1

Argumentul


La baza cresterii si dezvoltarii omului sanatos si longeviv, capabil de munca
si creatie, sta cu precadere un regim alimentar rational in care lichidele ocupa un
procent de 3-4%.
Principalul element care se regaseste in toate produsele alimentare, element
de o deosebita importanta si pentru organismul uman este apa -,,seva vietii, asa
cum o numea Leonardo da Vinci.
Apa este indispensabila organismului uman. Prin ea se desfasoara toate
reactiile biologice. Prin cantitatea sa remarcabila in organism (60% din greutatea
corporala), indeplineste in primul rand un rol structural. Mai mult de 30% din
totalul de apa dintr-un organism se gaseste in celule, restul fiind repartizat in vasele
sanguine si limfatice.
Printre diferitele roluri indeplinite de catre acest lichid fara calorii, amintim:
- lubrifiant si emolient (exemplu la ochi si piele)
- termoreglator (uniformizarea temperaturii corpului)
- spalare, calire, transport, solubilizare
- rol in faza digestiva
- pastrarea echilibrului si a auzului
- ajuta in prevenirea si tratarea bolilor
- conductibilitatea si capacitatea de a forma agregate moleculare
2

- componenta majora a sangelui.
Apa sau alte lichide
Apa potabila este ingerata. Cerintele zilnice ale organismului in apa sunt
acoperite de apa continuta in alimente, de apa formata in urma proceselor
metabolice si de apa ingerata ca atare.
Apa potabila trebuie sa corespunda cerintelor urmatoare: sa fie limpede,
incolora in strata subtire, temparatura intre 6-15 grade C.
De multe ori se intampla ca apa sa fie inlocuita cu alte lichide cum sunt
bauturile racoritoare, cafeaua sau ceaiurile.
Este adevarat ca organismul poate sa foloseasca apa si din alte surse decat apa
pura. Insa unele din aceste alternative prezinta inconveniente.


I. Bauturi- importanta lor in
alimentatie- consumul populatiei

Bauturile nealcoolice sunt consumate zilnic de cei mai multi dintre noi. Ele
au o actiune rehidratanta, datorita continutului ridicat de apa. Cele care contin
bioxid de carbon si acizi organici asigura o acidifiere corespunzatoare gastrica.
Efectul este salutar n perioada verii cnd, datorita aportului hidric mare,
aciditatea gastrica are o tendinta marcata de scadere, ceea ce favorizeaza infectiile
3

bacteriene si virale din sfera tubului digestiv. Apele minerale si bauturile naturale
de legume si fructe aduc saruri minerale (sodiu, fier, potasiu, magneziu, calciu,
cupru, zinc, etc) si vitamine (caroteni, vitamina C, citrina, unele vitamine ale
complexului B). ndeosebi sucurile proaspete de fructe sunt o sursa excelenta de
vitamina C, ele fiind foarte bine suportate chiar si de cei care nu tolereaza fructe
crude, datorita continutului de fibre din acestea. Substantele colorante si
aromatizante din bauturile racoritoare stimuleaza apetitul si secretiile digestive.
Bauturile racoritoare si sucurile de fructe si legume au si o contributie calorica
datorata glucidelor cu molecula mica din structura lor (n medie, 45kcal/100 ml).
Compozitia sucurilor de legume si fructe care au glucide cu molecula mica
si sunt bogate in potasiu si apa le confera acestora o actiune marcat diuretica,
marcat depurativa. Din pacate, aceste glucide pot deveni un supliment calorigen
nedorit, n situatia n care bauturile racoritoare sunt consumate fara moderatie. Se
considera ca fiind foarte importanta contributia consumului de "soft drinks" la
dezvoltarea supraponderalitatii si a obezitatii la copii si tineri. De asemenea, acizii
organici si glucidele pot avea o actiune demineralizanta si cariogena asupra
dintilor. Din fericire, bauturile nu stagneaza n cavitatea bucala si de aceea efectele
anterioare sunt minimale. Unii recomanda consumarea acestora cu paiul, tocmai
pentru a micsora timpul de pasaj prin cavitatea bucala. Este contraindicat sa se
administreze astfel de bauturi n biberoane , sugarilor, pentru calmare si
linistire, deoarece zaharurile vor avea un contact prelungit cu dintele copilului,
mai ales daca el adoarme cu tetina n gura, favoriznd aparitia cariilor precoce
(carie de biberon).
Frunzele plantei de ceai au o compozitie complexa, dar n infuzie sau
decoct trec numai o parte din substantele chimice respective. Se considera ca
timpul optim de contact ntre frunzele de ceai si apa nu trebuie sa depaseasca 3-4
4

minute, n caz contrar bautura devenind prea astringenta, prea bogata n taninuri.
Ceaiul ca bautura contine substante foarte valoroase pentru organismul uman:
polifenoli (taninuri), fluor, metilxantine. Metilxantinele ceaiului sunt dominate de
teofilina (stimulatoare a SNC, a respiratiei si a tonusului circulator, diuretice), dar
exista si cantitati mici de cofeina. n fapt, ceaiul are un continut destul de mare de
cofeina, dar aceasta este mai putin biodisponibila dect cofeina cafelei.
Ceaiul este unul din putinele alimente care aduce n organism fluor, a carui
actiune cariopreventiva este cunoscuta.
Polifenolii din ceai au fost foarte mult studiati n ultima perioada, datorita
efectelor extrem de benefice asupra organismului uman. Se considera ca atunci
cnd bem o cana de ceai, practic ingeram o solutie concentrata de polifenoli.
Polifenolii sunt mai ales de tipul flavonelor, quercitinei si rutinei. Cei mai activi
polifenoli (epigalocatechingalatul-EGCg) se gasesc n ceaiul verde. Din pacate, n
timpul fermentarii caruia este supus ceaiul negru, o buna parte din acesti polifenoli
sunt transformati n compusi mai putin activi, de aceea efectele sanogenetice ale
ceaiului verde sunt superioare celor ale ceaiului negru. Polifenolii sunt substante cu
actiune antioxidanta si studii bine documentate le confera urmatoarele actiuni:
antimutagena si anticancerogena.,antiaterogena,antiinflamatoare, hipotensiva, de
protectie antivirala si antibacteriana, de reducere a actiunilor negative ale
fumatului , de ntrziere a efectelor osteoporozei, de reducere a tesutului adipos, de
protectie mpotriva radiatiilor, etc. Unele din aceste actiuni au consecinte si asupra
sanatatii cavitatii bucale. Unul din cele mai bine fundamentate efecte ale
catehinelor este cel de combatere a pricipalei bacterii implicate n geneza cariei
dentare, Streptococcus mutans. Multi considera ca ceaiul verde are o actiune
superioara administrarii izolate de fluor n combaterea cariei dentare. Un alt studiu
recent arata ca EGCg inhiba cresterea si aderenta celulara a unei alte bacterii
5

importante din cavitatea bucala, Porphyromonas gingivalis. S-a sugerat, chiar, ca
ceaiul verde ar fi util ca factor profilactic n canalele radiculare, datorita actiunii
sale bactericide cu spectru larg
6.
Preincubarea colagenazelor cu catechine (EGCg)
din ceai a diminuat activitatea enzimelor. De aceea se considera ca aceste substante
sunt extrem de utile la persoanele care au periodontita rapid progresiva si la care
fluidul gingival cervicular este extrem de bogat n respectivele enzime.
Cafeaua este o alta bautura nealcoolica al carei consum este astazi ubicuitar.
n bautura respectiva exista substante extractive, polifenoli (dar mai putin activi
dect cei ai ceaiului), arome naturale, vitamine (vitamina PP este prezenta n
cantitate apreciabila) si metilxantina specifica, cofeina. Cofeina variaza ntre 0.8 si
2 g la 100 g de pulbere de cafea, n functie de sortul de cafea. Cofeina este
pricipalul motiv pentru care omul consuma cafea. Aceasta are o actiune
stimulatoare asupra activitatii cerebrale, combate oboseala, somnolenta, depresia,
amelioreaza functiile cognitive, ndeosebi memoria si logica. n plus, stimuleaza la
nivel central circulatia, respiratia, creste diureza, etc. n functie de persoana, la
doze superioare de cafea pot aparea semne de intoxicatie cofeinica manifestate prin
insomnie, tremor, agitatie, inapetenta, tulburari de ritm cardiac. nsa reactivitatea
individuala la cofeina este extrem de mare si se considera la ora actuala ca un
consum moderat de cafea nu are nici un efect negativ asupra
organismului. Consumul moderat are o semnificatie destul de precisa si el se refera
la maximum 3-4 cesti de cafea pe zi, unde se considera ca o ceasca a fost obtinuta
dintr-o lingurita de pulbere de cafea. Un adult nu manifesta de regula, intoxicatie
cofeinica daca se mentine sub 300 mg de cofeina pe zi. Trebuie avut nsa n vedere
ca putem ingera cofeina si din alte surse, ndeosebi din bauturi racoritoare de tip
cola.
6

Cacao este o bautura tonica n care exista un nivel ridicat de lipide si care
are, n consecinta, o valoare calorica deosebita. Ea aduce n organism si urme de
vitamine (complex B, tocoferoli) si elemente minerale (calciu, magneziu, fosfor,
potasiu, zinc, etc). Contine polifenoli, oxalati si metilxantine, din ultima categorie
fiind prezenta ndeosebi teobromina. Exista si cantitati mici de cofeina. Deci si
cacao are actiune de stimulare a sistemului nervos central, nsa ceva mai redusa
dect n cazul cafelei.
Berea este o bautura slab alcoolizata (0,5%-7%). Berea neagra este cea care
are un nivel mai mare de alcool. Ea mai contine glucide nefermentate (4-5%), acizi
organici, saruri minerale (1-2%, mai ales potasiu), vitamine (B
1
, B
2
, B
6
, PP, etc),
aducnd n organism aproximativ 450 kcal/l, arome. Din pacate, consumul
exagerat de bere nu creste aportul vitaminic, ci din contra, pentru metabolizarea
acesteia sunt cheltuite cantitati mari de vitamine (de exemplu B
1
, motiv pentru care
alcoolicii fac beri-beri). Din hamei provin uleiuri eterice cu actiune sedativa si
saporifica. De asemenea, substantele amare si bioxidul de carbon din bere
stimuleaza apetitul. Bautorii de bere au o mare probabilitate de a deveni
supraponderali. Berea, ndeosebi cea bruna, este bogata n flavonoizi, care au
actiuni antioxidante si de combatere a aterogenezei. Consumul moderat de bere
apare ca favorabil pentru organism.
Vinurile contin un nivel de alcool etilic ce variaza ntre 8 si 16%, glucide 4-
18% (n functie de nivelul acestora vinurile se clasifica n dulci sau seci), urme de
elemente minerale, urme de vitamine hidrosolubile (complex B, C). Vinurile rosii
contin niveluri foarte mari de flavonoizi cu actiune antioxidanta. Actiunea
antiaterogena a acestor substante este bine-cunoscuta si pe seama lor se pune asa-
zisul "paradox francez". Acesta evidentiaza morbiditatea scazuta prin boli cardio-
vasculare n zona geografica respectiva, n ciuda consumului de grasimi saturate,
7

explicnd fenomenul prin consumul regulat de vinuri rosii. Vinurile stimuleaza
secretia gastrica si cresc pofta de mncare.
Consumul moderat de vin si bere a fost legat de o diminuare a morbiditatii
prin boli cardio-vasculare
19
si de o minimalizare a aparitiei sindromului
metabolic
20
, ambele efecte avnd la origine actiunea directa a alcoolului etilic.
Notiunea de "consum moderat" este larg discutata, reactivitatea fata de alcool etilic
avnd o mare diversitate individuala. Exista, desigur, circumstante cnd orice
bautura alcoolica este contraindicata (femei n perioada de maternitate, copii,
bolnavi hepatici, etc). Se considera, totusi, ca un om este un consumator moderat
de alcool daca bea aproximativ 2 portii de bautura pe zi, la barbati si o portie, la
femei, unde o portie semnifica 350 ml de bere sau 150 ml de vin .


I.1. Bauturi- compozitie chimica,
ratia alimentara, tipuri


Bauturi nealcoolice
Apa potabil are o compoziie variabil de sruri minerale, n funcie de
zona de unde provine datorit compoziiei solului. Se cunosc ape potabile curente
i ape minerale, a cror procent de minerale este controlat i variabil n funcie de
surs. Valoarea caloric a apei este nul i rolul su principal este aportul de
minerale.
8

Unele ape minerale au n mod natural CO2 i bicarbonai (sunt
carbogazoase) altele sunt plate, au doar minerale n form de amestecuri de
sruri, incluznd carbonai, dar mai puin bicarbonai.
Apele mineralizate se obin pe cale industrial din ape potabile ( de izvor) cu adaos
de sruri minerale exogene (carbonai de Na, K, Mg, Ca, etc).
Ceaiurilei cafeaua sunt buturi stimulatoare datorit coninutului de
flavonoide, catechine, alcaloizi specifici (tein, teofilin, teobromin, cafein).
Aportul caloric este nul, dar ele fiind consumate cu ndulcitori aduc n final un
aport energetic prin zaharoza adugat.
Buturile rcoritoare sunt n majoritate obinute din fructe sau esene de
fructe, cu saufaraCO2, sunt indulcite i aduc un aport energetic important precum
i elemente minerale.

Bauturi alcoolice
1.Fermentate: bere, vin, cidru
2.Distilate( spirtoase) : vodka, cognac, palinca, ciresata, caisata
Vinul i berea sunt buturi alcoolice obinute prin fermentaie. Valoarea
energetic a vinului variaz n funcie de gradele alcoolice (1g alcool aduce 7
calorii). Berea conine mai puin alcool (2-5%) i este mai bogat dect vinul n
vitamine B.
Buturile spirtoasesunt obinute prin distilarea buturilor fermentate sau a
extractelor de cereale.Grad de alcool: 35-45%

Buturi fermentate : Vinul
Vinuleste produsul de fermentaie alcoolic a strugurilor sau mustului, n care
substratul este glucoza i fructoza, n concentraie de 150 -250 g/l must.
9


Glucoz G-6-P Diglucide
LDH lactatdehidrogenaz
AP = CH3-CO-COOH
decarboxilare
Etanal = acetaldehida=CH3-CHO
ADH alcooldehidrogenaza
Etanol = H3C-CH2-OH

O concentraie de 17 g glucide/l must determin formarea unui vin de 1GL
(1 x 0,81 = 0,81% v/v). In urma fermentaiei complete a vinului se ajunge la 9 -
15GL (73 -120 g/l, respectiv 7,3-12% etanol)
Intregul proces se poate reprezenta prin reacia:C6H12O62 CH3CH2OH
+ 2 CO2.
Pentru fermentarea amidonului e necesar n prealabil hidroliza sa
enzimatic (sub aciunea amilazelor care apar n germinarea cerealelor) la glucoz.
Drojdiile folosite la fermantaia vinului sunt din familiaSaccharomycesi
Kluyveromyces. Nu se folosesc drojdii nestandardizate pentru c ele pot altera
gustul vinului. Dac se folosete macerat de amidon pentru a obine vin, gustul
acestuia este diferit, datorit coninutului mai mare de alcool.
10



Berea este o butur slab alcoolic preparat nc din secolul XV - XVI,
folosit azi n toate rile. Se obine din orz, hamei i ap, prin fermentaie
rezultnd final o concentraie de max. 6% alcool etilic.
Orzul folosit la bere are 58-65% amidon, max. 12% proteine i o putere de
germinaie de peste 85% (determinat dup 5 zile de germinaie). Hameiul
(Humulus lupulus L.) confer hameiului gustul amrui i aroma. Conurile de hamei
sunt inflorescene femele nefecundate care pe partea interioar a solzilor au
gruncioare de culoare galben ce conin lupulin (12%). Conurile se rup separat,
se uscala temperaturi de 25-35C pentru a evita volatilizarea uleiurilor. Acestea
11

conin uleiuri volatile, acizi amari ( humulina i lupulina) precum i rini i
taninuri ( detalii mai jos). Taninurile sunt utile prin precipitarea proteinelor, care
elimin tulbureala i asigur limpezirea berii pe parcursul fabricrii ei.

Compoziia chimicmedie a berii :
Densitate: 1,03 g/mH2CO3: 0,3%
Alcool: 0,5 - 5 %
Maltoz: 1,7 %
Dextrine: 1,8%
Subst.azotate: 0,75%
Glicerin: 0,2%
Minerale: 0,2%
Grad fermentare: 58%

Dupa tehnologia de obtinere:
bauturi alcoolice;
bauturi nealcoolice;
Clasificarea bauturi alcoolice:
a) dup concentraia alcoolic
Tipuri de bauturi Concentraia alcoolic Sortiment
Slab alcoolice 0.5-6 Berea
Moderat alcoolice 8-14 Vinul
Alcoolice tari 22-70 Rachiuri industriale i
naturale
12


b) dup modul de obinere, buturile alcoolice se pot clasifica conform tabelului
urmtor
Buturi alcoolice
Distilate
Rachiuri naturale
Rachiuri industriale
Nedistilate
Vinul
Berea


Clasificarea bauturi nealcoolice
1. Apa gazoasa sau sifonul este o bautura care se obtine din apa potabila in care
se incorporeaza acid carbonic, in aparatele speciale, rezultand o apa gazoasa, saturate in
dioxid de carbon (cca. 0,5 g/l ) care ii da un gust racoritor, intepator caracteristic. Se
imbuteliaza in sticle sau sifoane (2-12 grade Celsius). Sifonul se poate servi simplu, la
pahar, sau in combinatie cu bauturi alcoolice, siropuri sau sucuri de fructe sau legume.
2. Apa minerala comparativ cu apa potabila apa minerala este acea apa ivita la
suprafata dintr-o sursa naturala sau adusa prin forare care contin cel putin 1g / l saruri
13

dizolvate si anumite gaze recunoscute, cu valoarea benefica asupra sanatatii. Dupa
scopul in care sunt consumate, apa minerala poate fi:
- terapeutica sau medicala consumata in scop terapeutic;
- apa minerala de masa consumata la servirea mesei.
Din punct de vedere al substantelor chimice continute, mai precis al sarurilor
minerale, apa minerala se clasifica in:
- apa alcalina, sodica, bicarbonata, magnezica, hidrocarbonata.
Apa minerala poate fi imbogatita cu dioxid de carbon, inainte de imbuteliere.
Apa minerala se serveste rece la masa, simpla sau in amestec cu diferite sucuri sau
siropuri de fructe si legume, la prepararea cockteilurilor, sau servirea anumitor bauturi.
3. Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor
female. Este sursa principala de nutritie a nou-nascutilor, inainte de a fi capabili de a
digera alte mancaruri.
Compozitia laptelui variaza mult in functie de mamiferul de la care provine. Cel
mai consumat este laptele de vaca. Acesta contine cca. 3,5 % grasime, 3,5% proteine
(proteina principala este caseina 80%), 4,5% glucide, 87,5% apa, precum si
numeroase vitamine si saruri minerale, enzime, pigmenti, anticorpi, etc.
Laptele se comercializeaza dupa o prelucrare industriala prealabila in care este
supus operatiei de pasteurizare in vederea distrugerii microorganismelor daunatoare. Se
serveste de catre toate categoriile de consumatori, cu precadere la micul dejun.
4. Sucurile din fructe sunt cele mai apreciate bauturi racoritoare si reprezinta
de fapt suc natural, obtinut prin presarea sau centrifugarea fructelor proaspete si bine
coapte, cu ajutorul diverselor aparate, special destinate acestui scop. Se pot obtine din
14

toate sortimentele de fructe cunoscute, caracterizandu-se prin aceea ca reprezinta 100%
extract natural din fructe respective, fara nici un fel de adaos. Ele pot fi uneori indulcite,
in functie de natura fructului utilizat dar este interzisa adaugarea substantelor colorante,
aromatizante, conservante sau neutralizante.
Sucurile naturale din fructe pot fi preparate deasemenea si prin dilutia
concentratului de fructe cu apa, inaintea servirii.
5. Sucurile din legume sunt sucuri naturale obtinute din morcov, telina, rosii,
ridichi negre, castraveti, sfecla rosie si varza alba, prin aceleasi procede ca si cele de
fructe. Sucurile obtinute vor purta denumirea legumei sau amestecului de legume din
care au fost preparate. Se servesc simple, in combinatie cu sucurile de fructe, cu ape
minerale sau sifon si cu bauturi alcoolice in cocketeiluri.
6. Nectarul reprezinta deasemenea suc natural care insa pastreaza in
compozitie si pulpa fructelui din care se prepara. Pentru preparare se uitilizeaza fructe
proaspete si bine coapte. Are un aspect tulbure dar lichidul trebuie sa fie omogen, sa
aiba culoarea specifica fructului respectiv, gust si miros caracteristic, placut. Sucul
natural al fructului trebuie sa nu fie in proportie mai mica de 50%, iar concentratia de
zahar sa nu depaseasca 100 g /l nectar.
7. Siropurile naturale din fructe se realizeaza din sucuri naturale de fructe
aromate si zahar cu sau fara incalzire, la unele sortimente putandu-se adauga si acizi
alimentari.
Se servesc dupa diluare cu apa minerala, sifon, prin amestecare manuala sau in
aparate speciale, in cazul in care unitatie sunt dotate cu astfel de aparate.
8. Bauturile racoritoare industriale (limonade gazoase) sunt preparate din
concentrate de plante exotice, citrice, fructe indigene, esente naturale alimentare, sucuri
15

naturale, zahar, apa potabila, impregnate cu bioxid de carbon si ambalate in butelii se
sticla inchise ermetic.
La fabricarea bauturilor racoritoare se interzice folosirea esentelor sintetice,
substantelor conservate, spumante, a indulcitorilor sintetici, acizilor minerali sau a altor
adjuvanti. Prin exceptie, la fabricarea unor bauturi dietetice se admite utilizarea
zaharinei.
Se comercializeaza numai bauturi racoritoare cu un espect limpede si opalescent,
fara corpuri straine, exceptand particulele provenite din pulpa fructului. Culoarea lor
trebuie sa fie identica cu cea a fructului sau a plantei din care provine bautura, cu miros
si gust placut, dulce, intepator, specific fructului, plantei sau amestecului acestora.
Saturatia in bioxid de carbon se va situa intre 0,4 0,6 g / 100ml, astfel incat sa
asigure degajarea abundenta si prelungita de gaz.
Bauturile racoritoare se depoziteaza in locuri racoroase, bine aerisite, la o
temperaturi de 5 12 grade Celsius. Termenul de garantie este de 30 de zile de la data
fabricatiei pentru bauturile pasteurizate si de 7 zile pentru cele nepasteurizate.
Fiecare lot de bauturi racoroase va fi insotit de certificatul de calitate. Dintre toate
sortimentele de bauturi racoritoare industriale mentionam: Coca Cola, Pepsi Cola,
Cappy Tempo cu diferite fructe, Prigat, Apa tonica, Sprite, Kinley, Bitter lemon, etc.
9. Braga originea e specifica tarilor din Orientul Apropiat, este o bautura
preparata prin fierberea mieiului macinat cu apa, din care se obtine un lichid tulbure
braga dulce; dupa o perioada de fermentare se ajunge la braga propriu zisa,
comercializata ca atare.
10. Cvasul bautura asemanatoare cu braga, obtinut prin fermentarea painii de
secara cu adaos de zahar sau sucul diferitelor fructe, are caracteristici si indici de
16

calitate asemanatori cu cei ai bragai, cu deosebirea ca in continutul sau alcoolul poate fi
mai ridicat (maximum 1,5- 2%).
11. Mazagranul bautura racoritoare avand principale componente cafeaua si
cicoarea, se obtine din svartul concentrate (cafeaua prajita si macinata, cicoare si apa)
lasat sa se limpezeasca, dupa care se strecoara si se amesteca cu cantitatea de zahar
prevazuta in reteta, agitandu-se continutul pana ce zaharul s-a dizolvat complet.
Se imbuteliaza in sticle sigilate cu ceara sau stearina si se pastreaza la rece, in
spatii frigorifice sau bazine cu gheata (apa cu gheata din bazine nu trebuie sa
depaseasca inaltimea sticlelor).
12. Ceaiul originar din Asia, este considerat de botanisti ca facand parte dintre
primele plante cultivate pe planeta noastra. Utilizarea frunzelor de ceai dateaza de mai
bine de 5000 de ani, cronicele chineze consemnand-o in anul 273 i.e.n.
O clasificare generala a ceaiului deosebeste doua mari categorii:
- ceai de masa la randul lui ceaiul de masa se imparte in doua grupe: ceai
negru si ceai verde.
- ceai medicinal.
Ceaiurile medicinale se prepara din diferite plante sau parti de plante (radacini,
muguri, frunze, flori, seminte, etc.) si se folosesc pentru a obtine un anumit efect
terapeutic. Exceptand ceaiul de macese si coacaze negre, restul ceaiurilor nu au valoare
nutritive decat prin adaosul de zahar, miere, lamaie, etc.
Ceaiul se prepara cel mai frecvent prin infuzie. Aceasta consta in turnarea apei
adusa aproape de temperature de fierbere (cca. 90-95 grade C dar niciodata clocotita)
17

peste plante (o lingurita de plante / ceasca) si mentinerea in contact timp de 3 5
minute, in functie de modul de maruntire a frunzelor de ceai utilizate.
Se poate prepara si decoct, adica prin fierberea in apa timp d 5 20 minute a
partilor de plante fragmentate, folosind de regula, 1-2 lingurite de plante, la 1 12 ore,
la temperatura camerei. Ceaiul se prepara pentru o singura zi si se bea neindulcit sau
indulcit cu miere de albine.
13. Cafeaua reprezinta o alta bautura cu o larga raspandire in intreaga lume.
Dintre sorturile renumite de cafea mentionam urmatoarele: Arabica, Robusta,
Liberica, Maragogype. In afara de cafeaua prajita, in comert se mai gasesc si alte
sortimente, cum ar fi:
- cafea solubila;
- cafea liofilizata
- cafea fara cofeina (decafeinizata).
Cafeaua se prepara prin diferite metode, la baza carora sta insa procesul de
infuzare:
- espresso consta in obtinerea bauturii in urma condensarii vaporilor de apa fierbinti
ce au strabatut sub presiune stratul de cafea macinata si dozata anterior, bautura
captandu-se direct in ceasca.
- la filtru consta in trecerea apei incalzite electric peste stratul de cafea macinata,
bautura obtinuta captandu-se intr-un vas special, de regula confectionat din sticla.
- la ibric consta in fierberea apei impreuna cu zaharul aferent, adaugarea cafelei
macinate in apa aflata la punctual de fierbere, omogenizarea amestecului urmata de
retragerea repunerea vasului de pe foc astfel incat cafeaua sa de-a in clocot de trei
ori.
18

14. Cacaoa folosita in alimentatie este produsul obtinut prin prelucrarea
semintelor arborelui de cacao. Din boabele de cacao prajite in prealabil, se obtin
urmatoarele produse din cacao: pasta de cacao, cacao degresata, cafea solubilizata,
ciocolata.
Un sortiment deosebit solicitat de catre consumatori este cacao cu lapte. Pentru
prepararea acestei bauturi se amesteca prin frecare zaharul cacao, apoi se adaoga in
vasul de fierbere al laptelui si se omogenizeaza bine compozitia obtinuta.

I.2. Caracteristici organoleptice
ale bauturilor

Vinul
Aspect : lichid limpede, fara sediment
Culoare : alb-verzui, alb-galbui pana la galben-pal sau auriu, roz sau rosu.
Miros :caracteristic de vin
Gust : placut, de vin sanatos, fara gust strain.
Nu se admite punerea in consum a vinului cu proprieteti organoleptice
modificate : tulburi, cu depozit, filante, atinse de otetire si amareala, cu miros de
hidrogen sulfurat sau de butoi, cu modificarea culorii la contactul cu aerul.
Sunt necorespunzatoare pentru consum vinurile si mustul cu adaos de acizi
minerali si /sau sarurile acestora cu adaod de glicerina.
19

Berea
Proprietati organoleptice
Tipul Bere blonda si bruna Bere caramel
Aspect Lichid limpede fara sediment sau
impuritati
Lichid brun, inchis,
opalescent cu sediment
prin depunerea drojdiilor
din suspensie
Miros Caracteristic fiecarui tip, placut, fara
mirosstrain(acru,mucegai), la berea blonda
speciala, aroma accentuata de hamei.
Caracteristic fiecarui tip,
placut, fara
miros strain(acru,mucegai.
Gust Caracteristic, placut, fara gust strain Dulce, placut. Fara gust
strain
Spuma Turnata in paharul special de bere face o
spuma compacta, deasa persistenta, iar
bulele de bioxid de carbon sa se degaje
lent.
Turnata in paharul special
de bere face o spuma
compacta, deasa
persistenta, iar bulele de
bioxid de carbon sa se
degaje lent.
Nu se admite pentru consum :
- berea tulbure, cu suspensii si sediment (exceptie berea caramel)
- cu miros de fermentatie acetica, de mucegai, de acru
Tuica
20

Aspect : lichid limpede, fara sediment, fara particule in suspensie sau tulbureala
Culoare : incolor, galben pal pana la galben-verzui
Gust si miros : placut, cu aroma caracteristica , fara gust fara miros strain
Nu se admit pentru consum bauturile alcoolice naturale sau industriale cu :
-suspensii dau sediment
-gust di miros acru, de fum, de mucegai sau alt gust si miros strain
-adaus de substante straine produsului
-prezenta de metale sau arsen peste limitele admise
Nu se admite folosirea indulcitorilor de sinteza in bauturile alcoolice
distilate, la coloraraea lor este acceptat doar caramelul.

II. Analiza producerii produselor alimentare cu
risc ridicat pentru sanatatea
consumatorilor din grupa bauturilor

Particularitatile alcoolului
Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul
consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma
21

bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum
inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas
foarte mic.
Exercitadu-si funcita de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ,
detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei
alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate
obtine mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o
valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind astfe 20% din necesarul zilnic
de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cueforturi fizice medii. Cam tot
atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca
particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog
ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel omitandu-se
pericolele ce vin o data cu abuzul.
Efecte asupra organismului
Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza
o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile,
emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei.
In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai
putin anxioasa. In cantitati mai mare alcoolul provoaca modificari majore la
nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi
vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine
echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate
face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos.
Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa
conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.
Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta
poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si
22

denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool.
Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta
extrema, inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii
si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.


II.1. Producerea si comercializarea
produselor cu risc

a. Producerea tuicii
1. Producerea tuicii poate fi facuta prin aplicarea urmatoarelor practici si
tratamente:
a) fermentarea prunelor zdrobite sau intregi, cu sau fara separarea
samburilor, in cazi, rezervoare sau bazine;
b) distilarea marcurilor fermentate in instalatii autorizate, cu sau fara
redistilare, cu separarea fractiunilor de distilat obtinute la inceputul si la sfarsitul
distilarii;
c) omogenizarea loturilor de distilare;
d) invechirea distilatelor in vase din lemn de stejar, salcam sau dud pe o
durata care variaza in functie de calitatea produsului;
23

e) aducerea tuicii la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa
dedurizata, urmata de o perioada de infratire de minimum 30 de zile;
f) conditionarea tuicii prin filtrare si prin cleiri;
g) verificarea calitatii pe loturi pregatite pentru livrare sau imbuteliere, cu
incadrarea in standardele de produs, precum si in prevederile ordinelor ministrului
sanatatii nr. 975/1998 si nr. 976/1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Taria alcoolica a tuicii la comercializare este de minimum 28% in volume.
2. Denumirea "tuica batrana" poate fi folosita pentru tuica avand taria
alcoolica de minimum 32% in volume, invechita in vase din lemn de stejar pe o
perioada de cel putin un an.
3. Tuica de calitate deosebita produsa in conditii speciale privind arealul de
provenienta a materiei prime, calitatea fructelor, tehnologia folosita in obtinerea sa
si insusirile sale de calitate si compozitie va putea beneficia de dreptul la denumire
de origine. Principalele conditii de calitate si compozitie ale bauturilor din aceasta
categorie, precum si elementele specifice ale tehnologiei folosite in obtinerea lor se
stabilesc prin decizii de acordare a dreptului de producere a tuicilor cu denumire de
origine, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei.
4. In producerea tuicii destinate comercializarii nu este admis adaosul de
alcool etilic rafinat.

b. Producerea rachiurilor de fructe
24

1. Producerea rachiurilor de fructe poate fi facuta prin aplicarea urmatoarelor
practici si tratamente:
a) prelucrarea fructelor prin zdrobire, cu sau fara separarea samburilor sau
prin obtinerea sucurilor de fructe;
b) fermentarea marcurilor sau a sucurilor de fructe;
c) distilarea marcurilor fermentate sau a produselor rezultate in urma
fermentarii sucului de fructe in instalatii autorizate, cu sau fara redistilarea
fractiunilor de distilat obtinute la inceputul si la sfarsitul distilarii;
d) omogenizarea loturilor de distilare;
e) invechirea distilatelor in vase de lemn de stejar pe perioade determinate,
in functie de tipul produsului finit;
f) aducerea rachiului la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa
dedurizata, urmata de o perioada de infratire de minimum 30 de zile;
g) conditionarea rachiului prin filtrare si prin cleiri;
h) verificarea calitatii loturilor inaintea livrarii sau imbutelierii, cu
incadrarea in standardele de produs, precum si in reglementarile legale in vigoare
din acest domeniu.
Taria alcoolica a rachiurilor din fructe la comercializare este de minimum
37,5% in volume.
2. In producerea rachiurilor din fructe nu este admis adaosul de alcool etilic
rafinat.
25

Direcia Afacerilor Interne a Gguziei se adreseaz ctre toi ageni
economici i lucrtorilor sferei comerciale cu comunicarea despre faptul c la
01.05.2012 au fost ntroduse modificrile n Legea cu privire la fabricarea i
circulaia alcoolului etilic i a produciei alcoolice 1100-XIV din 30 iunie 2000,
n conformitate cu care se interzice comercializarea cu amnuntul a produselor
alcoolice:
- n magazinele alimentare i n alte puncte de comer cu ridicata ntre
orele 22.008.00
- n magazinele alimentare i n alte puncte de comer n ambalaj de plastic
cu capacitatea mai mic de 0,25 litri.
- persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani. Pentru a se asigura c
persoana care cumpr producie alcoolic a atins vrsta de 18 ani, comercianii
(vnztorii) snt obligai s solicite de la cumprtor prezentarea actului de
identitate sau a unui alt act oficial cu fotografia persoanei, care s ateste vrsta
acesteia. n cazul n care cumprtorul refuz s prezinte actul de identitate,
comerciantul (vnztorul) nu are dreptul s vnd acestuia producie alcoolic.
Completrile respective au intrat n vigoare la 15.05.2012. Faptele
identificate de comercializare a produselor alcoolice n magazinele alimentare i n
alte puncte de comer vor fi documentate de ctre colaboratori de poliie. n
conformitate cu alin. 3 art. 286 CC RM: Realizarea a buturilor alcoolice n
locurile nterzise de Legea cu privire la fabricarea i circulaia alcoolului etilic i a
produciei alcoolice se sancioneaz cu amend de la 150 la 500 de uniti
convenionale (de la 3000 de lei pn la 10000 de lei) cu sau fr privarea de
dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6 luni la un an, dar n
26

conformitate cu alin.4 art.286 CC RM Realizarea a buturilor alcoolice
persoanelor ctre minori se sancioneaz cu amend de la 30 la 100 de uniti
convenionale cu sau fr privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe
un termen de la 3 luni la un an.

De asemenea, v informm c n punctele de realizarea a buturilor alcoolice
trebuie s fie plasat o plac de informare a interzicerii comercializrii buturilor
alcoolice, n conformitate cu completrile Legii cu privire la fabricarea i
circulaia alcoolului etilic i a produciei alcoolice. n cazul lipsei a plcii de
informare atrage rspunderea pentru nclcarea Legii respective agentul
economic, n cazul existenei placii de informare comerciantul (vnztorul).

Articolul 286. RM: "nclcarea regulilor de comercializare cu
amnuntul a buturilor alcoolice"
(1) Comercializarea unor tipuri de produse ce conin alcool, interzise n
reeaua de comer cu amnuntul: alcool alimentar, inclusiv de import, alcool etilic,
produse farmacopeice alcoolizate, alcool etilic rectificat, brut sau fabricat din
materie prim nealimentar (sintetizat prin hidroliz), vinuri brute alcoolizate din
fructe i pomuoare se sancioneaz cu amend de 500 de uniti convenionale cu
sau fr privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6
luni la un an.
(2) Comercializarea buturilor alcoolice fr o marcare clar, care s permit
identificarea ntreprinderii productoare, sau a celor recepionate de la productorul
27

ori furnizorul care nu dispune de licen pentru producerea, pstrarea i
comercializarea buturilor alcoolice se sancioneaz cu amend de la 150 la 500 de
uniti convenionale cu sau fr privarea de dreptul de a desfura o anumit
activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
(3) Comercializarea buturilor alcoolice n modul i n locurile interzise de
Legea cu privire la fabricarea i circulaia alcoolului etilic i a produciei alcoolice
se sancioneaz cu amend de la 150 la 500 de uniti convenionale cu sau fr
privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6 luni la
un an.
(4) Comercializarea buturilor alcoolice ctre minori se sancioneaz cu
amend de la 30 la 100 de uniti convenionale cu sau fr privarea de dreptul de a
desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Legea "cu privire la fabricarea i circulaia alcoolului etilic i a produciei
alcoolice Nr. 1100 din 30.06.2000

II.2. Aditivi alimentari
"Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal
nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient
alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat
in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare,
prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor
28

asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii
sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare.
Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui
aditiv acceptat din punct de vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In
multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara, cei mai periculosi pentru
sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica cei obtinuti prin procedee chimice
nenaturale.
Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui evitate la consum, sunt
margarina vegetala, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, bauturile
racoritoare si dulceturile. Dictonul dupa care "important nu e ce bagi in gura, ci ce
scoti pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu aparitia pe piata produselor
alimentare a unei intregi game de aditivi alimentari, care, chipurile, imbunatatesc
calitatea produselor, dar care in realitate nu sunt altceva decat substante chimice
deosebit de toxice, ori cancerigene.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul
populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante
artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si
dupa accidentele de circulatie.
Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in
organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoaca
distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura,
folosindu-i impotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si
benigne.
29

Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie - 2000, in Romania
cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va
deveni in scurt timp "boala mileniului III", impotriva careia nu exista inca
premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdata se banuieste doar ca motivele
care-l provoaca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul.
Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre
efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de
compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real
pericol organismul. Prezentam in continuare, lista "E"-urilor considerate de
specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.
- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E
241, E 477
- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124
- Adaosuri toxice:
- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461,
E 463, E 465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprima din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina)
- ataca sistemul nervos: E 311, E 312
30

- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie -
cel mai periculos adaos cancerigen)
- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E
214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)

II.3. Bauturi cu risc ridicat
Bauturile carbogazoase:
Riscuri: - nastere prematura
- cancer la pancreas
- cancer la prostate
- diabet
- atac cerebral
Bauturi alcoolice:
Riscuri - cresterea in greutate
- dependenta
- diabet zaharat
- ciroza
- hepatita
31

III. 4 Comercializarea produselor cu risc
Articolul 30. Restricii privind comercializarea cu amnuntul a produciei
alcoolice.
Se interzice comercializarea cu amnuntul a produciei alcoolice:
a) prin reeaua de comer ambulant (crucioare, cisterne, autoremorci,
autovehicule etc.);
b) n chiocuri, pavilioane i n alte puncte de comer care nu au spaiu
comercial cu o suprafa de cel puin 20 m2;
c) n instituii de nvmnt, medicale, precolare i n alte instituii de
educaie, n cmine pentru elevi i studeni, ct i n preajma lor n raza stabilit de
autoritile administraiei publice locale, la ntreprinderi i la antierele de
construcii i reparaii;
d) n construciile sportive i pe teritoriul aferent acestora, pe terenurile
sportive;
e) n osptrii dietetice i n cafenele pentru copii, n locuri de comer pentru
copii i adolesceni;
f) n sediile autoritilor publice, cu excepia obiectelor staionare de
alimentaie public;
g) n preajma edificiilor de cult religios n raza stabilit de autoritile
administraiei publice locale de comun acord cu reprezentanii cultelor respective;
h) n cimitire, penitenciare, uniti militare i arsenale;
32

i) n ntreprinderile de transport public;
j) persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani. Pentru a se asigura c
persoana care cumpr producie alcoolic a atins vrsta de 18 ani, comercianii
(vnztorii) snt obligai s solicite de la cumprtor prezentarea actului de
identitate sau a unui alt act oficial cu fotografia persoanei, care s ateste vrsta
acesteia. n cazul n care cumprtorul refuz s prezinte actul de identitate,
comerciantul (vnztorul) nu are dreptul s vnd acestuia producie alcoolic.
k) prin depozite specializate.
l) n magazinele alimentare i n alte puncte de comer cu ridicata ntre orele
22.008.00;
m) n magazinele alimentare i n alte puncte de comer cu ridicata n
ambalaj de plastic cu capacitatea mai mic de 0,25 litri.


Studiu de caz alcoolul in Romania

Situaia consumului de alcool n Romnia
Datele existente n Romnia pentru monitorizarea consumului de
alcool sunt extrem de srace i discontinui. Ultima anchet a
Ministerului Sntii asupra determinanilor strii de sntate dateaz
din 1997. Singurele studii care s-au efectuat n Romnia n ultimii 10 ani
33

au fost studii internaionale precum ESPAD ("Anchet n colile
europene privind concumul de alcool i alte droguri") sau HBSC
("Comportamente legate de sntate la copiii colari").[Not
Referitoare la problematica consumului de alcool ca factor de risc asupra
sntii:situaia actual i obiective, Ministerul Sntii. Direcia de
Sntate Public i Control n Sntatea Public, Cabinet Ministru, 21
martie 2011]
n "European Status Report on Alcohol and Health 2010 este
prezentat un profil de ar. Conform acestui raport, n perioada 2003-
2005, n Romnia, consumul nregistrat de alcool la aduli (persoane 15
ani +) este de aproximativ 11,3 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe
an i are o tendin stabil pe perioada de studiu, dar s-a dublat fa de
ultimele trei decenii. La acest consum se adaug un consum nenregistrat
de alcool de aproximativ 4 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an,
ajungndu-se n final la un consum total de 15,3 litri de alcool pur.
Consumul total de alcool n rile europene n perioada de referin este
de 12,2 litri alcool pur pe locuitor 15 ani + pe an.
Nivelul consumului de alcool exprimat n litri per capita (unitate de
msur care depinde de numrul populaiei adulte indiferent de
comportamentul fa de alcool) nu ofer dimensiunea real a consumului
de alcool de ctre persoanele care se autodeclar butoare. Consumul de
alcool realizat numai de ctre persoanele 15 ani+ care se declar
34

butoare indic un consum total de 24,48 litri alcool pur per capita, din
care 31,75 litri alcool pur consumat de ctre brbai, iar 15,02 litri alcool
pur consum de ctre femei.
n acelai document, citat de Centrul de Evaluare i Promovare a
Strii de Sntate, n ceea ce privete modelele de consum pentru anul
2005, OMS identific urmtorul model de consum n Romnia:
un consum de bturi alcoolice reprezentat de bere i bturi
spirtoase n mod egal (cte 39% dintre consumatori), respectiv vin (22%
dintre consumatori);
-abstineni (persoane care nu au but n ultimele 12 luni) 37,5%,
din care 24,4% foti butori i 13,1% nebutori (persoane care nu au
consumat alcool n timpul vieii);
-dintre abstineni, 22,1% sunt brbai, iar 51,6% sunt femei;
-structura populaiei abstinente de sex masculin cuprinde 15,6%
foti butori i numai 6,5% nebutori, valoare care atenioneaz asupra
numrului redus de persoane care au optat pentru un stil de via
responsabil, refuznd consumul de alcool;
-structura populaiei abstinente de sex feminin cuprinde 32,5%
foste consumatoare de alcool, respectiv19,1% nebutoare.
35

Studiile efectuate de ctre Agenia Naional Antidrog privind
cunotinele, practicile i atitudinile populaiei generale (15ani+) n
legtur cu consumul de droguri (ANA 2007 i ANA 2004) au idescris
urmtoarele tendine ale consumului de alcool
O scdere a prevalenei consumului de alcool la categoria de
vrst 25-34 ani, sex masculin, de la 94,8% (2004) la 92,8 % (2007);
O cretere a prevalenei consumului de alcool la categoria de
vrst 25-34 ani, sex feminin, de la 73,7% (2004) la 82,9% (2007);
Prevalena consumului de alcool de-a lungul vieii n categoria de
vrst menionat a sczut de la 89% (2004) la 83,4% (2007);
La categoria de vrst 35-44 ani, se constat o scdere a
prevalenei consumului de alcool de-a lungul vieii de la 91,1% (2004) la
84,7% (2007). Secvenial, pe categoria sex se constat o scdere;
La categoria de vrst 45-54 ani se manifest o scdere a
prevalenei de la 88,4% (2004) la 86,5% (2004);
Datele din cele dou anchete (2004 i 2007) conduc la concluzia
c pe ansamblul populaiei consumul de alcool a sczut, aproximativ cu
cinci procente, pentru toate perioadele de referin;
36

O asociere intens ntre consumul de alcool i nivelul socio
economic, persoanele cu venit ridicat avnd o probabilitate mai mare de
a consuma alcool dect populaia cu venit sczut;
O asociere ntre consumul de alcool i statutul marital, subiecii
cstorii prezint un risc relativ de a consuma alcool dect cei
necstorii;
O asociere intens statistic semnificativ ntre consumul de alcool
i nivelul de studii;
O asociere intens statistic semnificativ ntre consumul de alcool
i statutul de fumtor, consumul de alcool n populaia de fumtori fiind
mai ridicat;
Nu au fost observate asocieri statistic semnificative ntre
consumul de alcool i urmtoarele variabile: mrimea localitii i etnie.
Rezultate similare au fost raportate de ctre Ministerul Sntii i
Centrul de Sntate Public Sibiu n anul 2005, n studiul Atitudini i
comportamente legate de stilul de via sntos.
Conform studiului menionat anterior, analiza tipului de
consumator din perspectiva echivalentului volumului de alcool ne indic
urmtoarele:
37

43% dintre repondeni nu au consumat buturi alcoolice n ultima
sptmn;
18,4% din consumatori sunt butori light (uor), cu un consum
sptmnal echivalent alcoolului coninut de maxim 2 sticle de bere;
27% sunt butori medium (mediu), care consum sptmnal
echivalentul alcoolului coninut de 27 sticle de bere;
11% butori hard (greu), care consum sptmnal echivalentul
alcoolului coninut de peste 7 sticle de bere
Pe msur ce crete intensitatea consumului de alcool, crete i
ponderea brbailor n cadrul categoriei respective, consumul fiind
puternic dependent de genul persoanei. Dac butorii light sunt
reprezentai mai degrab de persoane de sex feminin (68% dintre
consumatori), butorii medium (71% dintre consumatori) i hard
(94% dintre consumatori) sunt persoane de sex masculin.
Similar consumului de tutun, consumul de alcool cunoate o
evoluie diacronic, cu un consum difereniat n funcie de grupa de
vrst. Astfel, dac butorii light se regsesc n toate grupele de
vrst, consumatorii medium se ntlnesc predominant n segmentul
30 39 ani, iar cei hard n segmentul 40 49 ani. .
38

Influena cultural n funcie de regiunile geografice de reziden e
semnificativ n cazul intensitii consumului de alcool. Dac n rndul
transilvnenilor se ntlnesc ntr-o mai mare msur abstineni,
bucuretenii sunt mai degrab consumatori light, iar moldovenii i
muntenii sunt mult mai prezeni n zona consumului medium i
hard.
Cel mai frecvent, consilierea n vederea reducerii sau abandonrii
consumului de alcool vine din partea anturajului apropiat (membri ai
familiei, prieteni, colegi) i, n al doilea rnd, din partea personalul
medical. Firesc, consumatorii hard sunt cei mai vizai de asemenea
sfaturi, acetia reprezentnd n acelai timp categoria care apeleaz cel
mai rar la serviciile medicale pentru controale de rutin (frecvena
consumului de servicii medicale de rutin a butorilor hard se situeaz
la jumtate fa de cea nregistrat n populaia general).
Consumul de tutun e o alt practic puternic asociat cu consumul
de buturi alcoolice. Mai mult de jumtate dintre butorii hard (52%)
sunt fumtori zilnici, n timp ce 58% dintre consumatorii medium i
69% dintre consumatorii light nu fumeaz deloc.
Mai mult de jumtate din consumatorii light de buturi alcoolice (57%),
64% dintre consumatorii medium i 68% din cei hard i apreciaz starea de
sntate ca fiind bun i/sau destul de bun, majoritatea considernd c, n
ultimii trei ani, starea de sntate este stabil. Dac introducem i criteriul vrst,
39

se constat c n cazul categoriei 30-39 ani, consumatorii hard acuz, ntr-o
msur mai mare dect celelalte grupe de vrst, dureri n piept, spate, articulaii i
insomnie. Consumatorii de alcool, de altfel i mari fumtori, prezint tuse cu
expectoraie.
Din punct de vedere al evoluiei greutii corporale, categoria butorilor
hard este singura care se caracterizeaz prin stabilitate.
Morbditatea generat de consumul de alcool n Romnia
Datorit fragmentrii sistemului informaional privind morbiditatea i a
inconsistenei datelor despre consum, se cunosc doar estimri realizate n studii
internaionale, care au utilizat n special datele referitoare la mortalitate.
Din punct de vedere al poverii bolii atribuibile consumului de alcool, Romnia se
caracterizeaz printr-un risc mediu (scor 3 pe o scal de la 1 la 5). Morbidatea
cauzat de alcool este ilustrat in tabelul nr.1.

Tabelul nr.1. Prevalena estimat (pe 12 luni
n 2004) Brbai
Femei
Tulburri datorate consumului de
alcool (15-64 ani, per 100,000
populaie)
13.505,7 2.204,7
Tulburri datorate consumului de
alcool (15-64 ani), Regiunea
European OMS
9,1% 2,0%

Evidene utile pentru intervenii la nivel naional, european i
internaional
40

Nivelul efectelor nocive ale alcoolului, mai ales n rndul persoanelor
vulnerabile, pe osele i la locul de munc, rmne ridicat n statele membre.
Potrivit estimrilor, 15 % din populaia adult a UE consum alcool la un nivel
nociv i n mod periodic, ntre cinci i nou milioane de copii din familiile din UE
sunt afectate negativ de alcool, iar consumul nociv i periculos de alcool este
factorul care cauzeaz aproximativ 16 % din cazurile de neglijri ale copiilor i de
abuzuri mpotriva acestora i aproximativ 60 000 de nateri de copii subponderali
n fiecare an sunt cauzate de consumul nociv de alcool;
Impactul consumului nociv de alcool este mai mare n rndul generaiilor
mai tinere de ambele sexe;
n ultimii 40 de ani s-a nregistrat o uniformizare a nivelului consumului
de alcool, cu creteri n centrul i nordul Europei, precum i o scdere
considerabil a consumului n sudul Europei;
Modul de comercializare a alcoolului, alturi de influena altor factori
relevani, precum rolul familiei i mediul social, este un factor care crete
probabilitatea ca adolescenii i copiii s nceap s consume alcool sau s
consume cantiti mai mari odat ce au ajuns consumatori;
Disponibilitatea alcoolului a crescut n UE n perioada 1996-2004.
Politicile naionale adecvate de stabilire a preului la alcool, mai ales atunci cnd
sunt asociate altor msuri preventive, pot influena nivelul consumului nociv de
alcool i efectele nocive asociate, n special n rndul tinerilor;
Aspectele privind alcoolul sunt de importan comunitar, dat fiind
elementul transfrontalier i efectul negativ asupra dezvoltrii economice i sociale,
precum i asupra sntii publice.
41



Acte normative n vigoare la nivel naional i menionarea prevederilor
acestor acte specifice

ORDIN nr. 62 din 21 martie 2011 pentru abrogarea Ordinului ministrului
agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 192/2009 privind producerea
buturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele dect berea i vinul, destinate
consumului uman ca atare
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 22 martie 2011
NORME METODOLOGICE din 3 martie 2011 privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism*)
EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 182 bis din 15 martie 2011
ORDIN nr. 1.591 din 30 decembrie 2010 (*actualizat*) pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naionale de sntate pentru anii 2011
i 2012
(actualizat pn la data de 5 mai 2011*)
DECIZIE nr. 1.583 din 7 decembrie 2010 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 87 alin. (5) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice
HOTRRE nr. 1.369 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Planului de
aciune pentru implementarea Strategiei naionale antidrog n perioada 2010-2012
ORDIN nr. 1.162 din 31 august 2010 pentru aprobarea Normelor minime privind
aptitudinile fizice i mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul
42

ORDIN nr. 1.110 din 30 decembrie 2010 (*actualizat*) pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naionale de sntate pentru anii 2011
i 2012 (actualizat pn la data de 5 mai 2011*)
HOTRRE nr. 882 din 18 august 2010 privind organizarea i funcionarea
Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor
HOTRRE nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei
vitivinicole nr. 244/2002
DECIZIE nr. 417 din 15 aprilie 2010 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 78 alin. (2) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice
ORDIN nr. 268 din 8 decembrie 2010 privind procedura de examinare pentru
obinerea permisului de conducere
ORDIN nr. 420/C din 22 februarie 2011 privind condiiile n care persoanele
condamnate pot presta munc pe baz de voluntariat
DECIZIE nr. 74 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 15 i art. 21 alin. (1) din Ordonana
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor
ORDIN nr. 101 din 21 ianuarie 2008 privind aprobarea modelului i coninutului
formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor i contribuiilor cu
regim de stabilire prin autoimpunere sau reinere la surs
ORDIN nr. 73 din 27 ianuarie 2011 pentru modificarea Ordinului preedintelui
Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr. 101/2008 privind aprobarea
modelului i coninutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor,
taxelor i contribuiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reinere la
surs
43

ORDIN nr. 62 din 21 martie 2011 pentru abrogarea Ordinului ministrului
agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 192/2009 privind producerea
buturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele dect berea i vinul, destinate
consumului uman ca atare
HOTRRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru
privind prevenirea i intervenia n echip multidisciplinar i n reea n situaiile
de violen asupra copilului i de violen n familie i a Metodologiei de
intervenie multidisciplinar i interinstituional privind copiii exploatai i aflai
n situaii de risc de exploatare prin munc, copiii victime ale traficului de
persoane, precum i copiii romni migrani victime ale altor forme de violen pe
teritoriul altor state
ORDIN nr. 40 din 15 februarie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 143/2010 privind componena i funcionarea
Comitetului pentru Organizaiile Interprofesionale pentru Produsele
Agroalimentare, precum i procedurile de recunoatere, monitorizare i control,
retragere a recunoaterii, extindere a acordurilor interprofesionale i delegare de
atribuii pentru organizaiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare
ORDIN nr. 29 din 4 februarie 2011 privind competenele de achiziie a
produselor i serviciilor n Ministerul Administraiei i Internelor
ORDONAN DE URGEN nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea
nfiinrii i dezvoltrii microntreprinderilor de ctre ntreprinztorii tineri
ACT ADIIONAL nr. 2 din 14 martie 2011 la Contractul Colectiv de Munc
Unic la Nivelul Ramurii Construcii de Maini pe anii 2008-2010, nregistrat la
Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse sub nr. 710/02/18.01.2008,
nregistrat la M.M.F.P.S. - S.D.S. sub nr. 160 din data de 28.03.2011
44

ORDIN nr. 2.142 din 10 august 2010 pentru aprobarea procedurii privind
marcarea buturilor alcoolice i a produselor din tutun comercializate n regim
duty-free
DECIZIE nr. 1.583 din 7 decembrie 2010 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 87 alin. (5) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice
ORDIN nr. 1.468 din 12 februarie 2010 (*actualizat*) pentru aprobarea
Regulamentului de organizare i funcionare a Grzii Financiare
(actualizat pn la data de 3 iunie 2010*)
HOTRRE nr. 1.369 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Planului de
aciune pentru implementarea Strategiei naionale antidrog n perioada 2010-2012
DECIZIE nr. 1.069 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepia de
neconstituionalitate a dispoziiilor art. 15-19 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraveniilor
ORDONAN DE URGEN nr. 195 din 12 decembrie 2002 (*republicat*)
privind circulaia pe drumurile publice*)
HOTRRE nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei
vitivinicole nr. 244/2002

Concluzii

Cu exceptia catorva, bauturile afecteaza anumite parti ale organismului. De
recomandat sunt bauturile naturale sau pur si simplu apa-minunea fara calorii,
capabila sa mentina organismul in cea mai buna forma.
45

Intr-o societate industrializata, este aproape imposibil sa consumi alimente sau
bauturi care sa nu aiba aditivi. Trebuie totusi evitate bauturile care au o lista mare
de aditivi in compozitie: bauturile racoritoare de exemplu.
La aditivi, ceea ce conteaza, este DOZA. In general, doza de aditivi la un
produs, este mica si nu are un potential toxic foarte mare. Totusi, consumarea
frecventa a unor alimente puternic aditivate, poate produce efecte foarte grave.





















46

Bibliografie

1. Constantin Tudose - coordinator, technician in comercializarea
marfurilor, Ed.Didactica Bucuresti 1993
2. Horia Dorobantu coordinator, tehnica comunicarii si negocierii in
afaceri, Ed. Image Bucuresti 2001
3. D.Popescu Arta de a comunica, Ed.Economica- Bucuresti 1998
4. Ristea Ana Lucia Marketing, Ed.Expert, Bucuresti 2002
5. Ristea Ana Lucia, Tudose C. Tehnologia comerciala, Ed.Expert
Bucuresti 1999
6. Curtea Lizet Comportamentul consumatorului, institul de economie al
comertului interior si turismului, Bucuresti 1972
7. Culegere de acte normative privind protectia consumatorului, Timisoara
1996
8. Dreptul Civil octombrie 2012