1

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COLEGIUL ECONOMIC VIILOR





PROIECT DE OBINERE AL CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
nivel 3

TEMA: PROMOVAREA I COMERCIALIZAREA
SERVICIILOR TURISTICE N MEHEDINI



Profesor ndrumtor: Elev:
Sandru Angela Nume: Ivan Casandra Eugenia
Clasa: XII K

SESIUNEA IUNIE 2014 BUCURETI

2


2014

Promovarea si
comercializarea
serviciilor turistice
in Mehedinti










3




Continut:

I. Argumentul..........................................................................................................................4

II. Activitatea turistica a zonei...............................................................................5
Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................6
Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7
Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13
III. Potentialul natural si antropic al zonei
Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................20
Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................32
Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................35
Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.36
IV. Studiu de caz
Prigram turistic.40
Analiza de pret..41
Chestionarul Aplicat..42
Material Promotional.....43
V. ANEXE............................................................................................................................44
VI. Concluzii.......................................................................................................53
VII. Bibliografie........................................................................................................................55











4



Argumentul

Regiunea Mehedinti este o zona cu un bogat potential turistic, aici se afla peste 100 de pesteri,
dar sunt si foarte multe monumente.
O zona renumita pentru potentialul speologic dar si cu variatele obiective antropice.
In prima parte a atestatu;ui am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica,
factorii care influenteaza activitatea turistica si despre baza legislativa referitoare la activitatiile
turistice din Romania
In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul turistic al acestei zone, despre
forme de turism practicate in Mehedinti, turism de relaxare, de agreement, turism sportive,
extrem, turism stiintific si de ceretare
In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si
un chestionar, referitor la deschidea unei sali cu mese de billiard cu plata in incintaunei pensiuni
turistice.













5




Activitatea
turistica a
zonei





6


I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica
a. Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea
clasificrii ramurilor economiei naionale.
SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura),
vntoarea, pescuitul, industria extractiv;
SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar,
alimentar, producia i furnizarea de energie);
SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public,
turism, serviciile i activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de
cultur, nvmnt, asistena social i medical, sportul, etc.).
Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea
lor fa de celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu
caracter turistic). Acestea se refer la:
- imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil,
intangibil, nu poate fi vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept
invizibile, iar comerul cu servicii denumit comer invizibil);
- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i
pstrate pentru un consum ulterior;
- simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp
sau de loc s se soldeze cu pierderi;
- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului;
- eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de
mediu etc.).
b. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale.
Locul turismului este evideniat de urmtoarele elemente:
- este o component a sectorului teriar apartenen susinut de:

7

coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de
informaii, tratament) i de
caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei
i consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar;
- are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut
prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei:
transporturile, alimentaie public comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.;
- este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca
industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului,
construcii de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport,
telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i art .a.;
- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelare cu
nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta
deoarece la obinerea unui produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile
economiei naionale.
Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact
considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest
pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o
ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el.
c. Rolul economic al turismului
c.1. Rolul economic direct al turismului este evideniat de:
- contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii
volumului ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci
- uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca
urmare a sporului de producie;
- contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de pli ca urmare a
creterii volumului ncasrilor valutare rezultate din : vnzarea serviciilor turistice pe valut;
exportul intern;
- contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de
clim, calitile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de art, vestigiile
istorice, tradiia popular .a. care gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura;
- contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd
dezvoltarea infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.).

8

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:
- dezvoltarea turismului determin dezvoltarea altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de
stimulare a dezvoltrii altor ramuri).
d. Rolul social al turismului:
- contribuia turismului la crearea de noi locuri de munc (n turism i n celelalte ramuri care se
dezvolt datorit dezvoltrii turismului) i la apariia de noi meserii (de exemplu, animator n
turism), i pe aceast cale reducerea omajului;
- contribuia turismului la refacerea capacitii fizice i psihice a oamenilor, cu consecine
pozitive asupra productivitii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:
- vizitarea unei zone (ri) i ofer turistului posibilitatea de a dobndi noi cunotine de
geografie, istorie, tiinele naturii, art, literatur etc.;
- contactul turitilor cu zone sau ri cu nivel mai ridicat de cultur i civilizaie poate avea efecte
pozitive asupra acestora.
f. Rolul politic:
- turismul, considerat mesager al pcii contribuie la promovarea unei mai bune nelegeri ntre
popoare aparinnd diferitelor culturi
Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer
semnificativ de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat
fa de el.


1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica
n literatura de specialitate se regsesc numeroase modaliti de clasificare a factorilor de
influen ai activitii de turism, avnd drept suport urmtoarele criterii:
o dup natura sau coninutul acestora:
- factori economici:
veniturile populaiei;

9

oferta turistic;
preurile i tarifele produselor turistice.
- factori tehnici:
performanele mijloacelor de transport;
dotrile tehnice existente n unitile hoteliere, de alimentaie .a.;
tehnologiile folosite n construcii.
- factori sociali:
urbanizarea;
timpul liber.
- factori demografici:
evoluia numeric a populaiei;
structura pe vrste;
modificarea duratei medii de via;
structura pe sexe, gurpe de vrst, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi i de civilizaie:
nivelul de instruire;
setea de cultur;
temperamentul;
caracterul individual;
dorina de cunoatere .a.
- factori naturali:
aezarea geografic;
relieful;
clima;
poziia fa de principalele ci de comunicaie.
- factori organizatorici i politici:
formaliti la frontiere;
faciliti n turismul organizat;
conflictele sociale, etnice, religioase;
regimul vizelor.


10


o dup durata aciunii lor n timp:
- factori cu aciune permanent:
creterea timpului liber;
modificarea veniturilor;
micarea demografic etc.
- factori sezonieri:
succesiunea anotimpurilor;
structura anului colar/universitar;
activitatea n agricultur.
- factori conjuncturali:
crizele economice, politice;
confruntrile armate;
catastrofele naturale;
condiiile meteorologice etc.

o dup importana (rolul) lor n determinarea fenomenului turistic:
- factori primari:
veniturile populaiei, oferta, preurile, timpul liber, mutaiile demografice;
- factori secundari:
climatul internaional, formalitile de viz sau frontier, diverse faciliti.

o n funcie de direcia lor de aciune:
- factori exogeni:
creterea veniturilor, evoluia numeric a populaiei, sporirea gradului de urbanizare .a.;
- factori endogeni:
lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, faciliti
de pre, pregtirea personalului .a.


11


o dupa profilul de marketing:
- factori ai cererii turistice:
veniturile, urbanizarea, timpul liber.
- factori ai ofertei turistice:
condiii naturale, baza material, costul prestaiilor, diversitatea i calitatea serviciilor;
- factori ai confruntrii cerere-ofert:
distribuia ageniilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.

Aceti factori sunt dinamici, schimbtori i ntr-o anumit msur pot fi dirijai n folosul
dezvoltrii turismului.
Dintre acetia cea mai mare influen asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaiei reprezint principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind
deci suportul material al dezvoltrii turismului. Nivelul lor este influenat de nivelul de
dezvoltare economic i social a unei ri.
Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a prii care rmne dup acoperirea nevoilor
fiziologice (adpost, hran, mbrcminte, nclminte) influeneaz nivelul cheltuielilor pentru
turism.

Veniturile influeneaz circulaia turistic att cantitativ, prin modificarea numrului
turitilor, ct i calitativ, determinnd durata deplasrii, intensitatea plecrilor n vacan,
caracterul organizat sau particular al prestaiei, distana pe care se efectueaz cltoria, realizarea
cltoriei n interiorul sau n afara granielor rii, opiunea pentru un anumit mijloc de transport
etc.

2. Preurile i tarifele
Influena preurilor poate viza produsul turistic n ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaie, agrement; se poate manifesta n raport cu piaa
intern sau internaional; poate produce mutaii cantitative sau calitative.
n general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz accesul serviciilor turistice i se reflect
mai ales n reducerea numrului de turiti, a duratei sejurului, a distanelor de cltorie, a

12

frecvenei plecrilor n vacan etc. n acelai timp nu sunt excluse reaciile adverse, n care tarife
foarte sczute pot genera nencrederea turitilor n calitatea serviciilor determinnd, o reducere a
solicitrilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistic
ansamblul elementelor care motiveaz deplasarea n scop turistic i anume: resursele turistice
naturale i antropice, echipamentele turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic,
fora de munc, infrastructura, condiiile de comercializare (preuri, faciliti etc.). Fiecare dintre
aceste elemente are contribuia sa n dezvoltarea turismului. Existena unor resurse turistice
valoroase, dei important, nu este suficient pentru atragerea turitilor n zon. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea i diversitatea serviciilor
oferite.

4. Progresul tehnic nregistrat n domeniul dezvoltrii mijloacelor de transport i n infrastructura
turistic vizibil i invizibil, aferent folosirii acestora, constituie un alt factor important de
influen.
El are consecine asupra gradului de mobilitate a populaiei i acioneaz asupra unor
fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanele dotrilor
hoteliere precum i calitatea serviciilor turistice.
Analizat din punctul de vedere al influenei exercitate asupra mobilitii populaiei, progresul
tehnic i manifest rolul n urmtoarele direcii: perfecionarea cilor i mijloacelor de transport
n comun precum i creterea gradului de dotare cu automobile. n acest sens se pot asigura
condiii pentru deplasarea unui numr sporit de persoane, creterea confortului, reducerea duratei
cltoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se i stimulndu-se astfel interesul pentru
deplasare.
Progresul tehnic influeneaz hotrtor i calitatea i diversitatea serviciilor asigurate de
unitile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora ntr-un sistem de rezervare
computerizat, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaie, imbuntirea
sistemului de comunicare, camere, compartiment recepie (front office) etc.
5. Evolutia demografic corelat cu dinamica populaiei i mutaiile n structura acesteia pe
vrste, profesiuni, medii etc.
- creterea numeric a populaiei influeneaz hotrtor activitatea turistic, aceast corelaie
realizndu-se numai n rile cu un nivel economic ridicat, capabile s asigure locuitorilor lor
condiiile materiale necesare cltoriei;

13

- analiznd structura pe vrste a populaiei i modificrile aprute pe acest plan la un nivel
mondial se detaeaz distinct dou tendine: tineretul este i va reprezenta un segment la
populaiei cu rol desoebit n activitatea turistic fapt stimulat de facilitile acordate lor de agenii
de turism (faciliti justificate de exsitena unor venituri mai mici i de importana redus
acordat de tineret confortului turistic); o rezerv de lrgire a pieei turistice o reprezint
categoria de populaie constituit din persoanele de vrsta a treia stimulate s cltoreasc n
interes turistic de un sistem de faciliti adecvat lor i beneficiind de timp liber concomitent cu
sporirea veniturilor acestora.
- distribuia populaiei pe categorii socio-profesionale are un rol important n determinarea
circulaiei turistice (segmentele de populaie cu un nivel superior de pregtire i patronii
manifest mai mult nclinaie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest
manifestat de lucrtorii agricoli i rani).

6. Procesul de urbanizare determin mutaii n structura nevoilor populaiei precum i asupra
evoluiei turismului; ca urmare a concentrrilor urbane i a dezvoltrii economice excesive, s-a
nscut nevoia de evadare spre zone linitite, nepoluate, pentru odihn, distracie, recreere.
Aceast nevoie de evadare stimuleaz moibilitatea populaiei contribuind la intensificarea
circulaiei turistice.

7. Timpul liber al sfritului de sptmn, al concediilor i vacanelor influeneaz prin mrimea
sa posibilitile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreterea valoric
a timpului liber s-au realizat pe seama: diminurii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai
puin, reducerii sptmnii de lucru, promovrii cu succes a sistemelor de lucru cu timp parial,
instituionalizrii, generalizrii i creterii duratei concediului anual pltit, reducerii timpului
total de munc n cadrul vieii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influeneaz semnificativ turismul amintim: moda,
tradiiile (serbri populare tradiionale i festivaluri), dorina de cunoatere i instruire
(manifestri tiinifice, culturale, sportive).

9. Aciunile guvernamentale i faciliile acordate de organizatorii de turism pot mbrca
urmtoarele forme:

- legislaia n domeniul turismului (care poate ngrdi sau stimula cltoriile);

14

- acordurile internaionale;
- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;
- formalitile la frontier;
- sistemul de acordare a vizelor;
- organizarea ageniilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE
Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM
Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism n Romania
Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania
Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului
nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania

LICENTIERE/BREVETARE
Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor
metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de
turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001
Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de
clasificare si/sau a licentelor de turism

15

CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin
Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002
Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea
Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM
Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie
2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru
selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism


PARTII SI TRASEE DE SCHI
Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea si
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement
Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind
omologarea, amenajarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru
agrement

AGREMENT
Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de
agrement n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

16

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12
septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii
de agrement nautic

AUTOCARE
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n
trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic
international
Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor
utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi
publice de persoane n trafic international

CONSTRUCTII N DOMENIUL TURISMULUI
Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor
de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din
domeniul turismului

LITORAL
Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor n zona de
coasta a Marii Negre
Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul
activitatilor de turism n zona costiera
Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din
statiunile turistice de pe litoral
TURISM RURAL
Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural

17

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea turismului rural
TURISM BALNEAR
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea
societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare
Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind
organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR
Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor
de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si n stranduri

SALVAMONT
Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor
montane si organizarea activitatii de salvare n munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR
Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si
protectia turistilor n structuri de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si
de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani
si straini
Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor
maximale pentru serviciile de cazare n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare
turistica la turismul neorganizat

18

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale
prevazute n unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE
Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice
Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor n cazul insolvabilitatii
sau falimentului agentiei de turism


PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI N CARPATI
Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan
"Superschi n Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG
Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare n Romania a
programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q
Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de
crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"


19

STATIUNI TURISTICE
Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a
statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes
national, respectiv local
Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002
pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru
declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local
ALTE ACTE NORMATIVE
Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru
ziaristi si reporteri de radio si televiziune
Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta n
turism
















20



Potentialul
natural si
antropic al
zonei



21

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic
Potenialul turistic are dou componente:
a.componenta natural
b.componenta antropic (social-cultural)

a. Componentele cadrului natural sunt:
1.substratul geologic
2.relieful
3.hidrografia
4.vegetaia
5.fauna
6.clima


a.1. Substratul geologic

Munii Mehedini sunt alctuii aproape n totalitate dintr-o puternic mas de calcare jurasice
recifale dure i albe. Identificm n structura lor i isturi cristaline i gresii. Orografic reprezint
o prelungire a munilor Vlcanului. n aceast unitate este caracteristic profilul asimetric, adic
versantul nordic abrupt si cel sudic prelung. Hipsometric acest compartiment montan scade de la
est la vest.


a.2. Relieful
Munii Mehedini sunt reprezentai printr-o culme unic, masiv cu aspect de bloc, care
domin att Valea Cernei ct i Podiul Mehedini. Dein nlimi nregistrate ntre 1000 i 1500
de m (dominate de cteva nlimi proeminente: Piatra Cloani - 1421 m , Pietrele Albe - 1336
m, Domogled - 1105 m, Vrful lui Stan - 1466 m). Sunt fragmentai de vi scurte dar foarte
puternic adncite: Motru Sec, Rmnua Vnt, Rmnua Mare, Arsasca, esna, Cociu.
Caracteristic pentru ntreaga unitate este relieful carstic. Prezena calcarelor pe grosimi
apreciabile, gradul pronunat de tectonizare, lipsa unei alte cuverturi protectoare i cantitatea
mare de precipitaii genereaz o varietate teritorial a reliefului carstic n zon. Astfel, unitatea
prezint numeroase forme exocarstice i endocarstice (relieful carstic din bazinul Cernei
cuprinde peste 100 peteri).
Din punct de vedere al altitudinilor, Munii Mehedini depesc rar altitudinea de 1400m,
ncadrndu-se astfel n grupa munilor de altitudine mijlocie. Munii Mehedini sunt o continuare
spre sud a Munilor Vlcan, de care se despart de-a lungul Vii Turcineasa. Relieful variat al
Munilor Mehedini delimiteaz n zon trei sectoare. Culmea Cernei, ntre Valea Turcineasa i

22

Valea Arasca, se ntinde pe aproape 30km i prezint nlimi ce depesc uneori 1000m: Vrful
Milan (1064m), Stevaru (1213m), Cioaca nalt (1137m), Cioaca Culmii (1064m), Poiana Mic
(1179m).
Caracteristica reliefului n acest sector este a ceea de niruire de spinri netede, desprite de
ei nguste. Panta abrupt a versantului dinspre Cerna face dificil trecerea din Valea Cernei n
Bazinul Motrului.
O alt caracteristic a reliefului din zon este niruirea de dini de calcar formai n urma
strpungerii prin eroziune a benzii nguste de roci calcaroase ce nsoete malul stng al Cernei.
Dinii" din amonte, dintre Valea Cernioarei i Valea Crbunele poart denumirea local de
ciuceve". Cei din sectorul mijlociu, dintre Valea Crbunele i puin mai jos de Valea Arasca se
numesc geanuri".
Masivul Vrful lui Stan-Pietrele Albe. Acest sector al Munilor Mehedini se prezint ca un
platou nalt, ce las spre Valea Cernei un abrupt de cca. 500-600m nlime. Constituia
petrografic de natur calcaroas i puternica not de carstificare a rocilor de suprafa au dus la
dezvoltarea unui relief carstic unic n aria Carpailor romneti. nlnuirea de doline, uvale i
polii din acest sector poart numele de Poienile de Sus.
Vrfurile mai nalte nu se mai nir pe linia crestei principale, ci sunt dispuse pe ntreaga
suprafa a zonei: Vrful lui Stan (1466m), Bruscan (1300m), Poienile Porcului (1272m),
Pietrele Albe (1335m), Ciolanul Mare (1135m), Inlatul Mare (1301m).
Masivele dintre Hurcu i Domogled. Sunt situate la sud de depresiunea carstic (polia) Balta
Cerbului. Culmea calcaroas a acestui sector este tiat de cteva vi adnci, formnd o
succesiune de masive legate prin eile situate n lungul cumpenii de ape. Astfel avem Vrful
Cociu (1115m), Hurcu (1088m), Suscu (1192m), Rudina Mare (1163m), Domogledul Mare
(1105m), Domogledul Mic (1099m) si Vrful rban (1012m). Masivul Domogled este delimitat
de Valea Jelru i Valea Feregari i se prezint ca o creast impuntoare dispus perpendicular
pe Valea Cernei.
a.3.Hidrografia
Cu excepia fluviului Dunrea, care l limiteaz la vest i rul Motru care l mrginete la est,
podiul este strbtut de ruri mici, nensemnate, de regul cu izvoarele n munii nvecinai:
Topolnia i Bahna care se vars n Dunre i Coutea, afluent dreapt al Motrului. Prezint i vi
seci. n ceea ce privete lacurile, dintre cele naturale exist lacuri carstice temporare (Zatonul),
iar dintre lacurile antropice se remarc Porile de Fier I de pe Dunre, lac de acumulare n interes
energetic i de navigaie, unul din cele mai mari din ar.



23

a.4. Vegetatia
n aceast unitate geografic vegetaia natural se nscrie n zona pdurilor de foioase, existnd
o alternan a gorunetelor cu fgetele. Sunt prezente i specii de influen submediteranean, cu
tufiuri alctuite din elemente termofile: liliacul slbatic, crpinia, mojdreanul.
.
a.5. Fauna
Fauna de psri este deosebit de variat i bogat n indivizi, unele specii prezintnd interes
cinegetic: cocoul de munte, ierunca comun, potrnichea cenuie, potarnichea de stnc,
turtureaua.
n etajul forestier mai triesc ciocnitoarea neagr, alunarul, ciuhurezul de pdure, cucul,
oimul cltor.
Pe malul Cernei se pot vedea exemplare de codobatur, mierl de pru, frnciocul rou,
lstun etc.
Reptilele din etajul alpin sunt reprezentate prin soprla de munte i soprla comun.
n zonele mai joase i mai nsorite din Munii Mehedini se pot ntlni exemplare de broasc
testoasa de uscat, arpele lui Esculap (cu lungimi de pn la 2m, dar neveninos) i doua specii de
vipere: vipera comun (vipera berus) i vipera cu corn (vipera ammodytes).
Avnd caracteristicile unui ru de munte pe toat lungimea sa, n apele Cernei triesc specii de
peti iubitoare de ape bine oxigenate: pstravul curcubeu, pstravul indigen, lipanul, mreana,
scobarul, cleanul.
Fauna de nevertebrate terestre e reprezentat, printre altele, de scorpionul carpatin, licuriciul
bnean, carcaiacul (scolopendra cingulata) - un miriapod de talie mare (12-15cm), cu
muscatur veninoas.
Reprezentativ pentru Munii Mehedini este fauna de lepidoptere, n zona identificndu-se
peste 1250 de specii de fluturi.
Un interes tiinific prezinta fauna cavernicol ntalnit n peterile cantonate n cele doua
masive muntoase. Astfel, pe lang speciile de lilieci, vieuiesc numeroase nevertebrate:
pseudoscorpionii, miriapode, gndaci de guano, izopodul etc.
a.6. Clima
Este temperat-continental, caracteristic dealurilor nalte, cu influene slabe
submediteraneene, respectiv cu ploi de toamn i ierni blnde. Temperatura medie anual este

24

cuprins ntre 8-10C, mai ridicat n sud, nscriindu-se n zonele cu cele mai ridicate valori de
temperatur din ar. Precipitaiile nsumeaz 700-800mm anual, valorile mai sczute
nregistrndu-se n sud spre Podiul Getic. Vnturile specifice sunt Austrul i fenomenele de
Foehn.i numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83
zile).

b.1.Cultural Istoric
MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEUL MEHEDINI


Monument istoric si de arhitectura populara religioasa, reprezentativa pentru bisericile de lemn din
Oltenia; Biserica dateaza din 1757. Are forma de nava si este acoperita cu sita. Nu are turla. A fost
restaurata si pictata n 1869, pictura interioara fiind executata n tempera, cu figuri n ulei. n biserica se
afla o icoana veche, pictata n 1757.

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica dateaza din 1783 - 1786.
ievozi din Isverna
Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica a fost construita n 1783 si refacuta n
1823. Pictura interioara dateaza din 1892.

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita n 1663 si reconstruita n 1748 -
1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murala valoroasa dateaza din 1827. Se remarca clopotnita masiva
ce pare un turn de cetate.
a
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost zidita n 1699-1703, fiind realizata n stil
brncovenesc. Are turn - clopotnita pe pronaos si pridvor nchis. Pastreaza un ansamblu de picturi
murale, realizate n 1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana.


25

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita n 1803, pictura fiind realizata de
Ghe. Tatarescu

Monument istoric si de arhitectura religioasa Manastirea a fost ntemeiata n 1512 - 1521 de Harvat, mare
logofat pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima scoala mehedinteana (sec. XVIII). n incinta
manastirii exista: Biserica actuala Cuvioasa Parascheva, construita n 1653; chiliile calugarilor; colectia
muzeala cu profil de arta plastica, arta decorativa, carte rara romneasca, religioasa, icoane pe lemn,
obiecte de cult etc si mormntul carturarului Eufrosim Poteca. Complexul monahal a fost restaurat n
1957 si 1987.

Monument istoric si de arhitectura religioasa, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale tarii. Ea a
fost ridicata n perioada 1364 - 1370 de calugarul Nicodim. Distrusa de turci n 1524, prima biserica a fost
parasita, fiind refacuta n 1680 prin grija marelui ban al Craiovei, Cornea Braileanu. Planul treflat al
bisericii Vodita constituie modelul preferat al arhitecturii bisericesti valahe. n 1990 a nceput
reconstructia manastirii. Biserica manastirii, construita din lemn aminteste de bisericile maramuresene.

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost construitprobabil n jurul anului 1500
si recladita n forma ei de astazi de Matei Basarab n anul 1645. n 1690, C. Brncoveanu a
refacut biserica si i-a adaugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidita din
caramida si decorata cu arcade oarbe. Pridvorul deschis are arcade ce se sprijina pe 10 stlpi. n
naosul bisericii se pot vedea tablourile votive ale lui Matei Basarab, ale sotiei sale Elena si ale
fiului lor Matei. Specific bisericii este orientarea altarului catre sud est, fapt care a dat nastere la
numeroase legende. n incinta manastirii, pe lnga biserica mai exista: ruinele vechilor case ale
baniei si colectia muzeala a manastirii.

Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu n Cerneti
cu ocazia sarbatoririi centenarului revolutiei. Este opera sculptorului Francisc Severin si este
realizat din piatra cu basoreliefuri din bronz. Pe una din placi este nscris un fragment din
Cntecul pandurului.

Monument istoric si de arhitectura religioasa, schitul a fost construit n 1646 de Lupu Buliga,
capitan n oastea lui Matei Basarab. A fost construit din temelie pe locul unuia mai vechi din
timpul lui Radu I (1377-1383). Are o valoroasa fresca murala datnd din 1672. n 1826, schitul a
fost folosit ca loc de adapost pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Constructia a fost refacuta
n 1866 si restaurata n 1929 - 1930, 1991 - 1992. Are o pozitie pitoreasca.

26


VESTIGII ARHEOLOGICE:

Complexul cuprinde: ruinele castrului roman - construit n anii 103 - 105 d.Hr. de Traian n
scopul apararii podului de peste Dunare fiind prima cetate de piatra ridicata de romani n Dacia;
ruinele podului lui Traian -construit n perioada dintre cele doua razboaie purtate de Traian
mpotriva lui Decebal. Constructia podului a fost realizata sub conducerea arhitectului Apollodor
din Damasc; ruinele termelor romane - considerate cele mai mari din Oltenia romana
fortificatiile din sec. IV-V - castrul a fost reconstruit n ntregime sub mparatul bizantin
Constantin cel Mare; turnul lui Justinian - ridicat n sec. VI; ruinele cetatii medievale - construita
probabil n 1335, n stil romanic.



Pe ostrovul Simian au fost stramutate monumentele istorice de pe insula Ada Kaleh, disparuta n
urma realizarii lacului de acumulare Portile de Fier I, printre care: Cetatea Ada Kaleh prima
fortificatie de pe fosta insula Ada Kaleh ridicata n sec. XV de Iancu de Hunedoara. n 1520,
insula a fost ocupata de turci si a primit numele de Ada Kaleh (Cetatea de pe insula); Moschea
construita n sec XV; Cimitirul turcesc.

Cetatea a fost construita n sec. XVI, n cadrul fortificatiilor medievale ridicate n scopuri de
aparare n fata atacurilor otomane. Aceasta apare ca un ansamblu fortificat alcatuit din trei
turnuri formnd un triunghi cu vrful spre Dunare.
-Cripta al eroilor din1916-1918 din Drobeta Turnu-Severin
Monument memorial - realizat n 1933, conceptia grupului statuar datorndu-se arhitectului
severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat n bronz, reprezinta doi soldati (unul
roman si celalalt romn) si a fost realizat de sculptorul T. Burca. Pe latura sudica a
monumentului se afla cripta cu osemintele eroilor mehedinteni cazuti n primul razboi mondial.

Casa memoriala Profil: memorial, istoria literaturii; Exponate privind activitatea sociologului
Ghe. Radulescu Motru. Este amenajat n casa natala a familiei Radulescu Motru. Are aspect de
cula.

27


PRINCIPALELE ELEMENTE DE POTENIAL TURISTIC ANTROPIC

I AREALUL PORILE DE FIER DEFILEUL DUNRII
Monumente istorice i situri arheologice
1. Drobeta Turnu Severin: ruinele oraului Roman, podul Traian, Castru i termele
romane, ruinele bisericii medievale romano-bizantine, ruinele cetii Severin
2. Schela Cladovei
3. Gura Vii: insula Golu cu fortificaii romane, romano-bizantine
4. imian i Ostrovul imian cu vestigii neolitice, bronz, fier, cetate Ada Kaleh
strmutat
5. Bobaia: vestigii cetate dacic
6. Baloteti: ruinele cetii Gradetului
7. vinia: ruine turn roman, Tri-Kule
8. Puinei: castru roman

Monumente istorice de factur religioas
1. Drobeta Turnu Severin: Biserica romano-catolic, Biserica Maioreasa Orova:
Biserica ortodox Sfntul Nicolae, Biserica romano-catolic Izvorul Brzii: Biserica
Sfinii Arhangheli Mihail i Gavril
2. Cernei: Biserica Sfnta Treime, Biserica Sfntul Nicolae, Biserca Sfntul Ion
Boteztorul, Biserica Adormirea Maicii Domnului i Sfntul Dumitru, Biserica
Domneasc
3. Mnstirea Topolnia: Schitul Topolniei, Sfnta Ana-Orova, Vodia, Gura Vii



28


Monumente de factur civil
1. Drobeta Turnu Severin Palatul Culturii, liceul Traian, Tribunalul, coli generale,
Castelul de Ap, Hala Radu Negru, Baia Comunal, Muzeul Porile de Fier, antierul
Naval i Cldirea administraiei portuale, Casa cu Atlani, casa Averescu, Casa
memorial a sculptorului Gheorghe Anghel
2. Cernei Cula lui Tudor Vladimirescu
3. imian(Piatra Alb) Cula fortificat de Tudor Vladimirescu
4. Izvorul Brzii: casa de zid Nicolae Mosurlea

Monumente i ansambluri de art plastic i cu valoare memorial
1. Drobeta Turnu Severin bustul lui Apollodor din Damasc, busturile lui Decebal i
Traian, monumentul Eroilor, monumentul poetului Mihai Eminescu, cimitirul comemorativ
pentru ostaii romni czui n rzboaiele balcanice (1912-1913)

II AREALUL MONTAN I DE PODI - MEHEDINI
Monumente istorice i situri arheologice
1. comuna Cireu: vestigii ale unei aezri i cuptoare dacice
Monumente istorice de factur religioas
1. Baia de Aram: biserica fostei mnstiri Sfinii Voievozi, fntna din piatr, cripta
funerar
2. Bistria: biserica Adormirea Maicii Domnului
3. Brebina: biserica de lemn Sfinii Apostoli Petru i Pavel
4. Negoieti: biserica de lemn Sfntul Dumitru
5. Balta: biserica de lemn Sfinii Voievozi
6. Costeti: biserica de lemn Sfntul Nicolae

29

7. Gornovia: biserica de lemn Sfntul tefan
8. Prejna: biserica de lemn Adormirea Maicii
9. Sfodea: biserica de lemn Sfinii Arhangheli Mihail i Gavril
10. Puneti: biserica de lemn Sfntul Dumitru
11. Godeanu : biserica de lemn Sfinii Voievozi
12. Racovu: biserica de lemn Sfntul Gheorghe
13. Isverna: biserica de lemn Sfinii Voievozi
14. Selitea: biserica de lemn Sfinii Voievozi
15. Turtaba: biserica de lemn Sfntul Gheorghe
16. Malarica: biserica de lemn Sfntul Nicolae
17. Ponoarele: biserica de lemn Sfntul Nicolae
18. Proiteti: biserica de lemn Sfinii ngeri
19. ovarna: biserica de lemn Intrarea n Biseric a Maicii Domnului

Monumente de factur civil
1. Baia de Aram: Casa Vasilescu, 3 case pe Strada Republicii
2. Balta: casele de lemn Ion Stnchescu, Aneta Aniescu, Maria Sitaru, Ion Nicolescu
3. Prejna: casa Ni Popescu
4. Breznia Ocol: casa de lemn Aurora Cpn, casa de zid Dumitru Tomescu
5. uia: casa Ggheorghe Popescu
6. Cireu: casa de lemn Paraschiva Petolea
7. Bunoaica: casele de lemn Andrei Dumitru, Gheorghe Epuran, casa de zid Ghe.
Zamfiroiu

30

8. Jupneti: casa de lemn Constantin Popescu
9. Godeanu: casa de lemn Elena Groescu
10. Grozeti: casa de lemn Dumitru Merdan i casa de lemn Maria Neamu
11. Ilovia: casa de lemn Ghi Lungu
12. Bahna: casa Maria Ghia, moara de ap
13. Dlbocia: casele Polina Nicolescu, Elena Vreja, moara veche cu cai
14. Firizu: casa de lemn Ioana Crstire
15. Turtaba: casele Elisabeta Negoiescu, Grigore Drcea, casa de lemn Vasile
Punescu
16. Obria Cloani: casa I.V.Lupulescu
17. Malarica: casa Paraschiva Drpe, casa Domnica Gurcu
18. Ponoarele: trei mori de ap din lemn

Monumente de art plastic i comemorativ
1. Baia de Aram: bustul revoluionarului Tudor Vladimirescu

III AREALUL DE DEAL I PLATFORM - STREHAIA
Monumente istorice i situri arheologice
1. Hinova: ruinele unui castru roman, brazda lui Novac(Livezile-imian-Blcia)
2. Rogova: La Cazane - fortificaii romane
3. Insula imian: vestigiile cetii medievale turceti de pe fosta insul Ada Kaleh

Monumente istorice de factur religioas

31

1. Strehaia: biserica de zid Sfna Treime
2. Bala de Jos: biserica de zid Sfntul Nicolae
3. Runcoara: biserica de lemn Sfntul Gheorghe
4. Vidimireti: biserica de lemn Sfntul Nicolae
5. Comneti: biserica de zid a fostului schit Comneti Sfinii Apostoli
6. Crainici: biserica de zid Intrarea n Biseric a Maicii Domnului
7. Broteni: biserica fostei mnstiri Cutuietilor Sfinii mprai
8. Cpneti: biserica de lemn Tierea Capului Sfntului Ioan Boteztorul
9. Meri: biserica de lemn Sfntul Nicolae
10. Gura Motrului: Mnstirea Gura Motrului Sfnta Paraschiva
11. Czneti: biserica de lemn Naterea Maicii Domnului, biserica de lemn
Sfntul Toma
12. Valea Coutei: biserica de lemn Sfntul Nicolae
13. Corcova: biserica de zid Sfinii Voievozi
14. Jirov: biserica cu dou hramuri Sfntul Nicolae i Pogorrea Duhului Sfnt
15. Petenua: biserica de lemn Intrarea Maicii Domnului n Biseric
16. Sltruc: biserica de lemn Naterea Domnului
17. uia: biserica de lemn Sfntul Nicolae
18. Bistria: biserica de zid Adormirea Maicii Domnului
19. Siliteni: biserica de lemn Sfinii Voievozi
20. Fntna Domneasc: biserica de lemn Sfntul Calinic
21. Ciovrnani: biserica cu dou hramuri nlarea Domnului i Intrarea n
Biseric
22. Valea Ursului: biserica de lemn Sfntul Gheorghe

32

23. Voloiac: biserica nlarea Domnului
24. Ruptura: biserica de zid Sfntul Ioan Boteztorul
25. Valea Bun: biserica de lemn Sfinii Voievozi

Monumente istorice de factur civil
1. Strehaia: casa veche str.cuza Vod, casa fost han str.Unirii
2. Crainici: casele de lemn Petric Bosan, Nicu Petru
3. Broteni: cula familiei Cutui
4. Butoieti: conacul Rduetilor
5. Ilovu: casa de lemn I. Cojocaru
6. Corcova: cldirea fostului conac
7. Jirov: casa Gheorghe Boiangiu
8. Fntna Domneasc: casa de lemn Iulian Grosu
9. Ciovrnani: casa de lemn Nae Drgolici, cas fost crcium
10. Voloiac: cula Dumitru Hrovoiu
11. Ruptura: casa de lemn Ioana Gin, casa Titina Ptroi
12. Titirigi: casa de lemn Ion Moraru
13. Valea Bun: cula Ion Ica, casa de lemn Luchian Turcu

IV AREALUL DE CMPIE VNJU MARE
Monumente istorice de factur religioas
1. Cujmir: biserica de zid Sfinii Voievozi
2. Obria de Cmp: biserica de zid Sfntul Nicolae

33

3. Ptulele: biserica de lemn Sfntul Nicolae
4. Rogova: biserica de zid Sfntul Nicolae
5. Poroinia: biserica de zid cu dou hramuri Sfntul Nicolae i Sfntul Ioan
Boteztorul

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona
TURISMUL MONTAN
Frumuseea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade, abrupturi i stncrii,
peteri i importante zone propice practicrii sporturilor de iarn, n special schiul formeaz seria
de motive pentru alegerea zonei ca o destinaie splendid de vacan. n zona montan
funcioneaz staiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu (Muntele Semenic), Poiana Mrului i
Muntele Mic.

AGROTURISMUL
Localiti cu pensiuni turistice: Grna, Brebu Nou, Zvoi (Poiana Ursului), Sasca Montan,
Teregova, Zona Turnu Ruieni.Localitil cu posibiliti de practicare a agroturismului: Verme,
Berzovia, Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudnovia, Ciclova Romn, Crbunari, Berzasca,
Schievia, Armeni, Socol, Pojejena, Prigor, L`pu]nicel, Bozovici, Eftimie Murgu, Mehadia.

TURISMUL DE VNTOARE I PESCUIT SPORTIV
n munii Banatului se ntlnesc majoritatea speciilor de vnat, &icir;ncepnd de la vnatul
mic, cu pene, pn la vnatul mare cu pr i pene. Patrimoniul cinegetic cunoscut se compune
din: cerb, lupi, pisici slbatice, rae slbatice, fapt ce a dus la conturarea unui numr de 79
fonduri de vntoare. Reeaua de ape care brzdeaz Munii Banatului este bogat precum i
prezena a numeroase specii de peti s prezinte cea mai mare varietate fa de toate regiunile
rii.Pentru turismul de vntoare Direcia Silvic Cara - Severin dispune de un numr de 12
cabane de vntoare (cu un numr total de 113 paturi): Poiana Mrului, Teregova, Valea Cernei,
Clisura Dunrii, Valea Radimna, Cheile Nerei, Valea Mini, Semenic, Valea Brzavei, Lacul
Secu, Iersig, care au curent electric, reea de alimentare cu ap rece i cald i posibiliti de
servirea a mesei.


34


TURISMUL CULTURAL I RELIGIOS
Parcul Monumentelor de Sculptur din Grna este un sit cultural dinamic (la fiecare ediie a
Simpozionului Internaional de Sculptur sunt adugate cinci noi creaii).

Obiective religioase din Caransebe:
Mnstirea Almj - Putna cu hramul "Schimbarea la fa"
Mnstirea Brebu cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
Schitul Teiu - Caransebe cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Parto cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la Parto"
Aezmntul monahal - social Bile Herculane cu hramul "Naterea Maicii Domnului"
Aezmntul monahal - social Glimboca cu hramul "Sf. Treime"
Schitul Poiana Mrului cu hramul "nlarea Domnului"
Aezmntul Monahal Social Ruschia cu hramul "Buna Vestire"
Schitul Intrarea Maicii Domnului n Biseric - Sichevia
Schitul Sf. Nectarie Fene cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie

TURISMUL INDUSTRIAL I URBAN
Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate n Reia
Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier

TURISMUL BALNEAR
Turismul balneo - climateric este principala form de turism practicat n jude, datorit valorii
resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cur, localizai n staiunea Bile Herculane.
Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, coninnd sulf i calciu sunt benefice pentru
tratamentul bolilor sistemului periferic i al celui nervos, precum i ale afeciunilor stomacului,
aparatului respirator ginecologie, de metabolism, a strilor de stres prelungit i cur profilactic.
Renumele staiunii balneoclimaterice de interes internaional, Bile Herculane se datoreaz
apelor sale termominerale cu multiple proprieti terapeutice. La acestea, se adaug un
topoclimat deosebit, cu efecte sanatogene recunoscute


35


TURISMUL DE CROAZIER
Se desfoar pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Bazia - Turnu Severin,
cunoscut sub numele de Defileulul Dunrii. La Iui, punctul cel mai sudic al Banatului, Dunrea
formeaz unul din cele mai impuntoare defileuri din Europa, cu cele dou "cazane".

TURISMUL SPORTIV
Cadrul natural al judeului Cara - Severin ofer condiii favorabile practicrii turismului
sportiv; zona montan a judeului cu baza tehnico - material a turismului existent permite
desfurarea activitilor sportive.
n sezonul de iarn se pot practica "sporturile albe" (Munii Semenic, Muntele Mic, Lacul
Crivaia, Trei Ape, Vliug), iar n sezonul de var sunt condiii prielnice practicrii sporturilor
nautice.

SPEOTURISMUL
Are mari posibiliti de dezvoltare n zona carstic bnean, unde se ntnesc peste 1024 de
peteri i avene, forme specifice endocarstului, cu formaiuni concreionare dintre cele mai
interesante, i cu o faun cavernicol relict. Majoritatea peterilor se afl n sectorul de chei ale
vilor, cu accesibilitate bun: Gaura cu Musc (Defileul Dunrii), Dubova (Cheile Nerei),
Tolosu, Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraului).

TURISMUL DE AVENTUR
n Cara- Severin se organizeaz concursul de motociclism montan, cunoscut sub numele de
ENDUROMANIA, n care sportivi din toat lumea se ntrec n escaladarea pe motociclet a
celor mai dificile poteci din Munii arcu i Semenic. Cuttorii de adrenalin pur` gsesc n
relieful Cara - Severinului, suficiente condiii pentru formarea acesteia.

TURISMUL EXTREM I DE ESCALAD
Valea Cernei constituie una dintre cele mai ntinse zone calcaroase din ar, avnd un
potenial turistic extrem de bogat. Climatul acestei regiuni, mpreun cu relieful uor accesibil,

36

vegetaia bogat i diversificat, peterile i pereii abrupi sunt doar cteva din elementele de
atracie pentru turitii i alpinitii din ara noastr sau strintate.

2.3 Baza tehnico-material specifica turismului
este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest
domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului
turistic.
n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur
de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri,
ct i echipamente specifice.
n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale
(capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant.
ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de
intercondiionare:
pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice
corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura,
calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor
turismului.
Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico-material i
infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv.

Baza tehnico material specific turistic cuprinde:
Uniti de cazare
Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnico-
materiale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate
dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare,
forma de proprietate.
Uniti de alimentaie
Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la
catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului.
Mijloace de transport
Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n
propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului.
Mijloace (instalaii) de transport pe cablu
servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte,
spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement.

37

Mijloacele de agrement
au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea
plcut a timpului liber.

Instalaiile de tratament
sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneo-
medical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea
afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor.
Satele turistice
sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente
atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate
astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti
recreativ-distractive.
Satele de vacan
sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial
grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica
fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula
club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere
specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru
ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri
stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza
mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei
dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili
inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de
fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare
asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

38

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care
au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si
treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca
un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii
pe Terra.
Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si
formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna
pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se
interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si
pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem
componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului
ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si
cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma
unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul
natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa
analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.
Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator
ce pot fi folosite in activitatea umana:
resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;
resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a
tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu
masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin
poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului
inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia
om-natura, in cadrul planetei Terra.
Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de
mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea
si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile
toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.

39

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant
agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era
organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea
aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare,
umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei
hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care
puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau
regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale
si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua
secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile
ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a
Terrei apartine civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem
social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea
economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe
energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor
provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in
fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de
energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se
practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului,
poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu
reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante,
in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie
demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.
Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul
interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente create prin
activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si
posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului.
De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun
amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.
Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si
interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit
conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste
raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.

40

In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a
deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare
grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau
mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru
evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce
depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase
ecosistemului planetar.
Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial,
fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.
Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective
adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in
ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au
concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:
cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele
naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu
maxim de economicitate
prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze
naturale
armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor
economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul
de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze
respectarea legilor in vigoare.
evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de
suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international
referitor la protejarea mediului.
In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se
poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii
poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile

41

comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara
la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii
de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program
presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor
pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se
accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si
utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in
mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.
Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera
in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai
mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii
diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,
monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera
















42




Studiu de caz




43

III Studiu de caz

3.1. Program turistic
Sejur Eselnita (Mehedinti): 240 lei - 3 zile de cazare cu mic dejun inclus/camera dubla 2
persoane si cina +acces liber : biliard, ping-pong, biciclete

Detalii oferta :
Beneficiezi de cazare 2 persoane in camera dubla;
Bonus, acces liber la biliard ping-pong si biciclete pentru plimbare.
Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, rau in curte, parcare,
gradina/curte, biliard, spalatorie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese,
semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte

***La Ponton***
Moderna pensiune La Ponton se afla situata intr-un cadru natural pitoresc pe malul Dunarii la
soseaua Orsova - Svinita - Moldova Noua, la 15km de Orsova, in Parcul Natural Portile de
Fier, cea mai mare si complexa rezervatie ambientala si de ocrotire a unor raritati naturale din
tara, limitele ei intinzandu-se de-a lungul intregului defileu al Dunarii dintre Moldova Noua si
Gura Vaii. Peisajul este dominat de culmile domoale de peste Dunare, farmecul iesirii fluviului
din Cazanele Mici, iar mai departe, spre apus semetia varfurilor Ciucarul Mare (318m) si
Ciucarul Mic (313m) de pe malul stang al apei si Veliki Strak (768m) si Mali Strbak (626m).
Expunerea pensiunii la soare de-a lungul intregii zile si peisajul ce o inconjoara sunt doar unul
dintre argumentele la un sejur ori chiar numai un scurt popas in aceasta pensiune.
Pensiunea La Ponton se afla intr-o zona absolut superba, in apropiere de CAZANELE
DUNARII, turistii beneficiind de cazare pe malul Dunarii, gustoase bucatele de peste,
ospitalitatea proprietarilor si frumusetea zonei va vor asigura un concediu de neuitat.
Servicii si facilitati:
Restaurantul pensiunii ofera un meniu traditional romanesc, bazandu-se pe preparatele din
peste (ciorba, saramura, peste prajit). Din meniu nu lipsesc preparatele din carne de pui, porc si
vita (ciorbe, supe, preparate la gratar, mancaruri gatite) si deserturile:
un salon pentru servit masa (20 persoane)
o sala de conferinte
bar
terasa suspendata
ponton pentru pescuit sau agrement
loc de joaca pentru copii
parcare auto proprie

3.2. Analiza de pret

44

-tarif camera dubla 120RON/noapte
-barem de masa/zi/persoana 50 RON
-durata sejur 3 zile/2nopti
-distanta: 400 km
-servicii incluse: cazare,
-cheltuieli culturale: 100 ron/pers
-numar persone: 2
-comision 15%
-tva:24%
-cost/km : 0.3 ron














3.3. Chestionarul aplicat
Conducerea pensiunii doreste sa amenajeze o sala de biliard cu plata pentru clientii pensiunii.
Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile
la intrebarile din prezentul chestionar.
Nr.crt. Elemente de
cheltuieli
Elemente de
calcul
Valoare pe
persoana
Valoare
totala
1 Cazare (120:2)*2n 120 240
2 Masa 50*2 100 200
3 Transport 400km*0.3ron 60 120
6 Cheltuieli culturale 100 100 200
7 Total cheltuieli directe - 380 760
8 Comision 15% 57 114
9 TVA 24% 14 28
10 Total cheltuieli indirecte - 71 142
11 Total pret de vanzare - 451RON 902RON

45

Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile
dumneavoastra.

Va multumim,
Pensiunea La Ponton

1. a. Mergeti la biliard?
DA/NU
b. Va place sa jucati biliard?
DA/NU
2. a.Cunoasteti persoane apropiate(prieteni) care ar dori sa apeleze la serviciile noastre?
Nimeni Sotul/Sotia Copii
b. Doriti sa jucati cu persoane apropiate?
Nimeni Familia Prietenii
3.Daca pensiunea ar dispune de o sala de mese de biliard ati juca?
Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

4.Biliardul este un joc atractiv pentru dumneavoastra?
Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

5. Sunteti de parerea ca acest joc reprezinta o modalitate de relaxare?
Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu
6.Din care categorie profesionala faceti parte?
Muncitor
Profesor

46

Alte ocupatii
7.Veniturile obisnuite?
pana in 1000 RON
1000-1500 RON
peste 2000 RON
8. Varsta dumneavoastra?
...........
9. Stare civila:
Casatorit
Necasatorit
















47

3.4. Material promotional







48







ANEXE













49










50



51





52





53




Concluzii




54

Concluzii

O data cu acest proiect am revazut zonele in care au inceput dacii si romanii sa puna
temeliile tarii noastre.
Mehedinti este un loc plin de cultura si de istorie, este plin de case memorial si muzee.
Este o zona in continua crestere, aici se gasesc in jur de 100 de pesteri, nu sunt niste
munti foarte inalti, dar, cu siguranta au cu ce sa ne incante.
Aici este si locul pe unde intra Dunarea in tara, deci, este un loc care atrage foarte multi
turisti.



















55




Bibliografie




56


Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, A-
X-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD
PRESS, Bucuresti 2010
Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005
Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura
Niculescu,Bucuresti 2002
Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare