza autorizaţiei emise de Academia
Română;
- introducerea în managementul ariilor protejate a unor obiective particulare, în funcţie
de specificul fiecărei rezervaţii
Câteva fapte demn de menţionat:
- în rezervaţia naturală “Calcarele din Dealul Măgura” s-au realizat următoarele:
- participarea unor elevi aflaţi în tabără în zonă la acţiuni de cunoaştere şi protecţie
a mediului înconjurător;
- acţiuni de igienizare a rezervaţiei împreună cu Unitatea Militară de vânători de
munte din mun. Brad;
- datorită acţiunilor de patrulare ale custodelui s-au diminuat activităţile de
braconaj cinegetic, s-a stopat distrugerea peşterilor, recoltarea ilegală de floră şi
faună sălbatică.
- s-a publicat „Arboretumul Simeria – Monografie” de către cercetătorii I.C.A.S. Simeria;
- administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina împreună cu
organizaţia Cercetaşii României – Centrul Local Hunedoara au desfăşurat, în această
toamnă, o acţiune comună de igienizare în Peştera Cioclovina cu Apă, evacuând din
galeriile acesteia cca 100kg deşeuri menajere şi periculoase (şlam de carbid);
- Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului derulează în prezent un program de
educaţie ecologică şi conştientizare publică în şcoli privind înfiinţarea parcului şi
importanţa acestuia;
- Administraţia Parcului Naţional Retezat a derulat numeroase proiecte şi acţiuni de
conştientizare publică şi educaţie pentru protecţia naturii dintre care amintim:
- implemntarea proiectului Life Natura „Managementul habitatelor alpine ca sit Natura
2000 în Parcul Naţional Retezat”, finanţat de Comisia Europeană, RNP şi alţi
cofinanţatori din ţară. Componenta E a proiectului cuprinde o serie de acţiuni de
conştientizare publică: oragnizarea de work-shopuri, întîlniri cu factorii interesaţi,
conferinţe de presă, tipărirea şi distribuirea de materiale promoţionale, crearea şi
amplasarea de panouri informative, organizarea Caravanei Retezatului, construirea şi
dotarea unui punct de informare la Pietrele, crearea unui traseu educativ şi altele.
- împreună cu diverşi parteneri a organizat acţiuni de promovare în sprijinul protecţiei
naturii, dintre care amintim:
- în Luna Pădurii, APNR a organizat cu sprijinul Direcţiei Silvice Deva şi a
Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, acţiunea “Botezul copăceilor” cu scopul de
a atrage atenţia copiilor şi adolescenţilor asupra importanţei pădurii şi a protejării ei;
- APNR a scris şi transmis la mass-media articole despre protejarea şi monitorizarea
amfibienilor şi a făcut acţiuni de stopare a colectării puilor de baltă;
- la Sala Dalles din Bucureşti, a fost organizată o expoziţie cu peisaje, plante şi animale
din Retezat. La vernisaj a fost făcută prezentarea “Locuitorii Retezatului” despre plante,
animale şi habitate din Retezat;
- la sărbătorirea Zilei Europene a Parcurilor au fost prezenţi copii şi cadre didactice,,
salvamontişti, jandarmi montani şi preşedinta Federaţiei Europarc. Elevii de la mai
multe şcoli i din jurul parcului s-au întrecut într-un concurs despre PNR şi protecţia
naturii, rangerii şi salvamontisti au făcut demonstraţii de salvare, alpinism, acordarea
primului ajutor;
- de Ziua Mediului, APNR s-a întâlnit cu elevii Liceului “Traian” din Deva;
189
- în vara 2006, APNR a organizat două tabere de instruire a elevilor, având o tematică
strâns legată de ariile protejate şi protecţia mediului.
- pentru diseminarea extinsă a informaţiilor despre Parcul Naţional Retezat şi activităţile
administraţiei, au fost scrise articole care au fost publicate în presa din România şi din
străinătate;
- au fost igienizate traseele turistice din Parc şi au fost transportate gunoaiele în locuri
destinate acestui scop;
- rangerii APNR au organizat două tabere de remarcare trasee în PNR, împreună cu
rangeri voluntari (Pietrele şi Lunca Berhina).
- Administraţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului:
- proiectele pentru protectia naturii sunt corelate cu proiecte de intarire a
identitatii locale, promovare a zonei, sustinerea activitatilor de ecoturism.
- cele mai importante proiecte derulate sunt:
- Saptamâna europeană a geoparcurilor: s-a derulat simultan în cele 30 de geoparcuri
membre ale Retelei, în perioada 15 mai 5 iunie. Au fost organizate activităţi de
prezentare a geoparcurilor, conferinţe, excursii, expoziţii, atât in Ţara Haţegului cât şi în
Bucureşti ;
- Amenajarea Centrului de Educaţie a Adulţilor General Berthelot: este un centru
destinat formării în conservarea naturii şi dezvoltării durabile. Renovarea şi echiparea
Centrului a fost realizată în parteneriat de Universitatea din Bucureşti şi Primăria
Berthelot.
- Santamaria Orlea – autoportret european. Natura şi cultura în Ţara Haţegului: finanţat
de Ministerul Culturii şi Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional; prin proiect a
fost dezvoltată atât partea de educaţie, cât şi de promovare, realizându-se:
- un set ce cuprinde 8 publicaţii (Ghid practic de călătorie în Ţara Haţegului. Sântămăria
Orlea, Port şi purtări în Ţara Haţegului, Vorbe şi bucate din Haţeg, Poveştile nanei
Viniruca, Poveşti încrucişate. Jurnal de teren în Ţara Haţegului, Tradiţii locale - manual
opţional de etnografie şi folclor pentru clasa a VII-a, Tradiţii locale. Ghidul profesorului,
două filme documentare de scurt-metraj, un CD cu înregistrări audio;
- o expoziţie Sântămăria Orlea – Autoportret la Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti (8
septembrie – 8 octombrie);
- o expoziţie Sântămăria Orlea – Autoportret în comuna Sântămăria Orlea (11
noiembrie – 18 decembrie). Refacerea expoziţiei din Bucureşti, adaptată la condiţiile
locale şi dezbaterea în propria comunitate;
- Cursul Tradiţii locale a fost introdus în anul şcolar 2006-2007, la clasa a VII-a, câte o
oră pe săptămână. El este parte a unui pachet educaţional ce mai cuprinde: cursurile
Descoperirea naturii (clasa a VI-a) şi Dezvoltare durabila (clasa a VIII-a). Cursul
Descoperirea naturii, realizat de echipa Centrului GeoMedia şi profesori locali, este
predat din 2003, iar cursul de Dezvoltare durabila este în pregătire.
- Participarea la corelarea Strategiei de dezvoltare a unui turism durabil in Parcul
Naţional Retezat cu strategia geoparcului. Rezultatele au stat la baza unei strategii
comune pentru zona Haţeg.
- Organizarea la Muzeul Ţăranului Român împreună cu primăria Sântămăria Orlea a
unei expoziţii pentru prezentarea satului din Ţara Haţegului;
- Derularea proiectului: „Fluturi şi dinozauri în Ţara Haţegului” cu scopul de a crea un
produs ecoturistic-model pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural în
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Judeţul Timiş
La nivelul Judeţului Timiş există un număr de 19 arii naturale protejate, care
însumate reprezintă 0,76% din suprafaţa judeţului.
Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 se află sub regim special de
protecţie următoarele situri naturale: Lunca Pogănişului, Movila Sisitak, Mlaştinile
190
Satchinez, Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş, Pădurea Bistra,

Pădurea Dumbrava, Pădure-parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile
Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti, Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul
Surduc, Beba Veche.
5.1.4. Rezervaţiile Biosferei
Rezervaţiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spaţii

întinse, terestre, costiere, marine sau îmbinări ale acestora, caracterizate prin
biodiversitate şi geodiversitate recunoscute internaţional, în care se desfăşoară activităţi
variate după un program care respectă anumite norme şi se află sub suveranitatea
statului respectiv.
Rezervaţiile biosferei reprezintă esenţa celei mai largi filozofii a conservării, în
sensul că protejează natura, fără a exclude prezenţa societăţii umane şi a formelor
tradiţionale de utilizare a resurselor.
Rezervaţiile biosferei au trei funcţii majore:
Ø Conservarea diversităţii naturale şi culturale
Ø Dezvoltarea economică şi socială
Ø Suportul logistic pentru cele mai diverse activităţi.
Rezervaţiile biosferei sunt arii protejate, care îmbină conservarea, reprezentând
ecosistemele majore ale globului şi dezvoltarea durabilă, servind ca model de
dezvoltare pentru medii particulare. Ele formează o reţea mondială pentru cercetarea şi
monitorizarea ecologică şi reprezintă zone pentru conştientizare, educaţie şi instruire în
domeniul mediului. Rezervaţiile biosferei au o zonare particulară, cu diferite intensităţi
ale managementului şi anume:
Ø zona strict protejată - pentru protecţia strictă a ecosistemelor naturale, care
poate fi listată naţional drept categoria I, II, III sau IV IUCN.
Ø zona tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate, care
poate fi listată naţional drept categoria IV, V sau VI.
Ø zona de tranzţtie - pentru dezvoltarea activitatilor economice intr-un mod durabil.
Procedura de desemnare ale rezervaţiilor biosferei
Ariile protejate declarate la nivel naţional care aparţin uneia din categoriile IUCN,
care respectă criteriile de eligibilitate pentru a fi înscrise pe lista rezervaţiilor biosferei
sunt înaintate Comitetului National MAB al ţării respective, care le va analiza şi trimite
Secretariatului Programului UNESCO - MAB (Paris) pentru aprobarea lor ca rezervaţii
ale biosferei. În particular, fiecare rezervaţie a biosferei trebuie să îndeplinească trei
funcţii complementare:
- de conservare a biodiversitatii - accentuand conservarea unui esantion
reprezentativ al unor ecosisteme majore;
- de dezvoltare - cu un accent asupra populatiei umane in cadrul
biosferei, subliniind un rol integrator pentru comunitatile locale;
- logistica - realizand combinarea intre cercetarea, educatia, instruirea si
monitorizarea in domeniul conservarii.
În prezent, sunt în lume 324 rezervaţii ale biosferei, care formează o reţea
mondială, dintre care 127 sunt in Europa. (IUCN, Parks for Life, 1994)
Situaţia în România
Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza în
parte condiţiilor fizico-geografice, care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore,
zone umede şi unul din cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei (Delta Dunarii). De
asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe
191
asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene

dinspre nord-vest.
În sfârşit, relativa stabilitate a populaţiei în ultimii 70 de ani, lipsa mecanizării în sectorul
forestier şi dezvoltarea economică redusă, au determinat o exploatare mai redusă a
resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa.
Rezultatul general constă în diversitatea florei şi faunei, inclusiv în existenţa unor
populaţii de lupi, ursi, capre negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai
mari din Europa, precum şi în existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine
nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor; astfel valoarea capitalului natural al
României a impus de-a lungul timpului luarea unor măsuri de protecţie a naturii.
În România au fost declarate până acum trei rezervaţii ale biosferei, şi anume:
1. Delta Dunarii – declarat prin HG 983/1990 şi Legea 82/1993;
2. Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980;
3. Parcul Naţional Rodna - declarat la 10 ianuarie 1980
5.1.4.2. Parcul Naţional Retezat.
Pe teritoriul regiunii Vest, Parcul Naţional Retezat, având o suprafaţă de

38138 ha, a fost desemnat Rezervaţie a Biosferei în 1979 de către Comitetul MAB
Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a
Programului Om-Biosferă de la Paris.
Parcul Naţional Retezat, Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a
Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare
parte a parcului se află în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului,
Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea
Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor
Caraş-Severin şi Gorj.
Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este
cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi
prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin
obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi
educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale
desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia
Parcului Naţional Retezat.
5.1.5. Situri Ramsar
Zonele Ramsar sunt zone umede de importanţă internaţională, în special ca

habitat al păsărilor de apă.
O zonă umedă poate fi inclusă pe Lista Ramsar dacă îndeplineşte anumite criterii de
evaluare a valorii zonelor umede reprezentative sau unice.
O zonă umedă poate fi considerată importantă d.p.d.v. internaţional dacă reprezintă un
exemplu bun pentru un anumit tip de zonă umedă, caracteristic regiunii respective.
Criterii generale pentru utilizarea plantelor sau animalelor pentru identificarea
zonelor umede de importanţă internaţională.
Ø suportă populaţii apreciabile de specii sau subspecii de plante şi animale
rare, vulnerabile sau periclitate, ori un număr apreciabil de indivizi ai
categoriilor de specii mai sus menţionate;
Ø are o valoare specială pentru menţinerea diversităţii genetice şi a
sistemelor ecologice a unei regiuni;
Ø are o valoare specială ca habitat al plantelor şi animalelor aflate într-un
stadiu critic al ciclurilor lor biologice;
192
Ø are o valoare specială pentru speciile sau comunităţile sale de plante şi

animale endemice.
Criterii specifice pentru utilizarea păsărilor de apă pentru identificarea zonelor
umede importante.
O zonă umedă poate fi considerată importantă internaţional dacă:
Ø suportă în mod regulat mai mult de 20.000 păsări de apă;
Ø suportă în mod regulat un număr substanţial de indivizi, aparţinând unor
grupuri particulare de păsări de apă, indicatori ai productivităţii sau
diversităţii;
Ø dacă suportă în mod regulat 1 % din indivizii unei populaţii apartinând unei
specii sau subspecii de păsări de apă.
Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca Habitat
pentru Păsările de Apă, cunoscută sub numele de Conventia Ramsar, adoptată la
Ramsar, Iran în anul 1971. A intrat în vigoare la sfârsitul anului 1975 şi este un tratat
interguvernamental, care asigură cadrul pentru cooperarea internaţională în domeniul
conservării zonelor umede.
Părţile Contractante ale Convenţiei Ramsar sunt obligate să:
- desemneze cel puţin o zonă umedă pentru a fi inclusă pe Lista Zonelor Umede
de Importanţă Internaţională (Lista Ramsar);
- promoveze “utilizarea durabilă” a tuturor zonelor umede de pe teritoriul lor;
- promoveze cooperarea internaţională în domeniul zonelor umede;
- informeze Secretariatul Convenţiei asupra oricăror schimbări survenite în
caracterul ecologic al oricărui sit listat.
Organisme Responsabile
International → Secretariatul Independent al Convenţiei Ramsar, administrat de IUCN
şi IWRB (International Wetlands Research Bureau) reprezintă structura permanentă
pentru suportul administrativ, ştiinţific şi tehnic.UNESCO este depozitarul Conventiei.
National → Secretariatul Naţional Ramsar.
Procedura de desemnare
Zonele sunt nominalizate de Părţile Contractante - statele care au ratificat Conventia şi
înaintate spre considerare şi aprobare de către Secretariatul Ramsar.
Situaţia la nivel mondial
1600 zone Ramsar în lume, în Europa sunt 394. (IUCN, Parks for Life, 1994)
Situaţia în România
La noi în ţară au fost desemnate cinci zone umede, conform Convenţiei Ramsar,
anume:
- Rezervaţia biosferei Delta Dunării, cu o suprafaţă de 580000 ha,
- Insula Mică a Brăilei, cu o suprafaţă de 17586 ha,
- Parcul natural Lunca Mureşului -are o suprafaţa totală de 17.166 ha şi a fost declarat
prin HG 2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha.
În cadrul acestei suprafeţe , sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea
Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.
Prin Hotărârea nr.1586 din 8 noiembrie2006, hotărâre privind încadrarea unor arii
naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională, s-a declarat
Parcul Natural Lunca Mureşului, zonă umedă de importanţă internaţională.
- Complexul piscicol Dumbrăviţa, cu o suprafaţă de 413,5 ha,
- Lacul Techilghiol, cu o suprafaţă de 1462 ha.
5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Judeţul Arad
193
Omul prin activităţile sale, în timp, a dus la apariţia unor dezechilibre în mediu.
Acestea s-au manifestat prin poluarea aerului, apelor de suprafaţă şi subterane, solului.
Un astfel de exemplu este vătămarea cauzată de noxe industriale şi ploi acide. După
cum se cunoaşte noxele industriale sunt formate din diverse substanţe chimice difuzate
în atmosferă de către întreprinderi chimice, metalurgice, de ciment, cât şi altele care
funcţionează pe bază de combustibili solizi sau lichizi. Aceste întreprinderi emit în
atmosferă compuşi chimici ai sulfului, cuprului, carbonului, fluorului etc.
De asemenea, emisii de gaze produc şi autovehiculele aflate în trafic.. În aceste
condiţii bioxidul de sulf, în combinaţie cu picăturile de ploaie sau rouă formează acidul
sulfuric care distruge ţesuturile vegetale sau animale. Bioxidul de carbon ajută la
asimilaţia clorofiliană, dar în exces sau lipsă produce perturbări fiziologice. Gazele, în
amestec cu praful provoacă pătări, arsuri sau uscarea frunzelor şi lujerilor. Gazele
reduc procesul de fotosinteză a plantelor, provocînd căderea prematură a frunzelor.
Ploile acide se formează din condensarea picăturilor de apă cu noxele
industriale. Ele contribuie la scăderea vitalităţii arborilor, ducând la putrezirea rădăcinilor
fine ale micorizei. Absorbţia sevei brute se diminuează, iar arboreal suferă. Efectul
poluării asupra pădurii se resimte în timp, fiind determinat de sursa care emite noxe, de
natura şi structura arboretului, de distanţa acestuia faţă de obiectivul poluant şi de
condiţiile climatice, mai ales curenţii de aer, dar şi de temperatura aerului şi precipitaţii.
Acest impact s-a răsfrânt mai ales asupra diversităţii biologice şi s-a manifestat
prin dispariţia unor specii de plante şi animale. Dispariţia acestora a dus la generarea
dezechilibrelor asupra lanţului trofic; toate aceste aspecte având în final repercursiuni
asupra omului.
Dintre influenţele negative care se manifestă asupra diversităţii biologice, mai precis
asupra pădurilor şi faunei sălbatice din judeţul Arad, menţionăm:
Ø tăieri ilegale de material lemons,
Ø braconajul.
Împotriva acestor aspecte negative, se va realiza de către personalul de specialitate al
Ocoalelor Silvice de stat şi private o pază mai intensivă.
La nivelul ariilor protejate din judeţul Arad în anul 2006, nu au fost semnalate infracţiuni
care să genereze un impact antropic negativ asupra biodiversităţii din cadrul acestora.
Presiunile antropice asupra diversităţii de organisme vii din ecosistemele terestre
şi acvatice s-au exercitat mai accentuat în cele din fondul forestier şi într-o măsură mai
redusă în cele din fondul funciar agricol.
În fondul forestier presiunile antropice, s-au produs în pădurile domeniu public al
statului, domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în pădurile proprietate
privată a persoanelor juridice şi fizice.
S-au tăiat ilegal din fondul forestier arbori în volum de 4 300 m3 de către
persoane neidentificate, în condiţii de nerespectare a normelor şi tehnicilor silvice, ceea
ce a afectat habitatele de pădure, habitate ale speciilor de floră şi faună pe aceste
suprafeţe.
De asemenea, de pe păşuni împădurite şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din
afara fondului forestier naţional s-au tăiat arbori în volum de 319 mc.
În exploatările forestiere care includ pe lângă suprafeţele parcurse cu tăieri de
regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere şi tăierile de igienizare a pădurilor
prin extragerea arborilor uscaţi, dezrădăcinaţi sau doborâţi de vânt şi zăpadă, etc., s-au
înregistrat presiuni exercitate de către agenţii economici asupra diversităţii biologice şi
a ecosistemelor forestiere prin nerespectarea regulilor silvice de recoltare, colectare şi
transport tehnologic al lemnului. Astfel s-au tăiat şi vătămat prin rupere şi zdrelire arbori
care nu au fost destinaţi tăierii, prin nerespectarea tehnologiilor aprobate de scoatere a
lemnului din păduri s-au distrus seminţişuri naturale viabile, s-au produs eroziuni de
194
soluri cu formarea de ogaşe şi ravene, iar prin trecerea cu utilaje prin vad s-au adus
importante prejudicii apelor curgătoare.
În multe situaţii intervenţiile umane, cu încălcarea prevederilor amenajamentelor
silvice referitoare la aplicarea tratamentelor în păduri, s-a ajuns la brăcuirea şi
degradarea unor arborete valoroase ecologic şi economic şi chiar la reducerea
suprafeţei acestora. În acest context, precizăm că, din pădurile mature se extrag prin
tăieri masive speciile valoroase de foioase cum sunt: cireşul, paltinul, frasinul, în
arboretele de fag şi cvercinee.
Arborii se taie preferenţial, preponderent cei de dimensiuni mari, cu lemn calitativ
superior, destinat valorificării economice.
Prin construcţia drumurilor forestiere în regiunea de munte, cu teren frământat şi
pante foarte mari, prin neaplicarea tehnologiilor prevăzute în proiecte se produc în
unele cazuri alunecări şi surpări care pot influenţa chiar echilibrul versanţilor. Asemenea
fenomene s-au produs prin lucrările de reabilitare ale drumului naţional Berzasca –
Moldova Nouă .
Prin acţiuni de vânătoare exercitate contrar prevederilor legale, mai ales în
parcurile naţionale şi zonele speciale de conservare, se aduc grave prejudicii faunei
sălbatice prin capturarea de specii de carnivore mari şi de păsări, supuse regimului
integral de protecţie şi conservare.
Prin activităţi de pescuit în apele de munte şi de şes, precum şi de piscicultură în
fluviul Dunărea, în perioade şi prin metode nepermise se reduc efectele piscicole, cu
deosebire cele din specii valoroase (păstrăv, somn, şalău, ştiucă etc.).
La controalele efectuate cu privire la recoltarea şi capturarea plantelor şi
animalelor din flora şi fauna sălbatică s-au întâlnit situaţii în care fructe, precum afinele,
s-au recoltat prin metode interzise (cu piepteni special confecţionaţi ) ceea ce are ca
efect scăderea potenţialului productiv al staţiunilor, precum şi capturarea de melci la
vârste mici, în perioada de creştere şi la dimensiuni sub cele prevăzute în
reglementările tehnice .
Presiuni asupra diversităţii biologice din fondul forestier se produc prin păşunat
abuziv, care este interzis prin lege, cu deosebire prin consumarea florei timpurii din
păduri, înainte de înfrunzirea acestora, precum şi prin consumarea mugurilor şi lujerilor
seminţişurilor naturale.
Pe pajiştile naturale de pe teritoriul multor localităţi prin păşunat în perioade
nepermise şi cu efective care depăşesc capacitatea de suport a acestora, sunt afectate
habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică, iar prin aplicarea în terenuri
agricole arabile situate în pantă de tehnologii fără luarea în considerare în toate
situaţiile a condiţiilor staţionare se produc eroziuni ale solului cu influenţe negative
asupra productivităţii şi producţiei vegetale.
Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităţii biologice sunt exercitate
prin degradarea terenurilor, urmare a excavaţiilor şi a stocării sterilului, fără a fi urmate
de lucrări de reconstrucţie ecologică: în activităţile de exploatare a resurselor minerale,
în cariere de suprafaţă sau prin exploatări subterane, din zonele Moldova Nouă şi
Ruschiţa.
Turismul necontrolat practicat intens în judeţul Caraş -Severin cu deosebire în
zona balneo-climaterică Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Semenic,
Trei Ape incluse şi în parcuri naţionale, creează impact negativ de intensitate prin
deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, neliniştirea speciilor de animale, degradarea
solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum şi prin campări şi focuri
deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum, etc.
Combinatele siderurgice Reşiţa şi Oţelu Roşu eliberează în atmosferă cantităţi de praf
şi pulberi ca şi oxizi de sulf, azot şi carbon care afectează flora şi fauna sălbatică din
zonele limitrofe, dar şi starea de sănătate a populaţiei.
195
Biodiversitatea în judeţul Caraş Severin, în unele zone, prezintă sensibilitate

ridicată din cauza presiunii antropice, dar, în ceea mai mare parte, se menţine într-o
stare favorabilă de conservare în ariile protejate unde activităţile sunt reglementate; în
cea mai mare parte acestea sunt respectate .
Judeţul Hunedoara
Influenţele negative datorate omului sunt mult mai vizibile şi mai de durată în
ariile naturale protejate; astfel, cele mai frecvente rămân deşeurile menajere pe care
turiştii ocazionali le lasă peste tot în urma trecerii lor prin natură (în ariile protejate Vârful
Poieni, Dealul Cetăţii Deva, Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Grădiştea
Muncelului Cioclovina, Pădurea Bejan, Pădurea Slivuţ, Pădurea Chizid, Arboretumul
Simeria);
- În rezervaţia naturală „Cheile Tăii”, într-una din grote, s-a observat un depozit
necontrolat de deşeuri;
- s-a constatat prezenţa depozitelor necontrolate de deşeuri menajere în
rezervaţiile naturale „Vârful Poieni” şi „Pădurea Bejan”, în timp ce pe pe halda de gunoi
amplasată la poalele Măgurii Uroiului, deşeurile uşoare de ambalaje sunt împrăştiate cu
uşurinţă de vânt pe o arie relativ largă în jurul depozitului;
- în urma unor activităţi de extracţie a rocii din albia râului Strei, s-au produs
modificări ale pajiştii submonane formate în albia râului;
- prin lucrările de modernizare a şoselei DN 66A (Câmpu lui Neag – Câmpuşel),
s-au obturat mai multe ponoare, altele fiind în pericol de obturare; din cauza lucrărilor
există riscul modificării regimului hidrologic al râului Jiul de Vest şi pot fi afectate
habitatele subterane şi bazinele carstice cu dezvoltare amplă sub nivelul râului de la
suprafaţă; ca urmare a acestui fapt, în acele porţiuni din traseu unde există insurgenţe
naturale, lucrările se execută sub directa monitorizare a Clubului de speologie
Rhinolophus pentru a se evita colmatarea ponoarelor;
- la limita nordică a rezervaţiei Piatra Crinului s-au executat lucrări de instalare a
unei staţii de bază GSM – proprietar S.C. Vodafone România S.A.; în urma acestor
lucrări au rezultat deşeuri inerte şi materiale de construcţie;
- cursul de apă care traversează rezervaţie naturală “Arboretumul Simeria” a devenit
„calea de acces“ în zonă a resturilor menajere evacuate din aşezările umane din
amonte (canalul Streiul Mic sau Batiz, la intrarea în Arboretumul Simeria, de-a lungul
văilor Strei şi Ohaba);
- depozite neautorizate de deşeuri apar uneori la limita rezervaţiilor naturale care au
neşansa să se învecineze cu aşezări umane (Pădurea Chizid, Pădurea Bejan);
- urmele trecerii turiştilor ocazionali s-au remarcat şi prin deteriorarea panourilor de
informare (Peştera Tecuri), înmulţirea potecilor şi vetrelor de foc ilegale din ariile
protejate (Dealul Cetăţii Deva, Pădurea Bejan);
- în Pădurea Chizid, datorită lucrărilor de mobilizare a solului executate în anii cu
fructificaţie la gorun şi cer, s-a reuşit stimularea instalării regenerării naturale;
- la Arboretumul Simeria, cercetătorii din cadrul secţiei Simeria a I.C.A.S. lucrează, în
cadrul proiectului Corege, la pregătirea unor Planuri de management durabil al
Arboretumurilor, care se finalizează cu organizarea unor conferinţe privind
Arboretumurile din România;
- colectarea de către turişti a unor specii protejate de floră sălbatică cum ar fi: flori de
Rhododendron, muguri de jneapăn, flori de colţ, ghimpe (Ruscus aculeatus) etc. Zonele
cele mai afectate sunt: (Parcul Naţional Retezat, Pădurea Pojoga, Fânaţele cu narcise
Nucşoara);
- În Parcul Naţional Defileul Jiului s-a constatat că habitatul prioritar de Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior de pe cele două maluri ale Jiului prezintă un grad avansat de
deteriorare din cauza lucrărilor executate de societatea Hidroconstrucţia S.A. în această
zonă;
196
- În Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, la 14 km pe râul Strei, activitatea

unei balastiere care a funcţionat fără acordul parcului a dus la modificarea habitatelor
naturale din zona afectată;
- În Parcul Naţional Retezat:
- Drumul de pe Valea Jiului de Vest s-a executat fără acord de mediu din partea APM
Hunedoara şi fără aviz din partea APNR; de asemenea, APNR a ajuns la concluzia că
studiul de impact prezentat pentru această lucrare este incomplet din punct de vedere
al biodiversităţii, luându-se măsura completării acestuia, împreună cu IPTANA;
- Cea mai importantă presiune antropică o constituie continuarea, fără acordurile de
mediu necesare, a lucrărilor la drumul naţional 66 A. Se menţionează că lucrările la
acest drum afectează negativ Parcul prin fragmentarea unor habitate, aşa cum au
constatat reprezentanţii APNR;
- O altă presiune antropică o constituie lucrările de captare a pâraielor din zona Parcului
de catre S.C. Hidroconstrucţia S.A.- sucursala Râul Mare Retezat, care în mod oficial
sunt oprite, dar administraţia deţine informaţii că s-a lucrat şi după declararea încetării;
- În Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului:
- Nu au fost semnalate presiuni antropice în zonele de protecţie specială, delimitate în
zonele siturilor palentologice de la Sinpetru şi Tustea şi a siturilor botanice Finetele de
la Nucsoara (Poiana cu Narcise), Fâineţele de la Pui, Mlaştina Peşteana, Vâirful Poieni,
Pădurea Slivuţ.
- În zona Pădurii Slivuţ au fost executate lucrări de refacere şi lărgire a drumului DN 68
Hateg – Deva.
- În restul geoparcului presiunile antropice exercitate sunt slabe. Face excepţie zona
din lungul Văii Râului Mare, (sectorul cuprins între Brazi şi Gura Zlata).
- Principala problemă este cea a deşeurilor menajere.
În anul 2006 s-a obtinut, prin intermediul Asociaţiei Intercomunale Ţara Haţegului
finanţarea unui proiect PHARE „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor. Staţia de
transfer în oraşul Haţeg”, proiect ce se va derula în cele 11 localităţi ale geoparcului şi
în comuna Bretea Română.
Judeţul Timiş
La nivelul anului 2006 au fost efectuate un număr de 23 controale în teren de către
personalul Compartimentului Protecţia Naturii Protecţie sol/Protecţie subsol din cadrul
A.P.M. Timiş, constatându-se următoarele presiuni asupra siturilor protejate:
• rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit, acces cu
bărci, construcţii de locuinţe de vacanţă, turism neorganizat, amenajări
hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, recoltări stuf,
tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri);
• rezervaţiile forestiere ameninţate din cauza lipsei amenajărilor necesare, pierderi
cauzate de boli şi dăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de
deşeuri;
• rezervaţiile botanice ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilor
protejate din flora şi fauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;
• rezervaţiile pedologice ameninţate de păşuntul excesiv, eroziunea solului,
depozitare necontrolată de deşeuri;
• rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului cauzată de
intensificarea proceselor de levigare.
5.2 Biosecuritatea
197
5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii
Activităţile din domeniul biosecurităţii sunt reglementate prin actele legislative

specifice acestei activităţi şi conexe domeniului, care trebuie să asigure armonizarea
legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniu.
5.2.1.1. Legislaţie specifică rezultată din acquis-ul comunitar de

mediu, legislaţia specifică transpusă şi legislaţia specifică în implementare:
- Directiva Consiliului nr. 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a

microorganismelor modificate genetic, amendată prin Directiva nr.98/81/CEE;
- Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/18/CEE privind
introducerea deliberată în mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate genetic
care abrogă Directiva Consiliului nr. 90/220/CEE.
Transpunere
- Ordonanţa nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi
comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne,
precum şi a produselor rezultate din acestea;
- Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000
Implementare
- Hotărârea de Guvern nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 –
Norme metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin
etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care
conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic;
- Ordinul MAPM nr. 684/2002 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru
Securitate Biologică şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia;
- Ordinul MMGA nr. 727/2003 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind
procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz
veterinar, ce prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal
veterinar modificat genetic;
- Ordinul MMGA nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea
rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în
alte scopuri decât introducerea pe piaţă;
- Ordinul MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea
anexei 12.2 „Planul de monitoring” la Ordonanţa Guvernului nr.49/2000 privind regimul
de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin
tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea;
- Ordinul MMGA nr. 923/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a
notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau
în produse;
- Ordinul MMGA nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a
rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate
genetic, în alte scopuri decăt introducerea pe piaţă;
- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. NR. 195/2005 privind protecţia
mediului;
- Ordinul M.A.P.D.R. nr. 471/2006 pentru modificarea şi completarea Ordinului
M.A.P.D.R. nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;
- Ordinul 299/2006 pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control în
domeniul siguranţei alimentelor pe anul 2007;
198
- Ordinul MMGA nr. 55/2007 pentru înfinţarea Registrului naţional al informaţiei cu

privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea
informaţiei către Comisia Europeană.
5.2.1.2. Convenţii
- Convenţia privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro la 05.06.1992;

- Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea adoptat la Montreal la 29
ianuarie 2000;
Transpunere
- Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică;
- Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind
biosecuritatea;
5.2.1.3. Regulamente
- Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) nr.

1946/2003 privind transportul peste frontieră a organismelor modificate genetic;
1830/2003 privind urmărirea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea
produselor alimentare şi furajere produse din organismele modificate genetic şi care
amendează Directiva Consiliului nr. 2001/18/CE;
1829/2003 privind alimentele şi furajele modificate genetic;
Transpunere
- Hotărârea de Guvern nr. 28/2006 privind transportul transfrontieră al
organismelor modificate genetic;
- Hotărârea de Guvern nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea
organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale,
obţinute din organisme modificate genetic;
- Hotărârea de Guvern nr. 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele
modificate genetic;
5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii
5.2.2.1. Cadrul instituţional
În conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere,

testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile bio
tehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002, cadrul instituţional este asigurat de:
- Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca autoritate responsabilă cu emiterea
autorizaţiilor/acordurilor şi controlul activităţilor reglementate prin prezenta ordonanta;
- Comisia pentru Securitate Biologica, ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în
procesul de luare a deciziilor de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului;
- autorităţile publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate şi
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu responsabilităţi în avizarea şi
controlul activităţilor reglementate de ordonanţa amintită mai sus.
5.2.2.2. Procedura de autorizare
199
Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se face de către D.A.D.R.,

conform Ordinului 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate
genetic, modificat şi completat prin Ordinul 471/2006.
În vederea autorizării, cultivatorii trebuie să depună în fiecare an, la D.A.D.R. din
judeţul pe raza căruia intenţionează să cultive plante modificate genetic o cerere, al
cărei model este prezentat în anexa nr. 1, a Ordinului nr. 237/2006, însoţită de un
dosar cuprinzând următoarele documente:
a) documente de identificare:
- pentru persoane fizice: copie după buletinul /cartea de identitate;
- pentru persoane juridice: copii după certificatul de înmatriculare şi certificatul
de înregistrare fiscală;
b) documente, care să ateste înregistrarea in Registrul Fermelor;
c) o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, conform modelului prezentat în
anexa nr. 2, din Ordinul nr. 237/2006.
Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializează prin eliberarea
de către DADR a unei autorizaţii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de către
aceştia a plantelor modificate genetic. Autorizaţia se eliberează în termen de maximum
10 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului.
În cazul producerii de seminţe modificate genetic destinate însămânţării,
autorizaţia se eliberează numai producătorilor autorizaţi pentru producerea de seminţe,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor,
precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
5.2.2.3. Evaluarea riscurilor
Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului îl constituie identificarea şi

evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG ce le poate avea asupra sănătăţii
umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă,
efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere.
Evaluarea trebuie realizată pentru a stabili dacă este necesară sau nu
dezvoltatrea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este
necesar, se vor preciza cele mai bune metode de aplicare a acestuia.
5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de

accidente
În conformitate cu OG 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea

214/2002, acţiunile care privesc OMG-urile vor fi supuse procedurii de monitorizare
asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător.
Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere în
mediu sau pe piaţă a OMG. Datele colectate în urma monitorizării oferă noi informaţii
privind impactul introducerii unui OMG în mediu sau pe piaţă. Când apar astfel de date
noi, acestea trebuie să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de
evaluare a riscurilor asupra mediului. Experienţa şi datele obţinute prin monitorizarea
activităţilor de introducere deliberată în mediu a OMG trebuie să stea la baza proiectării
200
sistemului de monitorizare a activităţilor de introducere pe piaţă a acestor organisme, ca

atare sau sub formă de produse.
În acord cu Legea 214/2002, planul de monitorizare trebuie să fie în
conformitate cu Directiva 2001/18/EC, respectând următoarele cerinţe:
sã fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor
asupra mediului;
să ţinã seama de caracteristicile OMG, de scara şi de condiţiile de mediu în care
acesta va fi introdus;
să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi
evidenţierea efectelor negative identificate de evaluarea riscurilor asupra mediului;
să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra
mediului;
să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor cu realizarea diverselor
sarcini prevăzute în planul de monitoring;
să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte
negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane observate şi aplicarea măsurilor
necesare protecţiei oamenilor şi mediului, stabilite de deţinătorul autorizat şi de
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG
Etichetarea şi trasabilitatea OMG se realizează conform Hotărîrii nr.173/2006,

privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea
alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.
În prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din organisme
modificate genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii
trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care
primeşte produsul:
produsul conţine sau este constituit din OMG;
codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG.
Pentru produsele constituite din/sau conţinând OMG, operatorii trebuie să se asigure
că:
pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie sa fie înscrisa
pe eticheta menţiunea "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau
menţiunea "Acest produs conţine «numele organismului/ organismelor»
modificat/modificate genetic";
pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, menţiunea "Acest produs
conţine organisme modificate genetic" sau menţiunea "Acest produs conţine «numele
organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic" trebuie sa apară pe un afiş,
care sa însoţească expunerea la vânzare a produsului.
Trasabilitatea OMG reprezintă capacitatea de a urmări OMG şi produsele provenite din
OMG în toate stadiile introducerii pe piaţă a acestora în cadrul lanţurilor de producţie şi
de distribuţie.
5.2.5. Controlul implementării legislaţiei
Controlul implementării legislaţiei este de o importanţă deosebită pentru

credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcţionarea unui corp de inspecţie de
biosecuritate şi a unor laboratoare acreditate în realizarea de analize de laborator ISO
17 025 sunt condiţii esenţiale pentru organizarea unui sistem funcţional în domeniu, în
201
strânsă corelaţie cu aspecte similare dezvoltate în ţările din subregiune şi comunitatea

europeană.
Inspecţia şi controlul se face de către autoritaţile care şi-au dezvoltat capacităţi
specifice:
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor:
- Comisia de Securitate Biologica (CSB),
- Garda Naţională de Mediu (GNM).
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale:
- Direcţia de Inspecţie,
- nspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor
şi Fructelor (ISCTPVLF),
- Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV),
- Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS),
- Direcţiile Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală,
- Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS).
Ministerul Sanatăţii:
- Inspecţia Sanitară,
- Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor ( ANPC),
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor
(ANSVSA),
- Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV).
La nivelul judeţului Timiş, în anul 2006, au fost efectuate 5 verificări la unităţi
cultivatoare de OMG, de către comisarii Gărzii de Mediu Comisariatul Judeţean Timiş.
Nu s-au aplicat amenzi pentru cultivatorii de OMG, fiind doar transmis un avertisment
către o unitate cultivatoare de OMG.
La nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2006, au fost efectuate 22 controale la toţi
cultivatorii de soia modificată genetic (S.C. Agromec S.R.L. Rapolt, S.C. Servagra
S.R.L. Deva, P.F. Gherman Stelian – loc. Pricaz, S.C. Full Service S.R.L. Gelmar, S.C.
Rec Agro S.R.L. Băcia, S.C. Gabi Ema Cold S.R.L. Romos, S.C. Agromec S.R.L.
Peştişu Mic, S.C. Dudaş Com Agro Prest S.R.L. Băcia, S.C. Horibus Service S.R.L.
Orăştie şi AF Cristea Ioan – loc. Spini). Dintre cei 10 agenţi economici şi persoane fizice
cultivatoare numai 8 deţin autorizaţii, ceilalţi 2 fiind luaţi în evidenţă şi monitorizaţi de
D.A.D.R (S.C. Horibus Service S.R.L. Orăştie şi AF Cristea Ioan – loc. Spini).
202
5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic
Culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de

fermieri din 16 ţări: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia,
Germania, Honduras, India, Mexic, România, Africa de Sud, Spania şi Uruguay.
Cele mai extinse culturi cu OMG sunt în America, respectiv aproximativ 90% din
culturile de bumbac din SUA sunt varietăţi biotehnologice şi între 60% şi 70% din
culturile de soia sunt biotehnologice sau poate chiar mai mult. Iar la nivel mondial SUA
deţine 50 de milioane de hectare de culturi modificate genetic urmate de Argentina cu
40 de milioane de hectare şi apoi Canada şi Brazilia.
5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România
România face parte dintre cele 16 ţări din lume unde există culturi modificate
genetic. Singura plantă modificată genetic aprobată pentru cultivare comercială în
România este soia modificată genetic (transgenică).
5.2.7.1. Soia
În ultimii 3 ani, în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură, au fost

înregistrate 14 varietăţi de soia MG aparţinând: Monsanto SAS, Asgrow Seed
Company, Stine Seeds Company, Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL, Dekalb Plant
Genetics Corporation.
5.2.7.2. Porumbul
Recent Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru introducerea pe piaţă a

soiului de porumb modificat genetic 1507 dezvoltat de firma americană Pioneer Hi-Brad
Internaţional. Începând cu 1 ianuarie 2007 în România se va autoriza porumbul
transgenic.
La nivelul Regiunii 5 Vest există o bază de date privind situaţia cultivatorilor de
organisme modificate genetic, care conţine următoarele informaţii: numele persoanei
juridice/fizice, date de contact, soiul modificat genetic cultivat, suprafaţă cultivată,
provenienţă sămânţă şi cantitate sămânţă.
5.2.8. Perspective
Crearea, experimentarea şi utilizarea organismelor modificate genetic, prin

folosirea tehnicilor biotehnologiei moderne, sunt probleme de mare actualitate pe plan
internaţional.
Folosirea instrumentelor biotehnologiei moderne poate constitui unul din factorii
importanţi pentru dezvoltarea sistemelor socio- economice, în special pentru ţările în
curs de dezvoltare, cu condiţia aplicării cu stricteţe a principiului precauţiei, prin luarea
în considerare a unor posibile efecte adverse asupra diversităţii biologice, ca şi asupra
sănătăţii umane.
Domeniul biosecurităţii fiind indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi
aplicativă, se impune dezvoltarea cercetării în domeniul biotehnologiilor pentru ca
România să se ridice la nivelul ţărilor din regiune. Nevoia capacităţii de cercetare este
impusă de presiunea exercitată tocmai de dezvoltarea fără precedent a acestor
tehnologii la nivel mondial şi, cu precădere, în spaţiul European.
203
5.3. Starea pădurilor
5.3.1. Fondul forestier
Fondul forestier cuprinde pădurile, terenurile afectate de împăduriri şi cele care

servesc nevoilor gospodăririi silvice: terenurile pentru administrare silvică, drumurile şi
alte căi de acces în pădure, apele şi talvegurile acestora din interiorul pădurilor,
terenurile pentru culturi cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice, răchităriile, terenurile
neproductive trecute în fondul forestier.
Scopul silviculturii este de a pune la îndemâna proprietarilor şi a celor care
activează sau cooperează în gestionarea durabilă a resurselor forestiere, de cunoştinţe,
tehnici şi tehnologii necesare în vederea apărării, optimizării şi valorificării în grad
superior a produselor şi influenţelor binefăcătoare oferite de pădure, fără a-i periclita
existenţa şi stabilitatea ecosistemică în spaţiu şi timp.
Se impune tot mai mult diferenţierea raţională şi eficientă a organizării şi
gospodăririi eficiente a pădurilor cu rol principal de producţie, dar şi a celor cu funcţii
prioritare de protecţie a localităţilor, a solurilor, a lacurilor de acumulare, a celor de
interes cinegetic, ştiinţific, peisagistic, a celor din bazinele hidrografice torenţiale, a
rezervaţiilor naturale. Silvicultura este chemată să-şi adapteze şi perfecţioneze continuu
tehnicile şi tehnologiile de întemeiere şi îngrijire a pădurii, de alegere şi aplicare a
regimelor şi tratamentelor, de reconstrucţie a ecosistemelor necorespunzătoare
structural şi funcţional, de conservare eficientă a pădurilor supuse regimului special de
conservare sau de ocrotire integrală.
Din statisticile elaborate sub egida FAO rezultă că suprafaţa actuală a fondului
forestier planetar este de circa 3,9 milioane hectare, reprezentând aproximativ 30% din
suprafaţa uscatului. Raportată la populaţia globului rezultă în medie 0,6 ha/locuitor. Se
estimează că 47% din resursele forestiere se găsesc în zonele tropicale, 33% în cele
boreale, 11% în cele temperate şi 9% în cele subtropicale.
Pe teritoriul ţării noastre, pădurile au ocupat cea mai mare întindere în trecut. Se
estimează că acestea au ocupat cca. 80% din suprafaţa uscatului, restul fiind ocupat de
vegetaţie stepică-15% şi vegetaţie alpină, subalpină, acvatică şi palustră-5%. Influenţele
antropice, manifestate încă din epoca fierului în România, au determinat reducerea
fondului forestier la o suprafaţă de 6,37 milioane ha, respectiv 26,7%, ceea ce conferă o
poziţie slabă în Europa şi pe plan mondial.
La nivelul judeţului Arad suprafaţa totală de fond forestier este de 182865,6 ha,
distribuită după cum urmează:
- Direcţia Silvică Arad - 124094 ha;
- Ocoale silvice private - 58771,6 ha.
§ O.S.Codrii Iancului loc. Hălmagiu, 11003 ha,
§ O.S. Zărand loc.Târnova, 10312 ha,
§ O.S. Dumbrava loc. Beliu, 10415,3 ha,
§ O.S.Codrii Zărandului loc.Sebiş, 12370 ha,
§ O.S. Valea Mureşului, loc. Bârzava, 8894 ha,
§ O.S. Lungu Bălănescu, loc. Buteni 5777,3 ha.
La nivelul judeţulului Caraş- Severin suprafaţa totală de fond forestier este de

402.168 ha, distribuită după cum urmează:
proprietate publică a statului administrată deRegia Naţională a Pădurilor-346.634
ha;
proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale - 31.108 ha;
204
proprietate privată a persoanelor juridice - 11.899 ha;

proprietate privată a persoanelor fizice - 12.527 ha.
La nivelul judeţului Hunedoara fondul forestier împreună cu vegetaţia forestieră

din afara fondului forestier însumează 340.294 ha. Din totalul fondului forestier ce
aparţine judeţului Hunedoara (306105 ha), în proprietatea statului se află cea mai mare
suprafaţă: 60,96%.
În figura 5.3.1.1 este redată vegetaţia forestieră din afara fondului
forestier, însumând 23.445 ha, pe următoarele categorii: păşuni împădurite - 11.426
ha, perdele forestiere de protecţie - 4 ha, păşuni cu arbori - 3033 ha, aliniament de
arbori - 75 ha, parcuri din intravilan - 70 ha, jnepenişuri - 5.669 ha, respectiv zone de
protecţie a obiectivelor de interes naţional - 3.168 ha.
păşuni împădurite:
perdele forestiere de protecţie
păşuni cu arbori
aliniament de arbori
parcuri din intravilan
jnepenişuri
zone de protecţie a obiectivelor de interes naţional
Fig.5.3.1.1. Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier

Potrivit informaţiilor furnizate de Directia Silvică Deva, din totalul fondului forestier
de stat administrat de aceasta, 116338 ha sunt în grupa I de protecţie (cu 14168 ha mai
puţin decât în anul 2005) şi 70271 ha sunt în grupa a II-a de proudcţie şi protecţie (cu
7446 ha mai puţin decât în anul anterior).
În judeţul Timiş, suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat pe care o

administrează Direcţia Silvică Timişoara, la data de 31.12.2006 este de 83 744 ha.
5.3.2. Funcţia economică a pădurilor
Funcţia economică a pădurii are

ca obiectiv prioritar producţia de
lemn, care constituie produsul de
bază, precum şi valorificarea altor
produse, cum sunt: produse
cinegetice, salmonicole, fructe de
pădure, ciuperci comestibile,
plante medicinale, plante
medicinale din flora spontană,
resurse melifere, seminţe Cascada Beuşniţa
forestiere, răşină, furaje, etc.
Reglementarea acţiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează
prin amenajamentul silvic, în condiţiile în care să nu fie afectată buna gospodărire a
pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale pădurilor.
Funcţia economică a pădurii privind producţia de lemn are în vedere următoarele
obiective:
205
- producerea în principal de arbori groşi şi de calitate superioară în vederea

obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice;
- producerea în principal de arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de
cherestea;
- producerea în principal de arbori mijlocii şi subţiri pentru lemn de celuloză,
construcţii rurale şi alte utilizări.
Recoltarea masei lemnoase în procesul de exploatare al arborilor se realizează prin
aplicarea diferenţiată a tratamentelor în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc
pădurile în cadrul celor două grupe funcţionale, condiţiile social-economice şi
tehnico-organizatorice.
Judeţul Arad
Valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurii la nivelul judeţului Arad în
cursul anului 2006, este următoarea:
- seminţe forestiere: 4,5 to;
- puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad: 211 bucăţi valorificaţi, iar un număr
de 1045000 bucăţi folosiţi pentru împăduriri;
În cursul anului 2006, Direcţia Silvică Arad, a valorificat produse principale şi
secundare ale pădurii, după cum urmează:
seminţe forestiere: 4,5 to;
puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad: 139570 buc;
fructe de pădure: măceşe congelate 10 to; ciuperci comestibile din flora spontană 10t
alte produse şi accesorii: plante medicinale 11 to, cu valoarea de 15400 RON; pomi
de iarnă 137500 buc, in valoare de 2294 RON.
În ceea ce priveşte valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurilor, la
nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, situaţia se prezintă în felul următor:
- În cadrul Ocolului Silvic Zărand, loc. Târnova, în anul 2006, s-au valorificat puieţi
forestieri din pepiniere proprii: 12150 buc.
- În cadrul Ocolului Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava, în anul 2006, s-au valorificat
52 pomi de iarnă.
-În cadrul Ocolului Silvic Lungu Bălănescu, loc. Buteni, în anul 2006, s-au valorificat
200 pomi de iarnă, în valoare de 6490 RON.
În anul 2006 s-a recoltat un volum de 674,9 mii m3 masă lemnoasă, din care -
tăieri de produse principale, inclusiv din tăieri de conservare rezultat prin aplicarea de
tratamente intensive în arborete ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice şi din tăieri
de îngrijire în arborete tăiere şi din produse de igienă rezultate din curăţirea pădurilor
de arbori căzuţi şi rupţi de vânt şi zăpadă, mai mic faţă de posibilitatea anuală.
În anul 2006 pe lângă lemn, pădurea a furnizat şi alte produse, din care menţionăm:
fructe de pădure (afine, mure, măceşe, coarne, porumbe, etc.), 31 to ciuperci
comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, crăiţe ), 0 to plante medicinale şi părţi şi produse
din acestea - 18,5 to.;
carne de vânat şi vânat în vin, piei de vânat etc. - 3 to.
Judeţul Hunedoara
206
Pe teritoriul judeţului Hunedoara mai mult de jumătate din arborete sunt

încadrate în grupa I funcţională - unde funcţia de producţie este secundară. Chiar şi
din fondul forestier, care nu e proprietate de stat, 71274 ha sunt încadrate la grupa I
funcţională şi doar 47340 ha în grupa a II-a - de producţie şi protecţie.
Chiar şi în aceste condiţii producţia de masă lemnoasă s-a realizat la un nivel
corespunzător, acoperitoare pentru nevoile de administrare a fondului forestier.
Producţia de masă lemnoasă a Direcţiei Silvice a scăzut în anul 2006 la 314, 8 mii
m3 (faţă de 400,5 mii m3 în anul 2005). Din acestea 132,3 mii m3 au fost răşinoase.
Dar, din fondul forestier, pe lângă producţia de masă lemnoasă, s-au valorificat
economic şi produsele accesorii (vânat – 6 tone, cu 0,5 tone mai mult decât în anul
2005, 13 tone de păstrăv pentru consum şi pomi de Crăciun). Comparativ cu anul
2005 se poate constata o scădere a producţiei de masă lemnoasă atât la nivelul
Direcţiei Silvice, cât şi la nivelul altor proprietari.
Judeţul Timiş
Suprafaţa împădurită a judeţului Timiş, proprietate publică de stat, pe care o
administrează Direcţia Silvică Timişoara se compune din:
- 27 455 ha păduri cu funcţii speciale de protecţie (a apelor, solului, climei, păduri
pentru recreere, păduri monumente ale naturii, rezervaţii, etc. );
- 54 213 ha păduri cu funcţie de producţie şi protecţie, din care se urmăreşte
recoltarea de masă lemnoasă de calitate superioară şi de alte produse ale
pădurii.
5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Judeţul Arad
Cantităţile de masă lemnoasă puse în circuitul economic, în anul 2006 la nivelul
judeţului arad, conform datelor furnizate de către ITRSV Arad, sunt următoarele:
-pentru agenţi economici 398000 m3
-pentru consumul populaţiei 98 m3.
Datele despre cantităţile de masă lemnoasă puse în circuitul economic, în anul 2006, de
către Direcţia Silvică Arad nu au fost puse la dispoziţia APM Arad.
La nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, situaţia masei lemnoase puse în
circuitul economic este următoarea:
Ocolul Silvic Zărand, loc. Târnova - a pus în circuitul economic, în 2006, o cantitate de
20513 m3de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 12690 m3 de
masă lemnosă pentru consumul populaţiei.
Ocoloul Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava - a pus în circuitul economic, în anul 2006,
o cantitate de 18400 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de
2500 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.
Ocolul Silvic Dumbrava, loc. Beliu - a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate
de 17000 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 10300 m3 de
masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.
Ocolul Silvic Codrii Iancului, loc. Hălmagiu - a pus în circuitul economic, în anul 2006, o
cantitate de 15500 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de
7400 m3de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.
Ocolul Silvic Codrii Zărandului, loc. Sebiş -a pus în circuitul economic, în anul 2006, o
cantitate de 20476 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de
9928 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.
207
Ocolului Silvic Lungu Bălănescu, loc. Buteni- a pus în circuitul economic, în anul 2006,
o cantitate de 14 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 2,3
m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din pădurile proprietate a
statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative şi din pădurile proprietate privată
a persoanelor juridice şi fizice pentru agenţii economici şi pentru aprovizionarea
populaţiei este de 674,9 mii m3 şi se situează sub nivelul posibilităţii anuale a pădurilor.
De menţionat este şi faptul că din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier
s-a pus în circuitul economic cantitatea de 520,29 mii m3 masă lemnoasă sub formă de
lemn de lucru şi lemn pentru foc.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din fondul forestier, în
volum de 704,1 mii m3 a fost atribuită agenţilor economici, iar restul s-a recoltat pentru
aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de lucru şi lemn de foc.
Cea mai mare cantitate de lemn pusă în circuitul economic pentru agenţii
economici s-a realizat din tăieri de produse principale şi s-a materializat în buşteni
pentru furnire estetice şi tehnice, buşteni pentru cherestea, lemn pentru celuloză PAL şi
PFL şi pentru lemn de foc, iar din rărituri s-a obţinut în principal lemn pentru construcţii,
lemn pentru diverse utilizări (celuloză, PAL şi PFL) şi lemn de foc.
Din totalul masei lemnoase puse în circuitul economic ponderea cea mai mare o
deţine fagul (448,3 mii m3), urmat de speciile de răşinoase (90,6 mii m3), stejari (60,1
mii m3), diverse specii tari (55,6 mii m3 ) şi diverse specii moi (51,8 mii m3).
Judeţul Hunedoara
Informaţiile privind masa lemnoasă pusă în circuitul economic sunt distribuite
astfel: din păduri proprietate a statului, gestionate de Direcţia Silvica Hunedoara,
producţia de masă lemnoasă a fost în anul 2006 de 314,8mii mc, din pădurile
proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale s-au recoltat 25,9 mii mc în 2006
(faţă de 18,0 mii mc în 2005), din pădurile proprietate privată s-au recoltat 29,9 mii mc
în 2006 (faţă de 43,0 mii mc în 2005), iar din afara fondului forestier1,9 mii mc în 2006
(faţă de 5,1 mii mc în 2005). Comparativ cu masa lemnoasă recoltată în anul anterior se
constată o scădere la toţi deţinătorii de păduri, în anul 2006.
Judeţul Timiş
În anul 2006 a fost pus în circuitul economic un volum total de 254.8 mii mc, din
care :
- 189 mii m3 reprezintă produse principale, rezultate din arboretele ajunse la vârsta
exploatabilităţii ;
- 47.6 mii m3 reprezintă produse secundare, rezultate din aplicarea tăierilor de
îngrijire a arboretelor (operaţiuni culturale);
- 18.2 mii m3 reprezintă produse de igienă .
5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Din suprafaţa totală a judeţului Arad, 7654 km2, un procent de 27% este ocupat
de fond forestier, cu o repartizare preponderentă în zonele de deal şi de munte, la
câmpie suprafaţa păduroasă fiind doar de 4,2% din total.
Pădurile din judeţul Caraş–Severin ocupă variate forme de relief, începând cu
cele de câmpie şi continuând cu cele din regiunile de deal şi munte.
Pădurile proprietate publică a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale
şi proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice în suprafaţă de 348.486 ha,
ocupă terenuri din regiunea de câmpie, deal şi munte după cum urmează:
208
- păduri situate în regiunea de câmpie 57.989,51 ha (14,5%)

- păduri situate în regiunea de deal 200.445,00 ha (60,7%)
- păduri situate în regiunea de munte 94 051,02 ha (24,8%)
Total: 348 486 ha. (100 %)
Din repartiţia pădurilor pe regiuni rezultă că cea mai mare suprafaţă o deţin
pădurile din regiunea de deal, urmate de vegetaţia forestieră din regiunea de munte
şi de câmpie.
Vegetaţia forestieră din regiunea de câmpie este reprezentată de formaţii
forestiere constituite din şleauri cu stejar pedunculat, cerete şi cereto – gârniţe, foarte
rar stejărete pure de stejar pedunculat, şleauo - cerete şi cereto - şleauri.
Dintre tipurile de pădure din regiunea de câmpie mai importante menţionăm
următoarele:
1. Stejăret de câmpie înaltă - este localizat pe câmpii înalte, neinundabile, şi este
compus din stejar pedunculat; diseminat se mai găsesc: cerul, gârniţa, carpenul, ulmul
de câmp, frasinul. Se găsesc şi unele faciesuri cu cer; carpen în etajul dominat;
jugastrul şi arţar tătăresc; tei argintiu; frasin;
2. Ceret pur - Arboretele de cer pur se află în câmpiile înalte spre regiunea
deluroasă şi lor li se adaugă uneori: gârniţa, stejarul pedunculat, carpenul, jugastrul,
arţarul tătărăsc, teiul argintiu, părul pădureţ etc.; de obicei aceste specii sunt
diseminate;
3. Gârniţet pur- localizat pe şesurile înalte, deasupra ceretelor pure; în unele cazuri
gârniţa este în amestec cu cer, stejar pedunculat, jugastru, măr şi păr pădureţ:
4. Şleau normal de câmpie - este tipul cel mai reprezentativ şi cel mai important din
punct de vedere economic, format din stejar pedunculat, tei, frasin, uneori şi paltinul de
câmp;
5. Alte tipuri de pădure sunt cereto – gârniţetele şi şleao – ceretele care ocupă
suprafeţe destul de reduse.
Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată
prin alternanţa de gorunete şi făgete şi mai puţin prin şleauri de deal şi alte amestecuri.
Speciile de cer şi gârniţă apar pe alocuri sub formă de insule. Caracteristica principală a
părţii de sud este dată de bogăţia elementelor termofile (pinul negru, castanul
comestibil, alunul turcesc, cărpiniţa etc,). De asemenea făgetele pure sau în amestec
cu alte specii (paltin, frasin, cireş, tei, carpen dintre foioase şi brad dintre răşinoase)
ocupă suprafeţe întinse.
În cadrul formaţiilor de făgete, amestecuri de fag cu diferite foioase şi a
gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative:
1. Făget de deal cu floră de mull - este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg
răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă
diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, gârniţa, carpenul, teiul, etc. Este de
productivitate superioară, iar regenerarea naturală se produce foarte activ.
2. Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull - este localizat în sudul
Banatului, pe pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Arboretele sunt bietajate, etajul
dominant este format din fag, diseminat se mai găsesc: alunul turcesc, paltinul de
munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie.
3. Făget de dealuri cu Rubus hirtus - este mai puţin răspândit. Arboretele sunt
constituite din fag, la care se adaugă gorunul în proporţie de până la 0,2. Diseminat se
află paltinul de munte şi de câmp. Creşterea arboretelor este destul de activă, iar
productivitatea mijlocie.
4. Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea
superioară şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt
constituite din fag, la care se adaugă diseminat: gorunul, carpenul, cireşul, frasinul etc.
209
5. Şleau de deal cu fag - este bine reprezentat în sudul Banatului. Arboretele sunt
compuse din fag, carpen , tei argintiu mai rar, tei pucios, frasin, cireş, ulm de munte.
Arboretele au o creştere destul de activă şi sunt de productivitate mijlocie.
6. Alte tipuri sunt: Făgeto - Carpinet cu floră de mull, Făgeto - Carpinet cu Carex pilosa
întâlnite frecvent, au creşterea destul de activă şi activă, productivitatea mijlocie până
la superioară, se regenerează uşor pe cale naturală.
7. Gorunet normal cu floră de mull - arboretele se găsesc la altitudini de 200 -750 m,
pe platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor. Arboretele sunt constituite din
gorun, diseminat se mai găsesc, specii de cer, gârniţă, fag, carpen, jugastru, tei, etc.
8. Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida - arboretele se găsesc la altitudine
de 300 – 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun, la
care se adaugă în stare diseminată fag, carpen, ulm de munte, jugastru, de
productivitate mijlocie.
Vegetaţie din zona forestieră din regiunea de munte

Munţii Banatului şi Poiana Rusca sunt dominaţi de făgetele pure care se întind
pe suprafeţe foarte mari reuşind să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar
insule de brădeto – făgete, la care se mai adaugă brădetele pure. În această regiune
sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri de deal şi chiar
cerete şi gârniţete dar numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre
tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele:
1. Brădet normal cu floră de mull - Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri
şi în părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000m. Arboretele
sunt compuse din brad, la care se adaugă: fagul, paltinul de munte şi foarte rar
molidul, mesteacănul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag.
2. Brădeto – făget normal cu floră de mull - Arboretele se găsesc la altitudini de 600
– 1200 m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arboretele sunt constituite din
brad şi fag, amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de
munte, mai rar carpenul. Productivitatea arboretelor este superioară, iar
regenerarea se produce cu uşurinţă.
3. Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete - Arboretele sunt formate din
brad şi fag, larg răspândite, de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul
de munte, mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar
regenerarea naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal.
4. Brădet amestecat - Se află pe platouri, la 600 – 650 m altitudine de productivitate
superioară, cu cca. 50% brad şi 50% diverse foioase (fag, gorun, carpen, tei
pucios, cireş etc.)
5. Pin negru cu mojdrean pe calcar - Se află la altitudini de 700 – 900 m, expoziţii
sudice şi sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de
calcar tectonic.
6. Făget normal cu flori de mull - Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la
altitudini de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină,
de productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ.
7. Făget montan cu Rubus hirtus - Se află la altitudini de 700 – 1350 m pe expoziţii
însorite, sudice, vestice, sud – estice şi sud – vestice, mai mult la baza versanţilor,
pe locuri aşezate, mici platouri, mai rar pe coaste înclinate. Arboretele sunt de
productivitate mijlocie, constituite din fag, la care se adaugă diseminat bradul , mai
rar molidul şi paltinul de munte.
8. Făget montan cu Luzula albida şi Făget montan cu Vaccinium myrtillus, destul de
larg răspândite, la altitudini de 700 – 1400 m de productivitate inferioară.
210
În judeţul Hunedoara, fondul forestier însumează o suprafaţă de 304.267(186609

RNP ha), distribuit pe principalele forme de relief în felul următor:
- câmpie - 30.731 ha reprezentând 10,1% , din care 16794 ha în administraţia
Direcţiei Silvice
- deal - 125.054 ha reprezentând 41,1%, din care 72778 ha în administraţia Direcţiei
Silvice
- munte - 148.482 ha reprezentând 48,8%, din care 97037 ha administraţia Direcţiei
Silvice
De remarcat faptul că aproape 90% din suprafaţa fondului forestier este
distribuită în zonele de deal şi montane, pe când la şes se află doar 10% (Fig. 5.3.4.1)
211
160000
140000
120000
100000
total judet
80000
R.N.P.
60000
40000
20000 Fig. 5.3.4.1.
0
deal munte campie
Fig.5.3.4.1. Suprafaţa fondului forestier
Judeţul Timiş
Suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat administrat de Direcţia
Silvică Timişoara este de 83744 ha , din care :
• 25.580 ha în zona de câmpie;
• 50.474 ha în zona de deal;
• 7.690 ha în zona de munte.
5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor în anul 2006
Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi

Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în
concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
Judeţul Arad
Gradul de uscare al arboretelor administrate de Direcţia Silvică Arad, în anul
2006, pe specii şi subgrupe de specii este:
Tab.5.3.5.1. Uscări de păduri administrate de DS Arad
Suprafaţa de pădure afectată de uscare

Suprafaţ
ă totală Din care:
Grupe de TOTA Avan
de
specii L Incipientă Slabă Medie sată
pădure
ha ha % şi ha % şi ha % şi ha % şi
ha
Răşinoase 8232 - - - - -
3,76% 50,2% / 46,02 % /
Foioase 115862 2655
/100 1333 1222
TOTAL 124094 2655 100 1333 1222
Atacuri de Lymantria dispar s-au semnalat, pe suprafaţa de 13995 ha, la OS Criş, OS

Iului Moldovan şi OS Lipova.
212
Pe raza Ocoalelor Silvice: Zărandul, loc. Târnova , Dumbrava, loc. Beliu, Valea
Mureşului, loc. Bârzava , Codrii Zărandului, loc. Sebiş, Lungu Bălănescu, loc. Buteni nu
s-au semnalat atacuri de dăunători biotici şi nici fenomene de uscare a arboretelor, din
fondul forestier administrat.
Pe raza Ocolului Silvic Dumbrava nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici,
iar în ceea ce priveşte fenomenul de uscare al arboretelor, situaţia se prezintă în felul
următor:
Tab.5.3.5.2. Uscare arborete OS Dumbrava
Suprafaţă Suprafaţa de pădure afectată de uscare

Grupe de totală de Din care:
specii pădure TOTAL
ha Incipientă Slabă Medie Avansată
ha % / ha % / ha % / ha % / ha
18,67
Răşinoase 737,1 118,9 73 /87,1 8,07 /9,6 -
/22,2
69,61 18,33 10,37
Foioase 9548,1 1282,8 1,6 /20,9
/893,6 /235,2 /133,1
TOTAL 10285,2 1401,7 980,7 257,4 142,7 20,9
Statistica bolilor şi dăunătorilor în pepiniere, plantaţii, răchitării şi arborete
s-a întocmit pe baza datelor culese în teren şi a evidenţelor de la ocoale silvice privind
semnalarea şi depistarea agenţilor vătămători în anul 2006. Aceste date s-au analizat şi
centralizat la nivelul Direcţiei Silvice Reşiţa separat pentru pepinierele şi arboretele din
fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor.
În cazul suprafeţelor cu pădure care aparţin proprietarilor, persoane juridice în
baza Legii nr.18/1991 şi Legii nr.1/2000, nu există contracte de administrare încheiate
cu Direcţia Silvică Reşiţa, ca urmare nu s-a întocmit statistica bolilor, dăunătorilor şi
prognoza vătămărilor probabile care se vor produce în anul 2006.
Pepiniere
A. Insecte
În anul 2006 s-a semnalat numai prezenţa larvelor de cărăbuşi în pepiniere, care
au produs atacuri şi au fost combătuţi după cum urmează:
- Melolontha M. - pe o suprafaţă de 208,6 ari, în scădere faţă de 2005 când a fost
prezent pe 431,5 ari. Combaterea s-a realizat cu Sinoratox 5G prin prăfuirea culturilor,
tratarea puieţilor prin îmbăierea rădăcinilor înaintea replicării, prin utilizarea unei doze
de 75 kg de substanţă la un hectar de pepinieră;
- Grillotalpa G. - nu a fost semnalată. Acest dăunător a fost combătut în anul 2001
pe întreaga suprafaţă unde a fost semnalat.
- B. Paraziţii vegetali
- Următorii paraziţi vegetali au fost semnalaţi în anul 2006 în pepiniere:
- Fusarium SP., Pytthium şi Botrytis - s-au manifestat în pepiniere, dar mai ales în
solarii pe o suprafaţă de 32,4 ari; tratamente aplicate cu Previcur şi Zeama Bordeleză
având caracter preventiv;
- Microsphaera A. şi Oidium - s-a înregistrat pe o suprafaţă de 96,7 ari, în creştere
faţă de nivelul anului trecut când s-a manifestat pe 84,5 ari; tratament pentru
combaterea făinării prin utilizarea substanţei Tilt, cu o doză de 0,2l/ha;
- Ruginile nu au fost semnalate.
C. Mamifere şi Păsări
213
În anul 2006 şoarecii nu au fost semnalaţi şi nu au produs vătămări. Nu s-au mai

înregistrat pagube produse de păsări, veveriţe şi mistreţi.
D. Factori abiotici vătămători
Ca şi în anul anterior, s-au înregistrat numeroase excese din punct de vedere
climatic care să afecteze culturile, în prezent suprafeţele afectate au scăzut, după cum
urmează:
ü ploi torenţiale şi grindina au afectat o suprafaţă totală de 27 ari cu intensităţi
puternice, culturile fiind calamitate în anul 2006 la Ocoalele Silvice: Berzasca, Băile
Herculane, Anina, Nera şi Caransebeş;
ü gerurile târzii nu au afectat culturile;
ü seceta excesivă s-a manifestat pe 5 ari, cu intensităţi puternice la Ocolul Silvic
Oraviţa.
Arboretele şi Răchitării
A. Insecte
Din categoria insectelor care atacă rădăcina, tulpina şi lujerii, în cursul anului 2006, nu
au fost semnalaţi dăunători.
ü Insectele xilofage, reprezentate prin Cryptorrhynchus lapathi, nu au fost
semnalate, răchitările fiind dezafectate;
ü Geometridaele (Cotarii - în principal Operophtera brumată) au fost semnalate pe
o suprafaţă de 896,3 ha; acest defoliator a produs atacuri în raza ocoalelor silvice:
Moldova Nouă şi Bocşa Montană; nu s-au efectuat combateri şi nu sunt necesare
lucrări de combatere;
ü Tortrix viridana a fost semnalată pe 2538,2 ha, pe raza ocoalelor silvice: Păltiniş,
Mehadia, Băile Herculane, Berzasca, Moldova Nouă, Sasca Montană, Oraviţa, Reşiţa,
Bocşa Montană, Bocşa Română şi Carnsebeş; nu s-au executat combateri chimice sau
biologice în anul 2006 şi nu se propun nici pentru anul 2007 - întreaga suprafaţă fiind
propusă pentru supraveghere;
ü Lymantria dispar nu a fost semnalat (nu s-au identificat ponte în teren).
Suprafaţa efectiv infestată în anul 2005 cu Lymantria dispar a fost de 8505,5 ha din
care pe raza ocoalelor silvice: Mehadia – 322,3 ha (suprafaţa infestată face parte din
Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei - conservare specială); Băile Herculane
1969,2 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei);
Berzasca - 4608,1 ha şi Moldova Nouă - 578,7 ha (suprafaţa infestată face parte din
Parcul Natural Porţile de Fier).
În primăvara anului 2006 s-a efectuat combateri după cum urmează:
ü Combaterae avio, cu Rimon 10EC pe suprafaţa de 645 ha - la Ocolul Silvic
Berzasca, folosindu-se 200 ml preparat/ha;
ü Combaterea de la sol, cu Rimon 10 EC pe suprafaţa de 32 ha - la Ocolul Silvic
Băile Herculane (o bandă de 50 de m în jurul staţiunii), folosindu-se 200 ml de
preparat/ha;
ü Combaterea de la sol cu preparatul viral Inf-Ld, pe 170 ha (doza de 30 g preparat
la ha), din care 67 ha - Ocolul Silvic Berzasca, 67 ha - Ocolul Silvic Băile Herculane şi
36 ha - Ocolul Silvic Mehadia;
ü Toată suprafaţa pe care s-au executat combateri reprezintă păduri de stat din
administrarea Direcţiei Silvice Reşiţa.
În urma verificării eficacităţii tehnice a tratamentelor aplicate, conform procesului
verbal nr.5385/15.06.2006, verificare la care au participat dr. ing. Romică Tomescu şi
dr. ing. Constantin Neţoiu - din partea I.C.A.S., au rezultat următoarele:
1. La Ocolul Silvic Băile Herculane – zona de combatere 100 ha, s-au aplicat pe
suprafaţa de 32 (banda de 50 m în jurul staţiunii) tratamente de la sol cu aerosoli
214
reci cu produsul Rimon cu doza de 0,2l/ha - s-a constatat că populaţia de omizi a

fost redusă drastic pe 68 de ha s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - sunt evidente
manifestările apizootiei virale, defolierele s-au redus semnificativ (15 -20% la gorun).
2. La Ocolul Silvic Mehadia – din suprafaţa de 322 ha infestată (majoritatea
puternice), s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - în zonele mai accesibile, pe o
suprafaţă de 36 ha - pe întreaga suprafaţă s-au observat simptomele epizootiei
virale, iar populaţia de omizi încă vii, prezintă semne evidente de parazitare datorată
unor specii de Diptere.
3. La Ocolul Silvic Berzasca- suprafaţa totală infestată 4608 ha, din care 3882 ha
puternic şi foarte puternic infestate. S-au aplicat tratamente avio cu produsul Rimon
10 EC pe 645 ha - din sondaje a rezultat o eficacitate de 96%. De asemenea s-a
aplicat preparatul viral Inf Ld pe suprafaţa de 67 ha, unde s-au observat simptomele
epizootiei virale care a condus la un procent foarte mare de mortalitate.
ü Lymantria monacha a fost depistată în 8 ocoale silvice, pe o suprafaţă de 2113,4
ha, în prezent se află în stadiul de latenţă;
ü Semasia R. Şi Choristoneura M. - au o prezenţă sporadică pe cca.1357 ha, în
arboretele cu brad din Ocolul Silvic Anina, în prezent sunt în stare latentă;
ü Coleophora laricella a fost semnalat pe o suprafaţă de 10 ha, la Ocolul Silvic
Anina, în prezent se află în stadiul de latenţă;
Răchitarii
ü Cryptorrhynchus lapathi – nu a fost semnalat;
ü Melasoma populi - asociat cu Lipyrus palustris nu au fost semnalaţi.
Arboretele
ü Ipidaele - au fost depistate pe o suprafaţă totală de 4083,2 ha (801,2 ha la brad şi
1282 ha la molid).
Paraziţi vegetali
ü Microsphaera A .- a fost semnalată şi a produs atacuri uniforme, de intensitate
mijlocie pe 9,9 ha, în regenerările naturale şi artificiale la Ocolul Silvic Bocşa Montană;
ü Armilaria M.,Fomes A. şi Viscum A. - s-au depistat în arborete mature de brad şi
amestecuri de brad cu foioase pe raza ocoalelori silvice: Anina şi Bocşa Montană.
B. Mamifere şi Păsări
Nu au produs atacuri şi pagube în arboretele tinere de răşinoase şi foioase.
C. Factorii abiotici vătămători
ü Rupturile de zăpadă s-au înregistrat la Ocolul Silvic Anina, unde au afectat o
suprafaţă de 1500 ha, dar neuniform şi cu o intensitate slabă.
ü Doborâturile şi rupturile de vânt, s-au înregistrat pe 3318,7 ha, la ocoalele silvice:
Păltiniş, Rusca Montană, Băile Herculane, Anina, Reşiţa şi Caransebeş. Fenomenele s-
au produs dispersat şi au afectat în total 5000 mc volum de material lemnos.
ü Ploile torenţiale , Ploile acide, Seceta - s-au manifestat după cum urmează: ploi
torenţiale şi alunecări de teren s-au înregistrat pe 0,5 ha - la Ocolul Silvic Reşiţa;
seceta a afectat puternic 2,6 ha plantaţii la ocoalele silvice: Oraviţa şi Anina, unde
culturile au fost calamitate.
ü Uscarea arborilor a afectat 846 ha cu cvercinee, 2561,9 ha cu brad, 181 ha cu
molid, 135,8 ha cu pin şi 10 ha cu duglas. Nu s-au înregistrat uscări în masă ale
arborilor.
De menţionat este şi faptul că în pădurile judeţului Caraş-Severin s-au evaluat un
număr total de 5439 arbori, cuprinşi în sondaje cu caracter permanent ale reţelei
naţionale de monitoring. Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie -15
septembrie 2006, iar culegerea, validarea şi prelucrarea automată a datelor la nivelul
ocoalelor şi Direcţiei Silvice, în perioada 25 septembrie – 30 decembrie 2006.
215
Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor

au fost: defolierea – decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice,
datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor.
Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire 95 %, o precizie de
±2 % şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a
pădurilor la nivel judeţean pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, cvercinee,
etc.) şi principalele specii.
Judeţul Hunedoara
În urma informaţiilor obţinute de la Direcţia Silvică în anul 2006, în fondul
forestier, nu s-au produs incendii, în timp ce în anul 2005 au fost incendii în 4,4 ha
pădure,nu au fost semnalate inundaţii în fond forestier. Faţă de anul 2005, suprafaţa
de pădure afectată de alte cauze a scăzut considerabil.
Arboretele din judeţul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă
o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea
de sănătate a arboretelor este în general bună, acest fapt fiind evidenţiat şi în urma
analizei comparative a situaţiei din anii 2006 şi 2005. Ca urmare a lucrărilor de
depistare şi prognoză efectuate în anul 2006, în arboretele din judeţul Hunedoara a fost
semnalată prezenţa dăunătorilor şi bolilor pe o suprafaţă de 32,5 ha, reprezentând o
suprafaţă infimă din totalul suprafeţei acoperite cu pădure. În majoritatea suprafeţelor
dăunătorii se află în stare de latenţă (61% din totalul suprafeţei pe care au fost
semnalaţi dăunători), densitatea populaţiilor de insecte menţinându-se sub nivelul de la
care suprafaţa se consideră infestată. Această situaţie caracterizează principalii
defoliatori ai speciilor de răşinoase şi de foioase.
Gradul de infestare sau de vătămare a arboretelor a fost în majoritate foarte slab
sau slab (pe 80% din suprafaţa infestată). Excepţie fac suprafeţele afectate de
doborâturi de vânt, care în unele puncte au atins nivelul de vătămare puternică şi foarte
puternică (grad mediu de vătămare – pe 10% din suprafaţa totală infestată şi puternic
sau foarte puternic pe 8% din suprafaţa totală infestată).
Principalii dăunători (de prognoză) care au fost semnalaţi în cuprinsul judeţului în
anul 2006 sunt cei a căror prezenţă se constată în mod obişnuit în fiecare an şi anume:
a) în zona montană, în pădurile formate din specii de răşinoase: defoliatorul
Lymantria monacha; gândacii de scoarţă ai molidului (Ips typographus, Pityogenes
chalcographus, Ips amitinus) s.a.; în plantaţii - insecta Hylobius abietis;
b) în zona de deal şi câmpie, în pădurile alcătuite din specii de foioase: insectele
defoliatoare (Tortrix viridana, Lymantria dispar si Geometridae sp), în special în pădurile
de stejari. Sporadic, a apărut şi ciuperca foliară Microsphaera abbreviata;
Judeţul Timiş
Stabilirea stării de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring
forestier, la nivelul anului 2006, în pădurile judeţului Timiş, a fost efectuată prin
evaluarea unui număr de 1134 arbori, cuprinşi în 54 de sondaje permanente.
Lucrările de teren s-au desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 septembrie 2006, iar
Rezultatele la nivel de judeţ, încadrate în cele la nivel naţional, corespund din
punct de vedere al structurării lor, atât solicitărilor Programului de Cooperare
Internaţională privind evaluarea şi supravegherea efectelor poluării aerului asupra
pădurilor (ICP- Forest) şi Schemei Uniunii Europene privind protecţia pădurilor din
Europa, cât şi celor ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Ministerului Agriculturii
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Institutului Naţional de Statistică şi Institutului Naţional
de ingineria Mediului.
Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au
fost:
216
• defolierea;
• decolorarea frunzişului coroanelor arborilor;
• vătămările fizice, datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra
arborilor.
Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire de 95%, o precizie de ±2%
şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la
nivelul judeţului Timiş, pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, qvercinee,
etc.) şi principalele specii.
5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
Judeţul Arad
Recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier al judeţului Arad, se realizează
pe baza posibilităţii arboretelor parcurse cu tăieri, calculată pe fiecare unitate de
producţie (UP) şi ocol silvic, în funcţie de creşterea medie indicatoare. Posibilitatea
arboretelor este diminuată în funcţie de reţeaua de drumuri forestiere existente; în
judeţul Arad accesibilitatea în fondul forestier este doar de 6 m/ha.
Posibilitatea pădurilor din judeţul Arad, pentru suprafeţele de fond forestier, administrate
de către Direcţia Silvică Arad, conform amenajamentului pentru anul 2006, este:
-tăieri de produse principale 255000 m3
-tăieri de produse secundare 69700 m3
-tăieri de igienă 30200 m3
-curăţiri 4100 m3
TOTAL: 359000 m3.
În anul 2006, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia Naţională a Pădurilor,
a aprobat, în funcţie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru
suprafeţele de fond forestier, administrate de către Direcţia Silvică Arad, următorul
volum de masă lemnoasă:
-pentru agenţii economici 336000 m3;
-pentru nevoi proprii RNP 13000 m3;
-pentru populaţie, lemn de foc 62000 m3;
-pentru construirea de drumuri forestiere 4000 m3;
TOTAL: 415000 m3.
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de RNP-
Direcţia Silvică Arad, în anul 2006, este :
-pentru agenţii economici 330000 m3;
-pentru populaţie 62000 m3.
TOTAL: 392000 m3

Suprafaţa totală a pădurilor parcurse cu tăieri, în anul 2006, este de 9616,2 ha din care:
- în păduri proprietate publică a statului 4999,2 ha;
- în păduri proprietate publică a unităţilor teritorial administrative 2289 ha,
- în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice 2328 ha.
De menţionat, este şi faptul că, în terenurile cu vegetaţie forestieră proprietate a
statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a persoanelor private situate în
afara fondului forestier, s-au efectuat tăieri de arbori pe suprafeţe de 1713 ha.
În pădurile din fondul forestier s-au aplicat următoarele grupe de tăieri :
- tăieri de regenerare în codru şi crâng, tăieri de conservare şi tăieri de substituire –
refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe suprafaţa de 4674,4 ha;
tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin
217
aplicarea de tratamente intensive, care au asigurat concomitent cu recoltarea

lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic, în
proporţie de 70 – 80 % din suprafaţa parcursă cu tăieri;
- tăieri de produse accidentale pe suprafaţa de 12.875 ha pentru punerea în
circuitul economic al lemnului rezultat din calamităţi naturale (doborâturi de vânt şi
de zăpadă, uscarea în masă a bradului, alunecări de teren, etc.)
- operaţiuni de igienă şi din acţiuni de curăţire a pădurilor s-au realizat pe suprafaţa
de 9899 ha; prin aceste acţiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic
importante cantităţi de lemn din arbori uscaţi în mod natural, rupţi, dezrădăcinaţi,
etc.;
- tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri – 7134 ha), prin care s-a
realizat promovarea şi menţinerea în arborete a speciilor valoroase, selecţia
artificială a arborilor, stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor, precum şi
obţinerea unor cantităţi de lemn de mici dimensiuni pentru construcţiile rurale,
PAL, PFL, lemn de celuloză şi lemn de foc.
-
Judeţul Hunedoara
Informaţiile privind tăierile de arbori din fondul forestier al judeţului Hunedoara s-
au obţinut de la Direcţia Silvică Deva (care este cea mai mare deţinătoare a
suprafeţelor din fondului forestier hunedorean). Principalele tipuri de tăieri executate în
anul 2006 au fost:
- tăieri de regenerare, care cuprind: tăieri succesive, tăieri de regenerare în crâng,
tăieri de substituiri (refacere a arboretelor slab productive şi degradate), tăieri de
conservare; tăieri de regenerare în codru formate din: tăieri succesive, tăieri progresive,
tăieri grădinărite şi tăieri rase.
Din totalul de 12837 ha parcurse cu tăieri în anul 2006 (faţă de 25.770 ha în
2005),12837ha au fost în proprietatea publică a statului, în timp ce 605 ha păduri
(12.598 ha în 2004) au aparţinut altor deţinători.
În fondul forestier s-au mai executat şi tăieri de produse accidentale care cuprind:
produse accidentale în arborete peste 60 ani, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor,
tăieri de îngrijire în pădurile tinere.
Judeţul Timiş
În anul 2006 a fost parcursă cu tăieri de regenerare o suprafaţă de 1813 ha,
această suprafaţă fiind în cea mai mare parte regenerată deja natural (suprafeţe
parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu asigurarea regenerării în cea mai mare
parte pe cale naturală), iar restul suprafeţelor (cele parcurse cu tăieri rase, substituiri,
refaceri) se vor regenera artificial . Lucrările de îngrijire în arboretele tinere s-au
executat pe o suprefaţa de 4063ha.
În regiunea Vest, în anul 2006 s-au tăiat 392.000m3 de masă lemnoasă
(jud.Arad) şi 24.266,2 ha (judeţele Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş).
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Judeţul Arad
În cursul anului 2006 atât Direcţia Silvică Arad cât şi Ocoalelor Silvice Private din
judeţul Arad, nu au inventariat zonele cu deficit de vegetaţie forestieră.
Judeţul Caraş-Severin are un procent mare de împădurire, situându-se pe locul doi,
după judeţul Suceava. Din datele prezentate rezultă ca procentul de împădurire, în
judeţul Caraş-Severin, este de 47,21%, fiind unul dintre cele mai ridicate din judeţele
ţării.
218
De asemenea suprafaţa medie cu vegetaţie forestieră pe cap de locuitor este de

1,2 ha, iar a pădurilor de 1,18 ha, ceea ce situează judeţul Caraş-Severin, cu mult
peste media pe ţară - care este de numai 0,27 ha. Dat fiind procentul mare de
împădurire în toate zonele de vegetaţie, apreciem că în judeţul Caraş-Severin nu există
zone cu deficit de vegetaţie forestieră.
Având în vedere faptul că în judeţ există în sectorul agricol mari suprafeţe de
terenuri neproductive, datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaţă în faze
înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi suprafeţe mari de teren ocupate cu
halde de steril - rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, ca şi multe cariere
părăsite, rămase de la exploatarea de suprafaţă a minereurilor şi şisturilor bituminoase
(Anina) - se impun măsuri ca acestea sa fie redate în circuitul silvic, prin lucrări de
reconstrucţie ecologică.
De asemenea, în regiunea de câmpie - pe teritoriul administrativ al localităţilor
Câmpia şi Socol - din apropierea vărsării râului Nera în Dunăre, terenurile agricole
arabile sunt supuse puternic eroziunii eoliene, din care cauză productivitatea acestora a
scăzut foarte mult.
Pe aceste terenuri, au fost realizate în anii 1958 -1960 perdele de protecţie, în
suprafaţă de 25 ha, după anul 1990 acestea au fost distruse de locuitorii satelor, astfel
încât în prezent se impun măsuri pentru refacerea acestora în condiţiile în care există
disponibilitate pentru asemenea lucrări din partea proprietarilor de terenuri şi a
autorităţilor administrativ locale.
Judeţul Hunedoara
Potrivit informaţiilor obţinute de la Direcţia Silvică Deva, în judeţul Hunedoara
există suprafeţe relativ reduse cu deficit de vegetaţie forestieră, dar în anul 2007 se va
interveni cu împăduriri, prin plantări de puieţi.
Judeţul Timiş
În administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, prin Direcţia Silvică
Timişoara se găseşte suprafaţa de 156,62 ha preluată din administrarea Agenţiei
Domeniului Statului în baza H.G. nr. 1542/18.09.2003, pe raza comunei Jamu Mare.
De asemenea au fost cumpărate tot pe raza comunei Jamu Mare 38,34 ha în baza
HG 796/2002, iar pe raza localitatii Remetea Mica au fost preluate de la ADS Timiş 188
.39 ha terenuri degradate, în baza HG 1542/2006.
5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Judeţul Arad
În cursul anului 2006 ,atât pe raza Direcţiei Silvice Arad, cât şi a Ocoalelor Silvice
Private din judeţul Arad nu s-a aprobat pentru nici o suprafaţă de teren aflată sub
administrarea acestora, schimbarea categoriei de folosinţă pentru construire de drumuri
forestiere.
În cursul anului 2006 nu au fost făcute solicitări pentru transferarea de terenuri
din fondul forestier ocupate cu păduri sau având alte folosinţe pentru a fi utilizate în alte
sectoare ale economiei naţionale.
La data de 31.12. 2006 au rămas nereprimite terenuri forestiere scoase temporar
din circuitul economic, în suprafaţă de 2 ha cu termene de reprimire depăşite. Acestea
sunt proprietate a statului, administrate de Direcţia Silvică Reşiţa prin ocoalele silvice:
Rusca Montană (1 ha), Băile Herculane (1 ha). Din suprafaţa de 2 ha, Sucursala
219
Hidrocentrale Caransebeş deţine o suprafaţă de 1 ha în ocolul silvic Băile Herculane

(1ha) pentru lucrări de organizare de şantier şi alte amenajări hidrotehnice.
Pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier, înainte de anul 2004, s-au
acordat prelungiri şi pentru acest an, în conformitate cu reglementările în vigoare. Dat
fiind faptul, că unele din terenuri au fost scoase din circuitul silvic cu mai mulţi ani în
urmă, se impune ca Direcţia Silvică Reşiţa să ia urgente măsuri împreună cu beneficiarii
de lucrări - pentru redarea suprafeţelor în circuitul economic - prin lucrări de împădurire.
Judeţul Hunedoara
În timp ce în anul 2005 nu au existat suprafeţe de teren scoase din fondul
forestier, în 2006, au fost ocupate definitiv 0,288ha în UP VI şi 0,031 ha în UP II,
ambele în Ocolul Silvic Petroşani, beneficiar fiind Hidroelectrica S.A. S.H.Tg. Jiu.
Judeţul Timiş
Suprafaţa totală, scoasă temporar din fondul forestier proprietate publică de stat
administrat de Direcţia Silvică Timişoara este de 2,7094 ha, utilizate in principal pentru
cariere de exploatare a zăcămintelor de andezit .
5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006
Judeţul Arad
Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul
Arad, sunt:
- împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85%
bună, 5% foarte bună
- regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună.
Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, pe
suprafaţa fondului forestier administrat de către Direcţia Silvică Arad, sunt:
- împăduriri integrale 123 ha în fondul forestier de stat şi 6 ha în fondul forestier
administrat cu contract,
- regenerări naturale 345 ha.
Reuşita regenerărilor ( artificiale + naturale): 89% bună, 9% satisfăcătoare, 2% pierderi
din cauza inundaţiilor.
Suprafeţele de păduri administrate de către Ocoalele Silvice Private din judeţul
Arad, au fost parcurse cu lucări de regenerare prin împăduriri integrale (76,5 ha) şi
regenerare prin împăduriri naturale (182,2 ha) .Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au
semnalat suprafeţe afectate de secetă;
Regenerarea pădurilor s-a realizat în anul 2006 pe cale naturală în proporţie de
66,4%, urmare a aplicării tratamentelor intensive, în cadrul regimului codru şi pe cale
artificială, prin plantaţii şi semănături directe.
Suprafaţa totală a regenerărilor a însumat 644 ha, din care: în fondul forestier
domeniu public al statului 644 ha şi în fondul forestier aparţinând unităţilor administrativ
teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice 0 ha. Pe grupe de specii forestiere din
totalul regenerărilor ponderea cea mai mare o deţin foioasele cu 534 ha (83%), urmată
de răşinoase cu 110 ha (17%).
Dintre foioase, ponderea cea mai mare o reprezintă fagul, urmat de specii de
stejar, frasin, paltin, cireş, şi tei, iar dintre răşinoase ponderea cea mai mare este
reprezentată de molid, urmat de brad şi larice.
Judeţul Hunedoara
Direcţia Silvică Deva a executat în anul 2006 lucrări de împădurire pe o suprafaţă
de 229 ha (din care 213 ha fond forestier proprietate publică a statului, 5 ha fond
forestier proprietate privată administrată de R.N.P., 11 ha alti deţinători). Pentru aceste
220
lucrări s-au utilizat 1162 mii bucăţi puieţi (cei mai mulţi pentru suprafeţele proprietate de
stat – 1137 mii bucăţi).
Pe ternurile administrate de Direcţia Silvică Deva s-au regenerat natural 158ha (faţă de
486 ha în anul 2005) pădure.
Judeţul Timiş
Direcţia Silvică Timişoara a regenerat în anul 2006 o suprafaţa de 479 ha , din care :
• 342 ha pe cale naturală;
• 137 ha pe cale artificială, prin împăduriri.
5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea

publicului
Pe parcursul dezvoltării social umane, rolul şi importanţa resurselor forestiere au

crescut, dar cu diferenţe foarte semnificative de la o epocă la alta sau de la o zonă
geografică la alta; de la începutul dezvoltării umane şi pe tot parcursul istoriei
societăţii,pădurile, care au ocupat cea mai mare parte din suprafaţa uscatulu, au pierdut
mereu, dar în ritmuri diferite, din întindere şi au jucat un rol din ce în ce mai important
prin produsele şi influenţele lor binefăcătoare, asupra mediului fizic, biologic şi asupra
existenţei şi securităţii social- umane.
Cu toate că resursele forestiere continuă să se diminueze, cerinţele de lemn şi
mai ales lemn pentru utilizări industriale au continuat să crească şi se întrevede încă un
ritm ascendent de utilizarea lemnului. Aceste nevoi au condus la conştientizarea cât mai
largă a rolului şi importanţei pădurilor, la necesitatea dezvoltării ştiinţelor silvice pentru a
găsi soluţii privind presiunile antropice şi acoperirea nevoilor societăţii, în continuă
creştere, cu produse şi servicii, precum şi la adoptarea unor legi şi programe, la niveluri
naţionale sau internaţionale, de apărare şi dezvoltare a fondului forestier.
Judeţul Arad
Sensibilizarea publicului şi ridicarea conştiinţei sociale se realizează prin
intermediul presei şi a televiziunii locale, cât şi prin manifestări prilejuite de „Luna
pădurii„ din 15.martie - 15.aprilie; „Ziua mondială a mediului„ în data de 05.iunie; „Ziua
internaţională a parcurilor” în data de 21.mai; „Ziua internaţională a păsărilor”, etc.
În problema sensibilizării publicului, un real folos îl reprezintă colaborarea cu ONG-urile,
care au ca obiect de activitate ocrotirea naturii, monumentelor naturii sau florei şi faunei
sălbatice. Pe linia ocrotirii pădurilor, în cadrul acţiunii „Luna pădurii” se organizează
conferinţe, lucrări în teren pentru executarea de plantaţii, concursuri între şcoli, pe
diferite teme legate de protejarea pădurilor.
Presiunile antropice exercitate, asupra pădurilor din fondul forestier naţional,
fondul forestier al unităţilor teritorial – administrative şi din pădurile private ale
persoanelor juridice şi fizice, au constat în tăieri ilegale de arbori, păşunat cu animale
domestice, nerespectarea regulilor silvice în exploatările forestier, etc.
Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de persoane, s-au tăiat arbori din fondul
forestier din domeniu public al statului - în volum de 4300 mii mc, din care prin fapte ce
constituie infracţiuni de 834 mc, contravenţii 7,6 mc, iar din tăieri ilegale de arbori - pe
care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate -
3443 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 16 mc.
Valoare pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum 4300 mc a fost
de 629095 lei, cele mai mari pagube s-au înregistrat la ocoalele silvice: Bocşa Montană,
Bocşa Română, Văliug, Teregova, Rusca Montană şi Păltiniş.
Prin păşunat ilegal s-au distrus puieţi forestieri, din care a rezultat un prejudiciu
de 80 lei. În pădurile proprietate privată, a persoanelor juridice şi fizice, s-au tăiat arbori
forestieri fără drept în volum de 319 mc, cu o valoare a pagubelor de 86372 lei.
221
Prejudicii importante au fost constatate în anul 2006 în urma controalelor efectuate de

organele silvice la agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului,
precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare.
Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori
tăiaţi ilegal, seminţiş natural - din specii forestiere - distrus, vătămări produse arborilor
prin zdrelirea scoarţei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaţi - destinaţi a rămâne
pe picior -, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaţi ilegal arbori în volum de 401,9
mc, 0,16 ha seminţiş natural distrus şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea
arborilor nemarcaţi. Valoarea totală a pagubelor, din nerespectarea regulilor silvice de
exploatare a pădurilor, s-a ridicat la 164 220 lei.
Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului
necontrolat, cu deosebire din zonele staţiunii balneo – climaterice Băile Herculane, ca
şi din staţiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele
Mic.
Prejudiciile ce se aduc biodiversităţii, în general, constau din parcarea
autovehiculelor în locuri nepermise, pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea de deşeuri
menajere la întâmplare, degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri,
recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori, deranjarea prin
strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora
aprinse la plecare etc.
De asemenea, presiuni se exercită asupra pădurilor, în special a celor din
apropierea oraşelor prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere,
poluarea cu substanţe nocive emanate de instalaţiile industriale ale combinatelor
siderurgice din Reşiţa şi Oţelu Roşu, precum şi prin fenomene de poluare
transfrontalieră.
Rezultă, cu pregnanţă, că presiunile antropice exercitate asupra poluării sunt
puternice şi variate cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra diversităţii biologice
caracteristice pădurilor, în multe situaţii cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra
ecosistemelor forestiere.
În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse, în anul 2006,
un număr însemnat de acţiuni în scopul mediatizării importanţei protejării, protecţiei,
conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naţională a statului
privind asigurarea integrităţii şi conservării fondului forestier naţional.
S-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio Reşiţa pe probleme de
gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice
acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor, a reconstrucţiei
ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice
la exploatarea lemnului. Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi
difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de
protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate .
Prin personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al
ocoalelor şi structurilor administraţiilor parcurilor naţionale, s-au realizat 40 de acţiuni de
educaţie ecologică în şcoli, în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente
aniversare, pe teme de protecţie a naturii.
Au fost realizate mai multe panouri explicative - de avertizare şi de orientare - care s-au
montat pe principalele trasee turistice, în apropierea staţiunilor turistice şi balneo-
climaterice, precum şi în ariile naturale protejate, dar s-au şi refăcut cele deteriorate.
Judeţul Hunedoara
În judeţul Hunedoara nu s-au constatat aspecte negative în modul de
gospodărire a pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare
măsură necesităţile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor
de protecţie. În cursul anului 2006, au fost tăiaţi ilegal arbori din fondul cantoanelor
222
silvice cu un volum de 3041 mc masă lemnoasă; 109,5 mc de masă lemnoasă au fost

tăiaţi ilegal în parchetele de masă lemnoasă, iar 159,5 mc de material lemnos s-a
confiscat în urma controalelor efectuate la circulaţia materialelor lemnoase şi
comercializarea lemnului.
În anul care a trecut nu s-au semnalat incendii pe suprafeţe mari, care să aducă
prejudicii fondului forestier. În ceea ce priveşte activitatea de recoltare a ciupercilor şi
fructelor de pădure, aceasta este bine reglementată şi monitorizată de către Agenţia
pentru Protecţia Mediului.
Pentru o cât mai bună protecţie a acestei bogăţii sunt necesare acţiuni de
conştientizare a publicului, acţiuni la care trebuie să subscriem cu toţii. Astfel în anul
2006 acţiunile de sensibilizare a publicului au fost diverse, la acestea participând şi
Agenţia de Protecţie A Mediului.
Judeţul Timiş
Presiunile antropice exercitate asupra fondului forestier administrat de Direcţia
Silvică Timişoara sunt reprezentate în principal de sustragerile ilegale de arbori (în anul
2006 s-a sustras ilegal din fondul forestier un volum de 1364 mc), păşunatul abuziv,
propagarea în pădure a incendiilor de păşune, depozitarea necontrolată de deşeuri,
braconajul şi poluarea industrială. Acest factor actionează cu precădere în zona
limitrofă a oraşului Timişoara, UP VII Pădurea Verde. Aici poluarea industriala cauzează
uscări masive la multe exemplare.
Pentru a conştientiza populaţia de pericolul ecologic pe care îl reprezintă
presiunea antropică asupra pădurii au fost amplasate panouri de propaganda silvică.
De asemenea, au fost amplasate bariere pe traseele cele mai frecventate si au fost
amenajate locuri pentru odihnă şi fumat.
Totodată, prin relaţiile cu organismele de presă este informat şi publicul larg de
valoarea ecologică şi economică pe care o reprezintă pădurile administrate de Direcţia
Silvică Timişoara, precum si de activităţile pe care le desfăşoară Corpul Silvic.
În toate judeţele regiunii Vest au fost organizate acţiuni cu ocazia Lunii Pădurii
(15 martie – 15 aprilie) , prin care s-a urmărit atragerea atenţiei populaţiei faţă de
problema existenţei precare şi totodată a importanţei exitenţei pădurilor.
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol major de ordin fizico-

geografic, biogeografic şi antropo-geografic prin variatele lor produse, dar mai ales prin
influenţele binefăcătoare pe care le exercită, prin însăşi prezenţa lor pe mari întinderi
terestre.
Încă de la apariţia şi existenţa lor, pe cea mai mare parte a uscatului planetar,
pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol important în formarea şi
conservarea scoarţei terestre, în dinamica formării solului şi frânării proceselor
erozionale, în modelarea topo şi microclimatului din interiorul şi din exteriorul pădurii, în
realizarea şi menţinerea unei impresionante diversităţi biogeografice şi, nu în ultimul
rând, în existenţa, dezvoltarea şi securitatea social umană.
Pe parcursul istoriei, începând din paleozoic, ecosistemele forestiere au
contribuit decisiv în formarea depozitelor de cărbuni şi a rezervelor petroliere, care
constituie şi în zilele noastre o importantă resursă energetică fosilă. De-a lungul
timpului, pădurile au jucat un rol inestimabil în formarea solurilor forestiere, iar o parte
din acestea, în urma despăduririlor, au devenit cele mai fertile soluri pentru agricultură
sau alte activităţi umane.
Rolul fizico-geografic al pădurilor şi impactul silviculturii asupra naturii şi mediului,
se manifestă în variate şi complexe moduri, printre care amintim: conservarea formelor
223
de relief şi împiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continuă a

fertilităţii solurilor forestiere şi din apropierea pădurilor, păstrarea resurselor de apă şi
echilibrul hidrologic, protecţia apelor minerale, modelarea climatului intern şi periferic al
pădurii, protejarea unor obiective economice amplasate pe versanţi, ori zone expuse
acţiunii unor factori perturbanţi vătămători (zone aride şi stepice, alunecări, avalanşe,
protecţia lacurilor hidroenergetice, acumulările de apă potabilă etc.).
Sub raport bio-geografic, pădurile au exercitat şi vor exercita un rol important atât
prin capacitatea pădurii de a găzdui o impresionantă diversitate biologică, cât şi prin
forţa de a influenţa benefic şi biocenozele învecinate. În comunitatea de viaţă a pădurii
există un număr mare de specii din floră şi din faună, precum şi microorganisme; astfel,
se estimează că impresionanta diversitate biologică întâlnită la nivelul unei păduri, care
îi conferă o mare diversitate structurală spaţială şi trofică, contribuie la creşterea
stabilităţii sale ecosistemice. De asemenea, actualmente se acceptă fără rezerve că
pădurile exercită un rol deosebit de important în securitatea culturilor agricole şi a altor
biocenoze din apropierea sa.
Pădurea şi vegetaţia forestieră pot exercita o importantă funcţie urbanistică,
antipoluantă, peisagistică şi sanitară; de aceea, eforturile silviculturii trebuie îndreptate
în viitor spre prevenirea destrămării, degradării sau dispariţiei pădurilor şi a vegetaţiei
forestiere şi în direcţia creşterii procentajului de împădurire în zonele cu deficit
considerabil de păduri.
La scară planetară, dar şi locală, putem afirma că impactul silviculturii asupra
mediului este doar una pozitivă, deoarece pădurile reprezintă unica resursă de masă
lemnoasă cu alese însuşiri tehnologice, dar şi mijlocul durabil şi inegalabil de protecţie
şi conservare a mediului fizic, biologic şi social-uman.
5.5. Concluzii
Peisajul geografic în partea de sud vest a ţării, prin formele de relief cât şi prin
numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o
climă cu influenţe mediteraneene, au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei
biodiversităţi variate şi bogate specifice acestei regiuni ceea ce i-a conferit un caracter
de unicitate.
Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea
măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora,
concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la
conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură, din care flora
şi fauna sălbatică ocupă un loc important, ceea ce va duce implicit la asigurarea în
condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora.
Consiliile locale ale unităţilor administrativ - teritoriale nu acordă suficientă
atenţie politicii de protecţie şi conservare a ariilor protejate şi a monumentelor naturii.
Din cauza acestui fapt unele habitate naturale şi unele specii de plante şi animale sunt
afectate ca urmare a activităţilor antropice necontrolate.
Se poate concluziona că, pe ansamblu, starea ariilor naturale protejate de pe
teritoriul regiunii Vest este bună, fiind bine gospodărite ariile care au administraţie
proprie şi cele date în custodie.
Dezvoltarea durabilă a ariilor protejate din regiune este direct/strâns legată de
calitatea Planului de Management elaborat de custodele/administratorul ariei protejate
respective. Una din principalele consecinţe benefice ale administrării durabile a unei arii
protejate sau a oricărei alte suprafeţe este posibilitatea includerii acesteia în Reţeaua Natura
224
2000, fapt care îi va conferi un statut distinct, cu reale şanse de dezvoltare armonioasă a
ecosistemelor.
Activităţile umane în fondul forestier se desfăşoară în concordanţă cu reglementările
legale, iar în multe din ariile protejate asemenea activităţi sunt interzise, în situaţia în care
dăunează obiectivelor atribuite, fapt pentru care se asigură în general măsurile de protecţie
şi conservare la un nivel corespunzător.
Prin personalul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, al Direcţiei Silvice, al
ocoalelor şi structurilor administraţiilor parcurilor naturale şi naţionale s-au realizat
acţiuni de educaţie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor
evenimente ecologice, pe teme de protecţie a naturii, cum sunt :
ü 2 februarie – Ziua Mondială a zonelor Umede;
ü 15 martie – 15 aprilie – Luna Pădurii
ü 27 aprilie – Ziua Pământului ;
ü 24 mai – Ziua Europeană a Parcurilor
ü 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului
ü 23 septembrie – Ziua Mondială a curăţeniei şi altele.
Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului ARPM Timişoara şi APM Arad,
Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare,
afişe şi pliante, broşuri privind protecţia şi conservarea biodiversităţii, cu deosebire din
ariile naturale protejate cât şi a propunerilor de situri NATURA 2000.
IRIS REI CAMPANULA
225
CAPITOLUL 6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.1. Deşeuri
Deşeurile sunt definite ca substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează,

are intenţia sau obligaţia de a se debarasa, din următoarele categorii:
-reziduuri de producţie
-produse în afără standardelor
-produse cu termen de valabilitate expirat
-materiale împrăştiate sau distruse într-un accident sau contaminate în urma
accidentului
-materiale contaminate sau impurificate ca urmare a unei acţiuni voluntare
(reziduuri de la operatiuni de curăţare, materiale de ambalare)
-elemente neutilizabile (baterii consumate, catalizatori epuizaţi)
-substanţe devenite improprii utilizării (acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi,
săruri epuizate)
-reziduuri de la procese industriale (zguri, blazuri de distilare, şpanuri)
-reziduuri de la procese de combatere a poluării (nămoluri, pulberi, filtre uzate)
-reziduuri de la extracţia şi procesarea materiilor prime (de la exploatari miniere,
prelucrarea primară a minereurilor, extracţia ţiţeiului)
-materiale, substanţe sau produse a căror utilizare este interzisă de lege
-produse de care deţinătorul nu mai are trebuinţă (reziduuri din agricultură,
birouri, magazine, activitatea menajeră, comerţ, etc.)
-materiale contaminate rezultate de la refacerea solului
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,

valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:

-prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate a
acestora
-reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare ca materii prime
secundare sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Pentru îndeplinirea acestor obiective au fost elaborate planuri de gestionare a

deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean.
Întrucât primele Planuri judeţene de gestionare a deşeurilor au fost elaborate
înaintea Planului Naţional şi a Planului regional, acestea sunt în curs de revizuire.
Planul regional de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea Vest a fost finalizat în
cursul anului 2006 şi a fost aprobat prin Ordinul Comun al MMGA nr. 1364 / 14. 12.
2006 şi al MIE nr. 1499 / 21. 12. 2006.
Completarea Planului regional de gestiune a deşeurilor pentru Regiunea Vest
marchează un rol important în eforturile gestiunii deşeurilor din regiune.
Planul a fost completat luându-se în considerare specificul regiunii privind populaţia
rurală/urbană, nivelul dezvoltării economice, geografia, clima şi drumurile.
Planul începe în 2003 şi continuă până în 2013. Trebuie revizuit până în 2008 pentru a
permite evoluţia sa constantă.
Planul Regional de gestionare a deşeurilor va asigura beneficii majore în regiunea

Vest şi judeţele sale, cum sunt:
226
• va constitui un ajutor calificat al Regiunii pentru suportul financiar acordat

României din partea UE,
• va optimiza investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor
la nivel judeţean şi regional,
• va fi un sprijin pentru un set coerent şi cuprinzător de măsuri prevăzut pentru
implementarea acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung,
• va asigura un mediu mai curat şi plăcut, fără aer, sol şi ape poluate,
• va elimina neplăcerile cauzate de tratarea şi eliminarea necorespunzătoare a
deşeurilor, inclusiv condamnarea definitivă a terenurilor unde deşeurile au fost
prost gestionate / tratate,
• va proteja sănătatea populaţiei şi va reduce presiunea asupra mediului în
concordanţă cu flora şi fauna regiunii,
• va încuraja reducerea cantităţii de deşeuri printr-o producţie curată, cu reciclare
şi recuperare, utilizând resurse naturale mai puţine
• va informa locuitorii regiunii şi va susţine participarea publicului în dezvoltarea
acestui plan.
Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor se conformează cu legislaţia europeană şi

românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia
Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include:
- Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice
- Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce
producerea de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului
deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea
energetică, tratarea şi abia în final eliminarea).
- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un
mediu adecvat
- Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi
eliminarea deşeului
- Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se
managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic
- Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea
Planului şi se solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale
informative tipărite sunt prezentate publicului
- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi
- monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi
informaţiile privind deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului.
PRGD pentru Regiunea Vest este structurat în mai multe secţiuni care prezintă
situaţia actuală a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare şi metodele de stabilire a
costului minim. Pe scurt, acesta cuprinde:
- Situaţia actuală. Prezintă informaţii asupra situaţiei existente privind gestiunea
deşeurilor în Regiunea Vest.
- Obiective şi ţinte privind managementul regional al deşeurilor: fixează ţinte în
concordanţă cu obiectivele naţionale şi ale UE.
- Prognoza generării, colectării, tratării, eliminării, reciclării şi minimizării deşeurilor:
prevede generarea, colectarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, asumându-şi
investiţiile şi implementarea acţiunilor care trebuiesc întreprinse.
- Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiază diferitele alternative tehnice
care pot fi luate în considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea şi
eliminarea deşeurilor.
227
- Analiza comparativă: ajută în alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de
management al deşeurilor.
- Cerinţe de acceptabilitate: calculează costurile de operare, finanţare şi de
investiţii, inclusiv consideraţiile pentru asistenţa pentru granturi
- Măsurile de implementare ale PRGD: măsurile de implementare includ o listă de
acţiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional, care include
deşeurile municipale.
Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:
-extinderea colectarii deşeurilor în zonele rurale nearondate unor servicii de
salubritate,
-închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică,
-construirea şi operarea unor depozite noi conforme,
-reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite,
-atingerea ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente
electrice şi electronice, vehicule scoase din uz.
Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse
şi monitorizarea progresului. Cele mai importante tinte sunt:
Tab. 6.1.1. Obiective şi ţinte prevăzute în PRGD

200 200 200 201 201 201 201 201
Descriere 2006
7 8 9 0 1 3 5 6
Populaţia regională 90
deservită pentru colectarea
deşeurilor (rural & urban)
[%]
Deşeuri menajere 47 63 100
depozitate conform în
depozite ecologice [%]
Reducerea cantitativă a 75 50 35
deşeurilor biologice faţă de
1995 (cu perioadă de
tranziţie de 4 ani între 2006
şi 2009)
Deşeuri de ambalaje
recuperate / incinerate cu 50 60
recuperare de căldură
Reciclarea deşeurilor de 25 55
ambalaje [ total, greutate]
Din care sticlă, 15
hârtie/carton, metal
Din care hârtie/carton 60
Din care metal 50
15 22.
Din care plastic
5
Din care sticlă 60
Din care lemn 15
Deşeuri de echipamente
electrice şi electronice 2 3 4
[kg/locuitor]
228
Vehicule scoase din uz 75

fabricate înainte de 1980 (70)
reutilizare şi recuperare /
reciclare cantitativă
Vehicule scoase din uz 85 95 -
fabricate după 1980 (80) (85)
reutilizare şi recuperare /
reciclare cantitativă
NOTĂ Ţintele propuse nu constituie obiective naţionale. Acestea sunt redate pentru
informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional în urma aplicării
acţiunilor de implementare cuprinse în prezentul PRGD Vest.
Planul de implementare a PRGD cuprinde mai multe seturi de masuri, care se refera la:
-Planuri de operare pentru deşeuri municipale (planificare, locaţii, proceduri etc.);
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile şi de ambalaje din deşeurile
solide municipale;
- investiţii (echipamente, utilităţi),
- planuri de instruire şi pregătire;
- măsuri pentru conştientizarea şi continua participare a publicului;
- măsuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.
- Planuri pentru alte fluxuri de deşeuri
- deşeuri menajere periculoase
- vehicule scoase din uz
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice
- deşeuri voluminoase
- nămoluri din staţiile municipale de epurare
- deşeuri din construcţii şi demolări
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile

6.2.1. Generarea deşeurilor
Anual, Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului inventariază cantităţile de

deşeuri municipale generate, valorificate şi eliminate de catre agenţii economici şi
populaţie, pe baza chestionarelor statistice completate de catre operatorii de salubritate.
Această inventariere se desfăşoară conform Legii 426/2001 pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificata si completata
prin OU 61/2006 şi a Hotărârii de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor.
Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite
de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte
servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi). Evoluţia cantităţilor de
deşeuri gestionate la nivelul localităţilor urbane din judeţ, conform raportărilor statistice
ale agenţilor de salubrizare, este prezentată în tabelul 6.2.1.
229
Tab. 6.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2001 – 2005

în Regiunea Vest, tone
Tipuri Anul Anul Anul Anul
Anul 2005
principale de 2001 2002 2003 2004
t
deşeuri t t t t
Deşeuri
municipale şi
asimilabile din
1 comerţ, 766110 658610 618209 603889 638085
industrie,
instituţii, din
care :
Deşeuri
menajere
1.1 colectate în 485304 481552 415096 403369 359090
amestec de la
populaţie
Deşeuri
asimilabile
colectate în
1.2 amestec din 276356 172066 200590 193326 174181
comerţ,
industrie,
instituţii
Deşeuri
menajere
1.3 colectate 907 797 1215 4634 897
separat, din
care
-hârtie şi carton 456 412 774 1595 299
-sticlă 11 34 61 159 0,7
-plastic 80 75 373 695 480
-metal 360 276 7 110 26
-biodegradabile
-altele 1536 90
Deşeuri
1.4 4450 4992 2523 3099 62
voluminoase
Deşeuri
1.5 generate si 107000 105000 95000 92000 103855
necolectate
Deşeuri din
2 servicii 77809 77240 49498 62020 70630
municipale
Deşeuri din
2.1 grădini şi 25991 21491 13755 10741 19768
parcuri
Deşeuri din
2.2 15856 14324 8218 17151 7836
piete
Deşeuri
2.3 35962 41425 27525 34128 43026
stradale
230
Deşeuri din
3 construcţii şi 8228 12142 12424 15430 13101
demolari
4 Alte deşeuri 7924 9465 8392 4170 3764,7
TOTAL
deşeuri 967070 862457 783523 790167 725581
generate
Tipuri Anul Anul Anul Anul Anul 2005
principale de 2001 2002 2003 2004 t
deşeuri t t t t
1 Deşeuri 766110 658610 618209 603889
municipale şi
asimilabile din
comerţ,
industrie,
instituţii, din
care :
1.1 Deşeuri 485304 481552 415096 403369
menajere
colectate în
amestec de la
populaţie
1.2 Deşeuri 276356 172066 200590 193326
asimilabile
colectate în
amestec din
comerţ,
industrie,
instituţii
1.3 Deşeuri 907 797 1215 4634
menajere
colectate
separat, din
care
-hârtie şi carton 456 412 774 1595
-sticlă 11 34 61 159
-plastic 80 75 373 695
-metal 360 276 7 110
-biodegradabile
-altele 1536
1.4 Deşeuri 4450 4992 2523 3099
voluminoase
2 Deşeuri din 77809 77240 49498 62020
servicii
municipale
2.1 Deşeuri din 25991 21491 13755 10741
grădini şi
parcuri
2.2 Deşeuri din 15856 14324 8218 17151
piete
2.3 Deşeuri 35962 41425 27525 34128
231
stradale
3 Deşeuri din 8228 12142 12424 15430
construcţii şi
demolari
4 Alte deşeuri 7924 9465 8392 4170
TOTAL 860071 757457 688523 698167
deşeuri
generate
Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat nu reflectă realitatea, întrucât

pânăîin anul 2004 s-au luat în considerare şi cantităţile colectate de la populaţie de
către agenţii colectori autorizaţi pentru materiale reciclabile, iar în 2005 doar cantităţile
colectate separat de către societatile de salubrizare şi administraţiile locale.
În ceea ce priveşte structura deşeurilor de tip municipal, ponderea cea mai mare
o reprezintă deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie.
Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat luându-se în
considerare coeficienţii de generare a deşeurilor de 0,9 kg/loc/zi în mediu urban şi 0,4
kg/loc/zi in mediu rural.
Pentru a obţine o privire de ansamblu asupra evoluţiei cantităţilor de deşeuri
generate ţn regiune, datele din tabelul anterior sunt reprezentate grafic:
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in

Regiunea Vest, t/an
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2001 2002 2003 2004 2005
cantitati de deseuri, t/an
Fig. 6.2.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate

Comparând situaţia deşeurilor generate în fiecare judeţ al regiunii, rezultă că în
anul 2004 cele mai mari cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeţul
Timiş.
Tab. 6.2.1.2 Cantităţile de deşeuri generate în anul 2005, pe judeţe

Caraş- Regiunea
Judeţul Arad Hunedoara Timiş
Severin Vest
Cantitatea de
deşeuri 125192 158918 180118 261237 725581
generată în
anul 2005,
232
tone
% din totalul
pe regiunea 17,3 21,9 24,8 36,0 100
Vest
În graficul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate, pe judeţe.
Cantitatile de deseuri municipale generate in 2005
300000
250000 Arad
200000
Caras-Severin
tone
150000
Hunedoara
100000
50000 Timis
0
1
Fig. 6.2.1.2 Deşeuri generate în 2005, tone
Cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor a avut o evoluţie

descendentă pentru Regiunea Vest, după cum rezultă din tabelul următor:
Tab.l 6.2.1.3 Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an
Anul UM 2001 2002 2003 2004 2005
Populaţia mii locuitori 2032,8 1954,7 1946,6 1939,5 1930,5
Cantitatea
de deşeuri tone 967070 862457 783523 790167 725581
generată
Indicatorul
de tone/loc 0,475 0,441 0,402 0,407 0,376
generare
Reprezentarea grafică a evoluţiei indicatorului de generare a deşeurilor este

sugestivă pentru evidenţierea trendului descrescăor:
233
Evolutia indicatorului de generare a

deseurilor
0.5
0.4
indicator de 0.3
generare
t/loc/an 0.2
0.1
0
1 2 3 4 5
2001-2005
Fig. 6.2.1.3 Indicatorul de generare a deşeurilor pentru

Regiunea Vest, tone/loc/an
Conform datelor statistice privind generarea deşeurilor, compoziţia deşeurilor

menajere şi asimilabile pe judeţe şi la nivel regional este următoarea:
Tab. 6.2.1.4 Compoziţia medie a deşeurilor menajere, %

Hâr
TIPUL Sti Texti Deşeuri Alte To
tie, Metale Plastice
DEŞEULUI clă le biodegr le tal
car
adabile
ton % %
JUDEŢUL % % % % %
%
Arad 13,3 7,0 5,0 2,5 4,2 31,2 27,4 100
Caraş-
12,0 6,0 6,0 9,0 6,0 54,0 7,0 100
Severin
Hunedoara 12,0 3,0 4,0 11,0 6,0 50,0 14,0 100
Timiş 8,5 2,7 2,8 7,2 52,5 26,3 100
REGIUNEA
10,9 4,2 4,5 7,9 3,5 49,1 19,9 100
VEST
Faţă de anul precedent se remarcă scăderea conţinutului de materiale

biodegradabile de la 49,6% la 49,1% şi creşterea ponderii materialelor recuperabile.
234
Compozitia deseurilor menajere in 2005
16.3 10.9
3.6
4.2
4.5
7.9
3.5
49.1
hartie textile plastic sticla metale biodegradabile inerte alte
Fig. 6.2.1.4 Compoziţia deşeurilor menajere în Regiunea Vest, %
6.2.2. Deşeuri biodegradabile
Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse,
cum sunt:
- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării,
- fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi
- alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi
grădini
Tratarea mecanică şi biologică (compostarea) a deşeurilor este condiţionată de
tipul deşeurilor şi modul de colectare.
Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deşeurilor municipale prin
care materialele de origine casnică care au un potenţial de reciclare (hârtie, carton,
sticlă, plastic şi metal) sunt recuperate şi dirijate spre filierele de reciclare.
Deşeurile de hârtie şi carton sunt biodegradabile şi contribuie la atingerea ţintei
de reducere a biodegradabilului. Este însă indicată reciclarea deşeurilor de hîrtie şi
carton şi nu introducerea acestora în materialul de compostat.
Pentru compostare sunt utilizate acele fracţii biodegradabile care sunt uşor de
colectat separat, adică deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi nămolurile de
la staţiile de epurare. Partea organică compostabilă din deşeurile menajere este
reprezentată de deşeurile verzi (din grădină, livadă, grădina de legume,) deşeuri
alimentare precum şi alte deşeuri de hârtie de calitate foarte proastă.
Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile (în sistem „U-U” sau „AP”)
permite obţinerea unui material valorificabil prin compostare şi producerea unui material
de calitate (compost).
Şi alte deşeuri pot fi colectate şi compostate, de exemplu deşeuri rezultate de la
cantine, restaurante şi complexe comerciale.
Prin extindere şi nămolurile rezultate din staţiile de epurare care corespund unor
criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca „biodeşeuri” şi valorificate după
compostare.
Scopul compostării este:
- respectarea legislaţiei în domeniul reciclării - valorificării;
- reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare;
235
- obţinerea unui material valorificabil, în funcţie de caracteristici, în

agricultură sau lucrări de îmbunătăţiri funciare (ameliorarea solului);
În principiu, compostarea implică doua faze principale şi anume:
• tratarea mecanică;
• tratarea biologică (fermentarea).
În Regiunea Vest deşeurile biodegradabile nu sunt colectate separat, sunt

depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază
prin estimare ( volumetric acolo unde nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate
sau masic acolo unde există sisteme de cântărire) deoarece majoritatea operatorilor nu
au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor.
În 2005 cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate in regiune se estimeaza a
fi conform urmatorului tabel:
Tab. 6.2.2.1 Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2005, tone

Caraş- Regiunea
Judeţul Arad Hunedoara Timiş
Severin Vest
Continutul deşeurilor in
31,2 54 50 52,5 49,1
materiale biodegradabile, %
Cantatatea de deşeuri
biodegradabile depozitate, 328820 73802 77451 118105 305267
tone
Prima ţintă de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010,

când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în
anul 1995.
Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie
de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ).
Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi
anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995
s-a stabilit la 442 mii tone.
Până la prima ţintă (2010) trebuie organizată colectarea separată a deşeurilor
compostabile din gospodării şi trebuie realizate cele 5 instalaţii de compostare
prevăzute în PRGD.
Una din măsurile de reducere a biodegradabilului depozitat este colectarea
separată şi valorificarea deşeurilor din hârtie şi carton. În anul 2005 au fost reţinute de
la depozitare şi valorificate 22000 tone de deşeuri de hârtie şi carton.
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Deşeurile municipale din regiune sunt colectate in amestec şi depozitate fără a fi

sortate sau tratate in prealabil. Doar deşeurile de ambalaje colectate separat de la
populaţie şi agenţii economici in unele oraşe şi deşeurile colectate prin unităţile
specializate de tip REMAT sunt valorificate.
Implementarea colectării selective a deşeurilor de ambalaje a început în 2003
prin elaborarea planurilor proprii de colectare selectivă la nivelul consiliilor locale
236
orăşeneşti şi amplasarea primelor containere de colectare selectivă, colectarea

realizându-se prin aportul voluntar al cetăţenilor.
La nivelul anului 2006 dotările pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale
se prezinta astfel:
- municipalitatea Timişoara a continuat acţiunea de colectare selectivă - prin
intermediul operatorului de salubritate - îin cele 134 containere amplasate în 44
locaţii din municipiul Timişoara, fiecare cu o capacitate de 1,1 m3 fiecare de
asemenea s-a inceput colectarea în două fracţiuni a deşeurilor municipale într-unul
din cartierele oraşului, în sistemul „de la uşă la uşă”
- in municipiul Lugoj şi localitatea Buziaş, există ţarcuri din plasă de sârmă pentru
colectarea separată a deşeurilor de ambalaje de tip polietilen tereftalat (PET)
- în municipiile Reşita şi Caransebeş sunt amplasate 16 containere pentru
colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie/carton şi ambalaje PET;
- în judeţul Hunedoara există containerele selective amplasate în locuri publice.
În perioada 2003 – 2005 a fost derulat proiectul « Colectarea selectivă a deşeurilor
reciclabile de la populaţie în municipiul Timişoara şi localităţile periurbane », proiect
finanţat din fonduri PHARE şi gestionat de către organizaţia non-guvernamentală Tinerii
Prieteni ai Naturii din Timişoara, care a avut o componentă educativă şi una de
investiţii, asigurându-se dotarea cu containere selective a comunelor arondate la
sistemul de salubrizare al municipiului Timişoara.
Pentru colectarea deşeurilor reciclabile de la populaţie şi agenţi economici, în toate
judeţele regiunii operează agenţi economici de tip REMAT.
Cantităţile de deşeuri reciclabile colectate în cursul anului 2006, atât de la agenţi
economici cât şi de la populaţie sunt prezentate în tabelul urmator:
Tab. 6.2.3.1 Deşeuri reciclabile colectate-valorificate în cursul anului 2006

Cantitatea colectată în Cantitatea valorificată
Tipul de deşeu
2006, tone în 2006, tone
Hârtie / carton 27245 27153
Ambalaje PET 1001 1003
Deşeuri polietilenă 1989 1360
Faţă de anul precedent se constată o creştere a cantităţilor de deşeuri reciclabile

colectate şi valorificate.
Indicatorul privind reciclarea deşeurilor se calculează ca raport între cantitatea de
deşeuri reciclată şi cantitatea totală de deşeuri alocată pentru operaţiuni de reciclare.
Considerându-se că întregul conţinut de hârtie, plastic, sticlă şi textile din
deşeurile menajere colectate este valorificabil, s-a calculat acest indicator pentru
perioada 2004-2006:
Tab. 6.2.3.2 Indicatorul privind reciclarea deşeurilor, %

2004 2005 2006
Indicatorul de
10,0 12,7 15,5
reciclare, %
Operaţiile de valorificare constau în prelucrarea primară mecanică a deşeurilor:

sortare-balotare pentru deşeurile de hârtie şi carton şi deşeuri de ambalaje PET,
respectiv spălare-peletizare pentru deşeuri de polietilenă.
237
Colectarea de la populaţie a deşeurilor de ambalaje PET a fost impulsionată de

măsurile legislative privind finanţarea de la fondul de mediu a colectării acestor tipuri de
ambalaje.
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale
Principala şi singura opţiune pentru eliminarea deşeurilor municipale în Regiunea

Vest este depozitarea , avându-se în vedere că valoarea lor energetică este scazută iar
colectarea nu se face diferenţiat, ci în amestec.
Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile
amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care
sistează depozitarea eşalonat, îin conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul
de aderare la UE, cu începere din 2006.
Cele 35 de depozite municipale neconforme existente în regiune au bilanţuri de
mediu depuse la APM-urile judeţene, în vederea obţinerii avizului de inchidere sau a
autorizaţiei de funcţionare până la data prevazută pentru închidere.
Până la sfârşitul anului 2006 au sistat depozitarea depozitele Brad, Hunedoara,
Călan şi Geoagiu. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate pe depozitele
neconforme ale altor localităţi, care se menţin in funcţiune până la data planificată
pentru închidere.
Au rămas în funcţiune 31 depozite neconforme, care vor sista depozitarea până
cel târziu în anul 2017.
Singurul depozit conform cu legislaţia românească şi cea comunitară este
depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi
va deservi intregul judeţ Arad.
In judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara sunt in curs de realizare proiecte
finanate prin ISPA pentru realizarea depozitelor judeţene de deşeuri. Judeţul Timiş
pregăteşte documentaţia pentru construirea depozitului zonal şi închiderea depozitelor
neconforme prin Memorandumul de finananţare al Guvernului.
Progresul realizat în atingerea obiectivelor privind depozitarea controlată a
deşeurilor este evidenţiat cu ajutorul unui indicator care se calculează ca raport între
numărul de depozite conforme şi numărul total de depozite de deşeuri în funcţiune.
Tab. 6.2.4.1 Depozite de deşeuri controlate, %

2002 2003 2004 2005 2006
Procentul depozitelor
0 2,9 2,9 2,9 3,2
conforme, %
În mediul rural, depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente

dispersate, aflate în general la marginea localităţilor.
Numeroase administraţtii rurale infiinţează sisteme de colectare cu operatori
autorizaţi, având în vedere că depozitele rurale vor fi interzise incepând din luna iulie
2009.
Ca alternativă pentru depozitele rurale a inceput organizarea unor asociaţii de
consilii locale pentru gestionarea deşeurilor, care au şansa de a realiza sisteme de
colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate
din fonduri comunitare, în cadrul Programului PHARE CES.
238
6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor
Colectarea deşeurilor municipale se realizează de către serviciile publice

specializate ale consiliilor locale sau de către operatori autorizaţi, în special în mediul
urban, dar şi în tot mai multe localităţi rurale.
În anul 2006 în toate localităţile urbane cât şi în unele localităţi rurale s-a
practicat colectarea în amestec a deşeurilor urbane, atât de la populaţie cât şi de la
agenţii economici.
Colectarea selectivă s-a introdus doar parţial în oraşul Timişoara şi câteva localităti
periurbane.
În ceea ce priveşte aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din
populaţia regiunii beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor menajere,
preponderent în mediu urban.
În tabelul de mai jos este prezentat procentul de populaţie pentru fiecare judeţ din
regiune, deservit de serviciile de colectare a deşeurilor municipale.
Tab. 6.2.5.1: Aria de acoperire a serviciilor de salubritate

(% populaţie arondată la sisteme de salubritate)
Procentul (%) de populaţie pentru fiecare judeţ deservit de serviciile municipale
de colectare a deşeurilor municipale, pe judeţe, în anul 2005
Judeţ Total Urban Rural
(%) (%) (%)
ARAD 45,2 85,5 3,7
CARAŞ-SEVERIN 46,6 76,1 8,2
HUNEDOARA 62,0 75,9 15,8
TIMIŞ 64,8 94,4 14,3
TOTAL PENTRU REGIUNEA VEST 56,3 84,2 10,0
Datele din tabelul de mai sus se bazează pe raportarea operatorilor de

salubritate autorizaţi şi nu reflectă întocmai situaţia reală, având în vedere că în mediul
rural există servicii proprii ale primăriilor, care nu au raportat, iar în mediul urban
numărul locuitorilor care beneficiază de servicii de salubritate este mai mare decât
numărul abonaţilor la aceste servicii.
Indicatorul de colectare a deşeurilor municipale, definit ca raportul între deşeurile
urbane colectate şi deşeurile urbane generate, a înregistrat următoarea evoluţie:
Tab. 6.2.5.2 Indicatorul de colectare a deşeurilor urbane, %
2001 2002 2003 2004 2005
Indicatorul 0,88 0,88 0,88 0,88 0,86
de
colectare,%
239
Deşi aparent la acest indicator se înregistrează un regres, în realitate scăderea

coeficientului se datorează creşterii cantităţilor de deşeuri generate în mediul rural şi
necolectate. Extinderea serviciilor de salubritate în mediul rural nu a ţinut ritmul cu
creşterea cantităţilor de deşeuri generate în mediul rural.
Dotările existente pentru precolectarea deşeurilor menajere diferă de la o
localitate la alta, în functie de dotarea operatorului de salubritate cu utilaje de colectare.
Situaţia dotărilor cu recipienţi de colectare şi utilaje de transport este prezentată în
tabelele de mai jos:
Tab. 6.2.5.3 Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea

deşeurilor menajere în amestec în anul 2004 la nivel de regiune
Tip recipient
Pubele
Regiune/ judeţ Containere
0,1 – 0,2 m3 Eurocontainere Altele
plastic, 4 –5 m3
metalice
Regiune Vest 59416 3470 1673 177
Arad 29572 1726 3
Caraş-Severin 875 420 270 174
Hunedoara 5711 1073 762
Timiş 23258 251 641
Tab. 6.2.5.4: Dotarea agenţilor economici pentru transportul deşeurilor

menajere în anul 2004 la nivel de regiune
Total
Regiune/ judeţ Mijloace de transport, număr mijloace de
transport
Tractor Autocamio
Autogunoieră Autotransport
Tip cu n Altele Număr
compactoare or containere
remorcă basculant
Regiune Vest 125 46 42 15 4 232
Arad 35 8 8 2 1 54
Caraş-Severin 23 3 6 2 1 35
Hunedoara 22 29 12 6 69
Timiş 45 6 16 5 2 74
240
6.3. Deşeuri de producţie
Deoarece ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor în anul 2005 a fost

realizată în cursul anului 2006 pe baza unui metodologii stabilite de ANPM în
colaborare cu INS, datele privind generarea, tratarea, valorificarea şi eliminarea
deşeurilor au fost colectate de la un eşantion de unităţi economice considerat
reprezentativ la nivel de regiune, stabilit prin metode statistice. Prelucrarea datelor
statistice s-a facut la nivel naţional.
Din acest motiv, pentru anul 2004 şi 2005 nu există informaţii statistice oficiale
privind cantităţile de deşeuri industriale generate, valorficate şi eliminate la nivel
judeţean şi regional.
Analiza evoluţiei cantităţilor de deşeuri de producţie generate se bazează pe
datele deţinute de agenţiile judeţene de protecţie a mediului, din surse proprii.
Tab. 6.3.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate

în perioada 2001 – 2005, în tone
Judeţe/regiune 2001 2002 2003 2004 2005
Arad 354933 354020 363911 363911* 363911*
Caraş-Severin 2227111 2442000 3338252 4252402 2242248
Hunedoara 4479422 5826572 2275586 3072001 2937236
Timiş 174587 157814 151953 83262 352528
Regiunea Vest 7236053 8780406 6129702 7771576 5895923
Cantitatea de deşeuri de producţie generată in judeţul Arad în 2005 a fost

estimată ca fiind egală cu cantitatea generată în anul 2003, întrucât APM Arad nu a
furnizat informatii.
Evolutia cantitatilor de deseuri de productie

generate in Regiunea Vest
10000000
t/an 5000000
0
2001 2002 2003 2002 2005
Fig. 6.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie

generate in perioada 2001-2005
Judeţul cu cele mari cantităţi de deşeuri de producţie generate este Caraş-

Severin, urmat de judeţul Hunedoara, judeţe în care industria minieră, energetică şi
metalurgică sunt reprezentative.
241
Cantitati de deseuri de productie generate in 2005 pe

judete
3500000
3000000
2500000
2000000
tone 1500000
1000000
500000
0
Arad Caras-Severin Hunedoara Timis
Fig. 6.3.2. Distributia cantităţilor de deşeuri de producţie generate

în anul 2005 pe judeţe
6.3.1. Deşeuri periculoase
Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate au fost şlamurile rezultate de

la depozitarea produselor petroliere, nămoluri de galvanizare, uleiurile uzate, solvenţi
uzaţi, diverse materiale cu conţinut de solvenţi, zaţuri de la fabricarea vopselelor,
amestecuri de grăsimi şi uleiuri din separatoarele de grăsimi, deşeuri de adezivi şi
cleiuri, baterii şi acumulatori cu plumb, deşeuri de la tratarea suprafeţelor.
Tab. 6.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate

în perioada 2001 – 2005, în tone
Judeţul/regiunea 2001 2002 2003 2004 2005
Arad 10285 11391 486 286 286
Caraş – Severin 281 204 343 1378 2592
Hunedoara 3202 4547 2110 1388 248
Timiş 4082 2164 4389 4914 7681
Totel Regiunea 17850 18306 7328 7966 10807
Vest
Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate si repartitia acestora pe

judeţe poate fi urmărită in următoarele diagrame:
242
Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase

generate in perioada 2001-2005
40000
35000
30000
25000
tone/an
20000
15000
10000
5000
0
Fig. 6.3.1.1. Evoluţia generarii deşeurilor periculoase de producţie
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase
Conform cercetarii statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri

periculoase generată la nivelul anului 2005 în Regiunea Vest a fost de 10807 t,
reprezentând 0,18 % din cantitatea totală de deşeuri de producţie generată la nivelul
regiunii. Din informatiile furnizate de APM-urile Timiş si Hunedoara rezulta ca aprox.
50% din deşeurile periculoase rezultate sunt valorificate.
Procedeele de valorificare utilizate au fost regenerarea solvenţilor, recuperarea
uleiurilor uzate pentru rerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi
acumulatorilor cu plumb.
O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate prin incinerare sau stocare
temporară în vederea incinerării (zaţuri de vopsele, filtre, deşeuri de la regenerarea
solvenţilor).
Singurul depozit de deşeuri de producţie periculoase din regiune, depozitul Turnu
din judeţul Arad, a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006, iar celulele ecologice vor fi
utilizate doar pentru depozitarea temporară a deşeurilor petroliere înaintea valorificării
sau eliminării prin incinerare.
În Timişoara funcţionează incineratorul de deşeuri periculoase al SC Pro Air
Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri incinerate în anul 2006 a fost de 907,7 t.
Exista fluxuri speciale de deşeuri periculoase al caror regim este reglementat prin
prevederi legislative, cum sunt uleiurile uzate si acumulatorii uzati cu continut de plumb.
Aceste fluxuri sunt monitorizate in mod special si exista informatii atat la nivelul
APM-urilor cat si la ARPM privind cantităţile colectate si valorificate.
Tab. 6.3.2.1. Fluxuri speciale de deşeuri periculoase in anul 2006, tone
Categoria de deşeu Cantitatea colectata in anul Cantitatea valorificata in anul

2006, tone 2006, tone
Uleiuri uzate 321,3 343,5
Baterii si acumulatori 1866,6 1820,3
uzati
Întreaga cantitate de pesticide expirate (de 211 t), existente in stoc (stocuri
istorice) la unităţile agricole din regiune a fost eliminată, prin proiectul Phare -
Eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României, zona II, de către firmele
243
Ramboll- Danemarca, respectiv Sava – Germania. Ultimele cantităţi au fost ridicate in

cursul anului 2006.
În cadrul Planului Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut
de PCB / PCT s-a făcut inventarierea agenţilor economici care deţin echipamente cu
compuşi desemnaţi (PCB). Aceşti agenţi se monitorizează continuu, urmărindu-se
respectarea planurilor de eliminare aprobate de către APM-urile judeţene.
Se constată o modificare a numărului total de echipamente cu PCB la nivelul
Regiunii Vest în anul 2006, ca urmare a reinventarierii acestora, a introducerii de noi
agenţi economici deţinători de echipamente cu compuşi desemnaţi, a clarificării situaţiei
juridice a unor deţinători şi refacerii planurilor de eliminare. Din totalul echipamentelor
cu PCB inventariate se estimează că unele este posibil să conţină PCB în cantităţi mai
mici decât cele minimale (50 ppm la un volum de 5 dm3). Acestea vor putea fi scoase
din Planurile de eliminare aprobate de APM-uri doar pe baza buletinelor de analiză
doveditoare.
În tabelele de mai jos este centralizată situaţia echipamentelor cu PCB în Regiunea
Vest, cu menţiunea că pentru anul 2005 s-au luat în considerare datele din Planul
Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT, iar
pentru anul 2006 s-au reactualizat planurile de eliminare ale agenţilor economici.
Tab. 6.3.2.2. Situaţia transformatoarelor cu PCB
total
total
total
cu PCB, scoase
în
Volum de ulei cu
Volum de ulei cu
Volum de ulei cu
transformatoare
transformatoare
transformatoare
PCB, estimat, l
PCB, estimat, l
PCB, estimat, l
PCB,
Anul
funcţiune
cu PCB
din uz
Nr.
Nr.
Nr.
cu
2005 283 279340 50 51040 233 228300
2006 338 584339 52 56160 286 528179
Tab. 6.3.2.3. Situaţia condensatorilor cu PCB

total
total
cu PCB, scosi
total
cu PCB, în
PCB,
PCB,
PCB,
Volum de ulei
Volum de ulei
Volum de ulei
condensatori
condensatori
condensatori
funcţiune
estimat, l
estimat, l
estimat, l
Anul
cu PCB
din uz
Nr.
Nr.
Nr.
cu
cu
cu
2005 14268 116901 7189 47055 7079 69846

2006 14898 80353 9597 43316 5301 37037
Se constată că în anul 2006 a crescut procentul echipamentelor cu PCB scoase

din uz, raportat la totalul echipamentelor cu PCB existente. Ponderea majoritară a
echipamentelor cu PCB scoase din uz o reprezintă condensatorii.
Numărul transformatorilor scoşi din uz a scăzut în anul 2006 datorită faptului că
majoritatea celor înscrişi în această categorie sunt de fapt rezerve funcţionale.
Agenţii economici au eliminat în 2006 echipamentele cu conţinut de PCB
conform planurilor de eliminare prevăzute în anexa 7 a HG 173 / 2000 - pentru
reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi
ale altor compuşi similari sau au solicitat în condiţii legale modificarea planurilor de
244
eliminare. Până la 31.12.2006 nu au fost eliminate echipamente cu PCB din judeţul

Caraş-Severin, echipamentele scoase din uz fiind depozitate temporar în vederea
eliminării.
Unii deţinători de echipamente cu PCB scoase din uz au încheiat în anul 2006
contracte de prestări servicii de eliminare cu operatori autorizaţi: SC PRO AIR CLEAN
SA Timişoara, SC SETCAR SA Brăila, SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca.
6.3.3. Deşeuri nepericuloase
Din cantitatea totala de 5895923 t deşeuri de producţie generate in anul 2005,

aproximativ 99,8 %, adica 5885116 t, reprezintă deşeuri de producţie nepericuloase.
Cea mai mare pondere in aceasta cantitate o reprezinta deşeurile din activitatile
miniere, cele rezultate din industria energetica (zgura de termocentrala) si metalurgica.
Pentru a evidentia evoluţia cantităţilor de deşeuri generate in regiune pe ramuri
industriale sau pe categorii ARPM nu detine date suficiente, întrucât rezultatele
anchetei statistice privind gestionarea deşeurilor de producţie pentru anii 2004 si 2005
nu sunt disponibile doar la nivel naţional.
Din datele detinute si furnizate de APM-uri, evoluţia cantităţilor de deşeuri de
producţie nepericuloase nu difera prea mult de cea a cantităţii totale de deşeuri de
producţie.
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase
Modul de gestionare a deşeurilor de producţie nepericuloase generate in anul 2005

in regiunea Vest este evidenţiat în următorul tabel:
Tab. 6.3.4.1. Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase

în anul 2005
Nr. Cantităţi (tone/an)

Categoria de deşeuri
Crt. produse valorificate Eliminate/stocate
Deşeuri din explorare
1 minieră şi alte tratamente 3480661 5599 3475062
ale mineralelor din cariere
Deşeuri din agricultură,
2 preparare şi procesarea 34349 33518 831
alimentelor
Deşeuri din prelucrarea
3 lemnului, plăcilor şi a 54004 52901 1103
mobilei
Deşeuri din industria textilă
4 6475 0 6475
şi a pielăriei
Deşeuri anorganice din
5 1846192 92851 1753341
procese termice
245
Deşeuri din modelarea şi

tratamentele de suprafaţă
6 68758 57705 11053
ale metalelor şi materialelor
plastice
7 Deşeuri uleioase 134020 50 133970
8 Deşeuri din ambalaje 21683 18045 3638
Deşeuri din construcţii şi
9 17608 12491 5117
demolări
Vehicule uzate,alte deşeuri
10 90483 81787 8696
din dezmembrari
10 Deşeuri nespecificate 130883 15406 115477
TOTAL 5885116 370353 5514763
Analizand datele prezentate în tabel, rezultă că 90% din deşeurile de producţie

generate în regiune provin din activitatea minieră şi din procese termice, care sunt
eliminate în depozitele proprii ale unităţilor respective – exploatări miniere, uzine de
concentrare a minereurilor, centrale termoelectrice şi unităţi metalurgice.
Pentru aceste deşeuri rata de valorificare este foarte scăzută. Deşi există deja
firme interesate de exploatarea haldelor de zgură din siderurgie, semnificativă este doar
utilizarea cenuşei de termocentrală în industria cimentului.
Procentul global de valorificare pentru deşeurile de producţie este scăzut, doar
6,3%. Dar dacă se iau în considerare doar deşeurile din alte sectoare decât cel extractiv
şi energetic,constatăm că procentul de valorificare se ridică la 66,3%
Cele mai mari rata de valorificare se înregistrează la deşeurile feroase provenite
din prelucrarea suprafeţelor şi din dezmembrări de utilaje şi vehicole uzate.
De asemenea, 98% din deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului sunt
valorificate energetic.
Alte domenii de valorificare sunt utilizarea deşeurilor din agricultura ca fertilizant
pentru soluri, a celor din industria alimentară ca hrană pentru animale, reciclarea
deşeurilor de ambalare.
Eliminarea deşeurilor de producţie nepericuloase se realizează pe depozitele
existente. Principalele tipuri de depozite de deşeuri industriale sunt depozitele de steril
minier şi haldele de zgură şi cenuşă, care afectează întinse suprafeţe din regiune,
ajungând la 606 ha. La aceasta se adaugă şi suprafaţa iazurilor de decantare şi a
batalurilor, astfel încât suprafaţa totală ocupată de deşeuri industriale ajunge la 1347
ha, reprezentând 4% din suprafaţa regiunii.
Numărul depozitelor de deşeuri industriale din regiune este de 36. Cele mai
întinse suprafeţe ocupate de deşeuri industriale se afla in judeţele Caraş-Severin şi
Hunedoara.
În judeţul Hunedoara o mare parte a haldelor de steril din industria minereurilor
complexe şi industria extractivă a cărbunelui sunt în conservare, parţial stabilizate,
împădurite sau în curs de ecologizare. Depozitele de zgură de la Călan şi Hunedoara
au fost concesionate unor societăţi care exploatează şi valorifică zgura.
În judeţul Caraş-Severin lucrările de reconstrucţie ecologică sunt în curs de
finalizare pentru haldele de steril minier aparţinând de SC Minieră Banat SA Anina şi
iazurile de decantare aflate în conservare.
Depozitele aflate în funcţiune trebuie să se conformeze cu prevederile Directivei
privind depozitarea deşeurilor până în anul 2009. Beneficiază de perioada de tranziţie
246
până în anul 2013, doar depozitele aparţinând de CET Arad, Electrocentrale Mintia şi
Termoelectrica Paroşeni, timp în care trebuie să se renunţe la transportul hidraulic
pentru depozitarea deşeurilor (depozitarea deşeurilor lichide). SC Colterm SA Timişoara
a introdus deja metoda de evacuare în fluid dens autoîntăritor a zgurii şi cenuşii de
termocentrală la una din unităţile de ardere, urmând ca până la sfarsitul anului 2007 să
renunţe la evacuarea hidraulică.
6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale
Deşeurile rezultate din activităţile medicale reprezintă totalitatea deşeurilor

periculoase şi nepericuloase , care se generează în unităţile sanitare.
Deşeurile nepericuloase medicale sunt în general deşeurile asimilabile celor
menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative,
de cazare, a blocurilor alimentare, etc. ;aceste deşeuri au fost colectate şi îndepărtate la
fel ca deşeurile menajere fiind preluate de operatorii de salubritate.
Deşeurile periculoase clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecţioase,
înţepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost
eliminate prin incinerare la unităti autorizate sau la crematoriile rămase încă în
funcţiune ale unitătilor sanitare din regiune.
Conform estimărilor agentiilor judeţene şi raportărilor făcute de operatorii de
incinerare, cantitatea de deşeuri medicale periculoase incinerate în Regiunea Vest în
cursul anului 2006 este de 626,4 t.
Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, România, în vederea
implementării Directivei 2000/76 /CE privind incinerarea deşeurilor, şi-a asumat
angajamente în privinţa închiderii instalaţiilor neconforme de tratare a deşeurilor
periculoase medicale (crematoriile spitaliceşti).
Ca urmare, în Regiunea Vest în perioada 2004 - 2006, s-au închis toate cele 37
de instalatii prevăzute a se închide conform Calendarului de inchidere a instalatiilor
existente de ardere a deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale anexat la
HG 268/2005 şi încă 8 necuprinse în calendar.
Pentru perioada 2007-2008 au mai ramas în funcţiune 8 crematorii neconforme
în judeţul Hunedoara.
Tab. 6.4.1.Situaţia închiderii crematoriilor pentru deşeuri spitaliceşti

în Regiunea Vest
2004 2005 2006 2007 2008

Numărul
crematoriilor 22 8 7 1 7
închise
TOTAL
45
GENERAL
Unităţile medicale care au desfiinţat crematoriile neconforme au încheiat

contracte pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase cu unităţi autorizate cum
suntă SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC ALVI SERV SRL Arad, SC IF
TEHNOLOGII SA Cluj, SC SUPER STAR COM Radauţi, SC STERICARE ROM SRL
Jilava.
În judeţul Hunedoara deşeurile medicale sunt comasate şi incinerate în
instalaţiile existente ale spitalelor pentru care nu este scadenta închiderea. Ridică
247
probleme transportul deşeurilor spitalicesti la incinerare, numărul transportatorilor

autorizaţi pentru deşeuri periculoase fiind mic.
Deoarece costurile pentru eliminarea deşeurilor periculoase medicale sunt
ridicate, unităţile sanitare vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea
cantităţilor totale de deşeuri periculoase generate, printr-o sortare riguroasă la sursa de
producere.
6.5. Nămoluri
6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti
Nămolurile provin de la tratarea apelor reziduale oraşeneşti, industriale şi de la

potabilizarea apei. Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staţiile
de epurare urbane.
Cantitatea de nămol generat la nivelul regiunii a fost de 9600 t nămol orăşenesc
deshidratat, care a fost eliminat prin depozitare.
Evoluţia cantităţilor de nămol generate este aproximativ constantă, având în
vedere că în ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere sau modernizare a staţiilor de
epurare orăşeneşti.
La majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti, nămolul este supus doar
procesului de deshidratare pe paturi de uscare; la o umiditate de aprox. 30% aceste
nămoluri sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere.
Deoarece localităţile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate
industriale fiind evacuate, după preepurare, în staţiile de epurare orăşaeneşti,
nămolurile rezultate sunt improprii compostării.
Conform noilor reglementări privind nămolurile de epurare, deţinătorii statiilor de
epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea
nămolului şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii.
În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri
biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de
epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase.
Sunt în derulare proiecte de reabilitare a staţiilor de epurare orăşeneşti prin
Programul ISPA la Arad şi Timişoara şi s-a aprobat finanţarea pe ISPA pentru Reşita şi
Deva.
6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Conform raportărilor statistice, în regiunea Vest în anul 2005 au fost generate

1323772 t nămoluri din activităţi industriale.
Cea mai mare cantitate de nămol industrial rezultă de la activitatile de extractie si
procesare a minereurilor feroase si neferoase. La SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă,
13186622 t nămol cu umiditate de 25% a fost depozitat în anul 2005 în iazul de
decantare de la Tăuşani.
Având în vedere căîDirectiva CE privind depozitarea deşeurilor interzice
depozitarea deşeurilor lichide, incepând din ianuarie 2007 activitatea iazului Tăuşani
este sistată.
Cantităţi importante de nămol au rezultat din industria siderurgică (2350 t), a
materialelor de constructi (1195 t), cantităţi care in mare masura au fost reintroduse in
248
procesul de producţie. Alte surse de nămol sunt staţiile de preepurare şi epurare ale
unor unităţi de prelucrări metalice sau din industria chimică. Cantitatea totală de nămol
generată în aceste industrii este de 355 t, care este stocată în vederea valorificării sau
eliminării.
12 t de nămoluri cu conţinut de metale grele, rezultate la SC UCMR SA Reşiţa şi
SC FERONERIA SA Arad sunt stocate în vederea eliminării sau valorificării.
6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
România a adoptat Directiva UE privind DEEE
Legislaţia UE Legislaţia românească
• HG nr. 448/2005 privind deşeurile din

• Directiva nr. 2002/96/EC privind echipamente electrice şi electronice
deşeurile din echipamente electrice şi (Monitorul Oficial nr. 491 din
electronice (DEEE) 10.06.2005).
• Directiva nr. 2002/95/EC privind • HG nr. 992/2005 privind limitarea

restricţionarea utilizării anumitor utilizării anumitor substanţe periculoase
substanţe periculoase în echipamentele în echipamentele electrice şi electronice
electrice şi electronice (M. Of. 822 / 12 .09. 2005) - în vigoare
după aderarea României la UE
În sprijinul transpunerii Directivei DEEE s-au adoptat în 2005 şi 2006 următoarele

ordine:
¡ Ordinul 901/ 2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin
contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de
colectare (M.Of.910/12.10.2005)
¡ Ordinul 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi
autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1161/ 21.12.2005)
¡ Ordinul 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de
evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi
deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006)
¡ Hotărârea 816 / 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice
¡ Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi
electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006.
Directiva DEEE conduce la:
− prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi
electronice şi promovarea reutilizării, reciclării şi a altor forme de recuperare
pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;
249
− îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă

al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi
agenţi economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament
electric şi electronic.
Obiectivele generale ale Directivei sunt:
- crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună
DEEE fără încărcare la punctele de colectare;
- colectarea DEEE la timpul livrării de noi EEE;
- capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg / locuitor / an de DEEE până la 31
decembrie 2008 cu atingerea celor două obiective parţiale:
o până la 31 decembrie 2006 a cel puţin 50% din obiectivul de colectare de
4kg / locuitor si an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE;
o până la 31 decembrie 2007 a cel puţin 75% din obiectivul de colectare
de 4kg / locuitor şi an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE
- sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru ariile intens populate;
Obiectivele de recuperare vizează următoarele aspecte:

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea medie
pe echipament şi 75% material recuperat pentru:
v echipament electric menajer de dimensiuni mari
v distribuitori automaţi
pe echipament şi 65% material recuperat pentru
v echipament informatic şi de telecomunicaţii
v echipamente de larg consum;
pe echipament şi 50% material recuperat pentru
v echipamente menajere de dimensiuni mici.
Colectarea DEEE în regiunea Vest

În anii 2005 şi 2006 Regiunea Vest a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru
colectarea DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele
activităţi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi
privaţi de salubritate.
Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult
de 100000 de locuitori şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori.
Aceste locaţii sunt prezentate mai jos.
Tab. 6.6.1.: Puncte de colectare judeţene
Judeţ Adresă Structură

SC REMAT SA ARAD 1. INEU Suprafaţă totală = 2829 m2 din
(administrator) care 654 m2 depozite închise. - funcţional
1. INEU, Containere metalice 1buc
str. Calea Aradului nr.1 Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc.
ARAD
2. SEBIŞ, str. Gării nr.42 Mijloace de transport 1buc.
3. LIPOVA, 2. SEBIŞ Suprafaţă totală = 629 m2, din
str. Timişorii nr.110 care 569 m2 depozite închise. funcţional
4. ŞIMAND f.n. Containere metalice 1buc.
250
Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc.

Mijloace de transport 2buc.
3. LIPOVA Suprafaţă totală = 857 m2, din
care 657 m2 depozite închise. funcţional
Containere metalice 1buc.
4. ŞIMAND Suprafaţă totală = 4089 m2, din
care 826 m2 depozite închise. funcţional
Containere metalice 1buc.
Suprafaţa totală = 4800 m2, din care 900
SC REMAT SA CARAŞ- 2
m depozite inchise, funcţional
CARAŞ – SEVERIN,
Containere metalice 15 buc.,
SEVERIN REŞIŢA,
Utilaje de încărcare -descarcare 3 buc.,
Calea Timişorii nr. 16
Mijloace de transport 6 buc.
Deva,
Deva - suprafaţa de cca.40 m2, spaţiul
str. Aleea Romanilor PT 8,
HUNEDOARA este împrejmuit, acoperit
incinta depozitului actual
în curs de amenajare
de deşeuri menajere
SC MULLER
GUTTENBRUNN
Suprafaţa: 500 m2 ( platformă betonată )
RECYCLING SRL
TIMIŞ funcţional
TIMIŞOARA
nr. containere 10 m3 – 15 buc
Punct de colectare şi
depozitare: Com. Ghişoda
TOTAL
7
REGIUNE
Tab. 6.6.2.: Puncte de colectare - peste 100.000 locuitori

Suprafaţă totală =18203 m2, din care 4667
m2 depozite închise. funcţional
SC REMAT SA Arad Containere metalice 2 buc.
ARAD
str. Câmpul Liniştii nr. 1 Utilaje de incărcare-descărcare 6
buc.
Mijloace de transport 5 buc.
SC RETIM ECOLOGIC funcţional
SERVICE SA TIMIŞOARA 1. Suprafaţă: 10 m2,
1. punct colectare deşeuri nr.containere 1,1 m3 – 1 buc
electronice: 2. Suprafaţă: 10 m2,
TIMIŞ Calea Torontalului nr. 96 nr.containere 1,1 m3 – 1 buc
2. punct colectare deşeuri 3. Suprafaţă: 20 m2,
electronice: nr.containere 22 m3 – 1 buc
Calea Moşniţei nr. 3 4. Suprafaţă: 20 m2,
3. punct colectare obiecte nr.containere 22 m3 – 1 buc
251
electronice şi electrocasnice:
Calea Chişodei nr. 2
4. punct colectare obiecte
electronice şi electrocasnice:
Aleea Avram Imbroane nr. 70
TOTAL
2
REGIUNE
Tab. 6.6.3. Puncte de colectare – localităţi peste 20.000 locuitori

1. Reşiţa - SC PRESCOM SA Reşiţa,
CARAŞ - str. Fântânilor nr. 1,
funcţional
SEVERIN 2. Caransebeş - SC TRANSAL URBIS SRL,
str. G-ral Moise Groza nr. 4
Hunedoara,
Consiliul Local Hunedoara cca.100 m2
str. Rotarilor nr.7, (incinta fostei unităţi funcţional
militare)
Deva, Podea de beton, 2 m2,
SC.Salubritate SA Deva gard, pereţi deschişi,
Aleea Romanilor PT 8 (punct termic 8) acoperiş.
Petroşani,
cca.40 m2
Consiliul Local Petroşani:
nefuncţional
str. Stadionului nr. 4
suprafaţa aprox. 70 m2.
Lupeni, Spaţiu acoperit,
Consiliul Local Lupeni: împrejmuit, cu
HUNEDOARA
str. Frumoasă nr. 7 posibilitate de cântărire
nefuncţional
PETRILA,
SC.Termoprest SA Petrila, cca.78 m2
str. Tudor Vladimirescu, CT 8 (centrala în curs de amenajare
termică)
suprafaţa totală=50m2
VULCAN,
dotare cu cântar de
SC.Almaserv SA Vulcan:
500 kg.
str. Avram Iancu nr. 5
funcţional
ORĂŞTIE, clădire în suprafaţă de
Consiliul Local Orăştie, 48m2
str. Plantelor nr. 2 funcţional
LUGOJ, Platformă betonată-
TIMIŞ SC Cuzman Company SRL: 300m2, cântar
Str. Bobâlna nr. 11 funcţional
252
LUGOJ, Platformă betonată-

2
SC ERINA PREST SRL: 5000m , cântar
Str. Herendeşti nr. 10 funcţional
LUGOJ,
suprafaţa:1743 m2
SC Salprest SA:
funcţional
str. T Vuia, colţ cu str. Salcâmilor
TOTAL
12
REGIUNE
Tab. 6.6.4.: DEEE colectate în Regiunea Vest
Cantitate în
Populaţia la 1 Cantitate
kg DEEE
Judeţul iulie 2005 colectată /
colectată în
mii locuitori locuitor
2006
Arad 459,3 5000 0,0108
Caraş – Severin 331,9 650 0,00195
Hunedoara 480,5 442 0,0009
Timiş 658,8 260880 0,396
Regiunea Vest 1930,5 266972 0,138
Sursa: breviar statistic al INS – Direcţia Regională de Statistică Timiş
6.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi

tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
România a transpus Directiva nr. 2000 / 53 /CE cu privire la vehiculele scoase

din uz.
Legislaţia UE Legislaţia românească

HG nr. 2406 / 2000 privind gestionarea
Directiva nr. 2000/53/EC
vehiculelor scoase din uz ( Monitorul Oficial
privind vehiculele uzate (ELV)
nr. 32 din 11.01.2005 ).
În prezent există prevederi ale Directivei transpuse şi prin alte acte normative.
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1938/2001 care transpune conceptul
de vehicul
• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul
deşeurilor , modificată şi completată cu OUG nr. 61 / 2006 care defineşte
terminologia privind: deşeurilor provenite din vehicule; material, valorificare,
recuperare, eliminare
• Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice
care defineşte substanţele periculoase
• Prin articolul 47 litera d) al HG nr. 85/2003 pentru aprobarea regulamentului
de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, s-a
stabilit necesitatea prezentării unei dovezi că vehiculul a fost dezmembrat de
253
un agent economic autorizat, atunci când se solicită radierea vehiculului

pentru că acesta este impropriu din punct de vedere tehnic. Aceasta
corespunde în mare măsură cerinţelor articolul 5 aliniatul 3 al Directivei în
ceea ce priveşte certificatul de distrugere, urmând ca alinierea deplină la
cerinţele acestuia să se realizeze în anul 2004, prin adoptarea unei HG.
• Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar
permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile
provenite de la vehicule
OBIECTIVELE DIRECTIVEI VSU
Directiva stabileşte:
• măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule
precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor
scoase din uz şi componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri
eliminate precum şi îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor
economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor
• directiva se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând
componentele şi materialele acestora;
• reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a
vehiculelor scoase din uz.
Principalele cerinţe ale Directivei

• Colectarea gratuită, de la ultimul deţinător, a vehiculelor scoase din uz
• Limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea
utilizării acestora începând cu faza de concepţie
• Integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehicule în
vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materiale reciclate
• Punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea
vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic a deşeurilor de
piese rezultate de la repararea vehiculelor
• Punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să
se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).
COLECTAREA VSU
Regiunea are o reţea de societăţi comerciale, împrăştiate pe tot teritoriul, care şi-
au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare si valorificare de vehicule scoase
din uz în scopul comercializării.
Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin
dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării
materialului feros.
În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică
profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ
70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.
În Regiunea Vest în anul 2005 au fost colectate 1808 vehicule şi tratate 1307.
Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în
sistemul vehiculelor scoase din uz.
254
Tab. 6.7.1.Vehicule procesate în anul 2006, Regiunea Vest
Judeţ Anul 2006

Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate
ARAD 329 329
CARAŞ-
189 189
SEVERIN
251 din care:
- 48 în afără programului şi
HUNEDOARA 251
- 203 în cadrul programului
de înnoire a parcului auto
1467 din care:
201 din care:
- 413 în afără programului
- 102 în afără programului şi
TIMIŞ şi
- 99 în cadrul programului de
- 1054 în cadrul programului
înnoire a parcului auto
de înnoire a parcului auto
TOTAL
2236 970
REGIUNE
Pentru ca un agent economic să poată desfăşura acrivităţi de colectare şi tratare

vehicule scoase din uz, acesta trebuie să deţină 3 autorizaţii: autorizaţia de mediu în
care sunt incluse condiţiile din Anexa 1 a HG 2406/2000, autorizaţia emisă de RAR şi
autorizaţia emisă de Poliţie conform Ordinului 82/2000 cu modificările şi completările
ulterioare.
În Regiunea Vest sunt înregistrate mai multe societăţi care desfăşoară activităţi de
colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.
1. 4 companii de colectare şi dezmembrare dintre care:
- 4 în judeţul Hunedoara: SC ARSIS METAL SRL Deva, SC FRAROM
COMPANY SRL Hunedoara, SC CASITO TRANSIMPEX SRL Hunedoara şi
SC POLISERVICE SRL Oradea – punct de lucru Orăştie
2. 7 companii de colectare şi tratare dintre care:
- 1 în judeţul Arad: SC REMAT SA ARAD
- 2 în judeţul Caraş – Severin: SC REMAT CARAŞ-SEVERIN Reşiţa şi SC
TERMODINAMIC SRL Caransebeş
- 4 în judeţul Timiş: SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL, SC
CITY TRANS STAR SRL, SC PETROMSERVICE VEST SA, SC POEM
SRL
În Regiunea Vest cele 11 societăţi colectează şi dezmembrează VSU, dar nu le
procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder. Trebuie menţionat faptul că în
2006 SC PETROMSERVICE VEST SA Timişoara şi SC CASITO TRANSIMPEX SRL
Hunedoara nu au colectat şi dezmembrat nici un vehicul scos din uz.
6.8. Deşeuri provenite din ambalaje

Deşeurile de ambalaje se regăsesc în procent important în cantitatea de deşeuri
municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, etc., colectate selectiv. Pentru
evidenţierea acestor cantităţi din totalul cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile
din comerţ şi industrie colectate selectiv s-au făcut estimări pentru fiecare tip de
material de ambalaj.
255
Reglementări în vigoare:
§ Directiva Parlamentului European şi Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi
deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a
Consiliului 2004/12/CE - Directivă transpusă prin HG 621/2005 (MO nr.
639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje,
modificată şi completată de HG 1872/2006.
§ Implementare prin: Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.
927/2005 (MO nr. 929/10.2005) privind procedura de raportare a datelor
referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;
§ Ordinul comun nr. 968/625/1462 (MO nr. 836/11.10.2006) al Ministrului
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului şi al
Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.1229/731/2005, pentru aprobarea
Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea
preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi
reciclare a deşeurilor de ambalaje;
§ Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.117/2004, republicat (MO
nr.121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de
colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.
Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, în
conformitate cu legislaţia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
sunt următoarele:
• prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje;
• reutilizarea ambalajelor;
• reciclarea deşeurilor de ambalaje;
• alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la
reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală.
Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu prevederile
Directivei 94/62/EC privind implementarea planului de ambalaje şi deşeuri de
ambalaje amendată de procedura 2004/12/EC. Conform acestei proceduri calculul
privind generarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe un studiu al producătorilor
privind consumul casnic de ambalaje în anul 2002. Din studiu s-a concluzionat că în
2002 s-au generat 1150 mii tone deşeuri de ambalaje, iar cota parte ce revine
Regiunii Vest, în funcţie de consumul naţional de alimente, băuturi, produse
nealimentare şi servicii este de 112,968 tone deşeuri de ambalaje / an.
Tab. 6.8.1: Prognoza creşterii generării de deşeuri de ambalaje, tone / regiune
10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an
Regiune 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
5 VEST 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 246283
Se prognozează o dublare a deşeurilor de ambalaje pe perioada de planificare.

Conform recomandărilor ANPM deşeurile de ambalaje sunt generate la sursă astfel:
- 30% din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale, şi
- 70% din gospodării.
În privinţa detalierii pe categorii a deşeurilor de ambalaje ANPM a atribuit rate egale
de creştere pentru ambalajele de hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn.
Compoziţiile acceptate pentru anul 2006 sunt:
- 26,5% pentru hârtie şi carton,
256
- 30% pentru plastice,

- 20% pentru sticlă,
- 11.75% pentru metal şi
- 11.75% pentru lemn.
În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la
procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, până la
data de 25 februarie 2006 au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de
ambalaje gestionate în anul 2005.
Analiza şi interpretarea datelor este efectuată în baza reactualizărilor din septembrie
2006, după ce numărul de raportori identificaţi în Regiunea Vest a crescut de la 241 la
278.
A fost luată în consideraţie o rată de identificare globală de 95%, calculată în raport
cu informaţiile statistice privind numărul agenţilor economici înregistraţi în Regiunea
Vest care prin natura activităţii lor introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate.
Cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă de către producătorii / importatorii
de ambalaje in anul 2005 a fost de 9721,66 tone din care 1691,09 tone reprezintă
ambalajele de desfacere.
Cantitatea totală de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe
piaţa internă a fost de 24239,316 tone , din care 22449,346 tone sunt ambalaje primare
şi 603,90 tone ambalaje reutilizabile.
Cantitatea de ambalaje ridicată se datorează schimbării comportamentului la nivelul
consumatorului care se îndreaptă din ce în ce mai mult spre produse preambalate.
Structura ambalajelor pe tip de material este următoarea:
Hârtie şi carton 53,24 %
Plastic 17,6 %
Sticlă 1,16 %
Metal 6,45 %
Lemn 24,36 %
Deşeurile de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau încredinţate spre
valorificare provenite de la materiile prime, din consumul propriu şi din ambalajele
proprii recuperate de pe piaţă au fost de 5626,84 tone, din care 82,45 % - adică
4641,34 tone s-au reciclat. Din deşeurile totale 51,37 tone care reprezintă 0,9 % din
totalul deşeurilor de ambalaje au provenit de la ambalaje care au conţinut substanţe
toxice sau periculoase şi doar 16,13 tone au fost reciclate.
Structura deşeurilor de ambalaje pe tip de material este.
Hârtie şi carton 25 %
Plastic 10,87 %
Sticlă 0,62 %
Metal 18,94 %
Lemn 53,2 %
Pentru o cantitate de 830,17 tone de ambalaje introduse pe piaţă ( din care 454,4
tone ambalaje primare) operatorul economic autorizat ECOROM AMBALAJE SA a
preluat responsabilitaea. Deşeurile de ambalaje gestionate de 5265,51 tone au fost
reciclate în totalitate. Deşeurile totale de ambalaje valorificate şi raportate de clienţi au
fost e 5554,56 tone din care s-au reciclat 5178,79 tone.
Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării a fost de
15665,05 tone. Din acestea cantităţile valorificate au fost 15033,24 tone incluzând şi
cantităţile de 9941,85 tone introduse în procesul de reciclare până la sfârşitul anului
2005.
257
6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Gestionarea actuală a deşeurilor generează în Regiunea Vest un impact negativ

asupra factorilor de mediu, iar pezenţa deşeurilor menajere şi industriale constituie
factori de risc pentru sănătate şi mediu.
Actualele practici de colectare / transport / depozitare a deşeurilor municipale sunt
necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând
înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, mai ales
cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor
în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri
uzate.
Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se
numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi
sănătatea publică. Majoritatea depozitelor existente sunt neconforme.
În cursul anului 2006 în Regiunea Vest au fost finalizate şi depuse la APM-urile
judeţene toate bilanţurile de mediu ( şi Studiile de impact – acolo unde s-a solicitat )
pentru depozitele de deşeuri menajere neconforme.
Depozitarea deşeurilor municipale şi industriale este facută direct pe sol. Ca urmare,
singura protecţie este dată de bariera geologică naturală, care nu a fost studiată din
punct de vedere mineralogic şi al permeabilităţii pentru a îndeplini condiţiile impuse de
normele europene.
Principalele forme de impact şi risc determinate de activităţile de gestionare,
respectiv de depozitele de deşeuri orăşenesti şi industriale sunt:
Ø poluarea aerului
- Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt
este deosebit de evidentă în zona depozitelor de deşeuri urbane, în care
nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.
Ø participarea la generarea efectului de seră
- în depozitele de deşeuri menajere se produce descompunerea deşeurilor
biodegradabile, urmată de degajarea gazului de depozit compus în special
din metan si bioxid de carbon (45-60% CH4 si 40-55% CO2), compuşi care
ocupă locul II si III în ierarhia substanţelor care au capacitatea de a
modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon.
- pe lângă efectele asupra atmosferei, în urma descompunerii substanţelor
organice conţinute în deşeurile municipale se degajă mirosuri neplăcute,
care produc disconfort populaţiei din apropiere în cazul nerespectării
distanţelor minime faţă de localităţi.
Ø poluarea apelor subterane şi de suprafaţă.
- Substanţele nocive antrenate de levigat străbat straturile de deşeuri,
pătrund în sol, parte fiind reţinute şi poluându-l, parte ajungând în apele
freatice.
- Apele meteorice care spală suprafaţa depozitelor, poluează apele de
suprafaţă, în care ajung fără a fi tratate. Scurgerile de pe versanţii
depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea
acestora cu substanţe organice şi suspensii.
- Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa
infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente
poluante.
258
Ø modificări de peisaj şi disconfort vizual

- vântul antrenează deşeurile uşoare, în special folia, pe care o transportă
pe distanţe mari, generând în jurul depozitului propriu-zis, suprafeţe mari
insalubre, cu un aspect neplăcut.
Ø scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri
- absenţa oricăror mijloace de oprire a accesului animalelor în depozitele de
deşeuri municipale, poate genera răspândirea anumitor microbi cu
influenţă atât asupra sănătăţii animalelor cât şi a oamenilor.
- exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează
calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei
acestora.
- Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar
care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata
a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1
- 3 ani), exploatare (15 - 30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare
(peste 20 ani).
Ø modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
învecinate.
- În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea
de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300
specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus,
biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:
1. în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale
specifice zonelor poluate;
2. unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul
celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).
- Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata
exploatării depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea
zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic
iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată.
Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate
împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere
chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.
Se poate concluziona pentru regiunea Vest că problemele ridicate de
depozitarea deşeurilor sunt următoarele:
ü depozitele existente, neautorizate, sunt uneori amplasate în zone vulnerabile
(în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă, a zonelor de agrement);
ü depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia
mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;
ü depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate
corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale
inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu
există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit;
nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi
secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute,
mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu zone de intrare amenajate
corespunzător şi panouri de avertizare;
259
ü terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri

degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuală, în
judeţ, se estimează că peste 1000 ha de teren sunt afectate de depozitarea
deşeurilor menajere sau industriale;
ü prin depozitare se pierde o mare parte a potenţialului util din deşeuri datorită
faptului ca acestea sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestiunea deşeurilor sunt
necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice, adecvate
fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie
să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa
deşeurilor.
Punctual, în judeţele Regiunii Vest sunt următoarele probleme privind impactul
depozitelor municipale de deşeuri:
v oraşul Arad nu a avut un depozit de deşeuri amenajat şi autorizat din punct de
vedere a protecţiei mediului până la sfârşitul anului 2003. Depozitarea
deşeurilor s-a făcut pe terenuri neproductive. Pentru închiderea deponeului de
pe strada Câmpul Liniştii firma care a administrat rampa, respectiv SC
Salubritate SA a depus documentaţia pentru obţinerea Acordului de mediu.
v Studiul de evaluare a riscului efectuat pentru depozitul de deşeuri urbane al
municipiului Timişoara evidentiază o degajare masivă de metan, rezultat din
descompunerea anaerobă a deşeurilor oganice depozitate. Acest fenomen
este favorabil incendiilor de rampă, dar este posibilă şi formarea unor pungi de
gaz în amestec exploziv. Emisiile de noxe rezultate din procesele biochimice
şi din arderea accidentală a deşeurilor depozitate au efecte majore asupra
calităţii aerului din zonă. Forajele de control pun în evidenţă poluarea apei
freatice până la adâncimea de 2,5-3,5 m cu substanţe organice, săruri de
amoniu şi cloruri în direcţia curgerii freatice (vest-nord-vest), fără a afecta
calitatea apei râului Bega. Investigaţiile efectuate asupra calităţii solului din
vecinătatea rampei evidenţiează poluare cu produse petroliere şi metale grele
pe o rază de 50 m. Un alt factor de risc major îl constituie poluarea
microbiologică, vectorii de transmitere a agenţilor patogeni fiind atât personalul
autorizat al rampei cât şi vizitatorii neautorizaţi, dar mai ales rozătoarele.
Studiul de risc a evidenţiat necesitatea închiderii depozitului şi a recomandat
măsurile necesare pentru exploatarea lui până la închidere.
În ceea ce priveşte depozitele industriale, pe lângă faptul că ocupă suprafeţe mari
de teren, pot apărea pericole în caz de calamităţi naturale-cum ar fi inundaţiile şi/sau
alunecările de teren De la suprafaţă, dacă straturile de deşeuri sunt uscate, vântul
antrenează particulele mici, formând nori de praf care se depun apoi sub formă de
pulberi. Poluarea cu metale grele a solului se datorează în mare parte compoziţiei
deşeurilor industriale. Nici apele nu scapă de poluare, levigatul şi apele meteorice
antrenând materiale şi substanţele din depozit cu care poluează apele de suprafaţă şi
cele freatice.
În judeţul Arad se urmăreşte impactul:
– haldelor cu minereu de uraniu aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului
localizate la: Rănuşa, Bârzava, Valea Leucii-Vârfurile şi Milova asupra apelor
de scurgere din galerii, apelor potabile (izvoare şi fântâni), apelor de
suprafaţă, a solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane,
– depozitului de cenuşă şi zgură al C.E.T pe lignit asupra apelor subterane,
– batalului de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.) asupra apelor subterane
Până la încheierea perioadei de tranziţie obţinută pentru închiderea crematoriilor
neconforme din spitale care este sfârşitul anului 2008, acestea generează o poluare
260
necontrolată a atmosferei. Datorită temperaturilor scăzute folosite la ardere în aceste

crematorii, arderea este incompletă. Se degajă mirosuri neplacute şi emisii de dioxine şi
furani, oxizi de azot, oxizi de carbon, acizi halogenati, oxizi de sulf. Gazele de ardere
antrenează metale grele, zgură şi cenuşă.
De asemenea factorii de mediu mai pot fi afectaţi accidental în cazul unor
accidente care pot interveni în cursul transporturilor de deşeuri.
6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra

mediului
Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, implică multiple planuri de acţiune

dintre care menţionăm:
• reducerea cantităţilor de deşeuri generate
• creşterea procentului de valorificare a deşeurilor refolosibile
• intensificarea acţiunilor de control privind gestiunea deşeurilor
• crearea unui sistem integrat de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai
bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive.
Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor, producătorii de deşeuri au intocmit planurile proprii de gestionare a
deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri,
reciclarea deşeurilor şi eliminarea ecologică a deşeurilor nevalorificabile. De asemenea,
s-a imbunatatit sistemul de evidenţă a gestiunii deşeurilor la producători.
Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere în mediu urban va contribui la
reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate. Consiliile locale au elaborat planurile
proprii de colectare selectivă a deşeurilor şi deşeurilor de ambalaje, iar în oraşe au fost
amplasate containere pentru colectare selectivă prin aportul voluntar al populaţiei.
Implementarea prevederilor legislative privind regimul bateriilor şi acumulatorilor cu
conţinut de substanţe periculoase a contribuit la creşterea procentului de colectare şi
reciclare a acumulatorilor cu plumb.
Mediatizarea prevederilor referitoare la uleiurile uzate şi acţiunile de control
întreprinse au dus la creşterea coeficientului de recuperare a uleiurilor uzate.
Proiectele de finantare de la Fondul de mediu a colectarii deseurilor de ambalaje
PET si de reinnoire a Parcului auto au avut ca efect cresterea gradului de colectare
pentru aceste tipuri de deseuri si retragerea din circulatie a unor autovehicole poluante.
Elaborarea PRGD constituie o premiză pentru intoducerea bunelor practici în
gestionarea deşeurilor şi implicit, pentru reducerea impactului determinat de deşeuri
asupra factorilor de mediu.
6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri
Tot mai mulţi agenti economici si ONG-uri se implică în actiuni care vizează
reducerea impactului deşeurilor asupra mediului şi conştientizarea populaţiei privind
necesitatea schimbării atitudinii faţă de problematica deşeurilor şi importanţa
introducerii noilor practici.
Printre aceste acţiuni se numără următoarele:
- A.S.A. Servicii Ecologice SRL a început colectarea separată a deşeurilor industriale
nepericuloase şi reciclabile de cele menajere, municipale prin repartizarea la agenţii
economici a unei game variate de containereş
261
-Selgross Cash&Carry Arad a iniţiat o acţiune de salubrizare a zonei Calea Aurel

Vlaicu-Arad: ,,Împreună pentru un mediu mai curat”, acţiune la care a participat şi APM
Arad, Primăria Arad, Şcoala gen. nr.5 Arad.
-Consiliul Local al Tinerilor în parteneriat cu APM Arad şi SC Gospodărirea Comunală
Arad a iniţiat o campanie de salubrizare a spaţiului verde din Parcul Eminescu, Parcul
Copiilor şi Malul Mureşului.
-Consiliul Local al Tinerilor Arad, Primăria Arad, SC. Gospodărirea Comunală Arad,
APM Arad a participat la o acţiune de salubrizare şi de văruire a pomilor în cadrul
manifestărilor dedicate ,,Lunii Pădurii”.
- Consiliul Local al Tinerilor Arad în parteneriat cu APM Arad, ISJ Arad, SC Polaris M
Holding SRL, SC Gospodărirea Comunală Arad a iniţiat o campanie de colectare
selectivă a deşeurilor în 22 unităţi de învăţământ arădene .
- În perioada 01.12.2005-01.08.2006 s-a desfăşurat proiectul de colectare selectivă a
deşeurilor reciclabile de la populaţie în localităţile: Săcălaz, Sânandrei, Moşniţa Nouă,
Remetea Mare, Sânmihaiu Român, Şag, în valoare de 89334 Euro, de către ONG-ul
Tinerii Prieteni ai Naturii.
- În perioada 01.11.2005-01.06.2006 s-a desfăşurat proiectul de colectare selectivă a
deşeurilor reciclabile de la populaţie în oraşul Jimbolia, în valoare de 7500 Euro, de
către ONG-ul Tinerii Prieteni ai Naturii.
- ÎIn perioada 2006 - 2008 se desfăşoara proiectul „Colectarea selectivă a deşeurilor
în comunele Satchinez , Variaş, Şandra Becicherecu Mic, Biled Dudeştii Noi, Orţişoara
– prin programul PHARE CES 2004 „ Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de
Gestionare a Deşeurilor”, în valoare de 562.200 EURO.
-In localităţile Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare s-au implementat sisteme de colectare
selectivă a deşeurilor, la fel, au fost demarate acţiuni vizând colectarea selectivă a
deşeurilor.
Implicarea administratiilor locale in realizarea de aplicatii in cadrul programelor
de finantare PHARE CES manifesta interesul sporit al acestora pentru reducerea
impactului deseurilor asupra mediului.
6. 10.2. Iniţiative adoptate de APM
Procesul de elaborare a ARPM a decurs cu implicarea mai multor instituţii, cu

consultarea publicului şi a ONG-urillor. Odată cu parcurgerea procedurii de avizare
pentru proiecte şi programe au fost organizate numeroase consultări, dezbateri şi
şedinţe la nivelul ARPM şi la consiliile judeţene, toate acestea având scopul de a
asigura diseminarea celor mai bune tehnici privind gestionarea deşeurilor şi participarea
publicului la decizie privind adoptarea politicii regionale de mediu.
În afara de acţiunile legate de elaborarea PRGD, ARPM a asigurat consultanţa
de specialitate, atât pentru elaborarea proiectului judeţean Timiş de gestionare a
deşeurilor, cât şi aplicanţilor pentru obţinerea finanţării prin Programul PHARE pentru
sectorul public şi privat.
Cu ocazia evenimentelor cuprinse în calendarul de mediu au fost organizate
acţiuni de popularizare a colectării selective a deşeurilor. În acest scop au fost editate
7000 pliante cu material informativ, care au fost difuzate în oraşul Timişoara.
Dintre initiativele APM-urilor enumărăm următoarele :
APM Arad
- S-a demarat împreună cu SC REMAT SA Arad acţiunea de eliminare a
anvelopelor uzate prin arderea în cuptoarele rotative a fabricilor de ciment, astfel că la
262
depozitul aparţinând de SC REMAT se depozitează anvelopele uzate din judeţ, de aici

sunt transportate de către SC CASIAL Deva şi Combinatul Aleşd pentru incinerare;
- Deţinătorii de uleiuri uzate (fără PCB) au fost verificaţi şi informaţi asupra
legislaţiei de gestionare a uleiurilor şi asupra modalităţilor de valorificare a uleiurilor
minerale uzate.
- Pentru prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi
pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate au fost iniţiate
campanii de informare a publicului.
APM Caras-Severin
-APM Resita a demarat în anul şcolar 2005-2006 campania de educare şi
implementare a proiectului pilot de colectare selectivă a deşeurilor.
Pentru implicarea tinerilor în activităţi practice şi organizarea unui sistem de
colectare selectivă la nivelul unităţilor şcolare din municipiu au fost prezentate
materiale realizate în APM CS, pliante, prezentări atractive, sub titlul: Deşeurile
ne privesc pe toţi - Este vremea colectării selective"
Manifestările şcolare au avut loc în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean,
Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Reşiţa. La acţiunile desfăşurate a participat
de asemenea şi operatorul privat de salubritate, S.C. Lineo Desingn S.R.L, care a
amplasat cu aceasta ocazie saci inscripţionaţi pentru colectarea hârtiei, cartonului şi a
plasticului.
APM Timis
-În cadrul campaniilor informative organizate în unităţile şcolare din judeţul Timiş
de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, s-a specificat importanţa colectării
selective a deşeurilor.Totodată s-a urmărit conştientizarea elevilor despre rolul şi
importanţa colectării selective a deşeurilor, diseminarea materialelor informative despre
protecţia mediului, implicarea grupurilor ţintă în diseminarea informaţiilor şi preluarea
feed-back-ului, în vederea realizării obiectivelor propuse.
- Împreună cu Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean
Timiş,reprezentanţii compartimentului Gestiunea Deşeurilor au efectuat controale
pentru verificarea modului de gestionare a deşeurilor municipale.
APM Hunedoara
- acţiuni de constientizare în şcoli prin : desfăşurarea campaniei "Deşeurile ne
privesc pe toţi", participarea la Proiectele Eco-Şcoala şi acţiuni cu ocazia Zilei Mediului
sub lozinca "Protejeaza mediul ca să fi protejat-ABC-ul deşeurilor” ;
- popularizarea la nivelul administraţiilor locale a noului ghid de elaborare a
Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor (PRGD) ;
- iniţierea discuţiilor cu administraţiile localeîin vederea realizării de proiecte pilot
de colectare selectivă, materializate deja prin încheierea primului parteneriat cu
Primăria Municipiului Vulcan pentru realizarea proiectului pilot "Eco Vulcan-2007" ;
- susţinerea cursurilor privind protecţia mediului în cadrul proiectului "Centru
pentru Instruire în Protecţia Mediului-CIPROM" finanţat pe Programul PHARE RO-
2003-005-551.03.02.098, desfăşurat la Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului
Hunedoara.
6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor
6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
În perioada 2001-2005, evoluţia dezvoltării demografice în regiune şi-a

continuat trendul descendent. Evoluţia este diferită pe judeţe, astfel, în judeţele
263
Caraş-Severin şi Hunedoara scăderea este mai accentuată. Urmând tendinţa din

această ultimă perioadă, se apreciază că reducerea populaţiei va continua.
Nivelul de trai al populaţiei a cunoscut o accentuată diferenţiere şi conform statisticilor,
un procent scăzut din populaţia judeţului beneficiază de venituri peste nevoile medii de trai.
Cu toate acestea, se apreciază că generarea de deşeuri urbane, considerată a fi un
indicator al consumului populaţiei, va avea o evoluţie ascendentă în următorii ani, atât
datorită măririi consumului de produse, cât şi datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare şi
extinderii lor şi în zonele rurale.
Referitor la schimbările în comportamentul consumatorilor se constată creşteri
evidente în consumul produselor ambalate (plastic, PET, etc.), fapt ce va conduce la
generarea unor cantităţi mai mari de ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
În plus, prin realizarea de noi staţii de epurare a apelor uzate menajere, volumele
de nămol rezultate vor fi într-o continuă creştere.
Luând în considerare cele de mai sus, pornindu-se de la indicatorii de generare pe
anul anul 2003, anul de baza pentru Planul regional de gestionare a deseurilor si
optiunea ANPM privind planificarea creşterii generării deşeurilor municipale solide cu o
rată de 0,8 % / an, pentru deşeurile menajere această rată de creştere are următoarele
efecte asupra mediei indicilor de generare zilnica pentru zone urbane şi rurale:
Tab. 6.11.1.1: Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere
Indice anual de creştere 2003 2007 2010 2013

0.80 % indice urban 0.9 0.93 0.95 0.97
0.80 % indice rural 0.4 0.41 0.42 0.43
Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri ale
cantităţii de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată:
Tab. 6.11.1.2: Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide,în tone
Nr. Indice
Crt Tip deşeu anual de 2003 2007 2010 2013
. creştere
Deşeuri urban 0.80% 391901 400992 404655 410176
1 menajer
e mixte rural 0.80% 109938 112279 113157 114629
Deşeuri similare din
2 comerţ, industrie, 0.80% 212221 220847 224394 229823
instituţii*
Deşeuri
3 0.80% 5571 5797 5891 6033
voluminoase
Deşeuri din parcuri
4 0.80% 23700 24663 25059 25666
şi grădini
5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16100 16754 17024 17435
6 Deşeuri stradale 0.80% 37400 38920 39545 40502
TOTAL 0.60% 796831 820254 829725 844265
264
*Pentru simplificarea calculelor fracţia colectată separat a fost inclusă în fracţia de

deşeuri asimilabile celor menajere provenite din comerţ, industrie şi instituţii.
6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie
Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această

variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:
-variaţia din punct de vedere cantitativ a producţiei activităţilor industriale
generatoare de deşeuri de producţie;
-retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru
minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.
-cercetarea statistică anuală este exhaustivă, procentul de răspuns variază
aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt
diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi
economici mari generatori de deşeuri, si netransmiterea datelor pentru anul următor
creează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an.
Estimarea cantităţilor de deşeuri de producţie este dificilă, dar se poate considera
că tendinţa de descreştere se menţine datorită obligaţiei agenţilor economici de a
adopta , încă de la faza de concepţie şi proiectare a produsului, soluţii de diminuare a
producerii de deşeuri, să introducă « tehnologii curate », să optimizeze ambalajele
astfel încât deşeurile de ambalaje rezultate să fie minime şi să valorifice subprodusele
rezultate din procesele tehnologice.
6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Strategia de management al deşeurilor are la bază promovarea următoarelor

principii:
• Prevenirea apariţiei deşeurilor;
• Promovarea reciclării şi reutilizării;
• Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi
valorificate.
O atenţie deosebită se va acorda deşeurilor periculoase, speciale. Se va urmări
prevenirea apariţiei lor, promovarea la maxim a reciclării şi dezvoltarea unei structuri
bine organizate de eliminare a lor în siguranţă.
Prevenirea generării deşeurilor se va realiza prin:
-aplicarea tehnologiilor „curate” care va determina reducerea cantităţilor de
deşeuri generate
-utilizarea unor cantităţi mai mici de materiale pentru producerea aceleiaşi
cantităţi de bunuri
-îmbunătăţirea concepţiei produselor conform cerinţelor noilor standarde de
producţie.
Prevenirea generării deşeurilor va fi obţinută şi prin modificarea comportamentului
consumatorilor şi influenţarea pieţii în favoarea produselor şi serviciilor cu o durată de
viaţă mai lungă.
Reciclarea va fi principala cale de reducere a cantităţilor de producţie şi urbane
care necesită eliminare. Reciclarea va fi axată, în principal, pe fluxurile clasice de
deşeuri reciclabile (metale feroase-neferoase, hârtie-carton, sticlă, plastic) şi pe
fluxurile specifice de deşeuri care sunt reglementate prin acte normative (ambalajele,
uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii etc.).
265
Eliminarea deşeurilor prin depozitare trebuie să aibă în vedere faptul că, date fiind
restricţiile naturale, este foarte probabil ca suprafeţele de teren disponibile pentru
depozitarea deşeurilor să constituie, în viitor, o resursă limitată. Capacitatea viitoarelor
depozite, amenajate şi exploatate în mod ecologic, va trebui păstrată pentru eliminarea
acelor deşeuri pentru care nu există alte variante de eliminare avantajoase din punct de
vedere tehnic sau economic. În legătură cu depozitarea deşeurilor, trebuie ţinut cont şi
de problemele de generare a gazelor cu efect de seră (CH4 şi CO2). Aceste emisii vor fi
controlate prin reducerea treptată a materialelor organice biodegradabile depozitate şi
prin captarea şi utilizarea gazelor.
Un pas important pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor il
constituie finalizarea si aprobarea Planului regional pentru gestionarea deseurilor.
Obiectivul major al PRGD este de a implementa acţiuni, proceduri şi de a estima
efectiv costurile implementării. Aplicarea PRGD va insemna tratare integrată a gestiunii
deşeurilor sustenabilă şi acceptabilă economic, cu impact pozitiv asupra mediului.
Planul se refera la:
• Planul de management al deşeurilor municipale, care cuprinde detaliile aplicarii
PRGD in domeniul deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si
servicii, incluzând date privind colectarea, tratarea, eliminarea, reciclarea,
colectarea separată etc.
• Măsuri de implementare
-Planurile economice şi de investiţii. PRGD prevede costuri efective şi susţineri
financiare ale investiţiilor pentru implementarea Planului. În Plan sunt incluse programe
/ planuri de investiţii, precum şi costuri planificate de operare şi rezultate (profit, venit
anual).
-Instrumente legale şi financiare. Majoritatea instrumentelor legale şi financiare sunt
prevăzute în legislaţia românească. Se preconizează ca viitoarele instrumente
financiare, ca de exemplu contingentarea unor tipuri de ambalaje sau taxele de
reciclare pentru echipamentele electrice şi electronice să fie într-adevăr aplicate. În
plus, actualul sistem de taxe la Fondul de mediu este stimulativ pentru reciclarea,
reducerea, reutilizarea şi recuperarea deşeurilor de ambalaje.
-Aspecte specifice privind colectarea separată a fluxurilor de deşeuri. Au fost
concepute programe specifice pentru fluxurile de deşeuri colectate separat. Acestea
cuprind vehiculele scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice,
deşeuri menajere periculoase, ambalaje şi deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, nămoluri
din staţiile municipale de epurare etc.
-Conştientizarea şi informarea publicului.
Planul prevede o serie de acţiuni cum sunt:
- consultarea publicului
- raportarea anuală privind deşeurile / şi atingerea ţintelor propuse pentru deşeuri
- broşuri, circulare, reclame, web site-uri, materiale specifice asupra:
Ø planificarea colectării deşeurilor, locaţia containerelor de deşeuri, locaţiile de
eliminare finală pentru colectarea separată a diferitelor fluxuri de deşeuri etc;
Ø informaţii privind compostarea casnică şi sfaturi utile privind reducerea,
reciclarea şi reutilizarea deşeurilor;
Ø informaţii de contact privind tratarea regională /locală a deşeurilor;
Ø tarife, amenzi şi penalităţi.
O contributie importanta privind imbunatatirea practicilor in gestionarea deseurilor o au
schemele de investitii pentru proiecte mici in domeniul gestionarii deseurilor prin
Programul PHARE CES.
Dintre cele 22 de proiecte depuse la ADR,Vest, 14 au fost selectate pentru finantare.
Proiectele vizeaza infiintarea de sisteme de colectare si colectare selectiva in localitatile
rurale, realizarea unor instalatii pentru tratarea deseurilor (sortare, compostare),
266
realizarea unor statii de transfer. Pe langa aceste investitii importante, proiectele au si o

componenta educativa, prin care asigura popularizarea noilor metode de gestionare a
deseurilor in randul populatiei.
6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
Regulamentul 304/2003/CE privind exportul şi importul de produse chimice

periculoase a fost transpus în legislaţia naţională prin HG nr.697/2004 privind
aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru
controlul importului unor substanţe şi preparate chimice periculoase - Procedura PIC,
completată de Ordinul comun MMGA/MFP/MS/MMSSF nr.1234/1926/1428/908/2005
privind aprobarea Protocolului pentru controlul respectării Procedurii PIC, conform
HG nr.697/2004.
Substanţele şi preparatele chimice periculoase aflate sub incidenţa HG
nr.697/2004 fac parte din următoarele categorii:
ü anumite preparate chimice periculoase care sunt subiect al Procedurii PIC,
prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam;
ü toate preparatele chimice care se exportă şi pentru care se aplică prevederile
referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase;
ü anumite preparate chimice periculoase care sunt interzise sau sever
restricţionate şi care sunt enumerate în Anexa 1a actului normativ.
În funcţie de domeniul de utilizare, acestea se clasifică în:
ü pesticide:
ü utilizate ca produse fitosanitare
ü alte pesticide deosebit de periculoase (ex. Biocide)
ü produse chimice industriale:
ü produse chimice pentru utilizare profesională
ü produse chimice pentru uzul populaţiei.
Anexa 1 a HG nr. 697/2004 se revizuieşte periodic în funcţie de amendamentele

aduse Regulamentului 304/2003/CE. Ultima modificare a Anexei 1 s-a realizat prin
Ordinul comun MMGA /MFP/MS /MMSSF nr. 1024/1819/1230/756/2006.
În perioada anilor 2005-2006 în Regiunea Vest au fost verificaţi o serie de agenţi

economici importatori şi exportatori de substanţe chimice periculoase şi au fost
solicitate Direcţiei Regionale Vamale Timişoara – Arad date referitoare la aceştia.
În judeţele Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara nu au fost identificaţi agenţi
economici importatori sau exportatori de preparate chimice periculoase aflate sub
incidenţa prevederilor Procedurii PIC.
Î n judeţul Timiş în cursul anului 2006 a fost importată de către o serie de agenţi
economici cantitatea de 485.118,5 kg de substanţe şi preparate chimice periculoase.
Substanţele chimice importate au fost utilizate cu precădere în industria de
prelucrare a lemnului şi a metalelor, în producerea de lacuri şi vopsele, în industria
electronică, la fabricarea de compuşi chimici de sinteză, etc.
În anul 2006 s-a realizat export de substanţe şi preparate chimice periculoase în
cantitate de 9714,25 kg.
267
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra

sănătăţii umane şi mediului
Substanţele chimice prezintă anumite proprietăţi care în timpul utilizării pot genera
efecte negative asupra mediului şi a sănătaţii populaţiei. Orice substanţă sau preparat
chimic care produce atfel de efecte negative sunt considerate periculoase. Din acest
motiv, la nivel comunitar s-au impus unele măsuri de restricţionare privind introducerea
pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase şi s-au stabilit
principiile care trebuie respectate în activităţile care le implică:
- principiul precauţiei în gestionare;
- principiul transparenţei faţă de consumatori;
- principiul securităţii operaţiunilor de gestionare.
Cadrul legislativ general care stabileşte în România regimul substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase este Legea nr. 360 / 2003, modificată şi completată
prin Legea 263 / 2005, iar evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente face
obiectul HG 2427 / 2004. Producătorii, importatorii, distribuitorii şi utilizatorii acestor
substanţe au obligaţia respectării tuturor prevederilor legale în domeniu şi de a furniza
datele care concură la atingerea punctelor prevăzute pentru evaluare.
Pentru evaluarea riscului substanţelor existente este necesară evaluarea relaţiei
doza - răspuns sau concentraţie - efect şi evaluarea expunerii, precum şi caracterizarea
riscului.
Hotărârea Guvernului nr. 2427 / 2004 privind evaluarea şi controlul riscului
substanţelor existente are ca obiectiv crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al
riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei
sănătăţii populaţiei şi a mediului.
În sensul acestei Hotărâri de Guvern se definesc ca substanţe existente
substanţele enumerate în inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă
(IESCE-EINECS), aprobat prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 227 / 2002.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427/2004 au obligaţii de raportare producătorii
şi importatorii de substanţe existente în cantităţi care depăşesc 10 tone pe an sau
cantităţi care depăşesc 1000 tone pe an. Totodată, în funcţie de cantităţile fabricate /
importate au obligaţia de a raporta autorităţii competente informaţii privind cantităţile
produse / importate, clasificarea substanţei, potrivit Anexei II la Normele metodologice
de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, informaţii
privind utilizarea, toxicitatea şi ecotoxicitatea substanţei.
Autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pe care substanţele existente
le prezintă pentru sănătatea populaţiei şi mediu este MMGA.
Autoritatea competentă, împreună cu Comitetul interministerial ştiinţific
consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi ecotoxicităţii înfiinţat prin HG nr. 1739 / 2004,
pe baza informaţiilor primite de la producători şi importatori, întocmeşte lista naţională a
substanţelor prioritare pentru care se va face evaluarea, evaluează riscul pentru mediu,
stabileşte strategia corespunzătoare pentru limitarea riscurilor şi întocmeşte programe
de supraveghere.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427/2004 au obligaţii de raportare producătorii
şi importatorii de substanţe existente în cantităţi care depăşesc 10 tone pe an sau
cantităţi care depăşesc 1000 tone pe an
În Regiunea Vest au fost inventariaţi în octombrie 2006 agenţii economici
importatori respectiv utilizatori de substanţe şi preparate chimice pe parcursul anului
268
2005, preponderenţa constituind-o diluanţii, adezivii, solvenţii etc din industria

metalurgică, lemn, etc. Cantităţile gestionate de astfel de substanţe / preparate sunt în
general foarte scăzute, agenţii raportori fiind din categoria IMM-urilor. Deoarece este o
varietate foarte mare de substanţe / preparate chimice este dificil în acest moment să
se facă o situaţie comparativă.
Problema de maximă actualitate este de a găsi soluţii acceptabile pentru înlocuirea
tehnologiilor vechi, poluatoare care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra
sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în
deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens trebuie să se
acţioneze cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în
deplină cooperare.
6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţiile
publice
Regimul azbestului în Uniunea Europeană este reglementat prin Directiva

87/217/CEE. Transpunerea acestei directive în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G.
124 / 30.01.2003, modificată prin H.G. 734 / 2006. În scopul prevenirii, reducerii şi
controlului poluării mediului cu azbest, H.G. 124/30.01.2003, modificată prin H.G.
734/2006, reglementează activităţile privind comercializarea şi utilizarea azbestului,
prevederile sale referindu-se la:
ü prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;
ü restricţii la comercializarea si utilizarea azbestului şi a produselor care conţin
azbest;
ü etichetarea produselor care conţin azbest.
Deşi în prezent utilizarea azbestului este practic interzisă în Uniunea Europeană,
acesta se mai găseşte încă răspândit în diverse locuri. Din această cauză, expunerea la
azbest este încă posibilă. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte grave asupra
sănătăţii, incluzând azbestoza, cancerul pulmonar şi mezoteliomul. Nu se cunoaşte un
nivel de expunere la azbest care să poatã fi considerat inofensiv. Cu cât expunerea
este mai de durată cu atât riscul de apariţie a unei maladii legate de azbest este mai
mare. Intervalul de timp dintre expunerea la azbest şi primele semne de boală poate
ajunge pânã la 30 de ani.
Azbestul s-a utilizat mult timp la:
• materiale termoizolante, cum sunt învelişuri şi straturi de protecţie;
• materiale textile, hârtie şi plăci „ignifugate";
• garnituri de ambreiaj şi de frână;
• produse din azbociment;
• materiale electroizolante;
• echipamente individuale de protecţie.
În ceea ce priveşte prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului sunt obligaţi să ia măsuri pentru a
se asigura că:
- activităţile care implică lucrări cu produse ce conţin azbest nu reprezintă o sursă
semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest;
- demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor ce conţin azbest şi indepărtarea
azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare a
mediului cu azbest;
269
- depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea,
ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere
condiţiile locale, asfel încat să prevină poluarea mediului cu azbest;
În scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului de la 1 ianuarie 2007 se interzic
toate activităţile de comercializare a azbestului şi a produselor care conţin azbest.
Produsele care conţin azbest şi se află în funcţiune pot fi utilizate până la încheierea
ciclului lor de viaţă.
În 2006 au fost inventariaţi agenţii economici care desfăşoară activităţi cu azbest
(producători, utilizatori finali şi deţinători de produse cu conţinut de azbest, inclusiv
azbest conţinut în construcţia clădirilor sau a halelor industriale) în legătură cu
prevederile legislative menţionate, precum şi cu necesitatea stabilirii următoarelor
aspecte:
• modalitatea de înlocuire a azbestului şi a produselor cu azbest cu produse
non-azbest
• modul de gestionare a deşeurilor cu conţinut de azbest.
În judeţul Arad au fost identificaţi 4 agenţi economici deţinători de articole cu

azbest evidenţiindu-se 30 m2 plăci de azbest pe clădiri industriale, acoperişuri cu plăci
de azbociment, garnituri, şnururi, piese auto cu azbest, măşti sudură, ferodouri etc. Au
fost generate 63,085 tone deşeuri cu azbest.
În judeţul Caraş-Severin au fost identificaţi 12 agenţi economici deţinători de
articole cu azbest evidenţiindu-se 220 m2 plăci de azbest pe clădiri industriale, 9291 m2
estacade de benzi transportoare, 1734 kg fulgi şi şnur de azbest, 190 tone tablă
ondulată de azbociment. Au fost generate 1,5 tone deşeuri cu azbest.
În judeţul Hunedoara un număr de 20 de primării au raportat că pe teritoriul lor
se află clădiri acoperite pe o suprafaţă de cca.161.000 m2 cu produse de azbociment.
57 de agenţi economici au raportat că deţin o cantitate de circa 32 tone produse
cu azbest, clădiri acoperite cu produse de azbociment pe o suprafaţă de 275912 m2 si o
cantitate de 12 tone deşeuri de produse cu azbest.
În judeţul Timiş 5 agenţi economici deţin 4815 m2 plăci azbociment, 2 kg
ferodouri, 17 kg şnur azbest şi 6 kg şnur azbest gravitat.
De asemenea în cursul anului 2006, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a
realizat informări de presă cu privire la interzicerea comercializării şi utilizării azbestului
şi produselor cu conţinut de azbest începând cu 1 ianuarie 2007
6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) –

inventarul cantităţilor de ODS-uri
Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal şi-au manifestat îngrijorarea

pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor
adverse rezultate sau care ar putea rezulta ca urmare a activităţilor umane,
recunoscând faptul că emisiile de anumite substanţe la nivel mondial pot epuiza în mod
semnificativ sau pot modifica stratul de ozon astfel încât acestea ar putea avea drept
consecinţă apariţia unor efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului
înconjurător.
Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993 România a aderat la Convenţia privind
protecţia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985, la Protocolul privind
substanţele care epuizează stratul de ozon adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987
şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care
epuizează stratul de ozon adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra,
din 27-29 iunie 1990.
270
Substanţele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS–uri) şi

principalele lor aplicaţii sunt următoarele:
Ø CFC-uri (clorofluorocarburi – utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli
farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a
spumelor de izolaţie).
Se evidenţiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de CFC:
- în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren expandat
(într-o gama variată de materiale izolante; şi materiale de ambalat) – CFC 11,
CFC 12, CFC 113, CFC 114;
- în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea
alimentelor, pompe de căldură, aer condiţionat – CFC 12, CFC 11, CFC 113,
CFC 114, CFC 115 si alte CFC halogenate total (CFC 13, CFC 112).
- ca solvenţi: electronică, decaparea şi curăţirea metalelor / acoperiri şi vopsiri –
CFC 113
- Aerosoli: CFC 11, CFC12, CFC 13, CFC 114.
Ø HCFC (hidrocarburi parţial halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a
spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli);
Se evidenţiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de HCFC:
- în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren expandat
(într-o gama variată de materiale izolante şi materiale de ambalat) – HCFC 22,
HCFC 123, HCFC 124, HCFC 141b, HCFC 142b
- la extinctoare – HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124;
- în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea
alimentelor, pompe de căldură, aer condiţionat –, HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124,
HCFC 142b;î
- ca solvenţi: electronică, decaparea şi curăţirea metalelor / acoperiri şi vopsiri–
HCF 225, HCFC 225ca, HCFC 225cb, HCFC 123, HCFC 141b.
Ø Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor) Astfel, în extinctoare se
utilizează – halon 1211, halon 1301, halon 2402
Ø Tetraclorura de carbon (solvent industrial);
Ø Metilcloroform (1,1,1 tricloretan – solvent);
Ø Bromura de metil (utilizată in dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de
depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului
legumelor si fructelor proaspete, tratarea seminţelor şi în fumigaţie: (fumigaţia
solurilor, a serelor, tratarea containerelor pentru transportul sau stocarea
alimentelor perisabile).
Substanţele care epuizează stratul de ozon (ODS-uri) sunt substanţele chimice
în vrac, în containerul lor de transport şi amestecurile de chimicale care conţin în
compoziţie mai mult de 1 % din una din substanţele menţionate (OG 89/1999). Pentru
eliminarea lor treptată a fost eleborat în 1995, Programul Naţional de Eliminare Treptată
a Substanţelor care Epuizează Stratul de Ozon, cu asistenţă COWI Consult, a
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) şi a Institutului
ICPIAF Cluj-Napoca, în strânsă colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului şi cu întreprinderile
producătoare şi consumatoare de substanţe care epuizează stratul de ozon.
Detaliat, situaţia pe anul 2006 se prezintă astfel:
În Regiunea Vest s-au identificat 27 agenţi economici care au vehiculat agenţi
frigorifici, cu preponderenţă R22 (HCFC 22), R 134 a ( HFC 134 a), R12 (CFC 12),
R404, R407, R410.
271
Tab. 6.12.4.1. Agenţi frigorifici vehiculaţi în 2006

CARAŞ -
REGIUNE ARAD HUNEDOARA TIMIŞ
SEVERIN
Agenţi economici 28 3 13 5 7
Stoc la 1. 01. 2006 [kg] 1136.4 743.2 40,8 315,2 37,2
Agent vehiculat în 2006 [kg] 4664.29 2538.4 872,4 550,13 703,36
Stoc la 1. 01. 2007 [kg] 883.16 354.1 77,49 387,57 64
Recuperat în 2006 [kg] 125 59,4 19,2 10,8 35,6
În Regiunea Vest s-au identificat 24 agenţi economici care au vehiculat gaze

fluorurate cu efect de seră
Tab. 6.12.4.2. Gaze fluorurate cu efect de seră vehiculate în 2006
CARAŞ -
SEVERIN
Stoc la 1. 01. 2006 [kg] 1797,2 13,6 596,9 499,8 686,9
Agent vehiculat în 2006 [kg] 49186 3 1066,75 260,8 47855,45
Stoc la 1. 01. 2007 [kg] 2760,85 10,6 592,3 239 1918,95
Recuperat în 2006 [kg] 132,9 0 13,8 0 119,1
În anul 2006 în Regiunea Vest nu s-a utilizat bromură de metil. Nu deţinem informaţii
despre utilizarea ODS-urilor ca şi agenţi de fumigare.
În Regiunea Vest s-au identificat 8 agenţi economici care au vehiculat solvenţi cloruraţi
Tab. 6.12.4.3. Solvenţi cloruraţi vehiculaţi în 2006

CARAŞ -
SEVERIN
Stoc la 1. 01. 2006 [kg]
- percloretilenă 17400 400 17000
- tetraclorură de carbon 206,3 - 203,8 2,5 -
Agent vehiculat în 2006 [kg]
- tetraclorură de carbon - 2,5 -
Stoc la 1. 01. 2007 [kg]
- tetraclorură de carbon - -
Recuperat în 2006 [kg]
- tetraclorură de carbon 70 - 70 -
În Regiunea Vest s-a identificat 1 agent economic în judeţul Hunedoara care a utilizat
1965 kg spume, la 1. 01. 2007 stocul acestora fiind nul.
Se constată o scădere a cantităţilor totale de ODS-uri utilizate în 2006 faţă de anii
precedenţi. De remarcat tendinţa descrescătoare a cantităţii de tetraclorură de carbon
utilizată şi înlocuirea treptată a acesteia cu alţi solvenţi. Singurul agent economic din judeţul
272
Caraş-Severin care a utilizat tetraclorură de carbon în cursul anului 2005 a renunţat la

folosirea acesteia începând din ianuarie 2006.
În toate activităţile industriale vor fi luate măsuri de înlocuire treptată a acestor
substanţe cu altele nepoluante (spre exemplu: înlocuirea HCFC 141b cu alt agent de
expandare nepoluat tip Solkane 365 / 227, înlocuirea CFC 12 cu HFC 134a prin
promovarea instalaţiilor cu freon ecologic R 407c şi R 401a) şi a CCl4 cu tricloretilena.
În domeniul service, deşi s-au folosit cantităţi foarte mici, treptat se vor folosi numai
agenţi ecologici.
Din 1999 producţia pe baza de ODS-uri a spumelor, aerosolilor cu excepţia industriei
de produse farmaceutice a fost interzisă, la fel şi folosirea ODS-urilor ca şi solvenţi în toate
domeniile industriale, cu excepţia utilizării CCl4 în sisteme închise.
Ca urmare unităţile de producţie a spumelor existente, au trecut la utilizarea
tehnologiilor alternative care utilizează compuşi non-ODS. SC Spumotim SA Timişoara
produce spume flexibile folosind agent de expandare clorura de metilen, compus non-ODS.
În ceea ce priveşte utilizarea ODS-urilor ca solvent pentru degresare, începând cu
anul 2003, SC Linde Gaz SRL Timişoara, a înlocuit tetraclorura de carbon folosită la
spălarea tuburilor de gaz lichefiat cu tricloretilenă, care este compus non-ODS.
-înbunătăţirea sistemelor de întreţinere a echipamentelor de refrigerare, având ca
În judeţul Timiş nu există societăţi comerciale autorizate în vederea importului şi
exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec.
6.12.5. Biocide ( utilizare, import, export)
Prin Hotărârea Guvernului nr. 956/18.08.2005 privind plasarea pe piaţă a

produselor biocide s-au transpus prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr.
98/8/EC.
Conform acestei Directive produsele biocide sunt substanţele active şi
preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în
care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă
inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui
organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.
Listele cu substanţele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG
956/2005 după cum urmează:
a) Lista cu substanţele active existente şi care în programul de revizuire nu intră în
"Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa
produselor biocide" sau "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană,
admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut" sau "Lista substanţelor de
bază aprobate de Comunitatea Europeană" este prevăzută în anexa nr. 1;
b) Lista cu substanţele active existente, identificate în Comunitatea Europeană,
este prevăzută în anexa nr. 3;
c) Lista cu substanţele active existente şi incluse în tipul/tipurile de produs biocid,
care intră în programul de revizuire în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa
nr. 4.
Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul
României este Ministerul Sănătăţii.
Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naţional a tuturor
produselor biocide, care sunt plasate deja pe piaţă. Inventarierea produselor biocide se
finalizează până la data de 31 iulie 2006.
O listă exhaustivă a produselor biocide o găsim in anexa V a Directivei 98/8/E:
273
Grupa principală 1 (conţine dezinfectanţi şi produse biocide generale):

1. produse biocide pentru igiena umană
2. produse biocide pentru igiena publică (ex. algicidele)
3. biocide pentru igiena veterinară
4. dezinfectanţi alimentari
5. dezinfectanţi pentru apa potabilă
Grupa principală 2:
6. conservanţi alimentari
7. conservanţi pentru materiale peliculogene(lacuri şi vopsele)
8. conservanţi pentru lemn
9. conservanţi pentru piele, cauciuc şi materiale polimeriate
10. conservanţi pentru zidărie
11. conservanţi pentru sisteme de răcire cu lichide şi procesare
12. slimicide (produse pentru prevenirea depunerii mizeriei)
13. conservanţi pentru fluidele utilizate în prelucrarea metalelor
Grupa principală 3 (pesticide neagricole):
14. rodenticide
15. avicide
16. moluscicide
17. piscicide (nu intră produsele pentru tratarea bolilor la peşti)
18. insecticide, acaricide şi produse pentru controlul artropodelor
19. atractanţi
Grupa principală 4:
20. conservanţi pentru furaje
21. produse antifermentare
22. produse pentru controlul viermilor
Pînă la parcurgerea tuturor etapelor prevăzute pentru implementarea noii
legislaţii, nu se poate susţine că putem prezenta o informare corectă asupra situaţiei
existente. Până la sfarşitul anului 2005, conform legislaţiei mai sus amintite agenţii
producatori şi importatori au avut obligaţia notificării la Comisia Naţională pentru
Produse Biocide, produsele biocide pe care le produc şi le comercializează, în vederea
întocmirii Registrului Naţional al produselor biocide.
Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe
teritoriul României este Ministerul Sănătăţii.
În categoria biocidelor sunt incluse mai multe categorii de substanţe printre care
se numără dezinfectanţii, antisepticele şi conservanţii. Aceste substanţe se utilizează
pentru a decontamina suprafeţele pe care se prepară hrana, suprafeţe considerate
microbian contaminate (toaletele) şi în general la curăţirea domestică.
Biocidele pot fi utilizate în conservare, înmuiere, piclare, tăbăcire şi procesele de
post-tăbăcire. Compuşii organici halogenaţi au fost utilizaţi de multă vreme în
tăbăcarii iar biocidele halogenate se mai vând încă. Dimetil-di-tiocarbamatul de
potasiu sau sodiu este considerat a fi un bactericid cu un impact mai redus pentru
mediu, datorită nivelului său scăzut de toxicitate şi persistenţă.
Compuşii organici halogenaţi pot fi înlocuiţi aproape în orice situaţie, dar există şi
excepţii. Una dintre excepţii este degresarea uscată a pieilor de oaie Merinos.
Degresarea este realizată în maşini închise cu degajări reduse de gaze şi de ape
reziduale; solventul este distilat şi reutilizat în mod automat. Alte excepţii sunt
274
emulsiile de grăsimi ce conţin compuşi organici volatili şi agenţii hidrofugi utilizaţi

pentru obţinerea pielii impermeabile la apă.
Biocidele sunt substanţe cu uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor
şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.
Dintre categoriile de utilizatori de biocide din judeţul Caraş-Severin menţionăm:
unităţi sanitare, sanitare-veterinare, unităţi de deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie,
unităţile de gospodărie comunală care desfăşoară activităţi de asigurare a alimentării
cu apă potabilă, unităţi de prelucrare a lemnului etc.
În judeţul Caraş-Severin Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat în
anul 2005, 22 de agenţi economici cu activitate de dezinsecţie, deratizare,
dezinfecţie. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-
Severin a autorizat pe lângă unităţile cu activitate de dezinsecţie, deratizare,
dezinfecţie încă 26 de cabinete medicale veterinare, 3 depozite de produse de uz
veterinar, 19 puncte farmaceutice veterinare şi 8 ferme (de păsări, bovine, ovine,
porcine) toate aceste unităţi utilizând biocidele în scop comercial sau pentru folosinţă
proprie. Produse biocide pentru igiena publică mai sunt utilizate şi în cele aproximativ
300 de cabinete medicale private şi cele 8 spitale din sistemul de sănătate publică.
În anul 2006, Autoritatea de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat conform
Legii nr. 359/2004, modificată prin OUG nr.75/2004, 101 agenţi economici utilizatori
de biocide, care funcţionează în baza declaraţiei pe proprie răspundere şi un număr
de 165 unităţi sanitare şi 3 unităţi din structura ASP CS.
Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin
precizează, referitor la anul 2006, că utilizatorii de biocide de tipul unităţilor cu
activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie funcţionează în baza declaraţiei pe
proprie răspundere conform Ordinului ANSVSA nr.139/2004, iar în afara acestora un
număr de: 12 cabinete veterinare, 3 farmacii veterinare, 2 depozite de produse
veterinare şi 1 punct farmaceutic veterinar - erau în procedură de autorizare.
APM Caraş-Severin nu deţine şi nu a obţinut alte informaţii referitoare la utilizatorii de
biocide şi la tipul biocidelor utilizate.
În baza de date a anului 2006 a A.P.M. Hunedoara există un număr de 6 unităţi
şi agenţi economici care operează cu produse care se regăsesc în anexele la HG 956 /
2005. Direcţia de Sănătate Publicî nu deţine date privind inventarul agenţilor economici
utilizatori de produse biocide. Majoritatea sunt autorizaţi pentru comercializarea de
produse pentru protecţia plantelor cum ar fi erbicidele, insecticidele, fungicidele, a
fertilizanţilor, inhibitorilor şi a produselor pentru igiena publică. Cantităţile pe tip de
produs comercializat se situează la nivelul zecilor şi în câteva cazuri la ordinul sutelor
de kilograme. Printr-o strânsă colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara se
va încerca extinderea bazei de date la toate domeniile de activitate care implică
utilizarea de produse biocide, cum ar fi industria lemnului, industria alimentară, industria
textilă, etc.
În judeţul Timiş în anul 2006 utilizările cele mai frecvente ale produselor biocide,
de uz fitosanitar se regăsesc în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în
agricultură şi silvicultură.
Firmele importatoare de biocide de pe raza judeţului Timiş sunt: SC Redoxim
SRL ( 2725,65 kg) SC Tellurium Chemical Co SRL, SC Glissando SRL ( 1771,84 kg ),
SC Acellum SRL, Waldochem SRL ( 430 kg ), SC Triplet SRL ( 41000 kg).
275
6.12.6. Poluanţi organici persistenţi
Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice, ca atare sau

prezente în preparate, care au proprietăţi toxice, sunt rezistente la degradare, se
acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile
migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor
de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. Datorită
persistenţei şi bioacumulării POPs prezintă un real pericol pentru mediu şi sănătatea
umană.
Principalele surse de emisie ale POPs se găsesc în 4 sectoare economice de
bază: agricultură, industrie, transport şi energie, alături de care trebuie menţionate şi
depozitele de deşeuri, crematoriile şi incineratoarele de deşeuri.
Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai
2001 şi ratificată de România prin Legea nr.261 din 16 iunie 2004, stabileşte un set
de măsuri pentru reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuărilor de anumiţi
poluanţi organici persistenţi din producţia şi utilizarea internaţională, precum şi din
evacuările accidentale. Lista iniţială a POPs reglementaţi prin Convenţia de la
Stockholm: Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Mirex,
Toxafen, Bifenili policloruraţi, DDT, Dioxine (TCDD) şi Furani (TCDF) a fost recent
completată cu noi substanţe şi anume: Pentabrom difenil eter, Clordecon, Hexabrom
difenil, Hexaclorciclohexan, Perfluorooctan sulfonat.
Legea nr. 271/2003 ratifică Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării
atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi,
iar una dintre obligaţiile României, este eliminarea într-un mod ecologic a
substanţelor prevăzute în Anexa I a Protocolului.
Printre aceste substanţe se regăsesc bifenilii şi trifenilii policloruraţi şi similari -
PCB / PCT -. Aceşti compuşi sau echipamentele ce conţin aceşti compuşi se supun
unei legislaţii specifice. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi
trifenililor policloruraţi a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.173/2000,
modificată prin HG nr.291/2005 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi a altor compuşi similari. Potrivit acestor
reglementări operatorii economici deţinători de echipamente sau materiale cu PCB
trebuie să-şi eşaloneze la eliminare aceste echipamente, conform Planurilor de
eliminare aprobate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului.
Termenele limită de eliminare reglementate sunt:
• 31.12.2010 pentru echipamentele scoase din uz (care nu mai pot fi folosite, fiind
depăşite fizic şi moral)
• la sfârşitul existenţei utile, însă nu mai târziu de anul 2025- conform prevederilor
Convenţiei de la Stockholm pentru echipamentele în funcţiune
În Regiunea Vest dintre POPs reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm sunt
prezenţi numai bifenilii policloruraţi (PCB), în echipamente electrice capsulate
(condensatori) şi necapsulate (transformatori), precum şi ca ulei cu PCB extras din
echipamentele electrice.
Datele referitoare la compuşii desemnaţi sunt prezentate în capitolul 6.3.2.
276
6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide
Directiva 91/414/EC cu privire la plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar

a fost transpusă în legislaţiă românească prin HG 1559/2004.
Autoritatea naţională desemnată pentru omologarea produselor de protecţie a
plantelor pe teritoriul României este Comisia Naţională de Omologare a Produselor de
Protecţie a Plantelor.
Produsele fitosanitare utilizate nu conţin substanţe chimice reglementate prin
Convenţia de la Stockholm, Convenţia de la Rotterdam privind procedura de
consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici
periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional.
Substanţele şi produsele folosite în protecţia plantelor sunt cunoscute în general
sub denumirea de pesticide.
Pesticidele (în latină "pestis" = flagel, "caedo" = a omorâ), substanţe minerale,
organice sau organo-minerale cu efecte preventive sau curative asupra bolilor,
dăunătorilor, buruienilor şi altor agenţi ce pot afecta culturile agricole, se incadrează ca
metode ale chimioterapiei la plante care alături de metodele fizico-mecanice, biologice
şi agrotehnice alcătuiesc sistemul "luptei integrate", păstreazã intactă cantitatea şi
calitatea producţiei agricole.
După acţiunea fiziologică sau grupa de organisme pe care le combat, pesticidele
se împart în:
• Fungicide
• Insecticide
• Erbicide
• Acaricide
• Redenticide
• Moluscocide
• Regulatori de creştere
• Cu acţiune mixtă
• Nesatocide şi sterilizaţi de sol
Regimul produselor fitosanitare este reglementat în legislaţia românească prin:
• Ordonanţa 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de
uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunatorilor şi buruienilor în agricultură şi
silvicultură
• Legea 85/1995 pentru aprobarea O.G.nr.4/1995 privind fabricarea
comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor,
dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură
• Legea 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanta Guvernului nr.
4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar
pentru combaterea bolilor, dăunatorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură
• Ordin 396/707/1944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul Romaniei a
produselor de uz fitosanitar continând anumite substanţe active
• Ordin 574/2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului
apelor şi protecţiei mediului nr. 396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe
teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active.
În anul 2006 în judeţul Caraş-Severin s-au utilizat 80,681 tone de pesticide, din
care cca. 20% sunt pesticide din grupa a III-a de toxicitate şi 80% din grupa a IV-a de
toxicitate
La nivelul judeţului Hunedoara baza de date conţine doar evidenţa depozitelor
fitosanitare autorizate - în număr de 22 - şi tipurile de substanţe comercializate la un
277
moment dat. Deşeurile de pesticide existente in judeţ au intrat pe programul de

eliminare de care a beneficiat Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Phare RO 2002/000-536.04.07. Cantitatea de deşeuri de pesticide ramasă neeliminată
la nivelul anului 2006 este de 10,053 to.
În anul 2006 în judeţul Timiş s-au comercializat 41 tone de produse de uz
fitosanitar din care 98,78% sunt pesticide din grupele III - IV de toxicitate ( 30 tone
erbicide, 5 tone fungicide, 5 tone insecticide şi 0,5 tone raticide ) şi 1,22 % din grupele I
– II de toxicitate, respectiv 0,5 tone de insecticide.
Din datele deţinute de către APM Timiş, cantitatea de deşeuri de pesticide
deţinută în stoc de către Unitatea Fitosanitară Timiş este de 13103 tone.
6.12.8. Mercurul
Mercurul este singurul metal lichid la temperatura camerei, condiţii în care deja
prezintă emisii de vapori toxici, necesitând manipularea cu precauţie şi păstrarea în
recipiente etanşe.
Combinaţiile mercurului sunt considerate printre cele mai puternice otrăvuri
minerale, atât pentru organismele superioare, cât şi pentru microorganisme. Toxicitatea
mercurului variază în funcţie de forma sa chimică, compuşii organomercurici fiind cei
mai toxici. Creierul este organul uman ţintă asupra căruia acţionează mercurul.
Principalele utilizări ale mercurului sunt următoarele:
ü în aparate de măsură (termometre, manometre);
ü ca electrod;
ü în practica stomatologică, sub formă de aliaje (denumite amalgame) de argint,
staniu, cupru;
ü în lămpi cu vapori de mercur, utilizate la sistemele de iluminat sau ca sursă de
radiaţii UV;
ü în industria chimică: procese electrolitice, drept catalizator, extracţia aurului, etc.
Impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului al anumitor produşi
chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, între care şi cei
ai mercurului, a impus necesitatea luării unui set de măsuri pentru gestionarea
ecologică raţională a acestora, inclusiv prevenirea traficului internaţional ilegal cu
acestea, măsuri adoptate prin Convenţia de la Rotterdam din 10 septembrie 1998.
Având în vedere că mercurul şi compuşii săi sunt pe lista substanţelor prioritar
periculoase este necesară realizarea unei situaţii cât mai clare asupra cantităţilor de
mercur existente (materii prime, deşeuri etc.) şi a modului de gestionare a acestora
precum şi urmărirea:
• evoluţiei pieţei, ca urmare a viitoarelor restricţii privind importul mercurului şi a
compuşilor cu conţinut de mercur,
• modalităţilor de stimulare a utilizatorilor pentru a înlocui mercurul cu alte
materiale nepericuloase,
• metodelor de reciclare şi valorificare etc.
În domeniul problematicii gestionării metalelor grele (mercur, cadmiu şi plumb) s-au
realizat primele inventare ale activităţilor economice ce implică utilizarea acestora,
urmând ca propunerile legislative şi planurile de acţiune naţionale pentru mercur,
cadmiu şi plumb să se dezvolte în paralel cu strategiile pentru metale grele, în curs de
elaborare la nivelul Uniunii Europene.
Parlamentul European a adoptat un raport privind pericolele utilizării mercurului,
propunând interzicerea exporturilor de mercur până în 2010 cel târziu şi măsuri
consolidate de stocare a mercurului.
278
Parlamentul European consideră că "este o obligaţie economică, politică şi morală"

ca Uniunea să preia conducerea în gestionarea problemelor provocate de utilizarea
mercurului având în vedere că UE este cel mai mare exportator.
În judeţul Arad au fost inventariaţi 6 agenţi economici care au în stoc mercur.
În judeţul Caraş-Severin nu există agenţi economici care desfăşoară activităţi ce
implică gestionarea mercurului ca materie primă sau auxiliară, produs principal sau
secundar şi/sau deşeuri rezultate din procesul tehnologic. Cantităţile de mercur
existente la nivelul judeţului reprezintă stocuri cumulate, de-a lungul anilor, din aparate
de măsură scoase din uz, ale unor agenţi economici.
6 operatori economici deţineau pe stoc la sfîrşitul anului 2005 o cantitate de 393,925
kg mercur.
În judeţul Hunedoara au fost identificaţi 12 agenţi economici care utilizează mercur.
Cantitatea de mercur utilizată - în special în industria extractivă, la procesarea
minereurilor metalifere - în decursul anului 2005 a fost de 340 kg, iar cantitatea de
deşeuri de mercur rezultată a fost de 8 kg.
În judeţul Timiş 6 agenţi economici deţinea la finele anului 2005 o cantitate totală de
mercur şi compuşi ai acestora ( azotat mercuric, azotat mercuros, clorură mercurică,
sulfat mercuros etc ) de 42,738 kg. Principalele cantităţi sunt deţinute de laboratoarele
chimice ale acestor agenţi sau provin din spargerile accidentale ale instrumentelor de
279
Capitolul 7. RADIOACTIVITATEA
7.1.Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Supravegherea radioactivităţii mediului în România a început în 1962 odată cu

înfiinţarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM).
RNSRM face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe
teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Organizarea
şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza OUG 195/2005 şi a Ordinului nr.338/2002
al ministrului apelor şi protecţiei mediului. În prezent RNSRM cuprinde un număr de 37
de staţii de radioactivitatea mediului, din cadrul agenţiilor de protecţia mediului.
Coordonarea tehnică, ştiinţifică şi metodologică a RNSRM este asigurată de
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului
Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.
Probele de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol, vegetaţie şi ape,
colectate de staţiile RNSRM sunt analizate lunar creându-se o bază de date ce
cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali
pentru probe de mediu pe întreg teritoriul ţării.
7.2.Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2005
7.2.1.Programul Standard de supraveghere

La nivelul Regiunii Vest funcţionează 4 staţii de radioactivitatea mediului,
efectuând măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu,
calcularea concentraţiei izotopilor de radon şi toron cât şi supravegherea dozelor
gamma absorbite în aer. Staţiile de radioactivitatea mediului derulează un program
standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program
standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul regiunii, în scopul
detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării
factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât
şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în
cazul sesizării unei depăşiri a pragurilor de atenţionare/avertizare/alarmare.
La nivelul Regiunii Vest s-au efectuat un număr de 24 969 analize beta globale şi
de doză gamma externă absorbită.
Ponderea numărului de analize pe factori de mediu monitorizaţi este prezentată
în graficul următor:
280
Ponde rea num arului de analize pe factor de m ediu m onitorizat
depuneri
atmosferice 9.77
vegetatie 0.46
ape 13.82 proba speciala
Nadlac 0.22
aerosoli 27.07
sol 0.42
debit doza gamma

47.97
Fig.7.2.1. Ponderea numărului de analize pe factori

de mediu
În cursul anului 2006 activităţile specifice beta globale determinate nu au

evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale
limitelor de atenţionare.
În figurile următoare sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurătorilor, la
nivelul anului 2006, comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de
mediu monitorizat:
◊ Aerosoli atmosferici
Aeros ili atm os ferici - activitatea specifica be ta globala aspiratia 02-07
25 25
20 20
activ. specifica (Bq/m3)
15 15 Max lunara
Media lunara
10 10 Lim de atentionare
5 5
0 0
ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Fig. 2.1. Evoluţia activităţii specifice beta globale a aerosolilor atmosferici-

aspiraţia 02-07
281
Aeros oli atm os fe rici - activitatea specifica beta globala aspiratia 08-13
12 12
10 10

8 8
Max lunara
6 6 Media lunara
Lim de atentionare
4 4
2 2
0 0
v
b
g
r
c
n
n
ai
pt
t
iu
ar
ap
no
oc
fe
ia
iu
au
de
m
se
m
Fig. 2.2. Evoluţia activităţii specifice beta globale a aerosolilor atmosferici-

aspiraţia 08-13
Valorile activităţilor specifice beta globale pentru probele de aerosoli atmosferici

s-au situat cu mult sub limita de alarmare de 200 Bq/m3, valoare stabilită prin legislaţia
în vigoare (Ord.nr.338/2002). S-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare de 10
Bq/m3 în judeţele Arad şi Timiş. Valorile maxime lunare au fost măsurate în judeţele
Arad, Caraş-Severin şi Timiş pentru aspiraţia 02-07, respectiv în judeţele Arad , Caras-
Severin, Hunedoara şi Timiş pentru aspiraţia 08-13.
◊ Depuneri atmosferice
Depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea

radioactivităţii mediului atât în situaţiile normale, cât şi în cazul accidentelor şi
incidentelor nucleare.
În anul 2006, la nivelul Regiunii Vest, valorile medii lunare ale activităţii specifice
beta globale pentru probele de depuneri atmosferice s-au situat cu mult sub limita de
atenţionare de 200 Bq/m2/zi.
◊ Apa brută şi potabilă
La nivelul Regiunii Vest, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale
pentru probele de apă brută şi apă potabilă s-au situat sub limita stabilită prin legislaţia
în vigoare (2000Bq/m3 pentru apă brută, respectv 1000 Bq/m3 pentru apă potabilă ).
◊ Izotopii naturali Radon şi Toron
Concentraţiile izotopilor radioactivi Radon şi Toron s-au situat în limitele specifice

teritoriului regiunii (valoarea medie anuală - 12,48 Bq/m3 pentru Rn fiind înregistrată în
judeţul Timiş, respectiv - 5,81 Bq/m3 pentru Tn, fiind înregistrată în judeţul Hunedoara).
282
Conce ntratia izotopilor naturali Rn si Tn - valori m axim e lunare
35
30
25
concentratia Bq/m3
20
15
10
5
0
AR CS HD TM
Radon 32.171 29.09 29.7 22.919
Toron 3.03 0.5 26.68 0.84
Fig. 2.3. Evoluţia concentraţiei izotopilor naturali Rn şi Tn – concentraţii maxime anuale
◊ Debitul dozei gamma externă
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale
limitei de atenţionare (0,250 μGy/h, stabilită de legislaţia în vigoare), variind între 0,067
şi 0,228 μGy/h.
◊ Sol şi vegetaţie
La nivelul Regiunii Vest, valorile activităţilor specifice beta globale pentru pobele
de sol şi vegetaţie s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale. În perioada
de iarna nu se fac măsurători asupra probelor de sol şi vegetaţie.
În cursul anului 2006 nu s-au identificat depăşiri ale limitelor de atenţionare.
Nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu este în continuă scădere faţă
de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl. La nivelul anului 2006 se observă
continua diminuare a amplitudinii maximului anual a contaminării radioactive. Principala
sursă de contaminare artificială o reprezintă procesele de resuspensie de pe sol,
importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobâl).
7.2.2. Programe de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic
La nivelul Regiunii Vest, doar staţia de radioactivitate Arad este implicată în

programe speciale de supraveghere a activităţilor şi zonelor cu impact radiologic, în
celelalte staţii efectuându-se numai programul standard de supraveghere.
În cadrul staţiei de radioactivitate Arad, s-a derulat un program specific de
monitorizare a radioactivităţii mediului, program care a cuprins Valea Mureşului şi Valea
Crişului Alb. Au fost prelevate probe de apă, sol şi vegetaţie. Probele au fost pregătite şi
măsurate beta global la staţia de radioactivitate Arad, probele fiind trimise pentru
măsurători gamma spectrofotometrice la LRM – ANPM Bucureşti.
283
Valori activităţilor specifice beta globale după 5 zile, pentru probele de apă brută,
s-au situat între 70,1Bq/m3 şi 239,6±33,6Bq/m3.
Valorile determinate după 5 zile pentru probele de sol au fost cuprinse între
37087,0±372,3 Bq/kg(Bârzava – halda de steril, vârful rampei),respectiv 686±59,1
Bq/kg(puţul 2 Valea Zelea Neagră), iar pentru vegetaţie între 149,3±18,1 Bq/kg (puţul 2
de la Rănuşa), respectiv 328,2±25,0Bq/kg (Milova).
7.2.3. Expunerea populaţiei în zonele cu posibil impact radiologic de pe

teritoriul României
Pe teritoriul Regiunii Vest, staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului nu

sunt implicate în programe speciale de supraveghere a populaţiei din zone cu posibil
impact radiologic.
7.2.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

Nu este cazul.
7.2.3.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui

Nu e cazul.
7.2.3.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti

Nu este cazul.
7.2.3.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele

Nu este cazul.
7.2.3.5. Expunerea populaţiei în zone cu nivele de radioactivitate naturală

modificată antropogenic
Nu este cazul.
7.2.3.6. Expunerea populaţiei României pe anul 2006

Nu este cazul.
284
Capitolul 8. MEDIUL URBAN
8.1. Aşezările urbane
Suprafaţa totală a României : 238391 km2

Suprafaţa totală a regiunii vest : 32034 km2
Tab. 8.1. Aşezările urbane
Regiunea Vest Numărul oraşelor si din care

Anii municipiilor municipii :
1990 35 7
1995 36 10
2000 37 10
2001 37 10
2002 37 10
2003 38 12
2004 42 12
2005 42 12
2006 42 12
Conform tab. 8.1. in Regiunea Vest există 42 oraşe, din care 12 municipii.
Localităţile judeţului Arad
Municipii : ARAD.
Oraşe : CHIŞINEU CRIŞ, CURTICI, INEU, LIPOVA, NĂDLAG, PÂNCOTA, SEBIŞ,
PECICA, SÂNTANA.
Localităţile judeţului Caraş-Severin
Municipii : REŞIŢA, CARANSEBEŞ.

Oraşe : ANINA, BĂILE HERCULANE, BOCŞA, MOLDOVA NOUĂ, ORAVIŢA, OŢELU
ROŞU.
Localităţile judeţului Hunedoara
Municipii : DEVA, BRAD, HUNEDOARA, LUPENI, ORĂŞTIE, PETROŞANI, VULCAN .

Oraşe : ANINOASA, CĂLAN, GEOAGIU, HAŢEG, PETRILA, SIMERIA, URICANI.
Localităţile judeţului Timiş
Municipii : TIMIŞOARA, LUGOJ

Oraşe : SÂNNICOLAU MARE, JIMBOLIA, FĂGET, DETA, RECAŞ, CIACOVA,
GĂTAIA, BUZIAŞ.
285
8.1.1. Amenajarea teritorială
Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în dezvoltarea socio-

economică a României.
La nivelul judeţului Arad obiectivul general este creşterea standardului de viaţă,
dezvoltarea durabilă şi integrarea judeţului Arad în structurile regionale la nivelul Uniunii
Europene.
Acest obiectiv general se va putea realiza prin atingerea simultană a următoarelor
obiective specifice:
- stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată
- valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare
adecvat
- promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor
teritoriale.
La nivelul judeţului Caraş - Severin calitatea vieţii este strict condiţionată şi de
calitatea serviciilor de gospodărie comunală, a calităţii mediului în care trăiesc. În
structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse componente ca:
- alimentarea cu energie electrică şi gaze;
- producţia şi distribuţia apei potabile;
- canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice;
- producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă;
- salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane;
- întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public;
- transportul local public;
- administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat.
La nivelul judeţului Hunedoara in anul 2006 sunt in funcţiune 17142 de agenti
economici, din care :
1. cu capital integrat de stat: 22;
2. cu capital mixt (stat+privat): 40;
3. cu capital privat românesc: 15942;
4. cu capital integral străin: 622;
5. cu capital privat românesc+străin: 516.
La nivelul judeţului Timiş mediul urban reprezintă un echilibru labil, majoritatea
oraşelor necesitând reconstrucţie ecologică în zonele urbane, industriale, şi a
depozitărilor de deşeuri. În acest sens, s-au depus documentaţii pentru obţinerea de
fonduri din programe internaţionale privind alimentări cu apă, canalizări, gestionări de
deşeuri.
Tab. 8.1.1.1. Caracterizarea oraşelor din punct de vedere a suprafeţei si

numărului de locuitori
Nr. Judeţul/ Suprafaţă

Nr. oraşe Nr. locuitori
crt. Total Regiune ( ha )
1 Arad 10 253909 129922
2 Caraş - Severin 8 186943 101 306
3 Hunedoara 14 381909 160155
4 Timis 10 405901 260266
5 Regiunea Vest 42 1228662 651649
286
Conform tab. 8.1.1.1. in Regiunea Vest sunt 42 orase ( 12 municipii ) care au

1228662 locuitori, iar suprafaţa totală urbană a regiunii este 651649 ha.
8.1.2. Concentrările urbane
Tab. 8.1.2.1. Concentrările urbane
Judetul/ Zonă Densitatea

Intravilan % zona urbană din
Total urbană populaţiei in zona
( ha ) suprafaţa judeţului
Regiune ( ha ) urbană/km2
Arad 129922 18342 16,74 1457
Caraş-
101306 67468 11,89 1437,42
Severin
Hunedoara 160155 15116,02 22,61 4655,63
Timiş 129099 12966 15,5 80,5
Regiunea
520482 113892,02 16,69 1907,64
Vest
Conform tab. 8.1.2.1. Regiunea Vest are o suprafaţă urbană de 520482 ha,
intravilan 113892,02 ha .
Municipiul Arad - zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut
vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord –
Vest (35 unităţi industriale se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în
curs de construcţie), a înfiinţării Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei
Libere Curtici – Aeroportul Arad.
Oraşul Lipova – are o funcţie industrial – agricolă şi una balneoclimaterică.
Oraşul Ineu - Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes
local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de
locuri de muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în
economia oraşului.
Oraşul Chişineu Criş - în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei
industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe
platforma Nădab, cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a
nivelului de trai al locuitorilor.
Oraşul Curtici - în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al
localităţii îl reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă
Curtici, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai
şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zonei.
Oraşul Pâncota – are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului).
Funcţia industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă,
comercială).
Oraşul Nădlac - pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea
animalelor), oraşul Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de
transport, fiind punct de vamă pe şoseaua internaţională Bucureşti – Arad - Nădlac –
Budapesta.
Oraşul Sebiş - potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o
creştere constantă, consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei
de localităţi a judeţului. Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de
ovine din zonă.
287
Oraşul Pecica - localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din
anul 1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile
meşteşuguri tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două
ateliere de împletit răchită.
Oraşul Sântana - există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară
activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea
lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi
legumelor, creşterea animalelor.
În judeţul Caraş-Severin populaţia este concentrată în mediul urban în proporţie
de 56,56%.
În judeţul Hunedoara populaţia este distribuită în mediul urban în număr de 381
909 locuitori şi în număr de 111 707 locuitori în mediul rural.
Obiective şi măsuri privind mediul urban in judeţul Timiş :
Dezvoltarea durabilă a mediului urban presupune un complex de măsuri
specifice fiecărei localităţi, cu acţiune benefică pentru aşezările umane, care necesită în
primul rând soluţionarea cauzelor factorilor perturbatori.
Obiectivul general al Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a
Zonei Timişoara: “DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONEI TIMIŞOARA PENTRU
AFIRMAREA ACESTEIA CA POL STRATEGIC COMPETITIV, DE NIVEL EUROPEAN,
ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PROSPERITĂŢII ŞI CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR SĂI”,
este propus de Primăria Municipiului Timişoara.
Conform Direcţiei Strategice IV de dezvoltare „REALIZAREA UNUI HABITAT
ECOLOGIC PRIETENOS FAŢĂ DE LOCUITORI”, scopul final al Conceptului Strategic
de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara este asigurarea prosperităţii şi a
calităţii vieţii locuitorilor săi. Un element important al acestui trai mai bun îl constituie
habitatul, condiţiile de locuit şi de convieţuire civilizată în toate localităţile zonei, cu
protejarea eficientă a mediului natural. În acest sens, se acordă importanţa cuvenită
creşterii calităţii locuirii, atât printr-o administrare şi întreţinere mai eficientă a fondului
locativ existent, vizând sporirea confortului spaţiului interior şi a celui adiacent al
locuinţelor, cât şi prin încurajarea construcţiei unor locuinţe noi, dotate conform
secolului XXI şi accesibile ca preţ pentru cât mai mulţi cetăţeni. Aceste locuinţe vor fi
încadrate în concepţii urbanistice prietenoase faţă de populaţie, respectând identitatea
proprie a fiecărei unităţi urbanistice (localitate, cartier, cvartal de locuinţe) şi vor fi
asigurate utilităţile şi serviciile necesare (energia termică, electrică, telecomunicaţii, apă
- canal, salubrizare, zone verzi şi agrement, transport).
Pentru îmbunătăţirea confortului locuinţelor actuale s-au elaborat o serie de
măsuri pentru repararea locuinţelor aflate în patrimoniul comunităţilor locale, asigurarea
creşterii cantitative şi calitative a dotărilor complementare locuirii (spaţii verzi, locuri de
joacă pentru copii, locuri de parcare, garaje, platforme gospodăreşti etc), descurajarea
schimbării destinaţiilor locuinţelor. Se preconizează finalizarea acţiunii de inventariere a
fondului locativ (conform Legii Patrimoniului) şi elaborarea/aplicarea unor reglementări
locale, privind implementarea unui sistem eficient de calcul a chiriilor.
Sunt prevăzute măsuri vizând creşterea numărului de locuinţe prin aplicarea cu
rapiditate a programului guvernamental de construire a locuinţelor cu credit imobiliar
ipotecar - intenţia fiind ca Timişoara să devină zonă pilot în acest sens - precum şi
încurajarea înfiinţării unor asociaţii antreprenoriale şi iniţierea parteneriatelor public-
private, în vederea asigurării unor fonduri suplimentare pentru construcţii de locuinţe.
Măsurile vizând crearea unei identităţi proprii fiecărei unităţi urbanistice, prevăd,
în vechile cartiere, elaborarea regulamentelor necesare conservării caracteristicilor
arhitectonice proprii, iar în cartierele noi de locuinţe, continuarea amenajării centrelor de
interes social, capabile să le confere personalitate, să atragă şi să menţină populaţia în
interiorul lor şi să sporească coeziunea socială. Aceste centre vor fi organizate prin
288
gruparea dotărilor comerciale, de recreere, odihnă şi de cult (magazine, pieţe agro-

alimentare, spaţii verzi şi terenuri de joacă etc) în jurul unor spaţii centrale pietonale.
În domeniul reţelelor de circulaţie rutieră se prevede întocmirea unor studii, privind
implementarea celor mai noi soluţii tehnologice în construirea infrastructurilor de
circulaţie, precum şi studiul de fezabilitate privind reconversia căii ferate pentru
asigurarea circulaţiei periurbane. Sunt prevăzute lucrări noi de construcţii rutiere vizând
închiderea inelelor 2, 3 şi 4, precum şi lucrări de reparaţii şi modernizări ale reţelei
rutiere actuale, atât în municipiu cât şi în comunele periurbane. În privinţa traficului
feroviar din zonă, se prevede închiderea unor staţii de cale ferată pentru transport de
marfă, modernizarea gărilor de călători, etc.
Localităţile Timişoara, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Ciacova, Deta, Făget, Buziaş,
Recaş, Gătaia dispun de zone de agrement, parcuri, scuaruri, păduri, spaţii verzi,
ştanduri, locuri de joacă pentru copii, stadioane. Zonele comerciale s-au dezvoltat prin
amenajarea de spaţii comerciale private.
8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement
Spaţiile verzi au nu numai un rol pozitiv în menţinerea unui mediu cât mai puţin
poluant, ci şi un rol estetic, având în vedere importanţa funcţiei de deconectare şi
destindere pentru om. Spaţiul verde reprezintă zona verde din cadrul oraşelor şi
municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al
cărei specific este determinat de vagetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă
şi erbacee).
Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane:
- parcuri (conform Legii nr. 24/2006 privind reglementarea şi administrarea
spaţiilor verzi din zonele urbane, parc=spaţiu verde, cu suprafaţa de minim un ha,
format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi
echipări destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru
populaţie);
- scuaruri (conform Legii nr. 24/2006 privind reglementarea şi administrarea
spaţiilor verzi din zonele urbane, scuar=spaţiul verde, cu suprafaţa mai mică de un ha,
amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele
unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de
agrement pentru copii şi tineret sau alte locaţii);
- aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor (conform Legii nr.
24/2006 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane,
aliniament plantat=plantaţiile pe spaţiul verde cu rol estetic de protecţie, de ameliorare a
climatului şi calităţii aerului, amplasate în lungul căilor de circulaţie sau al cursurilor de
apă);
- terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri
afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii.
Tab. 8.1.3.1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement la nivelul Regiunii

Vest în anul 2006
Judeţ/ Suprafaţa totală Suprafaţă spaţiu Zone de agrement

Total Regiune spaţii (ha) verde (ha)
( m2/locuitor)
Arad 398,37 23,88 -
Caraş-Severin 341,66 22,06 138,65
289
Hunedoara 384,40 10,40 164,78

Timiş 723,23 28,98 242,70
Regiunea Vest 1847,66 21,33 546,13
Conform tab.8.1.3.1. Regiunea Vest are 1847,66 ha de spatii verzi, 21,33 m2/locuitor
spaţiu verde si 546,13 ha zone de agrement ( totalul de 546,13 ha corespunde judeţelor
Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş ).
In judeţul Arad există 4 parcuri şi 342,16 ha scuaruri.
Timişoara a fost considerat mereu oraşul parcurilor; acestea sunt amplasate în
special de-a lungul canalului Bega, dar şi în centrul oraşului în zone locuite (32%).
Deficit de parcuri există în zona de nord a oraşului şi în cartierele de blocuri (Cl.
Aradului V si E, Circumvalaţiunii, Cl. Şagului, Dâmboviţa, Cl. Girocului, Zona Soarelui).
Parcurile amenajate în zona centrală sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul
Justiţiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul Ilsa,
Parcul Cetăţii, Parcul Studenţesc.
Lugojul deţine puţine locuri şi cu denumire improprie de parc. Parcul central şi
malul râului Timiş sunt cele mai extinse spaţii verzi amenajate.
Pădurea- Parc Buziaş, aria protejată de 25,16 ha este rezervaţie mixtă
(agrement şi protecţie a resurselor de apă minerală din intravilanul staţiunii).
Parcurile din Jimbolia, Deta, Sânnicolau Mare, Făget, necesită reamenajări şi
extinderi, cuprinse unele in PUG – urile deja elaborate.
8.2. Surse de apă si reţele de canalizare
8.2.1. Reţele de alimentare cu apă
Tab. 8.2.1. Reţele de alimentare cu apă în Regiunea Vest
Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Judeţ/
Volum Volum
Toatal Lungime Număr Populaţie Lungime Număr Populaţie
distribuit distribuit
Regiune (km) localităţi racordată (km) localităţi racordată
(mii mc) (mii mc)
Arad 893,4 - 12 220210 ¤ ¤ ¤ ¤
Caraş-
430 14960 8 127330 298,3 8 8 115201
Severin
Hunedoara 863,4 33767,2 19 306037 540,77 23254,6 14 269663
Timiş 968,4 46273 10 413459 - - - -
¤ - In judeţul Arad nu există reţea de apă menajeră şi nici de apă industrială.
8.2.1.1. Apă potabilă
La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează

numai din surse subterane.
La nivelul judeţului Caraş-Severin populaţia racordată la reţeaua de alimentare
cu apă potabilă reprezintă 38% din populaţia judeţului. De remarcat este faptul că
datorită stării precare a reţelelor de alimentare cu apă există pierderi mari in reţea.
La nivelul judeţului Hunedoara populaţia racordată la reţeaua de alimentare cu
apă potabilă reprezintă 81% din populaţia judeţului.
290
În judeţul Hunedoara sunt 28 de staţii de tratare a apei din care 16 (54,16%) sunt
autorizate sanitar (dintre care în cadrul programul Sapard care prevede alimentarea cu
apă a localităţilor rurale s-au amenajat 4 noi staţii în cursul anului 2004).
Staţiile de tratare a apei tratează în vederea potabilizării apa provenind din următoarele
surse:
- de suprafaţă 16 staţii (54,2%);
- de profunzime 7 staţii (25%);
- surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 5 staţii (20,8%).
La nivelul judeţului Timiş apele curgătoare care se regăsesc în zonele urbane
sunt:
- Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin
canalul Bega,
- Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj,
- Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia,
- Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare,
- Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş,
- Pâraul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta,
- Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova,
dintre care, ca surse de alimentare cu apă sunt utilizate râurile: Bega, Timiş şi Aranca,
precum şi apele subterane, captate prin foraje.
În spaţiul hidrografic Banat, 43,5% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile
populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.
În mediul urban al judeţului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaţie are acces
la apa potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar.
În ceea ce priveşte sistemele de distribuţie a apei potabile şi de colectare a
apelor uzate, dotările tehnico-edilitare ale oraşelor din judeţ diferă în funcţie de gradul
de dezvoltare al fiecăruia.
8.2.1.2. Apă menajeră
În judeţul Arad nu există reţele pentru apă menajeră. Deocamdată, chiar dacă
este mai scumpă, populaţia foloseşte în scop menajer tot apa potabilă.
Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde, în afară de
debitul efluent şi de încărcarea cu substanţe poluante.
Unităţile de Gospodărie comunală poluează cu: substanţe organice, suspensii, săruri
minerale ioni de amoniu, detergenţi şi, relativ la încărcarea cu metale grele.
8.2.2. Reţele de canalizare
Tab. 8.2.2.1. Reţele de canalizare
Judeţ/ Reţele de canalizare

Nr.crt.
Toatal Regiune Lungime (km)
1 Arad 600,7
2 Caraş-Severin 247,8
3 Hunedoara 540,77
4 Timiş 657,04
5 Regiunea Vest 2046,31
291
Conform tab.8.2.2.1. in Regiunea Vest există 2046,31 km de reţele de

canalizare, fiind distribuite pe judeţe aşa cum este prezentat în tabelul de mai sus.
8.3. Calitatea mediului in zonele urbane
8.3.1. Calitatea aerului
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori - care exprimă
fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluate,
rezultate din activităţile economice.
Calitatea aerului este în principal afectată de prezenţa pulberilor. Edificatoare în
acest sens sunt desele depăşiri ale indicatorului pulberi în suspensie pentru majoritatea
punctelor de control.
Particulele prezente în atmosfera sunt compuse dintr-o varietate largă de
materiale provenind din diferite surse. Particulele conţin substanţe ce rezultă în urma
diferitelor procese industriale de ardere sau sunt eliminate prin gazele de eşapament,
sunt importante de asemenea şi particulele specifice transportului, cum ar fi praful şi
suspensiile, particulele biologice şi praful din construcţii.
În celelalte oraşe din judeţ, sunt aceleaşi probleme, însă la scară redusă,
cauzate de traficul rutier şi unele activităţi industriale cu potenţial poluator (staţiile de
mixturi asfaltice aparţinând SC Construcţii Rutiere SA, activităţile din balastiere şi
cariere, în special transportul produselor acestora prin localităţi, etc).
Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin raportarea rezultatelor
măsurătorilor la:
- concentraţia maximă admisibilă;
- concentraţia maximă efectivă;
- concentraţia medie anuală;
- frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile.
Concentraţia emisiilor de poluanţi în aerul ambiant poate varia, în funcţie de
condiţiile meteorologice favorabile sau nu unei bune dispersii a poluanţilor.
În ultimii ani calitatea mediului urban a suferit o serie de modificări. Calitatea
aerului, intensitatea zgomotului şi traficul tot mai intens, sunt o problemă majoră.
Poluarea aerului este un fenomen complex care implică o multitudine de agenţi
poluanţi ce pot cauza alterări ale sănătăţii şi mediului ambiant în funcţie de concentraţie
sau timp de acţiune, determinând efecte grave, acţionând fie printr-o concentraţie mare
într-un timp scurt, fie printr-o concentraţie redusă într-un timp îndelungat.
Dintre substanţele care se răspândesc în aer, datorate gazelor de eşapament
amintim : monoxidul de carbon, oxizii de azot, plumbul, benzenul, particulele de metale
grele, poluarea fonică.
Supravegherea calităţii aerului la nivelul judeţului Caraş-Severin se face prin
măsurarea unor:
- poluanţi comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie) - în toate reţelele locale
din - zone industriale şi/sau urbane;
- poluanţi specifici (HCl, fenoli, aldehide, Cl2, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele:
Pb, Cd) în zone industriale, în funcţie de activitate.
Densitatea, relativ mare de locuitori din oraşul Reşiţa şi activităţile economice
intense, creează probleme de poluarea mediului în unele perioade din zi, când condiţiile
de dispersie a poluanţilor, face ca aceştia să se concentreze în aceste zone. Este vorba
de poluare cu pulberi în suspensie sau sedimentabile.
292
În judeţul Hunedoara calitatea aerului ambiental a fost monitorizată în 7 localităţi

urbane: Deva, Hunedoara, Călan, Brad, Haţeg, Orăştie, Petroşani. Principalele surse de
poluare, din judeţul Hunedoara sunt: unităţile de producere a energiei electrice şi
termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C. Uzina Electrică
Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţii (S.C. Carpatcement
Holding S.A. – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A. Deva, S.C. Carmeuse S.A.
Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. Refraceram
S.A. Baru Mare, S.C. Omya Calcita S.A. Vaţa de Jos, S.C. Cilindrul S.A. Călan) şi două
din cele mai mari companii din ţară C.N.H. Petroşani şi MINVEST Deva.
S-a constatat că încărcarea atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile
s-a datorat, în general, traficului intens ca urmare a creşterii numărului de autovehicule,
precum şi din emisiile centralelor termice, în anotimpul rece. Din măsurătorile efectuate
în reţeaua de monitorizare a calităţii aerului, în judeţul Hunedoara, pe parcursul anului
2006, s-au înregistrat următoarele depăşiri ale concentraţiilor maxime admise de STAS
12574/87:
- în municipiul Deva, pentru pulberi în suspensie s-au înregistrat un număr de 15
depăşiri, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,279 mg/mc aer/24 h;
- în municipiul Hunedoara s-a înregistrat un număr de 12 depăşiri la pulberi
sedimentabile, concentraţia maximă înregistrată fiind de 38,14 g/mp/lună.
- în localitatea Chişcădaga s-a înregistrat un număr de 7 depăşiri la pulberi
sedimentabile, concentraţia maximă înregistrată fiind de 20,11 g/mp/lună.
În celelalte zone monitorizate cum sunt: Călan, Brad, Haţeg şi Orăştie valorile
concentraţiilor maxime înregistrate pentru pulberi în suspensie şi sedimentabile pe
parcursul perioadei 1995 - 2006 s-au încadrat în limitele admise de STAS 12574/87.
Evoluţia calităţii aerului în judeţul Hunedoara în perioada 1995 – 2006 se poate
evidenţia prin scăderea concentraţiilor indicatorilor pulberi în suspensie şi pulberi
sedimentabile, astfel:
Pulberi in suspensie - valori medii judeţul Hunedoara,

0.12
perioada 1995 - 2006
0.104
0.1
0.088 0.089
0.08 0.08
0.077
[mg/mc aer/24ore]
0.08
0.0628
0.059 0.059
0.06 0.053
0.0498
0.047
0.04
0.02
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 8.3.1.1. Evoluţia pulberilor în suspensie în perioada 1995 - 2006
293
Pulberi sedimentabile - valori medii j udeţul Hunedoara,

perioada 1995 - 2006
30
25,47
25 22,81
[mg/mc aer/24ore]
18,93
20
16,87
15
10,79
9,93
8,37 8,55 8,92
10 8,05 7,64 7,41
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 8.3.1.2. Evoluţia pulberilor sedimentabile în perioada 1995 - 2006
În conformitate cu ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului

privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului
în aerul înconjurător, rezultă următoarele concluzii privind calitatea aerului în localitatea
Timişoara:
- dioxidul de sulf – toate valorile medii orare şi zilnice înregistrate s-au situat sub
valoarea limită stabilită pentru anul 2006.
- valoarea maximă orară s-a înregistrat în luna mai şi a reprezentat 88% din
valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane.
-valoarea maximă a mediilor zilnice s-a înregistrat tot în luna mai si a reprezentat
67,4% din valoarea limită zilnica pentru protecţia sănătăţii umane .
- dioxidul si oxizii de azot – valorile medii orare s-au situat sub valoarea limită
orara pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea maximă fost înregistrată în decembrie
şi reprezintă 96,7% din valoarea limită a anului 2006.
Valoarea medie anuala reprezintă 53,56% din valoarea limită anuală pentru protecţia
sănătăţii umane.
- monoxidul de carbon – valorile se află sub valoarea limită pentru anul 2006
Valoarea maximă a mediilor de 8 ore s-a înregistrat în 31 decembrie şi reprezintă
22,92% din valoarea limită.
]- ozonul – valorile cele mai mari au fost măsurate în perioada mai-august la
orele amiezii, ore de maximă radiatie solară.
Din cele 7575 valori medii orare au fost înregistrate 6 depăşiri ale pragului de
informare (frecvenţa depăşirilor este 0,08%), dar nici o depăşire ale pragului de alertă.
Din cele 7841 de medii pe 8 ore înregistrate au fost 83 de depăşiri ale valorii ţintă
pentru anul 2010, a mediilor pe 8 ore şi totodată a obiectivului pe termen lung pentru
protecţia sănătăţii umane (frecvenţa depăşirilor este 1,06%).
Pulberile în suspensie – valorile înregistrate prezintă frecvente depăşiri Astfel din totalul
de 355 de prelevări zilnice un număr de 139 de valori au depăşit valoarea limită pentru
protecţia sănătăţii umane (frecvenţa depăşirilor este de 58,33%).
Valoarea medie anuală reprezintă 120,75% din valoarea limita anuală pentru
protecţia sănătăţii umane.
- plumbul – a fost determinat din 353 probe de pulberi PM10. Concentraţia
medie anuală de plumb determinată reprezintă 4,53% din valoarea limită anuală pentru
protecţia sănătăţii umane.
In 14 localităţi din judeţul Timiş au fost prelevate probe de pulberi sedimentabile.
Depăşiri semnificative ale C.M.A. s-au înregistrat în următoarele localităţi:
-Pădureni – frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 41,67%
294
-Şag - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 33,33%

-Utvin - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 18,18%
-Lugoj - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 16,67%
-Buziaş - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 41,67%
-Lugoj - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 8,33%
-Nădrag - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 8,33%
Din punct de vedere al dezvoltării durabile şi în special al documentului Agenda 21
(adoptat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro ,
in 1992) pentru calitatea aerului sunt relevanţi următorii indicatori :
Urbanizarea în judetul Timiş

Este exprimată prin raportul dintre numărul de locuitori din mediul urban şi populaţia
totală, în %.
URBANIZAREA %
2001 2002 2003 2004 2005 2006

61,66 60,73 60,66 63,33 63,04 62,90
Sursa: Institutul de statistică Timiş
Agenda locala 21 în judeţul Timiş

Indicatorul sintetizează procentul din populaţie care locuieşte în municipii în care s-au
elaborat programe pe baza Agendei locale 21 .I
Indicatorul a fost calculat raportând numărul populaţiei din Timişoara la populaţia totală
a judeţului.
AGENDA LOCALA 21
2002 2003 2004 2005 2006

46,60 46,72 46,25 46,13 45,99
Emisii totale de poluanţi atmosferici în judeţul Timiş

Acest indicator evidenţiază nivelul emisiilor totale de poluanţi atmosferici specifici
aglomerărilor urbane( SO2, NOx, NH3 ) şi se calculează prin însumarea emisiilor anuale
ale celor trei poluanţi.
Poluantul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

SO2 10900 8610 9101 4373 3973 3333 3900
NOX 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967
NH3 6270 5020 4864 4834 9296 10012 5238
Total 22290 16750 18114 10498 25147 14665 12105
Densitatea drumurilor publice în judeţul Timiş
Acest indicator se calculează raportând lungimea totală a drumurilor publice din judeţ la
suprafaţa totală a judeţului.
295
DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE, km/100km2

2001 2002 2003 2004 2005
33,4 33,4 33,4 33,4 33,4
Spaţii verzi în mediul urban din Timiş
Acest indicator prezintă procentul de spaţii verzi existente în mediul urban şi se

calculează prin raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi si suprafaţa totală a mediului
urban
SPAŢII VERZI ÎN MEDIUL URBAN , %
2003 2004 2005

0,65 0,66 0,67
8.3.2. Calitatea apei
În judeţul Arad toate localităţile urbane, oraşe şi municipiul Arad sunt

aprovizionate cu apa potabilă prin sistem centralizat, din surse de profunzime. Astfel în
municipiul Arad şi în toate localităţile amintite distribuţia apei potabile se face în mod
continuu cu apă de calitate, corespunzatoare din punct de vedere sanitar, iar staţiile de
tratare dispun de laboratoare uzinale proprii în vederea asigurării autocontrolului.
Calitatea sanitară a apei distribuită în scop potabil, nu ridică probleme de sănătate
publică.
În anul 2005 prin laboratoarele proprii din judeţul Arad, Autoritatea de Sănătate
Publică a prelevat un numar de 1339 probe apa de reţea, efectuându-se 9373 analize
fizico - chimice şi bacteriologice, dintre care 17 probe au avut o turbiditate uşor crescută
şi 4017 analize bacteriologice, corespunzătoare. S-au prelevat şi un numar de 464
probe apă ieşire uzină, efectuându-se un număr de 3248 analize fizico - chimice si 1392
determinări microbiologice.
În judeţul Caraş-Severin în cadrul monitorizării apei cele mai frecvente abateri
,de la parametrii-indicatorii de calitate, s-au înregistrat la turbiditate şi oxidabilitate.
În anul 2006 s-au prelevat 1672 probe din apele de suprafată si de subteran, nr. de zile
monitorizate a fost de 784, iar nr. de zile in care s-a depăşit CMA a fost de 169.
În judeţul Hunedoara pentu apa potabilă distribuită din staţiile de tratare a apei
în cursul anului 2006, s-au efectuat două seturi de analize pentru toţi parametrii chimici
şi indicatorii biologici, rezultatele corespund conform Legii 458/2002 modificată.
În judeţul Timiş în cadrul programului de supraveghere şi control zilnic privind
calitatea apei destinate consumului uman în 2006, cele 2 laboratoare ale Direcţiei de
Sănătate Publică a judeţului Timiş, localizate în municipiile Timişoara şi Lugoj, au
analizat un număr de 1.179 probe de apă potabilă, efectuând un număr de 4.925
analize bacteriologice şi 12.696 analize chimice.
S-au efectuat 545 acţiuni de inspecţie sanitară în domeniul calităţii apei potabile.
Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă s-a încadrat într-un
procent de 100% în Legea 458/2002 modificată.
Trimestrial s-a monitorizat şi radioactivitatea apei potabile, iar pentru un total de
42 de probe, toate rezultatele s-au încadrat în CMA.
296
Calitatea apelor urbane de îmbăiat

În cursul anului 2006, 6 ştranduri şi bazine de înot din municipiul Timişoara şi din
restul judeţului au fost supravegheate urmărindu-se calitatea apei de îmbăiere (în cursul
lunilor iunie-septembrie) printr-un număr de 17 de probe şi 17 inspecţii sanitare.
În sezonul cald, D.S.P. Timiş a monitorizat şi cele două zone naturale, amenajate
pentru îmbăiere la Şag şi Albina. În urma analizării bilunare a calităţii apei râului Timiş,
în amonte de zonele de îmbăiere, pentru cele 8 probe prelevate s-a constatat că
parametrii determinaţi (microbiologici şi fizico-chimici) s-au încadrat în limitele stipulate
de HG. 459/2002.
În colaborare cu primăriile comunelor Şag şi Moşniţa Nouă, D.S.P. a întocmit
planul de implementare a Aquis-ului comunitar 2006, în domeniul apelor de îmbăiere,
înaintând situaţia către minister.
Concluzie : În cursul anului 2006 în Regiunea Vest nu s-au înregistrat epidemii hidrice,
nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de consum.
8.3.3. Gestionarea deşeurilor
Singurul mod de eliminare a deşeurilor în Regiunea Vest este

depozitarea.
Sunt prezentate mai jos câteva informaţii privind depozitele existente şi cantităţile de
deşeuri depozitate anual.
Tab. 8.3.3.1. Depozite de deşeuri existente
Număr
locuri de
Judeţul/ Număr Suprafaţa Capacitate
depozitare
Total depozite tip proiectată, proiectată,
în localităţi
Regiune urbane ha mc
rurale
neamenajate
Arad 7 B 45 2749500
Caraş -
8 B 34 2188000
Severin
Hunedoara 13 B 39 5021000
Timiş 7 B 42 3280000
Regiunea
35 160 13238500 465
Vest
Din sinteza datelor pe regiune rezultă un număr de 35 depozite existente de

deşeuri nepericuloase de tip B, care deservesc mediu urban.
Suprafaţa totală ocupată este de 160 h.
Aceste depozite sunt neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia
mediului ; capacităţile sunt în curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu
deţin autorizaţie de funcţionare ;
Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în
general de către operatorii de salubritate. Conform Planului de implementare a
Directivei de depozitare a deşeurilor, aceste depozite se vor închide eşalonat până in
2017 conform HG 349/2005.
Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există 465 locuri
neamenajate de depozitare a deşeurilor, care vor fi ecologizate până în anul 2009.
297
Tab. 8.3.3.2. Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie
Nr. Nr.
depozite depozite Suprafaţa Capacitate
Judeţ/ Localităţi Tip
ecologice ecologice proiectată, proiectată,
localitate arondate depozit
în în ha mc
funcţiune execuţie
Arad
1 - Arad B 9,63 1677800
/Arad
În Regiunea Vest există un singur depozit ecologic in funcţiune. Depozitul ASA

Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune
in anul 2004. În prezent este operaţională prima celulă. Depozitul este amplasat lângă
depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.Din punct de
vedere al obţinerii autorizatiei IPPC procedura este in curs de desfăşurare.
8.3.4. Zgomotul
Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari şi

a tramvaielor.
Există şi alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile şi mai puţin
instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie
antifonică.
Tab. 8.3.4. Masurători de zgomot in anul 2006 in Regiunea Vest
Judeţ Tip măsurătoare Număr Maxima % Depăşiri

zgomot măsurători măsurată
(dB)
Pieţe, spaţii comerciale,
52 76,4 29
restaurate în aer liber
Arad Incinta industrială 54 72,3 3,8
Zone feroviare 4 75,6 50
Trafic 186 74,6 26
Caraş -
32 120
Severin Trafic 8-9
Altele –zone locuibile 10 85 ~7
Pieţe, spaţii comerciale, 53 100,7 33,9
restaurante în aer liber
Incinte de şcoli, creşe, 22 89,7 4,5
grădiniţe, spaţii de
joacă pentru copii
Parcuri, zone de 43 85,6 95,3
Hunedoara
recreere şi odihnă
Incintă industrială 32 80,0 15,6
Zone feroviare 10 77,3 -
Parcaje auto 86 95,1 5,2
Trafic 190 100,7 21,5
Altele – zone locuibile 44 88 81,8
298
80 76,3 76,2
Timiş Trafic
Altele –zone locuibile 32 65,6 73
Conform tab.8.3.4. se constată că în general în majoritatea zonelor monitorizate

traficul produce un zgomot peste limita admisă de normativele în vigoare. Unele efecte
sunt imediate, dar cele mai multe şi periculoase sunt vizibile pe termen lung şi greu
identificabil in timp.
8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de

calitate a mediului
Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variată şi

complexă. Ea poate merge de la disconfort până la perturbări puternice ale stării de
sănătate.
Efectele acute sunt determinate de concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor
din mediu, care au repercusiuni puternice şi brutale asupra organismului uman. Efectele
cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării
mediului asupra sănătăţii. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating
nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, însă prezenţa lor continuă chiar în
concentraţii mai scăzute pot determina efecte nedorite.
Starea de sănătate a populaţiei reprezintă factorul esenţial în activitatea cadrelor
sanitare şi cuprinde în principal morbiditatea mai ales prin boli transmisibile, boli cu
extindere în masă, boli cronice şi degenerative, fapt pentru care Autoritatea de Sănătate
Publică, prin laboratoarele sale, supraveghează protejarea populaţiei împotriva poluării
aerului, apei, poluării sonore şi asupra slabei gestionări a deşeurilor.
8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei sunt numeroase şi deosebit

de nocive. Poluanţii pătrund în căile aeriene, sunt reţinuţi parţial în plămân sau trec în
sânge şi sunt parţial evacuaţi tot pe cale respiratorie, la care contribuie secreţia
glandelor mucoase şi acţiunea cililor vibratili. Poluanţii ajunşi în sânge vor fi depozitaţi în
ţesuturi, în mod selectiv, iar apoi vor ajunge din nou în sânge, acţionând nociv în funcţie
de însuşirile lor toxice. Ei vor fi evacuaţi prin urină, mai rar bilă, salivă.
Din punct de vedere al acţiunii asupra stării de sănătate a populaţiei se pot
distinge:
- efecte directe - modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei
- efecte indirecte - rezultate din acţiunea asupra mediului.
Prezenţa impurităţilor în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze, permit
afectarea stării de sănătate prin efecte imediate sau de lungă durată.
Efectele imediate se caracterizează prin modificări prompte ale mortalităţii sau
morbidităţii populaţiei ca urmare a creşterii nivelului de poluare a aerului.
Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene
patologice în urma expunerii prelungite la poluanţi atmosferici. Ele sunt frecvent întâlnite
în condiţii de poluare medie şi pot fi: intoxicaţii cronice, fenomene alergice, efecte
cancerigene şi mutagene.
Poluanţii cu acţiune iritantă (SO2, NOx, NH3, ozon, pulberi) sunt cei mai răspândiţi
în mediu, afectând populaţia prin modificări la nivelul căilor respiratorii . Bolile favorizate
de aceşti poluanţi sunt : bronşita cronică, emfizemul pulmonar, astmul bronşic.
299
În zonele urbane cu densitate mare a populaţiei şi cu trafic intens, nivelul de

poluare cu pulberi în suspensie şi sedimentabile influenţează sănătatea prin afecţiuni
respiratorii infecţioase şi alergice.
Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în
modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu
diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este
rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai
arareori acţiunea unui singur poluant (acţiune complexă şi nespecifică).
Efectele nocive ale poluanţilor pot fi iritante, asfixiante, toxice, cancerigene,
alergice. Ele vor genera boli acute şi cronice ale aparatului respirator şi organelor
anexe: nas, faringe, laringe, sinusuri şi urechi, cât şi alte maladii de o deosebită
gravitate: cancer, efecte mutagene şi teratogene şi intoxicaţii.
În afara acestor consecinţe deosebit de grave, poluarea atmosferică produce o
modificare a întregii ambianţe, reducerea radiaţiilor solare, ultraviolete şi luminoase,
favorizează ceaţă şi precipitaţii (mai puţin cantitativ). Ca urmare, vor fi favorizate bolile
prin carenţă de radiaţii ultraviolete - rahitism, tulburări de osificare şi accidentele rutiere,
navale, aviatice.
De asemenea, poluarea atmosferei determină un ansamblu ecologic ce
acţionează negativ asupra psihicului şi, indirect, asupra comportamentului uman. Este
vorba de murdărirea obiectelor, suprafeţelor, ferestrelor, afectarea vegetaţiei,
schimbarea culorii ambianţei.
Tab. 8.4.1.1. Indicatorii de mortalitate si morbiditate
Denumire 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Boli infecţioase şi
150 142 163 153 150 117 106
paralizie
Tuberculoză 125 113 121 134 133 99 79
Tumori 1640 1747 1731 1746 1841 1897 1831
Diabet zaharat 108 110 111 101 121 117 92
Tulburări mentale şi
51 47 29 34 14 10 5
de comportament
Boli ale sistemului
55 64 67 67 64 60 69
nervos
Boli ale aparatului
7655 7168 7265 7255 7291 7384 7445
circulator
Boala ischemică a
1886 1825 1757 1842 922 982 1971
inimii
Boli cerebro-
2288 2365 2193 2383 2417 2379 2672
vasculare
Boli ale aparatului
438 450 349 342 370 427 491
respirator
Boli ale aparatului
448 450 441 439 519 530 548
digestiv
Boli ale aparatului
129 119 121 119 101 94 99
genito-urinar
Sarcină, naştere 2 1 3 2 5 0 0
300
Afecţiuni perinatale 30 42 31 23 32 49 35
Malformaţii
congenitale, 34 23 29 25 15 12 18
deformaţii
Leziuni traumatice,
consecinţe cauze 444 448 502 461 486 418 430
externe
Alte cauze 19 31 25 17 19 27 21
Total 15502 15145 14938 15145 14500 14602 15912
Datele din tab. 8.4.1. corespund judeţelor Arad şi Caraş-Severin.

Datele privind evaluarea incidenţei patologice produse prin aer furnizate de către
ASP Timiş se regăsesc în următorul tabel:
Tab. 8.4.1.2. Îmbolnăviri – judeţul Timiş
Îmbolnăviri asociate factorilor de risc din aer 2004 2005 2006

%000 %000 %000
Mortalitatea infantilă prin afecţiuni respiratorii ( 0 -14 2,21 4,99 3,09
ani)
Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii (toate vârstele) 0,31 0,37 7,16
Mortalitatea prin afecţiuni ale sistemului circulator 7,27 7,95 154,91
(toate vârstele)
Pneumonii 3342,64 4008 1141,58
Bronhopneumopatia cronică obstructivă 55,51 0,09 13,4
Gripă 22,38 4,67 0
Viroze - - 2262,49
Se observă o creştere a mortalităţii prin afecţiuni respiratorii (toate vârstele) în

anul 2006 faţă de anii anteriori.
În concluzie, poluarea aerului din regiunea Vest nu a produs nivele îngrijorătoare
ale mortalităţii şi morbidităţii .
8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. In organisme ea îndeplineste

multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi
eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism
In condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui
un important factor de îmbolnăvire, după cum urmează:
1. Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un numar mare de
persoane sau endemii - formă de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):
a) bolile bacteriene
- febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi
combatută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă
personală;
- dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele
sale de deshidratare. Nu exista un vaccin;
- holera, produsa de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate
reapare, chiar pe arii extinse;
b) bolile virotice:
301
- poliomielita, o boala invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare;

- hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată,
nu doar prin contactul cu omul bolnav;
c) boli parazitare:
- amibiaza (dizenteria amibiană) este favorizată de rezistenţa sporită a parazitului
sub forma chistică;
- lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;
- strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman;
- tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat);
- fascioloza sau distomatoza
2. Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:
- Intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant);
- Intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric);
- Intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli,
insomnie, anemie, tulburări de memeorie şi vizuale.
- Intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea
eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei, etc.
- Intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la
tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli, etc.
- Intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale;
- Intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere,
etc.
În judeţul Hunedoara s-au efectuat probe din reţeaua de distribuţie a apei
potabile, după cum se observă în tabelele de mai jos :
Tab. 8.4.2.1. Probe apă - judeţul Hunedoara în 2005
Total probe 2005 Analize Analize

bacteriologice chimice
Bacteriologic Chimic
Analiz Analiz
Judeţ Prob Prob
% e Necor e Necor
e Necor e Necor %
coresp efectu esp. efectu esp.
recolt esp recolt esp coresp.
. ate ate
ate ate
TOTAL
JUDEŢ 4187 27 99,5 4869 53 99,07 18227 30 24411 1979
2005
Tab. 8.4.2.2. Probe apă - judeţul Hunedoara în 2006
Judeţ Total probe 2005 Analize Analize

bacteriologice chimice
Bacteriologic Chimic Analiz Necor Analize Nec
Prob Necore % Probe Necore % e esp. efectuat ores
e sp cores recolta sp coresp efectu e p.
recolt p. te . ate
ate
TOTAL
169
JUDEŢ 4204 39 99,07 4961 22 99,56 12102 56 22298
6
2006
302
Tab. 8.4.2.3. Situaţia îmbolnăvirilor cu posibilă transmisie hidrică în anii 2005 şi

2006
Boli Nr. Nr. Incidenţa Incidenţa
cazuri/2005 cazuri/2006 cazurilor/2005 cazurilor/2006
Hepatita virală 124 121 36,27 25,35
A
BDA 955 1281 239,63 268,41
Dizenterie 22 0 4,56 0
Tab. 8.4.2.4. Corelarea morbidităţii
Judeţ Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri % probe

H.V.A. B.D.A. dizenterie necoresp. bact.
2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006
Total judeţ 124 115 955 1265 22 0 2,74 0
La nivelul judeţului Timiş datele pe anul 2006 privind evaluarea incidenţei

patologice produse prin apa pentru consumul uman furnizate de către ASP Timiş sunt
următoarele:
Îmbolnăviri asociate factorilor de risc din apa pentru %000

consum
Hepatita virală acută tip A 6,94
Boala diareică acută ( total ) 112,15
Boala diareică acută ( copii ) 83,32
Dizenterie bacilară 0
Febra tifoidă 0
Epidemii hidrice 0
Methemoglobinemie infantilă 0
În cursul anului 2006, la nivelul Regiunii Vest nu a fost semnalată nici o epidemie
hidrică şi nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de băut.
8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate
Deşeurile rezultate din marile centre urbane, depozitate la haldele de gunoi, pot
avea efecte negative asupra apelor subterane, aerului dar şi asupra sănătăţii umane. O
bună gestionare a deşeurilor determină reducerea impactului asupra mediului şi asupra
sănătăţii populaţiei.
Astfel, efectele nocive ale bifenililor policloruraţi (PCB) se pot manifesta în urma
contactului direct al persoanelor, împrăştierea în mediul înconjurător sau
descompunerea termică. Dintre cele 209 tipuri de PCB-uri, 13 au o toxicitate similară
dioxinei. Efectele expunerii vizează: ficatul, pielea, sistemul imunitar, aparatul genital,
tubul digestiv, mucoasa gastrică, glanda tiroidă, atrofia timusului şi ganglionilor limfatici,
măduva osoasă, tulburări de comportament.
De asemenea, incendiile provocate, voluntar sau involuntar, la depozitele de
deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate
din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în
respiraţie.
303
Rampele clandestine de deşeuri, apărute în urma depozitării ilegale, pe lângă

faptul că au un aspect neplăcut, atrag purtătorii de boli infecţioase (insecte, rozătoare,
etc.). Deficienţele grave în ceea ce priveşte colectarea, neutralizarea şi distrugerea
cadavrelor şi a altor reziduuri animaliere, favorizează înmulţirea şi infestarea
rozătoarelor şi insectelor sarcofage, ceea ce poate reprezenta o sursă de agenţi
patogeni pentru diferite specii de animale şi de infecţie şi infestaţie parazitară pentru
om. Numărul de câini hoinari este cu mult mai mic în cartierele în care se practică
colectarea gunoaielor în containere metalice închise, în comparaţie cu cele în care
colectarea gunoaielor este deficitară şi se realizează în pubele descoperite sau în
grămezi depuse pe sol.
Răspândirea tot mai accentuată a bolilor la animale este determinată şi de
creşterea porcilor la periferia oraşelor, în apropierea gunoaielor menajere, furajarea
porcilor cu resturi adunate de pe platformele de gunoi.
Datele pe anul 2006 privind evaluarea incidenţei patologice produse prin deşeuri
solide şi lichide furnizate de către ASP Timiş sunt următoarele: leptospiroza – 0,15%000
şi tetanos – 0,15%000.
8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei
Unul dintre cele mai importante efecte ale poluării prin sunete îl constituie
reducerea capacitaţii auditive.
Sunetele puternice afectează eficienţa celulelor receptoare din urechea internă.
Auzul poate fi temporar afectat. Dacă durata zgomotului este mare (de ex luni sau ani
petrecuţi la locul de muncă) se poate instala o afecţiune permanentă a auzului (surzire).
Sunetele extrem de puternice pot cauza prin suprasolicitare afecţiuni acute ale auzului.
Zgomotele puternice din mediul înconjurător din sfera particulară pot accelera
disconfortul auditiv corespunzător locului de muncă, deoarece riscul pentru zgomotul
întâlnit la locul de muncă condiţionează odihna urechii în timpul liber.
Efectele zgomotului asupra corpului

Zgomotul conduce la reacţii de stres ale sistemului sangvin (presiune sangvină,
modificări ale frecvenţei bătăilor inimii, contracţie a vaselor sanguine, eliberare de
hormoni de stres). În mod involuntar aceste reacţii apar la un nivel al presiunii acustice
de peste 60 dB (A). Ele pot fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai scăzut al presiunii
acustice, în funcţie de existenţa precedentelor biologice relevante sau a stării afective
(supărare, frică). Gradul de sensibilitate şi obişnuinţă al individului joacă un rol important
în ceea ce priveşte durata acestor reacţii.
De regulă, apariţia pe termen scurt a acestor reacţii nu cauzează probleme de
sănătate. Pierderea echilibrului fiziologic pe termen lung poate avea însă, drept
consecinţă, afecţiuni cronice ale sistemului sangvin.
Cercetările recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arată că
locuitorii din perimetrul străzilor des circulate, cărora le corespunde un nivel de presiune
acustică de peste 65 până la 75 dB(A), sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă
de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate. Până în prezent nu există analize
asemănătoare pentru alte tipuri de poluare fonică.
Efectele poluării fonice asupra somnului

Tulburarea somnului are in primul rând cauze de ordin psihic, fizic si social
(conflicte, temeri, boli, necesitaţi familiale). Dar şi influenţele din mediul înconjurător, şi
în mod special zgomotul, reprezintă un factor cauzator important.
Influenţele zgomotului în timpul somnului se concretizează direct prin modificări
ale somnului – cu sau fără întrerupere a acestuia, micşorare a întregului timp aferent
304
somnului, a somnului adânc sau a somnului cu vise, reacţii vegetative (de ex. frecvenţa
bătăilor inimii, tensiunea sangvină), reacţii biochimice – sau indirect prin reducerea
calităţii subiective a somnului, oboseala şi ineficienţa a doua zi la locul de muncă.
Evitarea problemelor legate de somn este o condiţie importantă locuirii sănătoase. De
aceea, după cunoştinţele specialiştilor din domeniu, nivelul presiunii acustice
echivalente din camerele de dormit nu trebuie să depăşească în timpul nopţii valori de
25 până la 30 dB (A). În cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie să depăşească 45
dB(A), pentru a evita trezirea în timpul somnului şi modificările somnului cauzate de
zgomot.
Pentru supravegherea nivelului de zgomot, în anul 2006 la Direcţia de Sănătate
Publică Timiş au fost realizate o serie de determinări în diferite puncte din Timişoara.
În concluzie, în urma evaluării incidenţei pe anul 2006 a patologiei produsă prin
zgomot, s-au constatat tulburări de somn de 0,48%000 .
8.4.5. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei
Înmulţirea excesivă a numărului de animale fără stăpân, îndeosebi câini şi pisici

în zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sănătatea populaţiei.
Bolile grave transmise către populaţie prin intermediul acestora sunt:
- echinococoza numită şi cancerul alb, prezentă la aproximativ 99% din cîinii
nedeparazitaţi;
- trichineloza, boală extrem de gravă şi demonstrat ştiinţific că este prezentă la
minim 40% din populaţia de câini hoinari;
- râiele câinilor cu posibila lor transmitere la om;
- turbarea, una din cele mai grave boli transmisibile de la animal la om;
- numeroase alte boli parazitare şi infecţioase care se transmit de la câini
nesupravegheaţi medical-veterinar la om şi în special la copii cu urmări grave în ceea
ce priveşte viaţa şi sănătatea acestora.
În municipiul Arad, sub patronajul Primăriei funcţionează un adăpost pentru
animalele abandonate. În anul 2006 acest adăpost a primit 1675 animale prinse, dintre
acestea pentru 110 s-a găsit stăpân şi alţi 1489 au fost eutanasiaţi.
Hrana animalelor este asigurată de Primărie, dar şi de diferiţi sponsori.
La nivelul judeţului Caraş-Severin au fost prinse 1356 animale, dintre acestea
pentru 6 s-au găsit stăpâni, au fost revendicaţi 1189 şi a fost sacrificat 1, iar restul au
murit din cauză că s-au muşcat intre ei. Animalele decedate au fost îngropate, la cel
puţin 2 m adâncime.
8.5. Obiective şi măsuri
8.5.1. Poluarea aerului
La nivelul Regiunii Vest, se impun câteva acţiuni strategice privind protecţia

atmosferei şi anume:
- scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot,
substanţe organice volatile, amoniac);
- reducerea sub limitele de emisie, a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe
baza principiului ,,poluatorul plăteşte”;
- stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să
permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.
305
În scopul reducerii poluării atmosferice în mediul urban sunt necesare o serie de

măsuri prioritare şi anume:
- fluidizarea traficului prin folosirea cu precădere a centurilor de ocolire,
amenajarea unor spaţii de parcare subterane/supraterane,, modernizarea şi întreţinerea
drumurilor existente ;
- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto,
întreţinerea corespunzătoare a acestuia;
- implementarea măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării;
- implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din
instalaţiile mari de ardere;
- implemenatrea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili
proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor
rezultaţi din depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la
staţiile de benzină;
- implementarea programelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de
ozon;
- întocmirea programelor/planurilor pentru îmbunatăţirea calităţii aerului la nivel
local, adoptarea acestora;
- montarea de containere şi pubele de gunoi în toate zonele şi golirea
sistematică a acestora;
- elaborarea şi implementarea unor programe de conştientizare a publicului
(inclusiv a conducerilor unităţilor poluatoare), în legatură cu problemele de poluare a
atmosferei şi de atragere a sprijinului acestuia pentru programele de îmbunătăţire a
calităţii aerului ambiental;
- iniţierea de programe comunitare pentru colectarea şi procesarea datelor şi
informaţiilor în vederea cuantificării relaţiei poluarea atmosferei – efecte asupra
sanătăţii umane şi asupra mediului natural şi construit;
- realizarea de parteneriate între comunităţile locale (administraţie publică locală,
protecţia mediului, sănătate publică, etc.) şi organizaţiile neguvernamentale, sectorul
privat, mediul universitar, mediul financiar în vederea identificării şi implementării
acţiunilor concrete pentru soluţionarea problemelor de poluare a atmosferei.
8.5.2. Poluarea apei
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin :

- menţinerea calităţii apelor de suprafaţă;
- îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi mărirea numărului de indicatori pentru
supravegherea calităţii apei potabile;
- refacerea şi mărirea lungimii reţelelor de transport pentru apa potabilă;
- respectarea programelor privind epurarea apelor uzate menajere prin
refacerea, mărirea sau construcţia de staţii de epurare;
- creşterea gradului de implicare a publicului, în implementarea programelor de
îmbunătăţire a calităţii mediului.
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Hunedoara :
O problemă de maximă importanţă ce se ridică în faţa igienei comunale o
reprezintă îndepărtarea reziduurilor solide, a apelor reziduale, comunale şi industriale,
epurarea lor şi protecţia sanitară a bazinelor naturale de apă.
Activitatea multiplă, caracteristică centrelor populate, duce la acumularea
permanentă şi în cantitate mare a reziduurilor solide. Salubrizarea poate fi considerată
ca fiind un ansamblu de măsuri ce urmăresc colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea
reziduurilor. Punerea ei în aplicare în mod continuu, de către toţi cei implicaţi (inclusiv
306
populaţia) poate rezolva în mare parte problema prezenţei deşeurilor. Numai colectarea
ritmică a deşeurilor şi neutralizarea rapidă va contribui la scăderea rolului epidemiologic
jucat de acestea.
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Timiş :
Obiective :scopul reducerii şi prevenirii poluării apelor:
- reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de
canalizare din toate zonele urbane;
- realizarea unor amenajări hidrotehnice intravilane la Buziaş, Bacova şi Silagiu,
respectiv reabilitarea barajelor hidrotehnice deja existente la Buziaş;
- retehnologizarea staţilor de epurare orăşeneşti, precum si construirea unor
staţii de epurare în localităţile Recaş, Izvin şi Bazoşu Vechi;
- reabilitarea canalului Bega din Timişoara – implementarea parteneriatului
public-privat pentru elaborarea documentaţiei tehnice şi obţinerea fondurilor necesare
pentru reabilitarea, ecologizarea şi refacerea navigabilităţii – proiect aflat în
desfăşurare, la stadiu de realizare a studiului de fezabilitate;
- continuarea Programul Unitar de Măsuri “Timişoara ecologică”, 2005-2008.
Măsuri:
-În zonele urbane inundate în cursul anului 2005, Gătaia şi Făget, au fost
prelevate probe şi în anul 2006 iar DSP a înaintat adrese către primării, referitor la
situaţia surselor de apă şi măsurile ce trebuie întreprinse.
- S-au continuat acţiunile planului judeţean de implementare a Aquis-ului
comunitar în 2006, capitolul 22: protecţia mediului, referitor la apa de îmbăiere,
efectuându-se de către DSP. acţiuni de informare, educare şi comunicare.
- S-a derulat al doilea an al Programului Unitar de Măsuri “Timişoara ecologică”,
strategie a Primăriei Timişoara în domeniul protecţiei mediului. Aceasta cuprinde măsuri
ca: efectuarea unor cercetări pentru monitorizarea calităţii apei provenite din foraje;
inventarierea societăţilor comerciale poluatoare şi obligarea acestora de a se dota cu
aparatura necesară pentru diminuarea şi/sau stoparea poluării, încheierea unor
protocoale de colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi demararea de proiecte
ecologice, mediatizarea tuturor acţiunilor de protejare a mediului, sensibilizarea
cetăţenilor pentru formarea unei conştiinţe ecologice, prin intermediul mass-media,
afişe, pliante şi panouri de afişaj cu parametri de mediu.
- S-a finalizat Ecoprofit 2005 - 2006 – programul de consultanţă pentru o
producţie mai curată în Timişoara, finanţat din fonduri ale Guvernului Austriei.
Ecoprofit a fost un program partenerial destinat municipalităţilor şi agenţilor
economici, în vederea implementării de măsuri a căror aplicare determină
concomitent atât reducerea costurilor cât şi un impact pozitiv asupra mediului
înconjurător.
În municipiul Timişoara se află în derulare investiţia pentru reabilitarea canalizării şi
a staţiei de epurare, cu fonduri ISPA (75% de la Comunitatea Europeană, 25% investiţie
locală).
Primăria oraşului Ciacova împreună cu SC. Smithfield Ferme SRL (principalul
agent poluator din zonă) au dezvoltat un proiect de modernizare a bazinelor de stocare
a dejecţiilor de la ferma Ciacova, lucrările fiind deja demarate.
Acţiunile desfăşurate pe durata singurului fenomen de poluare a apelor din judeţ
(scurgeri de uleiuri minerale si vaselină de la infiltraţia cuvei staţiei de pompare
Cruceni), au constat în oprirea temporară a staţiei de pompare, montarea unui baraj
plutitor, împrăştierea de material absorbant în vederea stopării şi reţinerii materialului
poluant, evitarea poluării trans-frontaliere. Nu s-au înregistrat daune şi nu au fost
afectate folosinţele din aval. A fost aplicată o amendă contravenţională în valoare de
1.000 lei persoanei fizice responsabile cu întreţinere staţie de pompare.
307
În scopul prevenirii poluării industriale, Direcţia apelor Banat a aplicat

următoarele măsuri în 2006:
- contorizarea consumului de apă şi implicit reducerea volumului de apă uzată
evacuată;
- implementarea unor programe de investiţii care să utilizeze cele mai bune
tehnologii disponibile;
- acceptarea numai a investiţiilor care aplică pre-epurarea sau epurarea apelor
uzate;
impunerea monotorizării apelor uzate evacuate;
- aplicarea de penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise de
poluanţi, în apele evacuate;
- închiderea unităţilor care nu au respectat etapele de conformare impuse.
8.5.3. Deşeuri
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin:

- respectarea programului de management al deşeurilor la nivel judeţean;
- creşterea gradului de implicare a publicului, în implementarea programelor de
Au fost semnate contracte de finanţare pentru gestionarea deşeurilor între
beneficiarii proiectelor şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest în cadrul
Programului Phare 2004 Coeziune Economică şi Socială „Schema de investiţii pentru
proiecte mici de gestionare a deşeurilor”. Aceste contracte urmează să fie transmise
spre avizare Ministerului Integrării Europene, în calitate de Autoritate Contractantă.
În urma procesului de evaluare, printre proiectele care urmează să obţină
finanţare de la Uniunea Europeană se numără şi proiectul depus la Primăria
Municipiului Petroşani – judeţul Hunedoara.
Pentru binele comunităţii de azi, dar mai ales în scopul protejării mediului,
evacuarea monitorizată a deşeurilor trebuie urmarită prin toate mijloacele. Activităţile de
evitare a producerii deşeurilor şi de revalorificare a acestora stau pe primul loc în cadrul
strategiilor de gestionare a deşeurilor. Evacuarea extinsă poate fi realizată doar având
în vedere toate componentele unui sistem complet de gestionare a deşeurilor, constituit
din colectare, revalorificare, tratare şi depozitare.
În ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase au fost
stabilite următoarele obiective, necesare a fi îndeplinite:
- dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de
gestiune a deşeurilor;
- creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor;
- dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii
cerintelor locale, regionale, naţionale şi europene;
- asigurarea resurselor necesare direct implicate în sistemul de gestiune a
deşeurilor atât ca număr cât şi ca pregătire profesională;
- crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru
gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale de mediu, cu
precădere a principiilor: poluatorul plăteşte şi cel privind responsabilitatea
producătorului;
- stabilirea şi promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare
pentru toate părţile implicate;
308
- obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel local, regional, naţional, european;
- minimizarea generării deşeurilor;
- îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor;
- reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate;
- valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale ;
- implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase;
- creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare;
- reducerea cantităţii de anvelope uzate;
- înnoirea parcului naţional auto prin valorificarea ecologic raţională a vehiculelor
uzate;
- gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
- eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii
deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.
8.5.4. Poluarea sonoră
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Arad :

Obiectivul în ceea ce priveşte zgomotul în mediu urban, este reducerea acestuia
mai ales în perioadele de odihnă ale cetăţenilor. În acest sens măsurile stabilite sunt
următoarele:
- limitarea programului de funcţionare a barurilor şi discotecilor, cu precădere a
acelora care vara funcţionează în aer liber, cel mult până la ora 24 şi autorizarea
spectacolelor prin Hotărâri CLM.;
- pentru zona în care calea ferată traversează cartierul Micalaca este necesară
montarea de panouri antifonice de-a lungul acesteia, pe toată porţiunea unde există
locuinţe;
- pentru diminuarea zgomotului produs de circulaţia autovehiculelor grele se
impune dirijarea în totalitate a acestora spre centura ocolitoare a municipiului Arad şi
limitarea vitezei de circulaţie pe anumite tronsoane;
- pentru reducerea zgomotului produs de instalaţiile de climă se va lua legătura
cu Inspecţia în Construcţii pentru găsirea de soluţii pentru antifonarea acestora la
clădirile deja construite.
Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin :
Obiective:
- diminuarea poluării cauzate de traficul rutier;
- eliminarea disconfortului acustic produs de activitatea unor unităţi de alimentaţie
publică care utilizează ca sursă de divertisment - muzica;
- diminuarea zgomotului industrial;
- îmbunătăţirea stării de confort a populaţiei.
Combaterea poluării fonice, din zonele rezidenţiale şi spaţiile de locuit şi a poluării din
tranzit se poate realiza prin următoarele măsuri:
- întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea Parcului Auto;
- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;
- asigurarea fluenţei pe arterele principale de circulaţie, prin optimizarea ciclului
de semaforizare în intersecţii;
- realizarea căilor de rulare care ocolesc localităţile;
- impunerea de restricţii de viteză în sensul reducerii impactului produs de
traficul rutier;
- realizarea de sensuri giratorii, în locul intersecţiilor mari semaforizate;
- amplasarea de panouri fonoabsorbante şi plantarea de perdele de vegetaţie;
309
impunerea aplicării unor sisteme de izolare fonică, la unităţi ce desfăşoară activităţi

productive sau de alimentaţie publică ;
- construirea de paravane de protecţie la străzi sau plantarea de pomi în
apropierea clădirilor, în scopul îmbunătăţirii confortului sonor;
- eliminarea parcărilor neautorizate amplasate în zonele locuite;
- restricţii de viteză la tramvai, în zonele în care calea de rulare este aproape de
zonele locuite;
- interzicerea utilizării muzicii, în localurile unde nu sunt îndeplinite condiţiile de
izolare fonică;
- izolarea fonică a surselor industriale de zgomot;
- realizarea de perdele vegetale împădurite de-a lungul căilor de rulare;
- construirea de căi rutiere ocolitoare a centrelor urbane.
În scopul reducerii nivelului de zgomot, generat de diferite surse în localităţile
urbane ale judeţului, se vor întreprinde următoarele măsuri:
- izolarea fonică şi modernizarea centralelor termice în cartierele de blocuri;
- izolarea fonică a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi productive sau de
alimentaţie publică;
- reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care
ocolesc localităţile şi prin impunerea de restricţii de viteză;
- interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în
cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: autobuse, camioane
grele, tractoare;
- întreţinerea reţelei stradale.
In urma măsurătorilor de zgomot efectuate s-a ajuns la concluzia că în
majoritatea zonelor de penetraţie în municipiul Timişoara, nivelul de zgomot produs de
mijloacele de transport depăşeşte valorile limită admise. Pentru aceasta se impune
luarea unor măsuri de reducere a zgomotului generat de trafic, fie prin restricţii
referitoare la compoziţia acestuia, fie prin micşorarea limitei maxime a vitezei de
deplasare a autovehiculelor.
Reducerea nivelului de zgomot cu 2-3 dB se poate obţine prin eliminarea
autocamioanelor din trafic în zonele de penetraţie: Calea Aradului, Calea Lugojului,
Calea Torontalului, Calea Buziaşului, Calea Şagului.
Aceasta ar fi posibil prin construirea unei artere care să ocolească municipiul
Timişoara, deoarece o mare parte din mijloacele de transport care pătrund în perimetrul
municipiului se află în tranzit.
Deoarece starea deteriorată ca şi natura suprastructurii căii de rulare favorizează
înregistrarea unor niveluri ridicate de zgomot, este indicată eliminarea tuturor
neuniformităţilor prezente pe calea de rulare şi folosirea unui asfalt cu proprietăţi
fonoabsorbante ridicate.
Scăderea nivelului de zgomot la locul de imisie se poate obţine prin folosirea unui
zid protector sau crearea unor zone de protecţie (zone verzi) între arterele de circulaţie
şi zonele locuite.
Pentru a reduce zgomotul produs de tramvaie prin rulare este necesară
montarea şi sudarea porţiunilor de linie după o tehnologie avansată, iar între linia de
rulare şi traverse să se monteze un strat izolator cât mai eficace.
De asemenea, deoarece multe autovehicule au un grad mare de uzură, fiind
importante surse de zgomot şi vibraţii este necesară o verificare permanentă a stării
tehnice acestora şi admiterea lor în circulaţie numai în cazul când îndeplinesc toate
condiţiile de funcţionare.
310
La ora actuală nivelul poluării fonice este reglementat printr-un act normativ vechi
de nouă ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 dB, este depăşit semnificativ în
marile intersecţii şi aglomerări urbane.
Pentru a respecta cerintele UE, România trebuie să monitorizeze nivelul de
zgomot din marile aglomerari urbane, căile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de
treceri de trenuri pe an şi drumurile naţionale cu un trafic mai mare de şase milioane de
treceri de autovehicule pe an.
Harta strategică de zgomot este în curs de elaborare, pentru aglomerarea
Timişoara, aceasta urmând să fie finalizată până la 30 aprilie 2007..
8.5.5. Animale abandonate
Obiective şi măsuri la nivelul Regiunii Vest :

- creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de
îmbunătăţire a calităţii mediului;
- găsirea unor adăposturi pentru animalele abandonate;
- acţiuni de dezinfecţie şi dezinsecţie.
La nivelul judeţului Hunedoara s-au înfiinţat două adăposturi pentru câinii
vagabonzi, unul la Hunedoara care însumează un număr de 40 câini şi unul la
Sântuhalm cu un număr de 420 câini.
8.5.6. Transportul
Obiective si masuri la nivelul judeţului Arad :

În domeniul transportului sunt câteva obiective prioritare, cum ar fi :
Reţeaua de căi rutiere

1. Reabilitarea reţelei de drumuri naţionale în scopul aducerii acesteia la standardele
reţelelor europene:
Realizarea unor trasee de transport de mare viteză:
- autostrăzi
- drumuri expres.
2. Reabilitarea reţelei locale, a drumurilor judeţene şi comunale;
3. Priorităţi la următoarele lucrări:
- programe de asfaltare a drumurilor locale
- realizarea arterelor ocolitoare ale localităţilor aflate pe direcţii importante de
trafic
- modernizarea unor trasee turistice;
- clasarea în drumuri judeţene a unor drumuri comunale şi străzi;
- lucrări de artă: consolidarea podului Traian peste râul Mureş;
- lucrări de modernizare a transportului în comun cu tramvaie şi autobuze.
Reţeaua de căi ferate

1. Realizarea unor căi de rulare cu viteze comerciale mari:
Linie cu viteză sporită: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu
Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Rm. Vâlcea – Vâlcele - Bucureşti
Stamora Moraviţa – Timişoara – Arad
2. Dublarea traseelor existente: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu
311
Curtici – Arad
Stamora Moraviţa – Timişoara – Arad
3. Trasee noi de cale ferată: Vaşcău – Vârfuri (14,1 km)
Cermei – Salonta (17,9 km)
Obiective si masuri la nivelul judeţului Caraş-Severin :

Obiective:
- îmbunătăţirea gradului de confort al mijloacelor de transport în comun;
acoperirea corespunzătoare cu mijloace de transport a zonelor locuite pentru deservirea
călătorilor;
- diminuarea poluării atmosferice datorate transportului local.
Măsuri:
- punerea în circulaţie numai a mijloacelor de transport în comun care
îndeplinesc condiţiile tehnice;
- instituirea, de către primării, de grafice pentru mijloacele de transport;
- creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de
Dat fiind faptul că transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de
poluare, se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal
în municipiile judeţului.
Obiective si măsuri la nivelul judeţului Timiş :
Acţiuni ample de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii de circulaţie, precum şi de
dezvoltare a reţelei existente au fost demarate, în ultimii ani, de către autorităţile
administraţiei publice. Astfel, este în curs pregătire proiectul de realizare a autostrăzii
Nădlac - Arad - Timişoara – Bucureşti care va conecta partea de vest a ţării la culoarul
de circulaţie rutieră 4 pan-european.
Circulaţia în afara municipiului se desfasoara prin arterele de penetratie, care au
asigurată continuitatea cu reţele radiale majore urbane. Legăturile rutiere afectează
foarte puţin teritoriul înconjurător oraşului, ele fiind în general radiale şi de penetraţie,
dar încarcă în mod excesiv circulaţia internă a oraşului, aducând-o la limita
functionalităţii.
Inexistenţa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru
asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între
reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic. Din
cauza faptului că centura ocolitoare a oraşului nu este finalizată, iar porţiunile existente
sunt scurte şi discontinue, nu este posibilă descărcarea circulaţiei oraşului de cea de
tranzit. Traficul de transport şi penetraţie se desfăşoară prin trama stradală majoră a
Timişoarei, folosind trasee de străzi ce intră în componenţa inelelor de circulaţie,
producând vibraţii, poluare fonică şi cu noxe, şi degradarea infrastructurii căilor de
circulaţie şi a clădirilor.
Principalele obiective şi măsuri pentru în domeniul transporturilor, se referă la:
- în privinţa traficului feroviar din zonă, închiderea unor staţii de cale ferată
pentru transport de marfă, organizarea judicioasă a operaţiilor de încărcare/descărcare
a vagoanelor, în colaborare cu benefiarii, în anumite perioade de timp ale zilei şi
săptămânii, modernizarea gărilor de călători, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea de
bilete şi acţiuni de lobby pe lângă forurile competente pentru dirijarea în zonă a
materialului rulant de calitate, euroconform;
- măsuri legislative (armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele UE) şi
stimulente economice pentru reducerea emisiilor de poluanţi de la autovehicule,
respectiv, încurajarea utilizării de vehicule puţin poluante;
312
- conştientizarea şi educarea publicului (persoane fizice şi juridice) în legătură cu

problemele de mediu generate de trafic şi cu modul în care poate contribui la
diminuarea/eliminarea acestora;
- iniţierea unui program coerent şi coordonat pentru colectarea şi procesarea
datelor şi informaţiilor referitoare la cuantificarea efectelor traficului asupra sănătăţii
populaţiei şi mediului natural şi construit;
- cuantificarea tuturor cauzelor legate de traficul rutier, feroviar şi aerian care au
generat şi generează efectele nedorite;
- identificarea zonelor sensibile/fragile de pe traseele drumurilor şi liniilor de cale
ferată
stabilirea şi implementarea soluţiilor punctuale şi generale pentru protecţia mediului:
protectie antifonica, colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil, diminuarea
efectelor de secţionare a habitatului, fluidizarea circulaţiei în localităţi, înlocuirea
autovehiculelor depăşite fizic si moral (în primul rand pentru transportul în comun şi la
agenţii economici) ;
- elaborarea şi implementarea de proiecte privind colectarea şi reciclarea
uleiurilor uzate, anvelopelor şi acumulatorilor ;
- reducerea cantităţilor de deşeuri, respectiv a spaţiilor de depozitare şi beneficii
economice şi sociale;
- construirea rutei ocolitoare a municipiului Timişoara care să preia traficul greu
şi de tranzit ;
- construirea de rute ocolitoare a ariilor protejate ;
- construirea noilor drumuri/autostrăzi numai pe baza unor studii de impact
asupra mediului elaborate în conformitate cu procedurile acceptate în UE prin care să
se stabilească variantele optime ale traseelor şi măsurile pentru reducerea/eliminarea
efectelor negative asupra mediului ;
- elaborarea şi implementarea regulamentelor urbanistice privind dezvoltarea
zonelor rezidenţiale în corelaţie cu protecţia sănătăţii umane, a mediului şi a
infrastructurii de transport ,
- construirea de pasaje denivelate la intersectiile dintre liniile de cale ferata şi drumurile
naţionale
- aplicarea fermă a legislatiei privind protectia mediului pentru activităţile de la
sol din aeroporturi, pentru triaje, depouri şi remize de locomotive, statii de spalare a
vagoanelor de cale ferata, gări, unităţi ale companiilor de transport rutier, unităţi de
service, unităţi de stocare şi distributie a carburanţilor
- reabilitarea parcului rulant feroviar şi asigurarea utilităţilor ecologice pentru
vagoanele de călători
- utilizarea de mijloace nepoluante (chimic şi sonor) pentru transportul în comun
- reabilitarea căilor de transport rutier
- construirea de rute industriale în afara zonelor rezidente
- elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare durabila comunitara
pentru căile de transport.
În ceea ce priveşte transportul în comun, cel realizat cu troleibuzul, Regia
Autonomă de Transport Timişoara încearcă obţinerea unui credit ce va fi rambursat din
surse proprii, pentru achiziţionarea unui număr de 50 de troleibuze noi. În aceste
condiţii, putem spune că în cel mai scurt timp, Timişoara va avea cea mai modernă
infrastructură de transport în comun din România.
Din partea Regiei Autonome de Transport Timişoara, obiectivele pe termen scurt
şi mediu privind îmbunătăţirea transportului în mediul urban vizează următoarele:
1. Protejarea mediului înconjurător prin:
- retehnologizare, acolo unde este posibil;
- prevenirea şi controlul poluării;
313
- gestionarea resurselor, materialelor şi deşeurilor, în spiritul dezvoltării durabile;

- încurajarea şi conştientizarea întregului personal pentru a-şi aduce aportul la
protecţia mediului înconjurător.
2. menţinerea şi îmbunătăţirea unui Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu -
Sănătate şi Securitate;
3. realizarea de minim 10 ore/an instruire şi autoinstruire a fiecărui angajat;
4. întărirea imaginii R.A.T.T. prin asigurarea şi menţinerea conformităţii cu
reglementările în domeniu;
5. reînoirea parcului de troleibuze prin achiziţia de troleibuze noi;
6. asigurarea parcului de mijloace de transport în comun printr-o întreţinere eficientă;
7. investiţii în retehnologizare şi infrastructură;
8. respectarea prevederilor legale în vigoare şi alte cerinţe legale şi de reglementare
aplicabile domeniului nostru de activitate.
8.5.7. Spaţiile verzi
Obiective şi măsuri in judeţul Caraş-Severin :

- prevederea în Planurile de Urbanism General ale oraşelor a măririi sau
înfiinţării de scuaruri, spaţii verzi sau spaţii de agrement la nivel european;
- încetarea acţiunii de creştere a suprafeţelor construite în intravilanul
localităţilor, în detrimentul spaţiilor verzi;
- dotarea corespunzătoare a spaţiilor verzi, inclusiv înfrumuseţarea lor cu specii
floristice;
- repartizarea uniformă a acestor spaţii verzi pe teritoriul localităţii;
creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de
Obiective şi măsuri in judeţul Timiş :
- creşterea suprafeţelor de spaţii verzi intraurbane şi periurbane;
- crearea spaţiilor de recreere şi tampon pentru zonele urbane intens afectate de
urbanism (parcuri naturale, parcuri tampon);
- înglobarea spatiilor verzi din terenurile construite particulare (curţi, grădini) în
ansamblul spaţiilor verzi urbane, pe baza unor regulamente de urbanism ferme;
- identificarea şi implementarea unor mecanisme economice (inclusiv cadrul
legal necesar) pentru îcurajarea persoanelor fizice şi juridice în realizarea de spaţii
verzi, împăduriri, plantaţii şi în managementul acestora.
Îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii spaţiilor verzi vizează următoarele aspecte:
- elaborarea şi implementarea unei noi politici şi viziuni în domeniul amenajării
teritoriului urban şi periurban;
- amenajări urbanistice vizând echilibrul între spaţii verzi şi parcări în zonele
rezidenţiale şi centrale din mediul urban;
- acţiuni educative cu aplicaţii practice în cadrul programelor de tipul „ECO-
ŞCOALA”, „ECO-GRĂDINIŢA”;
- stabilirea unui sistem funcţional de măsuri administrative privind protecţia
spaţiilor verzi şi de sancţionare a distrugerilor;
- acţiuni educative prin intermediul articolelor şi publicaţiilor privind protecţia
mediului înconjurător;
- lucrări de întreţinere permanentă a spaţiilor verzi (lucrări de toaletare a
arborilor, întreţinerea obiectelor de mobilier din cadrul parcurilor), întreţinerea
terenurilor de sport şi de agrement.
314
8.5.8. Agenda Locală 21
Obiectivele Agendei 21 Locale la nivelul judeţului Arad sunt:

- realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui
cetaţean;
- creşterea şi stabilizarea economică;
- protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor
este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să işi asume
responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.
La nivelul municipiului Arad, s-a lucrat la Agenda Locală 21 în perioada 2003-
2004, cu suport şi sprijin de specialitate din partea PNUD. Secţiunea de mediu a
documentului, ca şi grupul de lucru constituit pentru protecţia mediului, au fost
coordonate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad. Documentul final a fost aprobat
şi tipărit în vara anului 2004.
În ceea ce priveşte implementarea Agendei 21 locale, date fiind modificările
legislative importante din ultimii ani, precum şi întocmirea în 2005 a Planului Local de
Acţiune pentru Protecţia Mediului, s-a renunţat la acest document.
În prezent se află în implementare preverile Planului Local de Acţiune pentru
Protecţia Mediului, iar la nivelul Primăriei Arad s-au făcut demersuri pentru elaborarea
unei noi strategii de dezvoltare a municipiului.
La nivelul judeţului Caraş-Severin :
Deşi adoptarea unor Agende Locale 21 nu a constituit o obligaţie legală la
nivelelor guvernelor din ţările semnatare ale Declaraţiei de la Rio, aceasta a fost văzută
ca o „obligaţie morală”, ca o prima etapă în înţelegerea importanţei problemelor de
mediu.
În cursul anului 2003 a fost demarat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare
Durabilă al Municipiului Reşiţa, prima Agenda Locală 21 elaborată la nivelul judeţului
Caraş -Severin şi care s-a finalizat la jumătatea anului 2004.
La nivelul judeţului Hunedoara :
Începând cu anul 2000, C.N.D.D., ca agenţie de execuţie a P.N.U.D., Capacity
21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a trecut la implementarea Agendei
Locale 21 pentru 9 oraşe din România: Baia Mare, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc,
Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş, numite în acest proces „oraşe pilot”.
Printre aceste „oraşe pilot” nu se regăseşte nici un oraş din judeţul Hunedoara.
La nivelul judeţului Timiş :
Prin realizarea obiectivelor propuse în Programul unitar de măsuri "Timişoara
ecologică” se doreşte modificarea stării mediului urban al municipiul Timişoara
desăvârşindu-se astfel habitatul urban ecologic şi prietenos. Conceptul de "Timişoara
ecologică" reactualizează şi defineşte Programul pentru realizarea următoarelor
obiective:
În domeniul legislativ
- aplicarea HCL nr. 349 / 2002 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor
pe teritoriul municipiului Timişoara;
- aplicarea HCL nr. 86 / 2002 privind dezinsecţia şi deratizarea pe domeniul
public şi în instituţii de învăţământ;
- inventarierea terenurilor virane, identificarea proprietarilor şi obligarea acestora
de a le împrejmui şi salubriza;
- inventarierea societăţilor comerciale poluatoare şi obligarea acestora de a se
dota cu aparatura necesară pentru diminuarea şi/sau stoparea poluării;
315
- clarificarea situaţiei juridice a unor parcuri (Parcului Botanic, Parcul Copiilor,

Parcul Justiţiei, scuarul din faţa Fabricii de Ciorapi, Parcul I.I. de la Brad, Grădina
Zoologică, Teren Zona Bucovina) precum şi efectuarea unor schimburi de teren pentru
extinderea Perdelei forestiere de protecţie în partea de NV a municipiului şi trecerea lui
în administrarea primăriei;
- propunerea unor acte normative privind respectarea normelor referitoare la
protejarea mediului înconjurător în zona municipiului Timişoara;
- promovarea Hotărârii Consiliului Local privind schimbarea denumirii unor
parcuri, scuaruri, şi locuri de joacă noi;
- promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind protejarea arborilor înalţi
ce constituie adăpost pentru păsări precum şi interzicerea plantării pomilor fructiferi pe
aliniamentele stradale;
- clarificarea situaţiei juridice a unor terenuri din Zona Odobescu pentru
amenajat loc de joacă;
- promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind diminuarea poluării fonice;
- promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind delimitarea suprafeţelor de
teren aferente asociaţiilor de proprietari şi predarea spre întreţinerea spaţiilor verzi;
În domeniul cercetării şi proiectării: continuarea programului Verde 2000,
realizarea proiectelor tehnice privind:
- reabilitarea Grădinii Zoologice,
- reamenajarea Parcului Poporului;
- amenajarea Pistei de jogging;
- realizarea sistemului de irigaţii în Piaţa Victoriei şi Scuar Electromotor;
- amenajarea unui parc în zona Bucovinei şi pe strada Uzinei,
- extinderea Perdelei forestiere de protecţie în partea de sud a municipiului,
- realizarea unui proiect de amenajare a Pădurii Verzi ca zonă de agrement;
- realizarea Studiilor de Fezabilitate pentru reamenajare: Parcul Botanic, Parcul
Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Justiţiei şi Parc Pădurice Giroc;
- continuarea studiilor de cercetare cu OSPA privind “Inventarierea şi evaluarea
gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale municipiului Timişoara”;
- continuarea studiilor de cercetare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice privind
fenomenul de uscare al arborilor şi arbuştilor şi luarea măsurilor de stopare a
fenomenului, precum şi realizarea documentaţiilor tehnice pentru extinderea perdelelor
forestiere de protecţie în jurul municipiului Timişoara pe baza Planului Urbanistic
General;
- colaborare cu Universitatea Politehnica din Timişoara - Facultatea de Mecanică
pentru întocmirea studiului privind “Nivelul poluării fonice” în municipiul Timişoara. Acest
studiu are ca obiect identificarea surselor de poluare fonică din traficul urban (rutier,
feroviar, aerian);
- colaborarea cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară -
Timişoara - Facultatea de Medicină Veterinară privind: supravegherea şi combaterea
vectorilor de boli transmisibile şi a speciilor generatoare de disconfort şi pagube pentru
populaţie; supravegherea zonelor de agrement prin examene de laborator în vederea
evaluării riscului transmiterii unor boli şi elaborării măsurilor ce se impun, şi identificarea
soluţiilor de îmbunătăţire a amenajării şi exploatării Grădinii Zoologice;
- continuarea cercetărilor cu Universitatea de Vest - Facultatea de
chimiebiologie-geografie - Timişoara privind bioecologia populaţiilor de păsări de
peîntreaga suprafaţă a municipiului Timişoara, cunoaşterea numărului şi diversitatea
speciilor, locurile de cuibărit, sursa de hrană şi stabilirea rolului păsărilor în ecosistemul
urban”;
- efectuarea unor cercetări pentru monitorizarea calităţii apei provenite din foraje;
316
- efectuarea unui studiu de cercetare bioecologică asupra cunoaşterii habitatelor

şi lanţurilor trofice în cadrul procesului de urbanizare;
- efectuarea unor studii de cercetare privind diversificarea sortimentului
dendrofloricol, experimentarea unor tehnologii noi de cultură şi amenajarea sau
reamenajarea unor spaţii verzi din municipiul Timişoara;
În domeniul dezvoltării şi întreţinerii spaţiilor verzi:
- coordonarea lucrărilor de defrişare şi corecţie la arbori;
- întocmirea necesarului de material dendrologic pentru efectuarea plantărilor
până în anul 2010;
- actualizarea CADASTRULUI VERDE;
- reactualizarea listei cu speciile deosebite de arbori şi arbuşti;
- marcarea arborilor deosebiţi, conform numărului de identificare din Cadastrul
verde şi indicarea speciei, în scop educativ;
- reconsiderarea Pădurii Verzi – ca pădure – parc şi de agrement
- realizarea unui Proiect Tehnic şi a Detaliilor de execuţie pentru reamenajarea
Pădurii Verzi în scop recreativ;
- realizarea unui schimb de terenuri între Primăria Municipiului Timişoara
(Pădurea Jdioara – 183 ha) şi Direcţia Silvică Timiş (Pădurea Verde Timişoara);
- realizarea şi încheierea unui Contract de administrare a Pădurii Verzi de către
structuri silvice autorizate, conform legii;
- continuarea lucrărilor de împrejmuire pentru prevenirea depozitărilor de deşeuri
şi a tăierilor ilegale de material lemnos;
- realizarea perdelei forestiere de protecţie a municipiului Timişoara în partea de
N-V;
- realizarea plantărilor pe o suprafaţă de aprox. 5 ha. teren şi executarea
lucrărilor specifice de întreţinere;
- realizarea documentaţiei tehnice pentru realizarea în continuare a Perdelei
forestiere de protecţie - pentru o suprafaţă de aprox. 50 ha. până în anul 2010;
- achiziţionarea de puieţi de arbori din diverse pepiniere cu acoperirea unei
palete cât mai largi de specii;
Protejarea spaţiilor verzi:
- realizarea de plantări de garduri vii;
- împrejmuirea zonelor verzi de pe domeniul public,cu gard din fier forjat şi stâlpi
metalici;
Realizare de parcări forestiere:
- realizarea de proiecte;
- realizarea de plantări pe amplasamente special desemnate în acest scop, în
vederea introducerii unor specii de arbori şi arbuşti cu port specific forestier şi care
necesită intervenţii minime din punct de vedere al întreţinerii;
- realizarea de activităţi de reamenajare a unor spaţii verzi aferente imobilelor:
- reamenajarea a două zone verzi din jurul imobilelor – asociaţii de
locatari/proprietari – în vederea promovării şi mediatizării modului în care se doresc a fi
amenajate spaţiile verzi (în special, cele distruse prin parcări);
- realizarea de terenuri înierbate:
- reamenajarea prin gazonare a unor benzi din aliniamentele stradale afectate
de parcări;
- reamenajarea unor terenuri virane prin gazonare;
Măsuri de întreţinere a zonelor verzi:
- reabilitarea hidranţilor din zonele verzi;
- studiul realizării unor sisteme de aplicare a unor soluţii nutritive la arborii
plantaţi în alveole şi din apropierea platformelor betonate;
- eliberarea spaţiilor verzi de rădăcinile arborilor defrişaţi;
317
- realizarea unui program de extragere a rădăcinilor;

- extragerea rădăcinilor din alveole cu ajutorul utilajelor mecanice;
- gestionarea deşeurilor vegetale;
- realizarea unui Program – pilot în al doilea trimestru al anului 2005 în vederea
colectării deşeurilor vegetale de la populaţie;
- implementarea unui program de prelucrare prin mărunţire mecanică a
deşeurilor vegetale preluate periodic de la populaţie şi din spaţiile verzi;
- identificarea unui teren şi realizarea unui Studiu pentru depozitarea deşeurilor
vegetale în vederea realizării compostului;
- implementarea activităţii de colectare, depozitare şi realizare de compost la
nivelul gospodăriilor individuale;
Reamenajarea insulelor de spaţii verzi din intersecţii:
- realizarea unui parteneriat public privat pentru amenajarea micilor insule din
intersecţiile distruse prin călcare, traversare autovehicule, cetăţeni – prin lucrări de
plantări şi amenajări;
- realizarea unui concurs de idei şi soluţii de amenajări şi premierea acestora;
Reabilitarea peisagistică a unor zone verzi degradate:
- însămânţarea unor suprafeţe cu flori perene, amplasarea de jardiniere cu flori
şi arbuşti;
- organizarea unui concurs de idei de amenajare a zonelor verzi:
- identificarea unui amplasament şi punerea la dispoziţia municipalităţii pentru
organizarea unei expoziţii permanente de amenajări în zone verzi, material floricol,
arbori şi arbuşti etc.;
- realizarea unei legături mai strânse cu horticultorii, peisagiştii, unităţile de
învăţământ de profil din Timişoara, Judeţul Timiş şi România, iar în viitor şi cu cei din
străinătate;
- educarea cetăţenilor pentru cumpărarea materialelor dendro-floricole cu
certificat de calitate;
Reamenajarea peisagistică a parcurilor şi scuarurilor din municipiul Timişoara:
- închiderea Parcului ROZELOR şi instituirea unui program de vizitare a
parcurilor;
- demararea lucrărilor de reamenajare a ROSARIUM-ului din Timişoara;
- reamenajarea PARCULUI COPIILOR din Timişoara;
- reamenajarea PARCULUI POPORULUI din Timişoara;
- reamenajarea SCUARULUI PIAŢA CRUCII;
În domeniul prestărilor de servicii:
- amenajarea şi întreţinerea locurilor de joacă şi agrement din spaţiile verzi din
municipiul Timişoara:
- obţinerea autorizaţiilor pentru locurile de joacă;
- urmărirea contractului cu S.C. PROMPT S.A. pentru analiza calculului de risc
pe obiective;
- efectuarea lucrărilor de reparaţii în cele trei zone de activitate pe domeniul
public şi la instituţiile de învăţământ:
- reamenajarea locurilor de joacă: Parcul Clăbucet, Bv. Sudului, Parc Pădurice
Giroc, Fraţii Constantin, str. Cerna, str. Popa Laurenţiu, str. Boemia, str. Irlanda, str.
Bucureşti, Piaţa Dr. Russel, Robinson Land etc.;
Amenajarea de noi locuri de joacă:
Str. Carei, Intrarea Doinei, Grădiniţa PP nr. 26 – str. Teiului nr. 3, Grădiniţa PP nr.12 –
Piaţa Axente Sever, Grădiniţa PN nr. 12 – str. Herculane, Şcoala Generală nr.24 – str.
Brânduşei nr. 7, str. Vasile Lucaciu, UMT, str. Tibiscum, str. Garofiţei, str. Lunei, Şcoala
Generală nr. 4 – cartier Plopi, str. Retezat, Grădiniţa nr. 28 –Stadion, str. Polonă, str.
Lămâiţei, str. Amforei, str. Dej, str. Lirei, str. Balta Verde, Intrarea Râului, Intrarea
318
Onoarei, str. Bujorilor, str. Renaşterii nr. 4 Intrarea Apelor, Şcoala Generală nr. 29 – str.
Ioan Slavici;
Desfiinţarea unor locuri de joacă:
- analizarea oportunităţii desfiinţării unor locuri de joacă din cvartalele de blocuri;
În domeniul educaţiei ecologice:
- încheierea unor protocoale de colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi
demararea de proiecte ecologice;
- mediatizarea tuturor acţiunilor de protejare a mediului;
- sensibilizarea cetăţenilor pentru formarea unei conştiinţe ecologice prin
intermediul mass-mediei, afişe, pliante, panouri de afişaj cu parametri de mediu
La nivelul primăriilor din judeţul Timiş, nu a fost realizată Agenda Locală 21, dar
în prezent se continuă elaborarea şi redactarea lucrărilor privind strategiile de
dezvoltare durabilă, planurile locale de acţiune şi portofoliile de proiecte pentru aceste
localitati.
Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă, adică împletirea armonioasă a
elementelor economice, sociale şi de mediu – constituie elementele cheie ale
promovării principiilor stipulate la summit-urile de la Rio de Janeiro şi Johannesburg.
Judeţul Timiş, unul dintre cele mai urbanizate judeţe din zona de vest se
confruntă cu dificultăţi majore în implementarea conceptului dezvoltării durabile.
Cauzele ar fi: dezechilibre majore între „boom-ul” economic post 1999 şi capacitatea
societăţii de reconversie, lipsa unei strategii de dezvoltare urbană pe termen mediu şi
lung, dezinteresul faţă de conservarea ecosistemelor.
8.6. Concluzii
Mediul urban constituit din cele 42 oraşe, inclusiv municipiul Timişoara reprezintă
locul de trai şi desfăşurare a activităţii pentru mai mult de 50% din populaţia Regiunii.
Fiecare consiliu local se preocupă de creşterea numărului şi calităţii serviciilor
pentru populaţie, de creşterea „patrimoniului verde”, care este un factor important al
stării de confort şi sănătate al populaţiei.
Oraşele din Regiunea Vest au probleme obişnuite pentru oraşele mici şi mijlocii
ale României, dar care işi găsesc rezolvare prin investiţii majore.
319
Capitolul 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
9.1. Agricultura
9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura este puternic implicată în protecţia mediului, ea fiind pe rând (uneori

simultan) obiect al poluării şi sursă de poluare. Solul este constrâns să primească
noxele industriei, traficului şi aglomerărilor urbane, încorporându-le în produsele sale;
astfel se induc, atât în recolte cât şi în producţia animală, substanţe potenţial toxice care
degradează frecvent ecosistemele învecinate. În perspectiva aprecierii productivităţii
terenurilor agricole, este necesar a se cunoaşte amănunţit echilibrul ecologic în toate
acele locuri care înconjoară terenurile pe care cresc recoltele şi plantaţiile, ca şi în
agroecosisteme.
Agricultura, prin practicile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor
biologice naturale), reprezintă una dintre activităţile economice cu influenţă directă
asupra mediului.
Influenţa agriculturii asupra mediului este determinată în principal de:
- modul de utilizare a suprafeţelor agricole
- amenajări agricole
- aplicarea îngrăşămimtelor chimice, naturale şi a pesticidelor
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din diverse activitaţi
(creşterea animalelor).
9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii,

estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor
din sectorul agricol.
9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură
Evoluţia utilizării solului în agricultură, la nivelul Regiunii Vest, este evidenţiată în

tabelul 9.1.2.1.1.
Tab. 9.1.2.1.1. Evolutia utilizării solului în agricultură
Nr. Categoria de
Suprafaţa (ha)
crt. folosinţã
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Regiunea Vest
1. Arabil 1093405 1093345 1097085 1097524 1097237 1089553 1090112 961496
2. Păşuni 533328 594870 590945 590641 592652 555008 553585 369947
3. Fâneţe 234223 232761 232463 230858 229615 211943 212180 137863
4. Vii 9510 9410 9665 8954 8750 8698 8692 7970
5. Livezi 31634 31690 31693 31083 30246 27643 27615 15797
TOTAL AGRICOL 1902100 1962076 1961851 1959060 1958500 1892845 1892184 1493073
Tabelul nu conţine date pentru judeţul Caraş-Severin, pentru anul 2006.

Din tabelul prezentat se constată oscilaţii ale suprafeţelor arabile.
320
Suprafeţele de fâneţe si păşuni au scăzut (mai ales în judeţul Hunedoara) iar

suprafeţele destinate viilor şi livezilor au o tendinţă generală de scădere, ca urmare a
defrişărilor masive neurmate de înfiinţarea unor plantaţii noi.
9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
Situaţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol, la nivelul Regiunii Vest,
este prezentată în tabelul 9.1.2.2.1.
Tab. 9.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol - ha

Suprafaţa
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
arabilă retrasă
Jud. Arad - - - 30,44 12,32 18,78 1,19 125,29
Jud. Hunedoara 4,28 10,67 1,86 7,35 3,12 6,03 7,03 10,05
Jud. Timis - - - - - - 454,96 1111
În judeţul Caraş-Severin nu s-au înregistrat retrageri semnificative de suprafeţe

din circuitul agricol.
Din analiza tabelului prezentat se pot evidenţia variaţii mari de la un an la altul în
ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor retrase din circuitul agricol. Creşterea evidentă,
înregistrată în anul 2006, se datorează solicitărilor numeroase de utilizare a solului în
vedereaîinfiinţării de unităţi noi, în special de ferme de creşterea animalelor, de clădiri
sau diferite sedii, etc.
9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
La nivelul Regiunii Vest, evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate, pe anul

2006, este prezentată în tabelul următor :
Tab. 9.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
Regiunea Vest Suprafaţa împădurită 2006 ( ha )

Jud. Arad 691
Jud. Caraş- 644
Severin
Jud. Hunedoara 387
Jud. Timiş 479
TOTAL
REGIUNE 2201
321
Prin indicatorul de dezvoltare durabilă, Suprafaţa împădurită, se evaluează

ponderea suprafeţei împădurite în suprafaţa totală a judeţului.
Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de răşinoase,
fag, stejar şi altele, exprimată în mii hectare.
Pentru judeţul Caraş-Severin, situaţia este cea din tabelul de mai jos:
Tab. 9.1.2.3.2. Suprafaţa împădurită
Caraş - Severin 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţă împădurită 26 204 290 317 177
(mii ha)
350
300
250
200
150
100
50
0
2002 2003 2004 2005 2006
9.1.2.4. Evoluţia şeptelului
Evoluţia efectivelor de animale în perioada 1999-2006, la nivelul Regiunii Vest,

este prezentată în tabelul 9.1.2.4.1.
Tab. 9.1.2.4.1. Evoluţia efectivelor de animale în perioada 1999-2006
Nr. Categorii Efective (nr. de capete)

crt. de animale 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Regiunea Vest
1. Bovine 193187 248303 241884 241240 239147 229027 233546 240231
2. Ovine 770905 981180 930718 954233 992653 986053 1077757 1213330
3. Porcine 729670 639897 539644 635034 725269 667327 836563 982225
4. Păsări 4343930 6029785 5353635 5516852 5309347 7091518 6811053 6714689
5. Cabaline 48325 72021 62311 61378 59866 57702 58338 58361
TOTAL REGIUNE 6086017 7971186 7128192 7408737 7326282 9031627 9017257 9208836
Tabelul nu conţine date pentru judeţul Arad, pentru anul 1999.

Analizând tabelul, pe toată perioada considerată, se constată în general variaţii pozitive,
cu excepţia cabalinelor al căror număr a rămas aproape constant în ultimii ani.
În judeţul Arad s-au înregistrat creşteri mari al numărului de pasări şi bovine, iar în
anii următori, efectivele de animale, la speciile de bovine, porcine şi păsări, vor avea
creşteri substanţiale in judeţul Caraş-Severin. Actualele ferme zootehnice pun
probleme deosebite mediului înconjurător, datorită faptului că cele mai importante
probleme de mediu continuă să rămână nerezolvate (instalaţii de epurare, de
eliminare a deşeurilor animaliere, utilaje, mijloace de transport şi de aplicare a
deşeurilor zootehnice insuficiente, etc.)
322
În ceea ce priveşte estimările efectivelor de animale pentru perioada 2007-2010

pentru judeţul Timiş (din datele transmise de către D.A.D.R. Timiş) acestea sunt
prezentate în tabelul 9.1.2.4.2.
Tab. 9.1.2.4.2. Estimări ale efectivelor de animale, judeţul Timiş
Categorii
Nr.
de Estimări efective de animale (nr.capete)
crt.
animale
2007 2008 2009 2010
1. Bovine 62200 61000 60000 58500
2. Ovine 510000 515000 510000 510000
3. Porcine 625000 690000 750000 850000
4. Pasari 2000000 2100000 2200000 2250000
5. Cai 16200 16000 15900 15950
Se observă că se preconizează o creştere a numărului de porcine şi păsări pentru
perioada 2007-2010, în perioada următoare, în judeţul Timiş.
9.1.2.5. Agricultura ecologică.
Agricultura ecologică constituie una din căile pentru dezvoltarea unei agriculturi
durabile. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care vizează spaţiul
rural şi asigură cadrul implementării Programului SAPARD, are ca obiectiv strategic,
dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar, în strânsă legătură cu protecţia
mediului şi conservarea resurselor naturale. Deoarece agricultura ecologică are o
contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, prin sporirea biodiversităţii, protecţia mediului
şi creşterea fertilităţii solului, producătorii din acest sector sunt sprijiniţi prin programele
de agro-mediu ale Comisiei Europene.
Agricultura ecologică certificată este un sector nou în România. Numărul
unităţilor/ fermelor care aplică metode de producţie ecologice este în creştere.
Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este
un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente
prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii –
nu utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere,
hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.
Agricultura ecologică se deosebeşte, astfel, fundamental de agricultura
convenţională care se practică astăzi. Procesul şi procedurile de obţinere a produselor
ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie stricte, care pleacă de la
calitatea pe care trebuie să o aibă pământul şi până la obţinerea efectivă a produsului
final. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai
potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi
dezvoltarea mediului. Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se
face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numită ”perioadă de conversie”.
Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru adaptarea
managementului fermei la regulile de producţie ecologică.
Sistemul de agricultură ecologică se bazează pe respectarea unor reguli şi
principii de producţie stricte în conformitate cu legislaţia comunitară şi legislaţia
naţională în vigoare de implementare a legislaţiei comunitare.
Prevederile europene privind etichetarea produselor obţinute din agricultura
ecologică sunt foarte precise.
323
Pe eticheta aplicată produselor ecologice sunt obligatorii următoarele menţiuni

specifice sistemului de agricultura ecologică:
- referirea la modul de producţie ecologic,
- sigla,
- numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia
şi a eliberat certificatul de produs ecologic, şi
- sigla ,,ae” începând cu anul 2006.
9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Activităţile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte nedorite asupra

calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenţe de
elemente nutritive în sol ), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial
de erodabilitate a solului ( terenuri în pantă ).
Cele mai frecvente surse de poluare specifice agriculturii sunt:
• îngrăşămintele chimice (supradozare, unele impurităţi din îngrăşăminte);
• pesticidele (insecticide, raticide, erbicide, fungicide, etc) datorită caracterului selectiv
redus;
• reziduurile provenite de la complexele de creştere industrială a animalelor,
îndepărtate în mod obişnuit cu ajutorul apei, determinând poluarea râurilor şi a
pânzei freatice;
• creşterea intensivă a animalelor poate fi sursa poluării alimentelor cu antibiotice,
hormoni şi alte produse farmaceutice, adăugate la hrana animalelor în scop curativ
sau pentru accelerarea ritmului de creştere;
Industria alimentară, dezvoltată rapid, odată cu agricultura şi urbanizarea, din cauza
reziduurilor organice care se deversează în mediu odată cu apele utilizate în procesele
tehnologice.
Măsurile de protecţia mediului legate de sectorul agricol sunt numeroase şi vizează
următoarele aspecte:
• respectarea tehnologiilor de cultură, în special de către marile exploataţii agricole,
pentru a identifica posibile afectări ale factorilor de mediu;
• gestionarea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice, a produselor de uz
fitosanitar, a combustibililor;
• stocarea temporară a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţia plantelor
numai ambalate corespunzător şi în locuri protejate, bine aerisite;
• exploatarea fermelor de animale în concordanţă cu tehnologiile recomandate şi
gestionarea deşeurilor zootehnice în condiţii de impact minim asupra factorilor de
mediu;
• actualizarea periodică a situaţiei unităţilor care desfăşoară activităţi legate de
agricultură (ferme agricole şi zootehnice, unităţi de comercializare a pesticidelor,
prestatori de servicii cu pesticide, ş.a.);
• actualizarea situaţiei referitoare la stocurile de deşeuri de pesticide (pesticide
expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide);
• gestionarea altor tipuri de deşeuri produse în unităţile cu profil agricol (mijloace auto
şi utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, ş.a.)
324
• reglementarea activităţilor agricole, prin emiterea acordurilor şi/sau a autorizaţiilor;

• identificarea terenurilor degradate şi efectuarea lucrărilor de ameliorare a acestora
inclusiv reconstrucţia ecologică în situaţiile care se impun.
Indicatorii de dezvoltare durabilă din agricultură pentru judeţul Caraş-Severin

Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de îngrăşăminte chimice, prezintă
intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca
raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice) şi
suprafaţa totală agricolă. Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.1.
Tab. 9.1.3.1. Consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice)
Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Consum îngrăşăminte chimice kg/ha 8.148522 9.173505 6.865402 3.303331
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2003 2004 2005 2006
Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Consum îngrăşăminte chimice kg 3435000 4129000 3042000 6117000
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2003 2004 2005 2006
Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de pesticide, prezintă intensitatea

utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria pesticidelor se includ insecticidele,
fungicidele, erbicidele.
Consumul de pesticide în agricultură este exprimat în kg de substanţă activă pe
unitatea de suprafaţă agricolă (hectare). – kg/ha.
Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.2.
325
Tab. 9.1.3.2. Consumul de pesticide
Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Consumul de pesticide kg/ha 0.730011 0.768763 0.83537 0.782134
0,86
0,84
0,82
0,8
0,78
0,76
0,74
0,72
0,7
0,68
0,66
2003 2004 2005 2006
Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Consumul de pesticide kg 35937 65105 50925 63119
70000
60000
50000
40000
kg
30000
20000
10000
0
2003 2004 2005 2006
Indicatorul intensitatea agriculturii.

Conform Agendei 21 scopul acestui indicator este de a evidenţia schimbările survenite în
utilizarea productivă sau neproductivă a terenurilor agricole.
Indicatorul se calculează ca raport între suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa
agricolă dintr-un an de referinţă. În acest studiu s-a utilizat ca an de referinţă anul 1996.
Nu s-au avut la dispoziţie date din 1996 şi s-a luat ca an de referinţă anul1999.
Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.3.
Tab. 9.1.3.3. Intensitatea agriculturii
Caraş - Severin 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Intensitatea agriculturii 1 1,1002 Nu sunt date 1,0960 1,0958 1,0958 1,0958
326
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
9.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Utilizarea durabilă a solului presupune respectarea unor măsuri de protecţia mediului

care vizează următoarele aspecte:
• menţinerea suprafeţei împădurite a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din
afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente,
fiind interzisă reducerea acestora;
• exploatarea masei lemnoase în condiţiile legii, precum şi luarea de măsuri de
reîmpădurire şi de regenerare naturală;
• respectarea regimului silvic stabilit, pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de
pe păşunile împădurite, care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a
resurselor de apă;
• exploatarea pajiştilor în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în
perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale
specifice, şa.
Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme:
ü utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor, omologate, în cantităţi inscripţionate prin tehnologiile în vigoare şi
aplicarea acestora conform avertizărilor emise de instituţiile abilitate.
ü interdicţia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada
înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalităţi la albine şi la alte
specii cu rol polenizator.
ü prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, cauzate de
aprinderea intenţionată a miriştilor, a vegetaţiei ierboase şi lemnoaseş
exploatarea masei lemnoase în perioade neadecvate, circulaţia cu utilaje hipo
şi mecanice în perioade umede şi pe linie de cea mai mare pantă.
ü efectuarea lucrărilor de însămânţări, reînsămânţări, distrugerea muşuroaielor
şi a vegetaţiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti.
ü ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice.
ü interdicţia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate.
ü prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele
umede ale anului.
ü conştientizarea populaţiei prin mass-media, cu privire la consecinţele negative
ale aprinderilor intenţionate ade mirişti şi vegetaţie ierboasă asupra calităţii
solului, ecosistemelor terestre şi a mediului, în general.
327
9.2. Industria
9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
În Regiunea Vest, industria este principala sursă de poluare a mediului

înconjurător prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de impurităţi degajate
în aer şi apă. O serie de industrii deversează ape cu un conţinut mare de reziduuri,
predominant anorganice. Evacuări de ape încărcate cu reziduuri se practică şi la
combinatele siderurgice. Dacă aceste reziduuri nu sunt filtrate în cadrul procesului de
epurare, apele râurilor pot fi contaminate şi pun în pericol fauna piscicolă.
Activităţile industriale desfăşurate în Regiunea Vest, produc presiuni asupra
stării de calitate a mediului, astfel:
- Industria termoenergetică este principalul poluator al atmosferei prin emisiile de gaze
rezultate la arderea combustibililor solizi şi lichizi şi emisiile de pulberi rezultate la
manipularea materiei prime şi a deşeurilor produse ( S.C. Cet Arad S.A., SDFEE Arad,
S.C.CET Energoterm S.A. Reşiţa, S.C.Electrocentrale S.A.Deva, S E Paroşeni,
S.C.Acvacalor S.A.Brad, S.C.Enel Electrica Banat S.A., S.C. Colterm S.A. Timişoara);
- Industria minieră : la exploatarea şi prepararea cărbunelui - prin tratarea
necorespunzătoare a apelor reziduale sunt influenţate negativ flora si fauna acvatică
(CNH Petroşani), iar prin exploatarea minereurilor ferose şi neferoase , ameninţarea
asupra mediului este reprezentată,în primul rând, de metalele grele care poluează
aerul, apa, solul şi apele subterane (Sucursala Minieră Brad );
- Industria metalurgică prin poluarea apei, solului şi aerului, se ajunge la degradarea
solului, scăderea calităţii apei subterane, cu impact asupra florei şi faunei acvatice (S.C.
Mittal Steel S.A Hunedoara, S.C. Cilindru S.A.Călan);
- Industria constructoare de material rulant feroviar este un poluator al atmosferei prin
emisiile de gaze de la diverse cuptoare şi cazane pentru producerea aburului, precum şi
cu compuşi organici volatili;
- Industria uşoară, reprezentată prin producţia de confecţii, textile, încălţăminte este un
poluator atât al atmosferei prin compuşii organici volatili conţinuţi în produsele de
vopsire folosite, cât şi al apelor prin apele uzate evacuate, cu conţinut de substanţe
organice, detergenţi şi materii în suspensie;
-Producţia de mobilă şi de cherestea are impact asupra mediului prin poluarea în
principal a atmosferei, datorită compuşilor organici volatili conţinuţi în produsele de
vopsire sau încleiere folosite şi prin prezenţa pulberilor evacuate prin sistemele de
exhaustare, provenite de la fazele de prelucrare a lemnului;
- Extracţia de ţiţei şi gaze naturale are un impact asupra mediului în zona în care are loc
exploatarea, prin eventualele scăpări, spargeri de conducte, acţiuni ce produc poluări
accidentale, dar şi prin compuşii organici volatili care apar la transportul prin conducte al
produselor petroliere;
- Industria de maşini şi echipamente are un impact asupra calităţii atmosferei prin
emisia de gaze provenită de la arderea diferiţilor combustibili în vederea obţinerii
aburului tehnologic şi prin emisii de la prelucrarea metalelor;
- Depozitele de deşeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activităţii
curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii)
reprezintă o sursă de poluare a solurilor.
Emisiile de poluanţi, provenite din activităţile industriale în anul 2006, sunt
evidenţiate în tabelul 9.2.1.1. pentru judeţul Arad şi Hunedoara.
328
Tab. 9.2.1.1. Emisii în atmosferă de poluanţi gazoşi din industrie, 2006
Cantitate
Poluant t / an
Jud. Arad Jud. Hunedoara
Dioxid de sulf 11 336 41278
Oxizi de azot 745 12638
Compuşi organici volatili 48 7188
Metan 20 96748
Monoxid de carbon 187 780
Dioxid de carbon 746 100 4830
N2O 15 585
Amoniac 0,5 0,002
Pulberi 390 17
Pentru Judeţul Timiş, indicatorul de dezvoltare durabilă, numărul şi

dimensiunea unităţilor industriale, care exprimă tendinţa de dezvoltare a producţiei
industriale şi se exprimă ca raport între numărul unităţilor industriale cu mai mult de 50
de angajaţi si numărul total de unităţi industriale, este prezentat în tabelul 9.2.1.2.
Tab. 9.2.1.2. Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale Timiş
Nr unit. ind
Nr unităţi
cu mai mult
industriale Nr. total
de 50
Anul cu mai de unităţi
angajaţi/nr
mult de 50 industriale
total de unit.
angajaţi
Ind.(%)
2001 243 1351 17,98
2002 262 1477 17,74
2003 281 1692 16,61
2004 276 1757 15,71
2005 281 1852 15,17
329
numarul si dimensiunea unitatilor industriale
18
unitatilor industriale
17,5
nr unit. Ind cu mai
17
dimensiunea mult de
16,5 50angajati/nr total
16 de unit. Ind.(%)
15,5
15
14,5
14
13,5
2001 2002 2003 2004 2005
ani
Figura 9.2.1.3. Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale - jud.Timiş
Pentru judeţul Caraş-Severin, nu dispunem de date pentru anii 2005 şi 2006

pentru acest indicator şi situaţia este prezentată în tabelul 9.2.1.4.
Tab. 9.2.1.4. Numărul şi dimensiunea unitaţilor industriale Caraş-Severin
Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Numărul de unităţi industriale cu mai Nu Nu
mult de 50 angajaţi si numărul total de 4,824233 4,374364 dispunem dispunem
unităţi industriale. de date de date
6
5
4
3
2
1
0
2003 2004 2005 2006
Fig. 9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării

şi reducerii poluării industriale.
Măsurile şi acţiunile înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării

industriale, la nivelul Regiunii Vest :
- îmbunătăţirea tehnologiilor existente pentru calitatea aerului, modernizarea
spaţiilor de desprăfuire la instalaţiile de var, montarea de filtre cu saci la silozurile
de ciment în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria
cimentuluiş
330
- măsuri tehnologice pentru reducerea emisiilor de la centralele electrotermice,

centrale termice rezidenţiale si industriale, procesele industriale poluante;
- implementarea măsurilor programului de conformare privind modernizarea
instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile din
industria siderurgică;
- eficientizarea arderilor în procesul de obţinere a energiei termice în vederea
reducerii de CO2 şi NOx din industria siderurgică;
- propagarea pe scară largă a aplicării şi menţinerii sistemelor de asigurare a
calităţii şi a celor de management de mediu prin investiţii pentru obţinerea certificatelor
de conformitate care să contribuie substanţial la creşterea competitivităţii companiilor
care lucrează în domeniile reglementate;
- înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte
de seră;
- introducerea celor mai bune tehnici disponibile în vederea dezvoltării fabricaţiei
de echipamente şi utilaje specifice pentru crearea condiţiilor de conformare cu cerinţele
Directivei IPPC;
- crearea de baze de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul
de emisii poluante;
- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a
calităţii aerului.
- acţiuni legislative şi stimulente economice vizând aplicarea legii, a amenzilor,
taxelor şi penalitaţilor.
9.3. Energia
9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului,

prin contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea
mediului construit şi producerea de efecte negative asupra sănătăţii umane.
Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a
caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate,
termocentralele manifestă impact negative asupra tuturor factorilor de mediu: apă, aer,
sol.
Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător,
emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acţiune regională, în
timp ce emisiile de CO2 contribuie la intensificarea “efectului de seră”. Emisiile de CO,
CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon.
Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la
poluarea termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele
reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea
chimică a emisarilor. Scăpările prin neetanşeităţi sau cele generate accidental din
rezervoarele de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaţă, a solului şi
a pânzei freatice.
Depozitele de cărbune şi, mai ales, cele de zgură şi cenuşă constituie surse
potenţiale de poluare a aerului şi solului (datorită spulberării de către vânt a
particulelor), precum şi a apelor prin infiltrare, ele ocupând suprafeţe importante de
teren.
331
Coşurile de fum şi turnurile de răcire, datorită înălţimii lor considerabile, au

impact asupra peisajului, iar conductele de gaze naturale, de păcură şi cele care
transportă agenţi termici, hidroamestec de zgură şi cenuşă, afectează aspectul estetic,
mai ales în zonele urbane.
In Regiunea Vest, principalii agenţi economici producători şi transportatori de
energie electrică şi termică sunt:
- S.C. CET Arad
- SDFEE Arad
- S.C.CET Energoterm S. A. Reşiţa
- S.C.Electrocentrale S.A.Deva-Mintia
- S:C.Termoelectrica S.A.Paroşeni
- S.C.Acvacalor S.A.Brad – CT Gurabarza
- S.C.Hidroelectrica S.A. – Haţeg
- CET Timişoara Centru
- CET Timişoara Sud
- S.C.ENEL Electrica Banat S.A.
Aceşti agenţi economici, au preocupari deosebite în sensul reducerii impactului
asupra mediului, activităţi ce se desfăşoară prin:
- implementarea şi certificarea unui sistem de management de mediu conform SR
EN ISO 14001/97;
- monitorizarea continuă a principalilor poluanţi;
- lucrări de refacere a terenurilor afectate de diverse lucrări sau organizări de
şantier;
- valorificarea prin firme specializate a deşeurilor industriale, rezultate din activităţi
specifice (deşeuri de fier, aluminiu, cupru, alama, bronz, uleiuri uzate, etc.);
- înlocuirea bateriilor de acumulatori de tip deschis cu cele de tip capsulat.
În majoritatea ţărilor, mai mult sau mai puţin dezvoltate, se constată că atât
investiţiile, cât şi o serie de alte măsuri sunt, de regulă, îndreptate spre creşterea
producţiei de energie şi mai puţin spre creşterea eficienţei de utilizare a ei. Studiile şi
analizele efectuate au pus în evidenţă patru tipuri de bariere importante:
1) bariere tehnice - lipsa echipamentului, a cunoştinţelor şi experienţei, lipsa unui
cadru adecvat pentru cercetare şi transfer tehnologic;
2) bariere economice - preţurile purtătorilor de energie nu reflectă costurile reale, lipsa
unui sistem de control al preţurilor, cât şi deformarea participaţiei energiei în preţul
produselor;
3) bariere financiare - fonduri limitate pentru investiţii în economia energetică, lipsa
unor licitaţii pentru investiţii;
4) bariere instituţionale, manageriale - lipsa legislaţiei şi a reglementărilor pentru
eficienţa energetică, structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional, lipsa
standardelor, neconştientizarea potenţialului de conservare a energiei, lipsa
managementului modern la întreprinderi.
332
9.3.2. Consum brut de energie
Tab. 9.3.2.1. Consum brut de energie – 2006
Judeţ Cărbune (Tone) Păcură (Tone) Gaze naturale mii mc

Arad 753100 1886 51869
Caraş-
- 8200 145883
Severin
Hunedoara 2217156 2795 162118
Timiş 191199 2284 107394
Regiunea
3161455 15165 467264
Vest
Producţia energiei electrice şi termice în dinamica ei, realizată de cel mai mare
producător al judeţului Arad, SC CET Arad SA, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tab. 9.3.2.2. Dinamica producţiei de energie electrică şi termică

la SC CET Arad SA
Productia de
Productia
Anul energie termică
Mwh
Gcal
1999 309 651 1 190 135
2000 428 053 985 008
2001 406 000 1 086 454
2002 294 075 855 300
2003 391 618 716 335
2004 387 991 653 572
2005 405 737 677 165
2006 421 782 632 988
Impactul major asupra mediului la funcţionarea acestor centrale îl constituie

emisiile de pulberi, SO2, NOX şi oxizi de carbon. Pulberile emise de Centrala Termică
pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a
cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Deci, pulberile sunt alcătuite din cenuşi
zburătoare, hidrocarburi nearse, precum şi din praf de cărbune.
În anul 2006 emisiile de poluaţi proveniţi de la CET pe lignit sunt evidenţiate în
tabelul 9.3.2.3.
Tab. 9.3.2.3. Emisii de poluanţi de la CET Arad - lignit
Consum Consum Volum gaz ardere,

NOx, SO2, Pulberi
lignit, gaz mil mc/an
mg/mc mg/mc mg/mc
t/an mc/an Lignit Gaz
753 100 28 934 000 2 400 260 220.08 4 044.77 123.56
Centrala pe hidrocarburi, păcură şi gaz metan are un impact semnificativ asupra

mediului urban, prin faptul că este situată în zona centrală a municipiului Arad.
333
În anul 2006 emisiile de poluaţi proveniţi de la CET pe hidrocarburi sunt

evidenţiate în tabelul 9.3.2.4.
Tab. 9.3.2.4. Emisii de poluanţi de la CET Arad - hidrocarburi
Volum gaz
Consum NOx, SO2, Pulberi
Combustibil ardere,
t/mii mc mg/mc mg/mc mg/mc
mil mc/an
Păcură, t 1 816 19.1 405.05 1337.17 918.51
Gaz, mii mc 51 143 203.3 457.19 - 13.28
Indicatorul de dezvoltare durabilă, Consumul anual de energie pe cap de locuitor,

exprimă productivitatea medie a sectorului energetic şi se calculează ca raport între
consumul intern brut de energie şi populaţia totală. Acest indicator este redat în tabelul
9.3.2.5. pentru judeţele Hunedoara şi Timiş (pentru anul 2006, pentru jud. Timiş nu sunt
date).
Tab. 9.3.2.5. Consumul anual de energie pe cap de locuitor
Consum
Consum Consum
gaze
Anii cărbune păcură
naturale
t/cap loc. t/cap loc.
t/cap loc
2003 5,8755 0.0352 0,4535
2004 5,4533 0,0235 0,5161
2005 5,8116 0,0260 0,3675
2006 5,2900 0,0150 0,2700
9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Energia produsă de centralele amintite mai sus, este de două tipuri: termică şi
electrică. Generarea de energie şi încălzire la nivel de unităţi administrative este
prezentată în tabelul 9.3.3.1.
Tab. 9.3.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative
Localităţi în ♦ Localităţi Volumul gazelor naturale

care se în care se distribuit
Judeţul distribuie distribuie gaze (mii mc)
energie termică naturale Din care pentru
(nr) Total
(nr) uz casnic
Arad 5 13 71618 45942
Caraş-
1 9 99009 39767
Severin
334
Hunedoara 6 56 165042 71214

Timiş
9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
Consumul de energie electrică este o sursă majoră de poluare atmosferică prin

folosirea şi arderea combustibililor necesari producerii ei.
La producerea energiei din surse energetice se elimină substanţe poluante cu
impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili se poluează aerul
atmosferic cu: oxizi de carbon (CO şi CO2), oxizi de sulf (SO2 şi SO3), oxizi de azot (NO
şi NO2), aldehide, hidrocarburi, praf etc.
Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:
- tehnologiile cu impact direct ţin de transformarea energiei combustibilului fosil, în
energia electrică şi termică, transformând energia potenţială a carburanţilor în
energie cinetică;
- indirect mediul este poluat de tehnologiile energofage.
Măsurile luate pentru reducerea poluării atmosferice din sectorul energetic vor
duce la scăderea emisiilor de bioxid de sulf şi oxizi de azot. O contribuţie importantă la
creşterea eficientizării producerii de electricitate a avut-o obţinerea acesteia cu ajutorul
combustibililor fosili (variantă poluantă) precum şi procentul tot mai mare al surselor de
energie nucleară şi regenerabilă.
9.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
În judeţul Arad, se exploatează un ţiţei de tip parafinos cu conţinut ridicat de

fracţii volatile. În prezent zăcămintele de ţiţei sunt asociate cu gazele naturale, în care
predomină metan 86,46%, etan 5,93% şi propan 2,97%. Amestecul de hidrocarburi
provenite din sonde este dirijat, prin conducte de amestec, către parcurile de
separatoare, unde are loc separarea fazei lichide ( ţiţei şi apă de zăcământ) de faza
gazoasă.
Prin activitatea de extracţie ţiţei şi gaze asociate sunt afectaţi factorii de mediu
prin emisii de compuşi organici volatili (la vehicularea hidrocarburilor), NO2, CO,
aldehide (emisii de la centralele termice de la parcurile separatoare).
De asemenea se pot înregistra afectări ale solului, prin spargeri accidentale de
conducte de amestec sau prin deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare
secundară a solurilor)
Poluarea atmosferei de către exploatările de hidrocarburi din cadrul Schelei
Timişoara, se produce astfel:
- hidrocarburi volatile (metan, C2 – C7) din sistemul de colectare, sonde de
producţie, parcuri, rezervoare de ţiţei brut, staţii de tratare, staţii de tratare apă
reziduală, staţii de compresoare, dezbenzinările, conductele de transport gaze şi
gazolină
- accidente tehnice cum ar fi: erupţii libere necontrolate şi spargerea conductelor.
În cadrul activităţii curente din Schela Timişoara, situaţiile nedorite care pot fi create
de diverse tipuri de defecţiuni sunt evitate printr-o proiectare şi întreţinere
corespunzătoare, dar dacă totuşi apar, ele sunt rare şi de scurtă durată.
335
Sursele permanente de emisie a hidrocarburilor gazoase sunt reprezentate de stocarea

ţiţeiului în rezervoare cu capac fix şi pierderile de lucru, care se semnalează la
umplerea şi golirea rezervoarelor.
Pentru judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara nu este cazul.
9.3.6. Energii neconvenţionale
În judeţul Arad au fost încercări timide de folosire a energiei solare în scopul

producerii de energie termică, prin folosirea de panouri solare.
În judeţul Arad localitatea Nădlac foloseşte apa geotermală ca sursă pentru
producerea energiei termice. Societatea Apoterm Nădlac utilizează temperatura apei
subterane pentru producerea agentului termic de încălzire.
În judeţul Caraş-Severin s-a derulat un proiect, în zona Semenic, cu instalaţii eoliene
aparţinând SC ELECTRICA SA – care a fost sistat.
S-a derulat un proiect al Universităţii Tehnice Eftimie Murgu din Reşiţa, proiect
materializat prin montarea unei turbine eoliene la Caransebeş şi a unui panou solar la
Reşiţa. În cadrul universităţii se cercetează - în cadrul unei teze de doctorat - un motor
care funcţionează cu biocarburant.
În judeţul Hunedoara nu există producţie de energii neconvenţionale.
Resursele energetice primare existente şi utilizate pe teritoriul judeţului Timiş
sunt apele geotermale, exploatate în cadrul centralelor termice din localităţile
Sânnicolau Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi
aparţin firmei SC Foradex SA Bucureşti, care livrează beneficiarilor şi consiliilor locale
apă termală.
9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2006 şi tendinţe generale în

următorii ani
Utilizarea eficientă a energiei se poate traduce prin :

- creşterea eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale;
- promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investiţiilor energetice;
- introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată;
- cooperarea internaţională în domeniul eficienţei energetice;
- promovarea sistemelor de energie regenerabilă şi nepoluantă, prin utilizarea energiei
eoliene, geotermale, solare (conform recomandarilor Protocolului de la Kyoto) şi a
bioenergiei.
Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică pe perioada 1999-2006, pentru
judeţul Arad, este evidenţiată în tabelul 9.3.7.1.
Tab. 9.3.7.1. Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică, judeţul Arad
Producţia pe principalele grupe de produse

CET pe lignit CET pe hidrocarburi
An Energie
Energie termică, Energie electrică, Energie termică,
electrică
Gcal MWh Gcal
MWh
336
1999 225 575 674 296 84 076 515 839

2000 377 573 712 376 50 480 272 632
2001 363 222 642 246 55 517 222 092
2002 233 475 602 500 60 600 252 800
2003 344 531 584 527 47 087 113 365
2004 358 169 570 916 29 822 82 656
2005 372 479 577 153 33 258 100 012
2006 387 578 538 900 34 204 94 088
Evoluţia energiei electrice si termice produsă de CET Reşiţa, pentru perioada

1995-2006, este evidenţiată în tabelul 9.3.7.2.
Tab. 9.3.7.2. Evoluţia energiei electrice şi termice produsă de CET Reşiţa 1995-2006
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Producţie
Energie
74,382
73,038
40,581
56,356
82,152
68,821
74,778
72,299
42,247
electrică
72,82
67,90
62,3
(GWh/an)
Energie
561011
541963
440207
424409
359786
278620
247428
176645
155779
130442
538415
500370
termică
(mii
Gcal/an)
100 600000
80 500000
400000
60
Energie 300000 Energie
40 electrica termica
200000
20 100000
0 0
1995 1998 2001 2004 1995 1998 2001 2004
Fig. 9.3.7.3. Energie electrică Fig. 9.3.7.4. Energie termică

produsă la CET Reşiţa produsă la CET Reşiţa
Consumurile de combustibili şi producţia de energie electrică şi termică a S.C.

Electrocentrale S.A. Deva sunt prezentate în tabelul următor:
337
Tab. 9.3.7.5. Consumurile de combustibili şi producţia de energie a S.C. Electrocentrale

S.A. Deva
An Energie Energie Cărbune Păcură Gaz natural

electrică termică consumat consumată [t] consumat
produsă produsă [t] [mii Nm3]
[MWh] [Gcal]
1995 5.374.698 454.859 3.293.292 1.285 272.937
1996 5.310.828 513.462 3.287.344 0 260.304
1997 4.468.332 513.462 2.856.920 23.332 164.799
1998 3.437.976 436.707 2.132.035 6.249 165.585
1999 3.746.289 425.389 2.311.430 5.297 155.684
2000 4.093.395 413.824 2.658.721 3.633 124.967
2001 4.493.658 366.808 2.874.968 7.725 148.062
2002 4.346.585 308.936 2.771.948 2.619 172.442
2003 4.298.496 326.183 2.470.778 443 253.653
2004 3.658.586 275.381 2.132.898 0 214.101
2005 3.592.296 245.964 2.395.269 787 109.545
2006 3.672.164 221.669 2.217.156 2.795 162.118
Consumurile de combustibil şi producţia de energie electrică şi termică a S.E.

Paroşeni sunt prezentate în tabelul următor :
Tab. 9.3.7.6. Consumurile de combustibil şi producţia de energie a S.E. Paroşeni
An Energie Energie Cărbune Păcură Gaz natural

electrică termică consumat consumată [t] consumat
produsă produsă [t] [mii Nm3]
[MWh] [Gcal]
1995 374.478 458.683 456.191 0 48.258
1996 313.786 523.271 438.465 0 49.062
1997 293.530 545.505 409.503 0 38.336
1998 258.822 564.268 275.697 0 34.434
1999 260.796 561.802 498.163 0 35.401
2000 227.121 500.811 327.064 0 23,53
2001 254.381 485.606 354.606 0 20,33
2002 252.895 410.750 319.448 0 18.086
2003 275.031 433.148 341.472 0 19.039
2004 266.367 386.249 344.591 0 16.794
2005 290.242 363.294 324.044 0 17,131
2006 369.290 315.785 397.326 0 25.091
338
1995
Evolutia productiei de energie electrica si termica la 1996
S.E. Paroseni in perioada 1995 - 2006 1997
1998
1999
2000
600000 2001
2002
2003
500000 2004
2005
2006
400000
300000
200000
100000
0
Energie electrica [MWh] Energie termica [Gcal]
Fig. 9.3.7.7. Evoluţia producţiei de energie la S.E. Paroşeni
Consumurile de combustibil şi producţia de energie termică a S.C. Acvacalor

S.A. Brad - CT Gurabarza sunt prezentate în tabelul următor:
Tab. 9.3.7.8. Consumurile de combustibil şi producţia de energie a S.C. Acvacalor S.A.

Brad – CT Gurabarza
An Energie Energie Cărbune CLU Păcură

electrică termică consumat consumată [t] [t]
produsă produsă [t]
[MWh] [Gcal]
1995 0 105.726 34.262 128 0
1996 0 113.237 36.224 131 0
1997 0 113.028 35.337 96 0
1998 0 102.436 32.300 90 0
1999 0 82.658 21.744 63 0
2000 0 66.737 22.651 62 0
2001 0 54.351 20.531 46 0
2002 0 49.315 23.441 56 0
2003 0 56.330 26.497 71 0
2004 0 37.639 16.369 77 1.212
2005 0 47.500 0 215 5.485
2006 0 38.125 0 0 4.696
339
1995
Evolutia productiei de energie termica la S.C. Acvacalor S.A. 1996
Brad - CT Gurabarza in perioada 1995 - 2006 1997
1998
1999
2000
120000 2001
2002
2003
100000 2004
2005
2006
80000
60000
40000
20000
Energie termica [Gcal]
Fig. 9.3.7.9. Evoluţia producţiei de energie termică la S.C. Acvacalor S.A. Brad – CT
Gurabarza
Pentru judeţul Timiş, energia termică produsă în perioada 1999-2006, este următoarea:
Energie termică produsă (Gcal)

Tab.
9.3.7.10.
Energia
termică
produsă An Total
CET Centru CT Sud
1999-2006 (Centru+Sud)
Agent
economic
1999 909422 767305 1676727
2000 759084 684054 1443138
Tab. 9.3.7.10.
2001 Energia termică produsă 1999-2006
676414 647627 1324041
S.C.
2002 666794 562718 1229512
COLTERM
S.A. 2003 737769 561543 1299312
2004 716780 467619 1184399
2005 790606 386368 1176974
2006 723357 422850 1146207
340
Energia termica produsa CET Centru
1800000 CT Sud
1600000 Total (Centru+Sud)

1400000
1200000
energie
1000000
800000
600000
400000
200000
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
ani
Fig. 9.3.7.11. Energia termică produsă 1999-2006
Tabel 9.3.7.12. Consumul de energie electrică în judeţul Timiş 1999- 2006
AGENT
AN MWh
ECONOMIC
1999 1011925
2000 994701
SC DFEE 2001 1025177
Enel 2002 1059273
Electrica 2003 1123305
Banat SA 2004 1168763
2005 1184945
2006 1187593
341
Consumul de energie electrica
1200000
1150000
1100000
1050000
MWh
1000000
MWh
950000
900000
850000
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
ani
Fig. 9.3.7.13. Consumul de energie electrică în judeţul Timiş 1999- 2006
Tabel 9.3.7.14. Evoluţia consumului de energie electrică în judeţul Timiş( mii MWh
)
Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Mc 541 614 558 480 466 446 480 450 520 610 570 522
mc 257 215 202 213 233 234 217 232 274 325 242 258
c 374 396 353 322 313 319 323 316 330 354 344 380
I 17 19 16 15 15 14 17 17 22 28 28 28
TOTAL 1189 1244 1129 1030 1027 1013 1037 1014 1146 1317 1185 1188
Mc - mari consumatori
mc - mici consumatori
c - consumatori casnici
i - iluminat public
342
evolutia consumului de energie electrica 1995-2006

700
600
consum de energie
500
400
Mc
300
mc
200 c
100 I
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
ani
Fig. 9.3.7.15. Evoluţia consumului de energie electrică 1995-2006
Tendinţe generale ale protecţiei mediului în domeniul energiei

După participarea la summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, România şi-a sporit
semnificativ măsurile de soluţionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere între
România şi UE prevede ca politicile de dezvoltare în România trebuie să fie bazate pe
principiul dezvoltării durabile şi că acestea trebuie să ia în considerare potenţialele
efecte negative asupra mediului.
În cadrul Planului Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu,
România asigură transpunerea legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special,
în domeniile evaluării impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei,
managementul deşeurilor, controlul poluării industriale, a substanţelor chimice şi a
zgomotului), dar şi întărirea capacitaţii instituţionale specifice.
9.4. Transporturile
9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi.
Transporturile reprezintă, alături de industrie şi agricultură, o alta sursă de

poluare puternică, prin amplasarea neraţională a căilor de comunicaţie şi degajarea în
atmosferă a gazelor de eşapament în apropierea aşezărilor umane. Smogul produs de
gazele de eşapament ale maşinilor şi de alte surse este o problemă serioasă a poluării
mediului. Poluarea aşa-numită outdoor, de la gazele de eşapament şi de la cele
industriale, duce fie la cancer bronho-pulmonar, prin inducerea de celule atipice la
nivelul bronhiilor, fie la apariţia şi agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul
pulmonar, astmul bronşic sau bronşita cronică.
Transporturile afectează calitatea mediului şi prin zgomotul care se produce la
circulaţia autovehiculelor, a garniturilor de tren, la zborul aeronavelor, în special în
momentul aterizării sau al decolării acestora.
343
Transportul feroviar are un aport însemnat asupra poluării fonice, aceasta se

evidenţiază sub următoarele aspecte :
- zgomotul la circulaţia vagoanelor, ce apare ca rezultat al interacţiunii dintre roată
şi şină, fiind principala sursă de zgomot pentru un tren in circulaţie;
- zgomotul locomotivelor datorită funcţionării motorului Diesel din sala maşinilor, a
motoarelor de tracţiune, a sistemelor de transmisii, a motoarelor auxiliare şi a
aparatajelor respective;
Reducerea zgomotului provenit de la traficul rutier se poate realiza cu ajutorul unor:
– absorbanţi de vibraţii (din materiale reciclabile) la baza liniei ferate;
– ziduri laterale (panouri fonice, ziduri absorbante, coline absorbante);
– clădiri cu autoprotejare (ferestre fonoizolante, care nu sunt o soluţie foarte bună);
– vehicule cu zgomot redus.
9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii

emisiilor din transporturi
Numărul mijloacelor de transport a crescut an de an, mai ales în ultima perioadă.

Problemele de mediu generate de traficul rutier sunt:
• poluarea aerului cu gaze acide, substanţe organice, metale toxice şi
cancerigene
• poluarea fonică prin vibraţii, cu efecte asupra organismelor umane şi
animale
• generarea de deşeuri specifice fără utilizarea unor soluţii de eliminare a
acestora
• poluarea solului, subsolului şi apelor de suprafaţă cu poluanţi antrenaţi de
pe carosabil de apele pluviale
• secţionarea habitatelor naturale.
În scopul reducerii emisiilor din transporturi se iau unele măsuri:

- protecţie antifonică
- colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil
- diminuarea efectelor de secţionare a habitatului
- fluidizarea circulaţiei în localităţi
- înlocuirea autovehiculelor depăşite fizic si moral
- construirea de rute ocolitoare , care să preia traficul greu şi de tranzit
- construirea de rute ocolitoare ale ariilor protejate
- construirea de pasaje denivelate la intersecţiile dintre liniile de cale ferată şi
drumurile naţionale
- reabilitarea parcului rulant rutier şi feroviar
- construirea de rute industriale în afara zonelor rezidenţiale
- refacerea spaţiilor verzi urbane şi periurbane, atât cantitativ, cât şi calitativ
- atenuarea zgomotului prin plantarea de perdele de protecţie vegetală
- extinderea spaţiilor verzi intravilane şi periurbane
- crearea spaţiilor tampon pentru zonele urbane intens afectate de urbanism.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului conform cu PLANUL
NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI îl constituie restructurarea
sistemului naţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia, în vederea realizării
344
unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii, la

coridoarele pan-europene.
Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în
vedere următoarele acţiuni generale:
- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor;
- asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de
transport;
- realizarea reţelelor pan-europene de transport;
- utilizarea transportului ecologic;
- utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru
toate tipurile de transport;
- implementarea tehnologiilor de depoluare specifice;
- aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării;
- extinderea transporturilor combinate şi intermodale.
9.4.3. Situaţia parcului auto
Tab.9.4.3.1. Situaţia parcului auto
Total
199 200 200 200 200 200 200 200
autovehi
9 0 1 2 3 4 5 6
cule
8327 8329 8498 9012
Arad 78176 78355 82472 83636
9 3 6 4
Caraş- 8781 8836 7599
76148 80287 79969 84066 -
Severin 3 2 2
Hunedo 7748 8163
- - - - - -
ara 2 3
7023
Timiş - - - - - - -
9
Indicatorul de dezvoltare durabilă, Automobile proprietate personală pe cap de

locuitor - prin acest indicator se urmăreşte monitorizarea dependenţei transportului
de pasageri de automobil. Acesta se calculează raportând numărul total anual de
automobile proprietate personală la populaţia totală. Pentru judeţul Caraş-Severin, acest
indicator este prezentat în tabelul 9.4.3.1.
Tab.9.4.3.1. Automobile proprietate personală pe cap de locuitor
Caras
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Severin
Numărul de
automobile la 145.35 152.09 158.31 167.70 173.57 178.55 168.55 169.24
1000de locuitori
345
Transportul urban de pasageri, pentru Regiunea Vest, în perioada 2000-2004,

de la Institutul Naţional de Statistică, este prezentat în tabelul 9.4.3.2.
Tabelul 9.4.3.2. Transportul urban de pasageri
Anul Pasageri transportaţi (mii pers.)

Tramvaie Autobuze Troleibuze
2001 93828 55124,6 25564
2002 87862 49119,4 22927
2003 92649 49293,9 26214
2004 82791 43900,1 25558
9.5. Turismul
La nivelul judeţului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.
6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005-
2006.
Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în
domeniul turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate
promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat.
În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de
turism practicate se pot clasifica astfel:
1. Turism cultural-istoric
2. Turism balnear, curativ-recreativ
3. Turism religios
4. Turismul rural
5. Turism ecologic, de agrement.
Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt:
- Valea mureşului
- Valea crişului alb
- Zona montană codru-moma
- Podgoria arădeană
- Ştrandurile termale
- Lunca mureşului
- Municipiul arad
În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape 80.000
de turişti străini, majoritatea fiind însă în tranzit.
Judeţul Caraş-Severin dispune de un bogat potenţial turistic care ar putea
constitui baza dezvoltării viitoare a regiunii. Aici pot fi practicate toate tipurile de
turism:
Turismul montan
ü Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade,
abrupturi şi stâncării, peşteri şi importante zone propice practicării sporturilor
de iarnă, în special schiul - formează seria de motive pentru alegerea zonei
ca o destinaţie splendidă de vacanţă.
346
ü În zona montană funcţionează staţiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu

(Muntele Semenic), Poiana Mărului şi Muntele Mic.
Agroturismul
ü Localităţi cu pensiuni turistice: Gărâna, Brebu Nou, Zăvoi (Poiana Ursului),
Sasca Montană, Teregova, Zona Turnu Ruieni.
ü Localităţi cu posibilităţi de practicare a agroturismului: Vermeş, Berzovia,
Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudanoviţa, Ciclova Română, Cărbunari,
Berzasca, Schieviţa, Armeniş, Socol, Pojejena, Prigor, Lăpuşnicel, Bozovici,
Eftimie Murgu, Mehadia.
Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv
ü În munţii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat, începând de la
vânatul mic, cu pene, până la vânatul mare cu păr şi pene. Patrimoniul
cinegetic cunoscut se compune din: cerbi, lupi, pisici sălbatice, raţe sălbatice,
fapt ce a dus la conturarea unui număr de 79 fonduri de vânătoare.
ü Reţeaua de ape care brăzdează Munţii Banatului este bogată, în ea
regăsindu-se o mare varietate de specii de peşti, în comparaţie cu alte regiuni
ale ţării.
ü Pentru turismul de vânătoare Direcţia Silvică Caraş - Severin dispune de un
număr de 12 cabane de vânătoare (cu un număr total de 113 paturi): Poiana
Mărului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunării, Valea Radimna, Cheile
Nerei, Valea Miniş, Semenic, Valea Bârzavei, Lacul Secu, Iersig, care au
curent electric, reţea de alimentare cu apă rece şi caldă şi posibilităţi de servire
a mesei.
Turismul cultural şi religios
ü Parcul Monumentelor de Sculptură din Gărâna - este un sit cultural dinamic (la
fiecare ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură sunt adăugate cinci
noi creaţii).
Obiective religioase:
ü Mânăstirea Almăj – Putna, cu hramul "Schimbarea la faţă";
ü Mânăstirea Brebu, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului";
ü Schitul Teiuş – Caransebeş, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului";
ü Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la
Partoş";
ü Aşezământul monahal - social Băile Herculane, cu hramul "Naşterea Maicii
Domnului";
ü Aşezământul monahal - social Glimboca, cu hramul "Sf. Treime",
ü Schitul Poiana Mărului, cu hramul "Înălţarea Domnului";
ü Aşezământul Monahal Social Ruschiţa, cu hramul "Buna Vestire";
ü Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Sicheviţa;
ü Schitul Sf. Nectarie Feneş, cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie.
ü
Turismul industrial şi urban
ü Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în
Reşiţa
ü Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier.
ü Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în judeţ,
datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură, localizaţi
în staţiunea Băile Herculane.
ü Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt benefice
pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos, precum şi ale
347
afecţiunilor stomacului, aparatului respirator, ginecologie, de metabolism, a

stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.
ü Renumele staţiunii balneoclimaterice de interes internaţional, Băile Herculane
se datorează apelor sale termominerale cu multiple proprietăţi terapeutice. La
acestea, se adaugă un topoclimat deosebit, cu efecte sanatogene
recunoscute.
Turismul de croazieră
ü Se desfăşoară pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Baziaş -
Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileulul Dunării. În punctul cel mai
sudic al Banatului, Dunărea formează unul din cele mai impunătoare defileuri
din Europa, cu cele două "cazane".
Turismul sportiv
ü Cadrul natural al judeţului Caraş - Severin oferă condiţii favorabile practicării
turismului sportiv; zona montană a judeţului cu baza tehnico - materială a
turismului existentă permite desfăşurarea activităţilor sportive.
ü În sezonul de iarnă se pot practica "sporturile albe" (Munţii Semenic, Muntele
Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Văliug), iar în sezonul de vară sunt condiţii
prielnice practicării sporturilor nautice.
Speoturismul
ü Are mari posibilităţi de dezvoltare în zona carstică bănăţeană, unde se
întânesc peste 1024 de peşteri şi avene, forme specifice endocarstului, cu
formaţiuni concreţionare dintre cele mai interesante, şi cu o faună cavernicolă
relictă.
ü Majoritatea peşterilor se află în sectorul de chei ale văilor, cu accesibilitate
bună: Gaura cu Muscă (Defileul Dunării), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu,
Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraşului).
Turismul de aventură
ü În Caraş- Severin se organizează concursul de motociclism montan, cunoscut
sub numele de ENDUROMANIA, în care sportivi din toată lumea se întrec în
escaladarea pe motocicletă a celor mai dificile poteci din Munţii Ţarcu şi
Semenic. Căutătorii de adrenalină pură găsesc în relieful Caraş - Severinului,
suficiente condiţii pentru formarea acesteia.
Turismul extrem şi de escaladă
Valea Cernei constituie una dintre cele mai întinse zone calcaroase din ţară,
având un potenţial turistic extrem de bogat. Climatul acestei regiuni, împreună cu relieful
uşor accesibil, vegetaţia bogată şi diversificată, peşterile şi pereţii abrupţi sunt doar
câteva din elementele de atracţie pentru turiştii şi alpiniştii din ţara noastră sau
străinătate.
Judeţul Hunedoara, renumit prin frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi
etnologică, dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea,
numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor
turişti avizaţi.
Turismul montan - . în Munţii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ
vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau crestele Stănişoara şi Pintenul
Slaveiului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa
Seacă, Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement.
Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare.
Cele mai numeroase sunt în Munţii Retezat, în Parâng, Godeanu, Ţarcu şi Şurianu.
Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti, Bampotoc,
Sibişel, Munţii Retezat, etc, dau un farmec deosebit peisajului.
348
Principalele zone turistice etno-folclorice ale judeţului Hunedoara sunt: Ţara

Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaţia naturală),
oraşul Brad (Muzeul Aurului).
Valea Mureşului cuprinde principalele obiective turistice:
- Satul Aurel Vlaicu – fost Binţinţi, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află şi casa
memorială a acestuia.
- Oraştie – oraşul unde în 1582 a apărut “Palia de la Oraştie”, locul unde a trăit marele
umanist Nicolaus Olahus şi unde există o veche şcoală românească, din 1731.
- Costeşti, Blidaru, Gradiştea de Munte – unde se păstrează ruinele principalei aşezări a
regatului dac – Sarmisegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor,
Kogion, aşa cum îl numeşte Strabon. Turdaş – aşezare unde s-au descoperit vestigii
ale culturii neolitice.
- Simeria – oraş, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care
adăposteşte colecţii de arbori din toată lumea.
Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara. Aici se află
Castelul Corviniştilor, cel mai important laic de arhitectură gotică din România.
Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintă interes turistic prin aşezările: Teliucu
Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare şi baza de agremente
Cinciş).
Principalele obiective turistice din zona sunt:
- Călan Băi (staţiunea de ape termale din anticul Aquae).
- Castelul Sântămărie – Orlea este o construcţie barocă din sec. XIX şi adăposteşte
- Cetatea şi biserica Colţ, a aparţinut familiei de cneji Candea, care l-au slujit pe
Iancu de Hunedoara acum un complex turistic.
- Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetuza, capitala Daciei romane, se află pe valea
râului Zeicani
- Peşterile Ciclovina, Ohaba Ponor şi Tecuri – situate pe un versant al Munţilor
Şurianu, conţin urme de locuire din paleolitic. Peşterile prezintă interes şi sub
aspect geologic, prin unicitatea configuraţiei rocilor.
Turismul în judeţul Timiş este reprezentat de un potenţial natural diversificat, etajat,

de la culmile pleşuve ale Munţilor Poiana Ruscă până la Câmpia Timişului. Pitorescul
zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru
calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol bogat, precum şi varietatea elementelor
de arhitectură, artă populară şi folclor asigură oferte de turism.
Judeţul Timiş adăposteşte câteva rezervaţii naturale, cu un mare număr de specii de
plante şi animale rare. De ex., în perimetrul localităţii Satchinez, se găseşte o
importantă rezervaţie ornitologică, iar la Rădmăneşti se află o rezervaţie paleontologică.
La Bazoş se află cunoscutul parc dendrologic, care conţine o mare varietate de specii
arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timişoara.
Ariile protejate ale judeţului Timiş însumează 0,76% din suprafaţa sa. Conform
Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 următoarele situri naturale se află sub regim
special de protecţie: Lunca Pogănişului (Fritilaria meleagris - laleaua pestriţă, specie
ocrotită), Movila Sisitak, Mlaştinile Satchinez (rezervaţie ornitologică), Mlaştinile Murani,
Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş (parc dendrologic), Pădurea Bistra, Pădurea
Dumbrava, Pădurea - parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş,
349
Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie paleontologică), Pajiştea cu narcise Băteşti,

Parcul Banloc, Lacul Surduc şi Beba Veche.
La cele menţionate, se adaugă şi alte atracţii naturale:
- peşteri: Româneşti (în care sunt susţinute anual concerte), Pietroasa

- vulcanul noroios de tip “grifon” de la Forocici, vulcanul stins Dealul Roşu, conul
vulcanic Şumig
- mlaştinile, bălţile, lacurile, de la Satchinez, Murani, Surduc, Româneşti, Moşniţa,
Ianova, Dumbrăviţa, Pişchia
- munţii Poiana Ruscă, cu o altitudine de peste 600 m, o zonă cu un potenţial

turistic deosebit, datorită cadrului natural şi peisagistic adecvat pentru recreere şi
drumeţii.
Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş,
municipiul Timişoara, oraşul Deta, dar şi alte localităţi cum ar fi Călacea, Teremia Mare,
Lovrin
Important centru arhitectural, Timişoara deţine multe clădiri de o mare valoare
istorică şi arhitecturală : ansamblul Secession, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului
Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul
Baroc, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor. De asemenea, şi în judeţ se regăsesc astfel
de obiective antropice deosebite : Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul
contelui Mercy de la Carani, Ciacova - unde se poate admira “Cula Ciacovei”.
Impactul turismului asupra mediului.

Atât timp cât cei ce se bucură de frumuseţile naturii respectă prin conduita lor
regulile de bază de curăţenie şi menţinere a integrităţii peisajului natural, zonele vizitate
nu au de suferit de pe urma turismului. Dacă acest comportament adecvat este dublat
de organizarea unor acţiuni periodice de ecologizare şi evaluare a calităţii ambientale a
zonelor de interes turistic şi uneori chiar de pază organizată în jurul unor obiective de
mare importanţă, putem spera că şi generaţiile viitoare se vor bucura de ceea ce are de
oferit natura în Regiunea Vest.
În judeţul Hunedoara există o serie de probleme în ceea ce priveşte turismul şi
agrementul, printre acestea se numără:
- practicarea turismului în condiţii improprii din punct de vedere al protecţiei mediului;
- amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere
igienico – sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului;
- lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan,a agroturismului
şi a turismului cultural şi ştiinţific.
În vederea soluţionării acestor probleme se are în vedere, ca obiectiv general:
organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului
înconjurător şi a dezvoltării durabile. Ca obiective specifice, în funcţie de problemele
existente, enumerăm:
- îmbunătăţirea managementului şi administrării potenţialului natural, în scopul
practicării turismului şi agrementului;
- eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a
construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement;
350
- conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor

de agrement.
Pentru identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate
necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajere, se are în
vedere:
- identificarea construcţiilor particulare din zonele turistice şi de agrement şi
impunerea condiţiilor de evacuare a apelor uzate şi eliminarea deşeurilo;
- introducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite
controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrement;
- îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor prin serviciile de salubritat ;
- elaborarea unor norme pentru stabilirea suprafeţelor şi localităţilor turistice în
funcţie de solicitarea antropică.
La nivelul judeţului Timiş, în cadrul Planului local de acţiune, sunt prevăzute o
serie de acţiuni de reabilitare atât a monumentelor de artă, a siturilor arheologice, într-
un cuvânt a obiectivelor antropice, cât şi a celor naturale. Astfel au fost identificate ca
fiind în stare de degradare o serie de habitate naturale ca:
- rezervaţie ornitologică de la Satchinez
- Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele de la Igriş
- Lunca Pogănişului
- zona de luncă a Mureşului
Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturile şi obligaţiile,
dar şi responsabilităţile persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare, pe de-o parte şi
lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice, pe de altă parte,
duc la dezvoltarea unui turism necontrolat, distructiv. campanie de educare a
populaţiei, în paralel cu atragerea de capital în turism ar determina dezvoltarea unei
atitudini pozitive faţă de potenţialul natural şi antropic al regiunii şi implicit la o
dezvoltare durabilă a regiunii de vest a României.
9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
Tab. 9.6.1. Poluări accidentale în Regiunea Vest
Nr. Factori
Agentul Modul de Sancţiun
crt. Localiza i de
poluator manifestare i/
Data/ora re mediu Măsuri luate
Cauza al Observa
fenomen afectaţ
poluării fenomenului ţii
i
JUDEŢUL ARAD (evenimente de mediu)
351
fumul degajat
masiv, cu
miros specific,
Groapa
s-a propagat
de gunoi
11.07.20 în zonele stingerea
1 de pe str. incendiu aerul
06 învecinate în incendiului
Câmpul
funcţie de
Liniştii
direcţia
curenţilor de
aer
Punctul
de recuperarea
23.07.20 scurgeri de
2 trecere a solul - mercurului
06 mercur
frontierei scurs pe sol
Nădlac
JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
-realizarea de
baraje din
material
absorbant pe
-inundarea cursul de apă -Durata
SC centralei, pe din aval şi :24h -Nu
Cursul
Hidroelectr suprafaţa apei colectarea au fost
de apă –
ica din centrală peliculei de pagube
Sebeş
21.02.20 Sucursala apă apărând o ulei din -Nu au
3. Canalul
06 Hidrocentr peliculă de centrală. fost
de fugă
ale ulei provenită -evacuarea utilizatori
al CHE
Caransebe de la apei din afectaţi
Ruieni
ş agregatele centrală de
acesteia. concomitent poluare
cu
recuperarea
peliculei de
ulei.
JUDEŢUL HUNEDOARA
352
- neutralizarea
substanţei
acide
poluante din
apa existentă
în canalul
colector, cu
var
- acoperirea
cu nisip şi var
a terenului
contaminat în
SC jurul
Ecosid rezervorului
SA -
01.02.20 Hunedoa SC - fisura unui decopertarea
Sol,
4. 06 ra – Ecosid SA rezervor de ariei
Perimetr apă
ora 13 acid sulfuric contaminate
Hunedoara
u fostei din jurul
Uzine
Cccsochi rezervorului
mice -
monitorizarea
continua a
calităţii apei şi
solului prin
laboratoare
atestate
- construirea
unei cuve de
retenţie în
jurul
rezervorului
- sudarea unor
SC petece
Ecosid metalice
SA pentru a stopa
Hunedoa SC scurgerea de
26.02.20
ra – - fisura unui acid
Sol,
5. 06 Ecosid SA rezervor de - transvazarea
apă
ora 9,30 Perimetr Hunedoara acid sulfuric acidului
sulfuric într-un
u fostei
spaţiu betonat
Uzine
şi
Cccsochi
neutralizarea
mice
lui cu var
353
Pete de
produse
petroliere pe
Valea boholt –
18.12.20 s-a constatat - stoparea
06 că în zona scurgerii
Valea SC Apollo Apă,
6 platformei - înlăturarea
ora Boholt SA sol
(rampa de cantităţii de
15,10 maşini) sol infestat
existau
scurgeri
accidentale de
uleiuri
JUDEŢUL TIMIŞ
Comuna
1.colectarea
Orţişoara
S.C.Petro ţiţeiului
extravila
m S.A. – deversat
05 n la 500 deversarea a
Sucursala 2.transportare
7. iunie m solul 3 tone de ţiţei -
Timişoara a solului
ora 945 de Parcul pe sol
Secţia poluat la
de
Calacea depozitul de
extracţie
şlam Turnu
Calacea
Râul
02 ANIF 1.oprire staţie
Timiş Uleiuri
martieora Sucursala luciul 2.baraj
8.. 30 Grănicen minerale, 1000
17 Mureşul de apa 3.reţinere
i vaselină
Inferior poluant
În Regiunea Vest n-au avut loc accidente majore de mediu.
9.6.2. Poluări cu efect transfrontier
În Regiunea Vest nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter

transfrontier.
In decursul lunii noiembrie a fost semnalat de către ANPM un accident survenit la
Combinatul petrochimic de la Pancevo din Republica Serbia. În perioada 16 - 20
noiembrie 2006 s-a efectuat o monitorizare continuă a imisiilor din aer, atât în Arad,
Reşiţa, Timişoara cât şi în zona de frontieră.
În Timişoara au fost efectuate şi determinări ale calităţii aerului cu Laboratorul mobil
ce aparţine de Ecoind Bucureşti. I
În total au fost efectuate următoarele analize:
- . Laboratorul APM Timiş :
Ø măsuratori ale concentraţiei în amoniac (analize medii de scurta durata -30 min)
354
Ø măsurători ale concentraţiei orare pentru NO2 (utilizând analizorul automat);

prelevarea probelor de aer s-a efectuat pe b-dul Mihai Viteazul;
- Laboratorul mobil al ECOIND SA Bucuresti:
Ø măsurători ale concentraţiei in benzen
Ø compuşi organici volatili exprimaţi sub formă de carbon organic total
Ø măsurători ale concentraţiei în hidrogen sulfurat
Ø măsurători ale concentraţiei în dioxid de sulf.
În zona de frontieră cu Republica Serbia s-a deplasat Laboratorul mobil al APM Mehedinţi şi
a efectuat următoarele analize:
Ø măsurători pentru amoniac cu analizorul APNA 360
Ø măsurători pentru compuşi cu sulf
Prezenţa COV nu a fost sesizată de aparatura din dotare.
Toate valorile înregistrate s-au aflat sub limitele impuse de legislaţia în vigoare.
9.7. Concluzii
Activităţile antropice, respectiv cele din domeniile principale de ocupaţie a

populaţiei (agricultura, industria, transporturile, turismul) sunt surse de poluare a
mediului înconjurător.
Administratorii activităţilor mai sus menţionate trebuie să-şi propună, pe orice
cale, reducerea influenţelor negative asupra mediului, respectând principiile dezvoltării
durabile.
Astfel se vor putea reduce şi chiar elimina polările accidentale. Dealtfel se
constată o scădere continuă a incidenţei poluărilor accidentale de la an la an.
355
CAPITOLUL 10 – Instrumente ale politicii de mediu în România
10.1 Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului

dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită
etapă. Cheltuielile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru
desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi care se referă la
prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.
Activităţile caracteristice protecţiei mediului sunt grupate astfel:
♦ Prevenirea şi reducerea poluării:
• protecţia calităţii aerului;
• protecţia calităţii apelor;
• gospodărirea deşeurilor;
• protecţia calităţii solului şi a apelor subterane;
• reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor.
♦ Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii:
• protecţia speciilor;
• arii protejate;
• remediere şi reconstrucţie ecologică;
• refacerea mediului acvatic;
• prevenirea fenomenelor naturale periculoase.
♦ Alte activităţi:
cercetare – dezvoltare;
•
• administrare generală a mediului;

• protecţia împotriva radiaţiilor;
• educaţie, instruire, informare.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din:
♦ investiţii, din care:
§ pentru facilităţi adăugate “end-of-pipe” (staţii de epurare, filtre, coşuri
de dispersie, etc);
§ pentru facilităţi integrate în procesele de producţie (instalaţii cu
“tehnologii curate”).
♦ cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu
din care:
• cheltuieli curente interne (pentru activităţi proprii);
• cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).
356
Tabel 10.1.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de Consiliile Judeţene

şi Locale în Regiunea Vest, anul 2006
Plan de investiţii de Realizat în

Nr.
Consilii Judeţene/Locale mediu pentru anul 2006 anul 2006
Crt
(mii RON) (mii RON)
1. Consiliul Judeţean CS 855,000 1.505,000

2. Consiliile Locale CS 10.130,750 15.807,305
3. Consiliile Locale HD 9.026,000 2.164,309
4. Consiliul Judetean HD 24.368,760 8.005,800
5. Consiliul Judeţean AR 30. 887,0 7.015.0
6. Consilii Locale AR 37.891,0 22.401,0
7. Consilii Locale TM + Cons. Jud. TM 99.806,0 39.782,0
TOTAL 212.964,51 96.680,414
10.2. Cheltuielile şi resursele pentru protecţia mediului realizate de către

agenţii economici
Tabel 10.2.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de agenţii economici în

Regiunea Vest, anul 2006
Plan de investiţii de Realizat în

Nr.
Agent economic mediu pentru anul 2006 anul 2006
Crt
(mii RON) (mii RON)
1. S.C. TERMOELECTRICA S.A. – SE 22.851,27 9.350,353

PAROŞENI
2. S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. 540,00 513,3
SUCURSALA DEVA
3. S.C. MARMOSIM S.A. SIMERIA 6,0 38,9
4. S.C. UPSROM S.A. CRAIOVA Punct de 10,0 0
Lucru Petroşani Vulcan
5. S.C. OMYA CALCITA S.R.L. VAŢA 46,392 62,296
6. S.C. CHIMICA S.A. ORĂŞTIE 17,7 7,7
7. S.C. “CARPAT AGREGATE” S.A. 5,725 5,725

BUCUREŞTI ZONA DE VEST DEVA
8. S.C. HIDROELECTRICA S.A. 1.605,47 6.154,483
SUCURSALA HIDROCENTRALE HAŢEG
9. SC ELECTROCENTRALE SA DEVA 1.510,0 1.651,0
357
10. SC MICK PECO COM SRL HAŢEG 9,62 0
11. S.C. EUROIL S.R.L. SALISTE 12,25 12,25
12. MITTAL STEEL HUNEDOARA SA 4.500 559,183
13. SC CARMEUSE HOLDING SRL 140.941,164 140.941,164

BRAŞOV-PCT.LUCRU CHIŞCĂDAGA
14. RAAC Arad
40.220,0 14.458,0
15. SC TAKATA PETRI ROMANIA SRL Arad 346,0 134
16. SC CET ARAD SA 12.480,0 2.400,0
17. SC BINALIA SA Arad 70,0 0
18. SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL
2.548,0 2.015,0
Arad
19. COMBINATUL AGROINDUSTRIAL
1.756,0 1.452,0
CURTICI
20. SC FERONERIA PROD SA Arad 1.962,0 1.910,0
21. SC ASTRA VAGOANE ARAD SA 520,0 520,0
22. SC AZUR SA Timişoara 244,0 149,0
23. RA AQUATIM Timişoara 30.532,0 35.140,0
24. CBR Sucursala Timişoara 332,0 1.579,0
25. SC MERIDIAN 22 SA Lugoj 192,0 192,0
26. PETROM Sucursala PECO Timiş 500,0 500,0
27. SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara 2.630,0 294,0
28. SC COLTERM SA Timişoara 19.749,0 10.470,0
29. SC MONDIAL SA Lugoj 108,0 123,0
30. SC RSG SA Timişoara 575,0 209,0
31. SC AGROSAS SRL Gătaia 239,0 239,0
32. SC DETERGENŢI SA Timişoara 170,0 153,0
33. SC GENERAL BETON SA Timişoara 118,0 118,0
34. SC SPUMOTIM SA Timişoara 900,0 1.136,0
35. SC SOROCAM SRL Săcălaz 27,0 27,0
358
36. SC CONPET SA 723,0 723,0
37. SC LUXTEN L CO SA 517,0 394,0
38. SC WERZALIT SA 52,0 52,0
39. SC TANNERY EXPORT SA 213,0 190,0
40. SC MULLER GUTTENBRUNN RE SA 308,0 308,0
41. PETROM SA 200,0 175,0

SCHELA TIMIŞOARA
42. SC SOLECTRON RO SA 199,0 132,0
43. SC COCA COLA HBC SA 120,0 120,0
44. AGENŢI ECONOMICI DIN JUDEŢUL 9.784,989 13.881,303

Caraş-Severin
TOTAL 300.610,58 246.674,65
10.3.Fondul pentru Mediu
Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat

susţinerii şi realizării proiectelor de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
Manualul de operare prezintă categoriile de proiecte de protecţia mediului care
sunt finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie care răspunde de
gestionarea fondului pentru mediu, în conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt
următoarele:
a) prevenirea poluării;
b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;
c) reducerea nivelurilor de zgomot;
d) utilizarea de tehnologii curate;
e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru
comunităţi locale;
g) gospodărirea integrată a zonei costiere;
h) conservarea biodiversităţii;
i) administrarea ariilor naturale protejate;
j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;
k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;
l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite
în condiţiile legii;
o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;
359
p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de

fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor
aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
Tabel 10.3.1. Proiecte de mediu finanţate de Administraţia Fondului de Mediu

în Regiunea Vest, anul 2006
Nr. Denumire Localitatea Denumire proiect

crt. solicitant
1. Fundaţia Arad Conservarea biodiversităţii în câteva arii
Universitară protejate din judeţele Maramureş, Satu Mare
„Vasile Goldiş” şi Arad.
2. Consiliul Local al Ineu Modernizarea şi reabilitarea staţiei de
Oraşului Ineu epurare a apelor uzate – oraş Ineu, jud.Arad
3. Consiliul Local al Deva Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai curat
Municipiului Deva
4. Consiliul Local Petrila Pro-mediu – educarea şi conştientizarea
Petrila cetăţeanului privind protecţia Mediului
5. Liceul Teoretic Reşiţa Protecţia şi conservarea biodiversităţii din
Traian Vuia Reşiţa Rezervaţia Naturală Ezerişel
6. Asociaţia Română Bucureşti Inventarierea şi cartografierea speciilor şi
pentru Ştiinţele cenozelor din Parcurile Naţionale Semenic-
Vieţii ”PROBIOS” Cheile Caraşului şi Cheile Nerei Beuşniţa în
Bucureşti vederea protecţiei şi conservării
biodiversităţii.
7. SC Elba SA Timişoara Reducerea emisiilor de compuşi organici
volatili (COV)
10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare
Programul PHARE
Programul Phare este primul instrument financiar nerambursabil conceput de

Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o
societate democrată şi o economie de piaţă.
Programul PHARE este un instrument de pre-aderare, un sprijin instituţional ce
se concretizează pe patru domenii cheie :
- investiţii mari ;
- investiţii în implementarea aquis-ului comunitar;
- dezvoltare regională ;
- sprijinirea inteprinderilor mici şi mijlocii.
În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente
active în direcţia protecţiei mediului – PHARE „Naţional”, PHARE „Cooperare trans-
frontalieră” şi PHARE „Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naţionale pentru
fiecare an de funcţionare progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la
aspecte practice de implementare. PHARE CBC (cooperarea transfrontalieră)
360
reprezintă un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru

ridicarea nivelului de dezvoltare în regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte
generate de anumite situaţii care pot să apară în context transfrontalier (ex. cazuri de
poluare accidentală).
Tip de proiecte ce pot fi finanţate:
• Acţiuni de protecţie a mediului
• Fluidizarea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele de
trecere a frontierei
• Dezvoltarea regională socio - economică
ProiectuL PHARE de înfrăţire instituţională RO2004/IB/EN/03 se desfăşoară

în cadrul ARPM Timişoara în perioada ianuarie 2006 – decembrie 2007, fiind o înfrăţire
franco-româno-poloneză.
Are ca scop sprijinirea ARPM Timişoara, APM-urilor de pe teritoriul Regiunii
Vest, GNM – Comisariatul Regional şi Comisariatele Judeţene de pe teritoriul regiunii,
în implementarea « acquis-ului comunitar », în acest mod instituţiile mai sus menţionate
beneficiind de asistenţă tehnică din parte Uniunii Europene.
Obiectivele acestui proiect sunt:
• Întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local, eficientizarea
managementului instituţiilor şi a performanţei personalului angajat.
• Instruirea personalului implicat în activităţi de autorizare, monitorizare şi
inspecţie (ARPM Timişoara, APM-urile judeţene, Garda de Mediu)
• Revizuirea, îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi raportare pentru
Planul Regional şi Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu ( incluzând
Planul Regional/Local de Gestiunea Deşeurilor, Planurile privind
îmbunătăţirea calităţii aerului etc.)
• Evaluarea instalaţiilor IPPC existente în regiune şi autorizarea sau
respingerea autorizării pentru acestea.
• În plus acest proiect va ajuta ARPM Timişoara să acţioneze ca Punct Focal,
pentru celelalte agenţii de mediu din ţară, în domeniul protecţia naturii şi a
biodiversităţii în vederea aducerii sistemului naţional de arii protejate la
cerinţele Directivelor Europene ” Păsări” şi „Habitate”, precum şi înfiinţarea
reţelei de Situri Natura 2000.
Experţii din Statele Membre vor sprijinii personalul angajat la autorităţile
regionale şi locale de protecţia mediului în îndeplinirea a două tipuri de activităţi:
§ Activităţi zilnice
§ Activităţi tehnice focusate pe protecţia naturii
ACTIVITĂŢI ZILNICE
1. Capacitate instituţională
2. Planificare şi Politici de Mediu
3. IPPC
4. Gestiunea deşeurilor
5. Calitatea aerului
6. Biodiversitate şi protecţia naturii
7. Chimicale
8. Legislaţie orizontală
ACTIVITĂŢI PUNCT FOCAL BIODIVERSITATE, NATURA 2000
1. Pregătirea unei baze de lucru în vederea implementării reţelei NATURA 2000
2. Întocmirea unui Manual de interpretare pentru specii şi habitate.
3. Testarea şi corelarea acestuia la realităţile României.
4. Elaborarea unui manual metodologic pentru întocmirea planurilor de
management pentru siturile NATURA 2000
361
5. Elaborarea planurilor de management pentru 5 situri NATURA 2000 pilot

Regiunea Vest
6. Pregătirea la nivel naţional a unui sistem de instruire pentru diferiţi factori
implicaţi în procesul de înfiinţare a reţelei NATURA 2000
Care vor fi realizarile concrete ale proiectului ?
• Pregătirea Planurilor de Protecţie a Mediului (regional sau locale);
• Protecţia calităţii aerului;
• Controlul gestionării deşeurilor;
• Controlul instalaţiilor industriale pentru ca acestea să respecte noile
norme de mediu;
• Monitorizarea studiilor de impact asupra mediului a noilor construcţii, a
planurilor şi proiectelor;
• Controlul produselor chimice periculoase pentru mediu;
Realizarea a numeroase instrumente pilot pentru ansamblul agenţiilor din România în
domeniul protectiei naturii si implementarea reţelei de situri Natura 2000 :
• Definirea unei strategii de gestionare a reţelei de situri naturale;
• Definirea metodelor de monitorizare ştiinţifică şi de evaluare;
• Punerea la punct a instrumentelor metodologice pentru responsabilii
siturilor naturale;
• Elaborarea planurilor de gestionare coordonate pentru cele 5 situri pilot
(înfrăţite cu situri din Franţa).
Tabel 10.4.1. Proiecte de mediu finanţate prin programul PHARE

Denumire Localitate Perioada Valoare Beneficiar Fonduri

proiect derulării proiect europene
( Euro) (granturi)
1. Parteneriat În România: 2005- 36.000 Beneficiar PHARE
ONG-autorităţi comunele 2006 GEC Nera - CBC
locale din Pojejena si Primăria
România şi Socol si Moldova
Serbia orasul Nouă
Muntenegru Moldova
destinat Nouă
protecţiei În Serbia:
mediului în zona Comunele
de frontieră a Bela Crkva,
microregiunii Veliko
Dunăre-Nera” Gradiste si
Vrsac
2. Contribuţii la În România: 2006- 41.000 GEC Nera- PHARE
îmbunătăţirea Comunele pe 2007 ADSE CS, CBC
managementului al caror Primăria
ariilor naturale teritoriu se Moldova
protejate din află Parcul Nouă /
zona de frontieră Natural Asociaţia
a microregiunii Portile de SKOLA
Dunare – Nera - Fier si Parcul PLUS Bela
Caraş National Crkva,
Cheile Nerei- Organizaţia
362
Beuşniţa Turistică a
In Serbia: comunei
comunele Veliko
Golubac, Grădiste,
Veliko Societatea
Gradiste, Ecologică
Bela Crkva, EKO BREG
Vrsac Vrsac-Serbia
3. Parteneriat Comunele de 2006- 26.000 GEC Nera- PHARE-
ONG-autorităţi pe teritoriul 2007 APM CS, Consoli-
locale pentru Parcului Instituţia darea
implementarea Natural Prefectului societăţii
Aquis-ului Porţile de CS civile în
Comunitar de Fier si România
mediu la nivelul Parcului
gospodariilor Naţional
ţărăneşti din Cheile Nerei-
zona rurală a Beuşniţa
parcurilor
naturale din
Banatul de Sud
4. Dezvoltarea Moneasa 2006- 4.078.660 CJ Arad PHARE
potenţialului 2007 CL Moneasa
turistic al staţiunii
balneo-
climaterice
Moneasa
5. Infrastructura Petroşani 2005- 5.900.000 Primăria PHARE
pentru turism 2006 Petroşani/
durabil în zona Comunitatea
Parâng- local
Petroşani
6. Reabilitarea Deva 2005- 207.600.000 Consiliul PHARE
zonei urbane 2006 Judeţean
”Dealul Cetăţii” Hunedoara
monument al
naturii si istoric,
cu valoare
turistică ridicată,
din municipiul
Deva
7. Protejarea şi Pecica 2001- 2.670.000 Administraţia PHARE
dezvoltarea Cenad 2006 Parcului
Luncii Râului Natural
Mureş Lunca
Mureşului
8. Dezvoltarea Curtici 2006- 8. 875.666 Consiliul PHARE
infrastructurii în Pecica 2007 judeţean
oraşele mici şi Pâncota Arad şi
mijlocii, cu Lipova consiliile
maxim 50.000 Nădlac locale ale
locuitori Sântana celor 6 oraşe
363
implicate
9. Ecologizare Petroşani 2006- 911.675 Primaria PHARE
zone montane Lupeni 2007 Petroşani CES
din Valea Jiului- Primaria 2004
Straja, Lupeni, si Lupeni
Parang-
Petroşani
10. ECO BRAD- Brad 2006- 850.000 Primaria PHARE
Proiect pentru Crişcior 2007 Brad/ CES
implementarea Ribiţa Primaria 2004
unui sistem Ribiţa
eficace de
gestionare a
deşeurilor în
oraşul Brad si
localităţile
partenere,
Crişcior si Ribiţa.
11. Sistem de Haţeg 2006- 847.033 Primăria PHARE
colectare 2007 Haţeg CES
selectivă şi 2004
depozitare
deşeuri în Ţara
Haţegului
-Staţie de
transfer în oraşul
Haţeg
12. Vulcan 2006- 871.687 Primăria PHARE
Modernizarea 2007 Vulcan CES
sistemului de 2004
colectare a
deşeurilor de pe
raza municipiului
Vulcan
13. Colectarea Satchinez, 2006- 493.358 Consiliul PHARE
selectivă a Variaş, 2007 Local CES
deşeurilor în Şandra, Satchinez 2004
comunele Becicherecu
Satchinez, Mic, Biled,
Variaş, Şandra, Dudeştii Noi,
Becicherecu Mic, Orţişoara
Biled, Dudeştii
Noi, Orţişoara
14. Sistem de oraşul Lipova 2006- 825.920 Consiliul PHARE
gestionare a şi comunele 2007 Local Lipova CES
deşeurilor Ghioroc, 2004
menajere din Păuliş şi
zona turistică Zăbrani,
Lipova; oraşul judeţul Arad
Lipova şi
comunele
Ghioroc, Păuliş
364
şi Zăbrani
15. Colectarea Socodor, 2006- 479.423 Consiliul PHARE

selectivă a Pilu, Grănicei 2007 Local CES
deşeurilor în Socodor 2004
partea de Nord-
Vest a judeţului
Arad
16. Sistem de Văliug, Brebu 2006- 430.423 Consilul PHARE
gestionare a Nou, 2007 Local Văliug CES
deşeurilor în Semenic, 2004
zona turistică Crivaia, Trei
Semenic Ape, Garana
17. Sistem de Băile 2006- 1.000.000 Consiliul PHARE

gestionare a Herculane, 2007 Local Băile CES
deşeurilor în Topleţ, Herculane 2004
zona turistică Iablaniţa,
Băile Herculane Mehadia,
Mehadica,
Cornea,
Cornereva,
Luncaviţa
18. Sistem de Oraviţa, 2006- 881.665 Consiliul PHARE
gestionare a Berlişte, 2007 Local Oraviţa CES
deşeurilor în Vărădia, 2004
zona Oraviţa Vrani,
Răcăşdia,
Sasca
Montană,
Ciuchici,
Ciclova
Română,
Cărbunari,
Grădinari,
Ciudanoviţa,
Naidaş
19. Sistem de Caransebeş 2006- 707.615 Consiliul PHARE
gestionare a 2007 Local CES
deşeurilor în Caransebeş 2004
municipiul
Caransebeș
20. ECO - INEU Ineu, Apateu, 2006- 784.369 Consiliul PHARE

Beliu, Craiva, 2007 Local Ineu CES
Cernei, 2004
Seleus,
Sicula,
Tarnova
365
21. ECO - Ciacova 2006- 623.214 Consiliul PHARE

CIACOVA Jebel 2007 Local CES
Liebling Ciacova 2004
Pădureni
Ghilat
Giera
22. Lugoj un Lugoj 2006- 590.424 Consiliul PHARE
oraş european 2007 Local Lugoj CES
mai curat 2004
”Reabilitarea
sistemului de
gestionare a
deşeurilor în
oraşul Lugoj”.
Programul SAPARD
PROGRAM SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ (SAPARD) care furnizează o contribuţie financiară a
Comunităţii Europene, a fost stabilit prin reglementarea Comisiei Europene (CE)
nr.122268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul Comunităţii Europene pentru măsurile
de preaderare din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în ţările candidate din Centrul
şi Estul Europei. Este conceput în exclusivitate pentru dezvoltarea rurală în ţările
candidate. Programul se va derula timp de 7 ani acordând Romaniei o finanţare anuală
nerambursabilă de 150 milioane de euro.
Tabel 10.4.2. Proiecte de mediu finanţate prin programul SAPARD

Obiectiv Localitate Perioada Valoare Beneficiar Fonduri

Denumire proiect derulării proiect europe
(Euro) ne
1. Alimentare cu apă în 2004 Consiliul

Pui 707.241 Sapard
sistem centralizat, 2006 Local Pui
com.Pui
Consiliul
2. Alimentare cu apă în
Bretea 1.078.000 Local
sistem centralizat, com. 2006 Sapard
Română Bretea
Bretea Română
Română
3. Alimentare cu apă în Consiliul
696.662
sistem centralizat, Totesti 2006 Local Sapard
com.Totesti Totesti
Consiliul
4. Alimentare cu apă în
766.467 Local
sistem centralizat, com. Rachitova 2006 Sapard
Rachito
Rachitova
va
366

1.184.336
sistem centralizat, Romos 2006 Local Sapard
com.Romos Romos

1.032.830
sistem centralizat, Veţel 2006 Local Sapard
com.Veţel Veţel
970.589
sistem centralizat, Turdaş 2006 Local Sapard
com.Turdaş Turdaş

1.188.971
sistem centralizat, com. Bucuresci 2006 Local Sapard
Bucuresci Bucuresci
9. Canalizare menajeră
2004- CL
şi staţie de epurare Armeniş 983.000 Sapard
2006 Armeniş
Armeniş
10. Alimentare cu apă 2004-

Cornea 978.000 CL Cornea Sapard
comuna Cornea 2006

2003- CL
şi staţie de epurare Domaşnea 998.000 Sapard
2006 Domaşnea
Domaşnea
12. Alimentare cu apă a

2003-
localităţilor Prigor, Prigor 864.000 CL Prigor Sapard
2006
Borlovenii Vechi, Patas
13. Alimentare cu apa

Turnu 2004- CL Turnu
Borlova, Zerveşti, Turnu 865.000 Sapard
Ruieni 2006 Ruieni
Ruieni

a localităţilor Coşteiu, Coşteiu, 2004- CL
1.000.000 Sapard
Ţipari şi Păru, şi staţie Ţipari 2006 Coşteiu
epurare – Coşteiu
15. Canalizare apă
menajeră cu evacuarea
2004- CL
apelor uzate în reţeaua Ghiroda 911.424 Sapard
2006 Ghiroda
mnicipală de canalizare
Timişoara”
367
16. Canalizare ape

menajere pentru
2004-
localităţile Giera şi Giera 999.895 CL Giera Sapard
2006
Toager şi realizarea unei
staţii de epurare
17. Alimentare cu apă CL

Grabaţ, 2004-
potabilă a localităţilor 676.558 Lenauhei Sapard
Bulgăruş 2006
Grabaţ şi Bulgăruş m
18. Extindere şi
modernizare staţie de 2004-
Nădrag 1.173.470 CL Nădrag Sapard
tratare apă potabilă şi 2006
reţele de distribuţie
19. Retehnologizarea
staţiei de epurare şi 2004- CL
Tomeşti 1.102.470 Sapard
reabilitare reţea de 2006 Tomeşti
canalizare
20. Reabilitare şi
extindere a sistemului de
alimentare cu apă 2004-
Variaş 955.000 CL Variaş Sapard
potabilă a localităţilor 2006
Variaş, Gelu şi Sânpetru
Mic
Programul ISPA
Programul ISPA este un instrument pentru Politici Structurale de pre-aderare,

este un instrument de finanţare nerambursabilă cu ajutorul căruia se asigură sprijin al
ţărilor candidate în pregătirea lor pentru aderare la UE.
ISPA oferă sprijin financiar pentru investiţii în domeniul protecţiei mediului şi al
transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislaţiei ţărilor candidate
cu normele europene în aceste două sectoare.
Pentru acţiunea MEDIU, programul asigură alinierea standardelor de mediu ale
ţărilor candidate la cele ale UE pe următoarele domenii :
- alimentarea cu apă potabilă ;
- tratarea apelor reziduale ;
- administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase ;
- poluarea aerului.
368
Tabel 10.4.3. Proiecte de mediu finanţate prin programul ISPA

Denumire proiect Localitate Perioada Valoare Beneficiar Fonduri

derulării proiect europene
(Euro) (granturi)
1. Reabilitare staţie de Petroşani 2002- 8.635.516 Consiliul ISPA
epurare-treapta biologică (Danutoni) 2006 Judeţean
Danutoni Hunedoara/
RAAVJ
Petroşani
2. Asistenţă tehnică în Deva 2005- 82.940.000 Consiliul ISPA
scopul pregătirii Hunedoa- 2009 Judeţean
proiectului ISPA în ra Hunedoara/
sectorul de mediu pentru Consiliul
oraşele Deva şi Local Deva/
Hunedoara- Consiliul
Reabilitare şi extindere Local
reţele de apă şi Hunedoara
canalizare pt. municipiile
Deva şi Hunedoara.
3. Asistenţă tehnică în Valea 2005- Consiliul ISPA
scopul pregătirii Jiului 2007 Judeţean
proiectului ISPA în Hunedoara
sectorul gestionării
deşeurilor în Valea Jiului.
4. Asistenţă tehnică în Oraşele 2005- Consiliul ISPA
scopul pregătirii din centrul 2007 Judeţean
proiectului ISPA pentru şi nordul Hunedoara
extinderea sistemului de judeţului
management al
deşeurilor în judeţul
Hunedoara
5. Asistenţă tehnică în Valea 2005- Consiliul ISPA
scopul pregătirii Jiului 2007 Judeţean
proiectului ISPA pentru Hunedoara
extindere şi
modernizarea sistemului
de epurare a apelor şi
tratarea nămolului în
Valea Jiului.
6. Reabilitarea Arad 2006 14.418.258 CJ Arad ISPA
Facilităţilor de tratare a
apelor uzate pentru
protejarea Râului Mureş
în Arad
7. Reabilitare reţea de ( 8 oraşe ) 2006- 52.840.000 Consiliul ISPA
alimentare cu apa, 2010 judeţean +
canalizare si epurare ape 8 consilii
uzate in judeţul Caraş- locale
Severin ( 8 oraşe )
369
8. Reabilitarea Timişoara 2004- 27.766.980 CL Timiş ISPA

tehnologiei de epurare a 2008
apelor uzate şi
modernizarea reţelei de
canalizare în oraşul
Timişoara
Prin intermediul Programului LIFE-Natura sunt finanţate proiecte ce vizează

conservarea naturii. În cadrul acestui program APM Caraş-Severin în parteneriat cu
Direcţia Silvică Reşiţa derulează proiectul intitulat ” Pădurile cu Pin negru de Banat –
parte a reţelei NATURA 2000”. Bugetul proiectului se ridică la suma de 820.000 euro.
Inundaţiile din regiunea Banatului, cu efecte catastrofale atât în plan regional, cât
şi transfrontalier, au arătat necesitatea stringentă a protejării pe termen lung a pădurilor
şi întărirea capacităţii de supraveghere şi control a administraţiei celor 4 parcuri
existente în Banat. Pentru aceasta este necesară înainte de toate o evaluare a stării de
conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din zonă şi cartarea siturilor de
importanţă internaţională precum cele cu Pin Negru de Banat. Această activitate
deficitară trebuie corelată cu începerea, sub presiunea Directivelor europene, a
sistematizării datelor ştiinţifice într-un format compatibil cu sistemul Natura 2000 din
Europa.
Proiectul „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000“ are
ca principal obiectiv conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu
Pinus nigra banatica incluse în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei şi desemnarea
ca Sit de Importanţă Comunitară, în acord cu art. 4 din Directiva 92/43/EEC.
Rezultatele aşteptate în urma derulării acestui proiect sunt legate de
desemnarea pădurilor cu Pinus nigra banatica situate în Parcul Naţional Domogled-
Valea Cernei ca sit Natura 2000. Situl va fi inventariat, cartat, şi pe suprafaţa acestuia
se va aplica un plan de management creat pentru el în concordanţă cu obiectivele
Natura 2000. Specialiştii interesaţi, precum şi publicul larg vor fi informaţi asupra
importanţei pe care o are reţeaua Natura 2000, astfel încât această experienţă să poată
fi multiplicată şi în alte potenţiale situri din România.
370
Păduri cu pin negru de Banat
10.5. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PRAM
Demararea procesului de elaborare a Planului Regional de Acţiune pentru

Mediu, document care va sta la baza unei politici şi strategii de mediu la nivelul Regiunii
Vest a avut loc in iulie 2004, iar în noiembrie 2004 a avut loc instituţionalizarea Planului
Regional de Acţiune pentru Mediu sub egida Consiliului pentru Dezvoltare Regională
Vest
Instituţionalizarea procesului de elaborare a PRAM în Regiunea Vest s-a realizat
în baza Hotărârii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest nr.9/03.11.2004, privind
aprobarea constituirii Comitetului de Coordonare şi a Grupului Regional de Lucru.
În anul 2005 au avut loc trei întâlniri ale Grupului Regional de Lucru în urma
cărora s-au elaborat matricile de acţiune şi matricile de implementare a acţiunilor.
Începând din ianuarie 2006, ARPM Timişoara a beneficiat de sprijin pentru
elaborarea şi implementarea PRAM Regiunea Vest în cadrul proiectului de Twinning
RO/IB/EN/03 „Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu cu accent pe protecţia
naturii”. În acest context, Grupul Regional de Lucru împreună cu experţii francezi au
revizuit etapele parcurse precum şi altele noi conform metodologiei din Manualul pentru
elaborarea şi implementarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu aprobat de
MMGA, finalizându-se astfel documentul PRAM. Etapele parcurse au fost următoarele:
- analiza stării mediului la nivelul regiunii;
- identificarea problemelor şi aspectelor de mediu;
- evaluarea problemelor de mediu;
- ierarhizarea şi prioritizarea problemelor/aspectelor de mediu, în funcţie de
efectele pe care le au asupra mediului, sănătăţii umane şi a calităţii vieţii;
- elaborarea planului de acţiune pentru problemele/aspectele de mediu;
- elaborarea planului de implementare a acţiunilor;
- elaborarea matricei de monitorizare.
Pe parcursul procesului de elaborare al PRAM pentru Regiunea Vest au avut loc
5 întâlniri ale Grupului de Lucru şi 3 întâlniri ale Comitetului de Coordonare, ultima
finalizându-se cu validarea documentului PRAM în data de 13.07.2006, conform
procesului verbal nr. 3831/13.07.2006.
Varianta finală a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest a
fost aprobată de către Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) în cadrul şedinţei
din data de 23.11.2006, prin Hotărârea nr.18/2006.
ARPM Timişoara a difuzat presei spre publicare un comunicat cu privire la
adoptarea PRAM al Regiunii Vest de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională.
371
PLAM-ul judeţului Arad a fost elaborat în perioada 2004 – 2005 fiind rezultatul
unei iniţiative locale a APM Arad, Prefectura Arad şi Consiliul Judeţean Arad. PLAM
Arad a fost lansat oficial la data de 26.08.2004. În vederea derularii procedurii de
elaborare a fost emis Ordinul de Prefect nr. 630/18.08.2004 privind constituirea
Comitetului de Coordonare a PLAM şi a grupului de lucru. Procesul de elaborare a
PLAM Arad a inclus următoarele etape: - stabilirea unui grup de iniţiativă cu
reprezentanţi ai principalelor organizaţii din judeţ implicate în protecţia mediului;
- asistarea Grupului de iniţiativă pentru identificarea problemelor de mediu;
- trecerea în revistă a cauzelor şi a principalilor agenţi economici cu impact
poluator şi a zonelor poluate intens;
- stabilirea de criterii;
- ierarhizarea problemelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe evaluarea
riscului ecologic;
- elaborarea de propuneri de proiecte pentru cele mai grave cazuri prin utilizarea
unei abordări logice de către Comitetul de Coordonare;
- finalizarea şi decizia asupra PLAM.
Documentul s-a finalizat în septembrie 2005 şi a intrat în implementare în luna
decembrie 2005, odată cu emiterea Ordinului de Prefect nr. 955/28.12.2005 privind
implementarea controlul şi supravegherea PLAM.
PLAM-ul judeţului Caraş-Severin a fost elaborat în perioada 2002-2003 şi
aprobat prin Hotărârea nr. 5/24.07.2003 a Comisiei Consultative a Judeţului Caraş-
Severin. Dintre activităţile prevăzute în PLAM au fost realizate în avans o serie de
măsuri având ca termen anul 2006 sau chiar 2007; întârzierile sau devansările
termenelor stabilite în PLAM sunt corelate cu schimbările „ţintelor” survenite în urma
asumării angajamentelor României rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22
– Mediu şi cu noile strategii naţionale de restructurare economică. Cele mai multe din
măsurile prevăzute în PLAM sunt parte a programelor de conformare negociate de
agenţii economici cu APM CS şi sunt monitorizate în cadrul procesului de reglementare
(autorizare/vize) şi de către GNM în cadrul activităţii de inspecţie.
În luna iulie 2006 a fost demarată etapa de revizuire a PLAM-ului, pe baza
rezultatelor procesului de evaluare a obiectivelor şi a acţiunilor în raport cu prevederile
PLAM. Comitetul de Coordonare, cel căruia îi revine responsabilitatea privind
coordonarea etapei de revizuire a PLAM, a luat în discuţie pentru fiecare problemă de
mediu prioritară (pentru care a fost stabilit un plan de acţiune şi de implementare)
elemente precum acţiunile implementate şi cele care nu au fost implementate, în raport
cu acţiunile şi termenele propuse în PLAM-ul iniţial, cu indicarea cauzelor care au
generat nerealizarea implementării sau respectarea termenelor, dar şi propuneri privind
actualizarea, în concordanţă cu noile realităţi, a problemelor prioritare, obiectivelor şi
ţintelor, planurilor de acţiune, de implementare şi de monitorizare. În decembrie 2006
varianta revizuită a PLAM-ului judeţului Caraș-Severin a fost finalizată.
PLAM-ul judeţului Hunedoara a fost elaborat în perioada martie 2001-mai 2002
şi publicat în luna mai 2002 cu sprijin din partea Centrului Regional de Protecţia
Mediului pentru Europa Centrală şi de Est şi al Agenţiei de Protecţia Mediului a S.U.A.
Implementarea PLAM a început imediat după publicare.
Conform PLAM iniţial, revizuirea se face o dată la 4 ani, prin urmare, în iunie 2005 a
avut loc prima întalnire a Grupului de Lucru.
În perioada iunie 2005-ianuarie 2006 Echipa de Monitorizare şi Evaluare a parcurs
procedurile de monitorizare şi evaluare a problemelor de mediu şi acţiunilor, în vederea
elaborării Raportului de evaluare a rezultatelor. În data de 27.01.2006 a avut loc a doua
întalnire a Grupului de Lucru şi a Echipei de Monitorizare şi Evaluare.
În perioada februarie – mai 2006 Comitetul de Coordonare al PLAM format din
reprezentanţii Compartimentului Planuri, Proiecte, Programe a elaborat Matricea Plan
372
de Monitorizare şi Evaluare pentru perioada 2002-2004, a corelat obiectivele generale

şi specifice din PLAM iniţial cu angajamentele judeţului Hunedoara rezultate la
încheierea cap.22 Mediu. Pentru monitorizarea şi revizuirea PLAM Hunedoara 2002-
2005, s-a folosit Manualul PLAM – Implementarea aquis-ului de mediu, transmis de
ANPM.
În data de 25.05.2006 a avut loc analiza finală a PLAM Hunedoara revizuit, în cadrul
şedinţei de lucru a Echipei de Monitorizare şi Evaluare, a Grupului de Lucru şi a
Comitetului de Coordonare
În data de 05.06.2006 s-a înaintat forma finală a PLAM revizuit şi acceptat în cadrul
şedinţei de lucru din 25.05.2006, Consiliului Judeţean Hunedoara în vederea adoptării
prin Hotărâre a Consiliului
În luna iulie 2006, PLAM Hunedoara a fost supus aprobării organelor judeţene,
respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara aceasta fiind obţinută prin Hotararea
nr.134/2006, iar în luna decembrie a fost tipărit şi distribuit instituţiilor implicate.
PLAM-ul judeţului Timiş. În anul 2001, în cadrul proiectului PHARE RO
9804.04.2001 ”Întarirea Capacităţii Instituţionale şi Administrative de Gestionare a
Politicilor de Mediu în conformitate cu Aquis Communitaire”, s-a elaborat de catre APM
Timiş, alături de alte instituţii ale judeţului Timiş „Planul Local de Acţiune pentru
Protecţia Mediului în judeţul Timiş (PLAM)” derulat cu asistenţă din partea firmei
EPTISA INTERNATIONAL.
Documentele elaborate în anul 2001 au stat la baza acţiunii de actualizare a
Planului Local de Actiune pentru Protecţia Mediului, început în anul 2006 prin
reîntregirea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, în baza Ordinului
Prefectului nr. 846 din data de 07.09.2001, instituţiile implicate desemnând câte o
persoană care să ia parte la revizuirea acestui PLAM.
În perioada aprilie - mai 2006, au avut loc întalniri de lucru cu reprezentanţii
primăriilor şi a altor instituţii din Comitetul de Coordonare, pentru elaborarea matricii de
acţiune a PLAM în conformitate cu precizările manualului pentru elaborarea şi
implementarea planurilor locale de acţiune pentru mediu, solicitându-se celor implicaţi,
analizarea documentului realizat în anul 2001 şi compararea problemelor identificate
atunci cu problemele actuale şi transpunerea lor în matricea plan de acţiune şi matricea
plan de implementare.
APM Timiş este în curs de finalizare a Draft-ului PLAM Timiş, care va fi supus
spre consultare instituţiilor implicate şi va fi transmis spre aprobare instituţiilor
administraţiei publice locale. În urma aprobării PLAM Timiş se vor realiza etapele de
implementare a acţiunilor şi măsurilor din plan, cât şi monitorizarea acestora de catre
instituţiile implicate. În cadrul proiectului de Twinning PHARE RO 2004/IB/EN/03
“Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis focussed on nature
protection in West Region” se asigură asistenţă tehnică pentru actualizarea şi
finalizarea PLAM Timiş.
373

Starea Mediului .Reg Vest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Starea Mediului .Reg Vest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ................................................................................ 11

1.1. Caracteristicile fizico-geografice .................................................................... 11

1.1.1. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaţi. 11

1.1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale................................................ 13

1.1.3. Temperatura ambientală. ............................................................................. 14

1.1.4. Precipitaţii atmosferice................................................................................. 15

1.2. Resurse naturale .............................................................................................. 16

1.2.1.Resurse naturale neregenerabile.................................................................. 16

1.2.2. Resurse naturale regenerabile..................................................................... 17

Capitolul 2. AERUL ..................................................................................................... 18

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) ........................................................... 19

2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)........................................ 21

2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) .................................................................. 22

2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici .......................................... 24

2.4. Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)............................................................. 26

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) .......................................... 28

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) ............................................. 29

2.6. Calitatea aerului ambiental .............................................................................. 30

2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf................................................................. 39

2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot ............................................................... 40

2.6.3. Concentraţii ale amoniacului ........................................................................ 41

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) .............................. 42

2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele ................................................... 42

2.6.6. Calitatea aerului ambiental – monoxidul de carbon ..................................... 43

2.6.7. Calitatea aerului ambiental – calitatea precipitaţiilor .................................... 43

2.7. Deteriorarea stratului de ozon stratosferic .................................................... 44

2.8. Schimbări climatice.......................................................................................... 46

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră.............................................. 46

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon .............................................................. 49

2.8.3. Emisii anuale de metan................................................................................ 51

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot ................................................................ 52

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic .................................. 52

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice ............................................. 54

Capitolul 3. APA .......................................................................................................... 59

3.1. Resursele de apă.............................................................................................. 59

3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile ............................................... 59

3.1.2 Prelevările de apă.................................................................................... 59

3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor .................................................... 66

3.2. Ape de suprafaţă .............................................................................................. 68

3.2.1. Starea râurilor interioare .............................................................................. 68

3.2.2. Starea lacurilor............................................................................................. 87

3.2.3 Starea fluviului Dunărea................................................................................ 84

3.3. Apele subterane................................................................................................ 85

3.5. Apele uzate.................................................................................................... 94

3.5.1. Surse majore şi grad de epurare.................................................................. 94

3.7.Concluzii .......................................................................................................... 131

Capitolul 4 . SOLUL .................................................................................................. 134

4.1 Fondul funciar ..................................................................................................... 134

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ................................................ 137

4.2.1. Îngrăşăminte .............................................................................................. 137

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor .............................................................. 138

4.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice ................................................... 139

4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole..................................................................... 141

4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial ( minier,

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune................... 144

4.3. Calitatea solurilor ........................................................................................... 145

4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate ...................................................... 145

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor................................................. 147

4.4. Monitorizarea calităţii solului ........................................................................ 147

4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor............................................. 150