MINISTERUL

EDUCAIEI NATIONALE
COLEGIUL ECONOMIC
VIILOR

Proiect de obinere a certificatului

de calificare profesional
nivel 3

Profesor ndrumtor:
Sasu Ioana
Roxana

Clasa: XII I

Elev:
Nume: Pascaru

Autofinantar
ea activitatii
economice a
unei firme

Cuprins

Argumentul
Politica de autofinantare
Factorii de incidenta asupra autofinantarii
Costul beneficiilor reinvestite
Capacitatea de autofinantare
Corelatii dintre autofinantare, mprumut, amortizare si
repartizarea profiturilor
Corelatia dintre autofinantare si imprumut
Corelatia dintre autofinantare si amortizare
Corelatia dintre autofinantare si repartizarea profitului
LEASING-UL CA FORM DE FINANARE
Studiu de caz. Analizacapacitatii de autofinantare si
autofinantarea in S.C. FLUID SERV S.A
Concluzii
Bibliografie

Argumentul

Prin structura contabil de capitaluri sunt delimitat sursele de finanare stabile ale valorilor
economice constituite ca activ patrimonial al ntreprinderii. Autofinantarea este cea mai
raspndita forma de finantare si presupune ca ntreprinderea sa si asiguredezvoltarea prin forte
proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul deamortizare,
urmarind att acoperirea necesarului de nlocuire a activelor imobilizate ct si cresterea activelor
de exploatare.
Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate care
vor ramne n mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare.
Mobilizarea surselor proprii, atrase sau mprumutate, se va face n condiii de armonizare a
relaiei rentabilitate-lichiditate i de diminuare a riscului. Sursele proprii, chiar dac implic
participarea investitorilor de capitaluri la proprietate i la distribuia profitului net, constituie
totui cea mai sigur surs de finanare, determin autonomie financiar i elimin riscul
retragerii neprevzute a capitalurilor. Sursele atrase sunt nesigure. Evoluia lor este strns legat
de evoluia i caracteristicile ciclului de exploatare care determin att mrimea datoriilor de
exploatare, ct i durata lor de exigibilitate.
Sursele mprumutate prezint principalul avantaj al mobilitii lor, pentru a amortiza diferena
continuu fluctuant dintre necesarul de finanat i sursele proprii i atrase de capitaluri circulante.
n funcie de context, aceast diferen variaz fie n acelai sens, fie n sensuri contrare. Dar, pe
lng caracterul oneros, acestea determin creterea gradului de ndatorare a ntreprinderii.
O decizie optim de finanare a ciclului de exploatare poate fi aceea care echilibreaz relaia
contradictorie dintre creterea autonomiei financiare ( prin folosirea surselor proprii ) i
necesitatea apelrii la surse mobile , elastice de capitaluri, care s acopere nevoile temporare i
s vin n completarea surselor proprii ( cu utilizarea creditelor i cu garania rambursrii lor).

Politica de
autofinantare

Nevoile de fonduri ale ntreprinderilor sunt variate,de la

trebuinte de lunga durata si de o valoare ridicata, cum este cazul
activelor imobilizate, materiale, pna la trebuinte de scurta
durata, al caror nivel variaza frecvent n cursul anului n functie
de factorii interni sau externi, cum este cazul activelor
circulante.

Finantarea, adica acoperirea financiara a acestor nevoi se

face, evident tinnd cont de caracterul permanent sau temporar
al trebuintelor.Politica de autofinantare a unei ntreprinderi este
sinteza cailor de productie, comerciale si financiare, care
orienteza activitatea sa. Fluxul surselor de autofinantare rezulta
din performantele economice si financiare, fiind grupate nsa n
functie de posibilitatile repartizarii beneficiilor, amortizarii si de
politica de ndatorare. Previziunile de finantare joaca rolul
principal n politica financiara a ntreprinderii.

Factorii de incidenta
asupra autofinantarii

Autofinantarea, respectiv nivelul sau poate fi apreciata dect n

functie de politica financiara globala a ntreprinderii. n acest sens,
n anumite mprejurari devine mai avantajos pentru ntreprindere
de a proceda la o finantare externa n locul autofinantarii. n acelasi
timp trebuie spus ca daca marja bruta sau marja comerciala este
importanta pentru a proceda la autofinantare, ntruct formeaza
baza de plecare a excedentului brut de exploatare, totusi nu se
poate spune ca exista o legatura directa, determinata ntre ea si
nivelul autofinantarii: o marja comerciala mare poate fi nsotita de o
autofinantare mica si invers, o autofinantare slaba nu nseamna
totdeauna o marja comerciala nendestulatoare.

Decizia de autofinatare si nivelul acesteia sunt adesea influentate

de factori externi, cum ar fi: fiscalitatea, diverse constrngeri,
privind accesul pe piata financiara sau constrngeri juridice diverse.

Costul beneficiilor
reinvestite

Orice politica de autofinantare trebuie analizata n funtie de

rentabilitatea pe care o degaja profitul reinvestit. Daca rentabilitatea
noilor proiecte acoperite prin autofinantare este egala cu rentabilitatea
reclamata de actionari, politica de autofinantare este neutra pentru
ntreprindere. Numai atunci cnd rentabilitatea investirilor acoprite
prin autofinantare este mai mare dect remuneratia ceruta de
actionari, autofinatarea are un efect pozitiv pentru ntrepridere n
sensul ca creste valoare financiara a acesteia. Astfel, autofinantarea
contribuie la cresterea mijloacelor financiare ale ntreprinderii, dar nu
permite cresterea beneficiilor pentru reinvestire dect daca creste rata
rentabilitatii noilor proiecte peste pretentiile de remuneratie ale
actionarilor.
Pentru a determina costul real al beneficiilor reinvestite de societatea
comerciala, respectiv rentabilitatea beneficiilor reinvestite de
actionari, trebuie sa tinem seama de incidenta fiscala, adica de faptul
ca societatea este impozitata pentru profitul reinvestit, iar, pe de alta
parte, actionarii sunt impozitati pentru veniturile din dividende.

Capacitatea de
autofinantare

Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar

care se obtine ca rezultat al tuturor operatiunilor de ncasari si
plati efectuate de ntreprindere, ntr-o perioada de timp, avnd
n vedere si incidenta fiscala.
Pentru determinarea capacitatii de autofinantare, trebuie
avute n vedere att variabile economice, ct si financiare.
Variabilele economice pornesc de la previziunile de vnzari
(cantitati x preturi) si previziunile asupra costurilor (materii
prime, materiale, combustibili, salarii etc.), n timp ce
variabilele financiare au in vedere politica de mprumut,
promovata de ntreprindere, care ocazioneaza cheltuieli
financiare, politica de amortizare care poate ncarca diferit
costurile pentru anumiti ani si politica de repartizare a
profiturilor care dimensioneaza volumul dividendelor distribuite
actionarilor, al participatiilor la beneficii sau al majorarii
fondurilor de rezerva.

Corelatii dintre
autofinantare, mprumut,
amortizare si repartizarea
profiturilor

Procesul de finantare interna

(autofinantare) nu tine neaparat de vointa
ntreprinderii, a actionarilor ci si de anumite
conditii interne si externe: de fiscalitate si
de alte reglementari juridice, de politica
adusa de banci fata de creditarea agentilor
economici, de costul creditelor si desigur de
gradul de rentabilitate ce se obtine si
intentiile de crestere economica ale

Corelatia dintre autofinantare

si imprumut

Obligatiile societatilor decurgnd din politica

lor de indatorare se traduc n plati regulate de
dobnzi care, mpreuna cu rambusarile anuale,
constituie cheltuieli financiare. Cu ct structura
financiara este mai indatorata cu att cheltuielile
financiare anuale sunt mai mari, reducnd
beneficiul si, prin urmare, posibilitatile de
autofinantare.
Sub aspect financiar legatura ntre autofinatare
si ndatorare este mai complexa. Autofinantarea
este aproape ntotdeauna o conditie necesara n
vederea obtinerii unui mprumut; ea constituie, n
acelasi timp, o garantie si un mijloc de rambursare.
Pentru a aproba creditele solicitate, bancile cer

Corelatia dintre
autofinantare si amortizare

Cheltuielile ocazionate de amortizarea activelor

imobilizate maresc costurile, micsoreaza beneficial si,
prin urmare, impozitul pe profit datorat statului.
Tinand seama ca cheltuielile cu amortizarea nu
genereaza fluxuri financiare negative, rezulta ca
fondurile de amortizare obtinute prin recuperarea
acestor cheltuieli poate fi utilizat pentru reinvestire si,
alaturi de economia de impozit pe profit ca urmare a
micsorari bazei impozabile, sa mareasca gradul de
autofinantare.
In realitate, amortizarea are o influenta neutra
asupra autofinantarii: marind costurile cu amortizarea,
se micsoreaza profitul si invers, asa incat nu se poate
conta pe un alt cuantum al resurselor de autofinantare

Corelatia dintre
autofinantare si repartizarea
profitului

Intre politica de autofinantare si

politica de repartizare a profitului exista
o stransa legatura. Acordarea de
dividende mai mari sau mai mici
influenteaza nemijlocit asupra marimii
fondului de rezerva si, prin urmare,
asupra autofinantarii. Acordarea de
dividende mari actionarilor are drept
efect pozitiv pastrarea increderii si
fidelitatii lor fata de societate, insa
micsoreaza posibilitatile de

Studiu de caz
S.C. FLUID SERV S.A. este o societate pe actiuni infiintata in anul 1995,
cu un capital social de 250.000 lei, ce are ca principal obiect de activitate
servicii de contorizare utilitati, vanzarea aparatelor de masura, servicii
pentru furnizorii de utilitati, servicii pentru asociatiile de proprietari si
instalatii sanitare, bransamente de apa si canalizare.

Atelier pentru reparatii contoare DN15-DN 200 - B-dul Tomis, nr. 143A,
Constanta

Atelier pentru executia lucrarilor + depozit in Constanta, str Interioara nr

2,

Atelier pentru executia lucrarilor + depozit in Bucuresti - str.

Sistematizarii, nr. 2
Personalul angajat dispune de calificarea personala adecvata acestor
domenii de activitate precum si de o dotare tehnica specializata de nivel
inalt, venind in intampinarea clientilor nostri.
Actionarii firmei FLUID SERV SA sunt Pitu Costin Alexandru- 35 ani,
casatorit, doi copii - detine 46% Zaif Sorin - 45 ani, casatorit. doi copii detine 46% Badea Virgil alexandru - 69 ani,casatorit - detine 2 % Pitu Ana
Carmen - 33 ani, casatorita, doi copii - detine 3% Zaif Mihaela Liliana - 42

Concluzii
Atunci cnd se analizeaz sursele de venituri ale unei firme este
important s se plece de la modul de operare al firmei, dac aceasta
opereaz pe o singur sau pe mai multe piee, deoarece, fiecare pia
poate avea o evoluie proprie, distinct i specific, cu influene asupra
rezultatelor obinute de firm.
Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri urmrete evoluia
acesteia pe total componente fa de perioada precedent, precum i
modificrile intervenite n structura cifrei de afaceri..
Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) exprim mrimea
absolut a rentabilitii activitii de exploatare, obinut prin deducerea
din veniturile exploatrii, ncasabile i calculate, a tuturor cheltuielilor
aferente.
Rezultatul curent exprim mrimea absolut a rentabilitii financiare cu
care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile subscrise.
Rezultatul contabil nglobeaz veniturile i cheltuielile monetare i pe
cele calculate i astfel aceasta nu caracterizeaz potenialul de lichiditi al
activitii. Fluxul de lichiditi efectiv sau potenial, generat de ansamblul
operaiunilor de gestiune i care rmn la dispoziia firmei este n general
cunoscut sub denumirea de surplus monetar. Acest concept este asimilat

Bibliografie
1.

Valentina Capota, Florica Popa, Cristina Ghinescu Marketingul

afacerii - Manual pentru clasa a XI-a Marketingul Afacerii, Editura
Akademos

2. Kotler, Ph., Armshong, G- ,,Principiile marketingului, Ed. Teora, ed.

a III-a,Bucuresti, 2004
3. Balaure, V. (coordonator)- ,,Marketing, Ed. Uranus, ed. a II-a,
Bucuresti, 2002
4. Anghel, L. Marketing, Editura ASE, Bucureti, 2000