Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Colegiul Economic Viilor

Proiect de obinere a certificatului

de calificare profesional
nivel 3

Profesor ndrumtor:
Sandru Angela

Elev:
Nume: Mihai Bianca Maria
Clasa: XII B

2014

Valorificarea
potentialului turistic
natural si antropic
in zona
Moldovei de Nord

Continut:

I.

Argumentul..........................................................................................................................4

II.

Activitatea turistica a zonei

Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5
Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7
Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13
Potentialul natural si antropic al zonei
Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19
Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................30
Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................31
Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.32
Studiu de caz
Prigram turistic.37
Analiza de pret...40
Chestionarul Aplicat..41
Material Promotional.....42
Concluzii............................................................................................................................43
Bibliografie........................................................................................................................44

III.

IV.

V.
VI.

Argumentul

Am ales sa fac lucrarea de atestat Valorificarea potentialului turistic natural si antropic

in zona Moldovei de Nord , deoarece eu consider ca este o zona foarta frumoasa care merita
vizitata.
In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii
care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania.
In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul touristic al acestei zone, despre
tipuri de turism practicate in Moldova de Nord.
In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si un
chestionar, referitor la deschidea unei Sali de fitness in interiorul hotelului.

I Activitatea turistica a zonei

1.1.

Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea

clasificrii ramurilor economiei naionale.

SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura),

vntoarea, pescuitul, industria extractiv;
SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar,
alimentar, producia i furnizarea de energie);
SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public,
turism, serviciile i activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de
cultur, nvmnt, asistena social i medical, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea

lor fa de celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu
caracter turistic). Acestea se refer la:
- imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil,
intangibil, nu poate fi vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept
invizibile, iar comerul cu servicii denumit comer invizibil);
- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i
pstrate pentru un consum ulterior;
- simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp
sau de loc s se soldeze cu pierderi;
- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului;
- eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de
mediu etc.).
b. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale.
Locul turismului este evideniat de urmtoarele elemente:
- este o component a sectorului teriar apartenen susinut de:

 coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de

informaii, tratament) i de
caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei
i consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar;
- are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut
prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei:
transporturile, alimentaie public comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.;
- este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca
industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului,
construcii de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport,
telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i art .a.;
- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelare cu
nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta
deoarece la obinerea unui produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile
economiei naionale.
Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact
considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest
pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o
ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el.
c. Rolul economic al turismului
c.1. Rolul economic direct al turismului este evideniat de:
- contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii
volumului ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci
- uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca
urmare a sporului de producie;
- contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de pli ca urmare a
creterii volumului ncasrilor valutare rezultate din : vnzarea serviciilor turistice pe valut;
exportul intern;
- contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de
clim, calitile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de art, vestigiile
istorice, tradiia popular .a. care gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura;
- contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd
dezvoltarea infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.).
6

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:

- dezvoltarea turismului determin dezvoltarea altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de
stimulare a dezvoltrii altor ramuri).
d. Rolul social al turismului:
- contribuia turismului la crearea de noi locuri de munc (n turism i n celelalte ramuri care se
dezvolt datorit dezvoltrii turismului) i la apariia de noi meserii (de exemplu, animator n
turism), i pe aceast cale reducerea omajului;
- contribuia turismului la refacerea capacitii fizice i psihice a oamenilor, cu consecine
pozitive asupra productivitii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:
- vizitarea unei zone (ri) i ofer turistului posibilitatea de a dobndi noi cunotine de
geografie, istorie, tiinele naturii, art, literatur etc.;
- contactul turitilor cu zone sau ri cu nivel mai ridicat de cultur i civilizaie poate avea efecte
pozitive asupra acestora.
f. Rolul politic:
- turismul, considerat mesager al pcii contribuie la promovarea unei mai bune nelegeri ntre
popoare aparinnd diferitelor culturi
Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer
semnificativ de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat
fa de el.

1.2.

Factorii care influenteaza activitatea turistica

n literatura de specialitate se regsesc numeroase modaliti de clasificare a factorilor de

influen ai activitii de turism, avnd drept suport urmtoarele criterii:
o dup natura sau coninutul acestora:
- factori economici:
7

 veniturile populaiei;
oferta turistic;
preurile i tarifele produselor turistice.
- factori tehnici:
performanele mijloacelor de transport;
dotrile tehnice existente n unitile hoteliere, de alimentaie .a.;
tehnologiile folosite n construcii.
- factori sociali:
urbanizarea;
timpul liber.
- factori demografici:

evoluia numeric a populaiei;

structura pe vrste;
modificarea duratei medii de via;
structura pe sexe, gurpe de vrst, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi i de civilizaie:

nivelul de instruire;
setea de cultur;
temperamentul;
caracterul individual;
dorina de cunoatere .a.

- factori naturali:

aezarea geografic;
relieful;
clima;
poziia fa de principalele ci de comunicaie.

- factori organizatorici i politici:

formaliti la frontiere;
faciliti n turismul organizat;
conflictele sociale, etnice, religioase;
regimul vizelor.

o dup durata aciunii lor n timp:

- factori cu aciune permanent:
creterea timpului liber;
modificarea veniturilor;
micarea demografic etc.
- factori sezonieri:
succesiunea anotimpurilor;
structura anului colar/universitar;
activitatea n agricultur.
- factori conjuncturali:

crizele economice, politice;

confruntrile armate;
catastrofele naturale;
condiiile meteorologice etc.

o dup importana (rolul) lor n determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:
veniturile populaiei, oferta, preurile, timpul liber, mutaiile demografice;
- factori secundari:
climatul internaional, formalitile de viz sau frontier, diverse faciliti.

o n funcie de direcia lor de aciune:

- factori exogeni:
creterea veniturilor, evoluia numeric a populaiei, sporirea gradului de urbanizare .a.;
- factori endogeni:
lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, faciliti
de pre, pregtirea personalului .a.

o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice:
veniturile, urbanizarea, timpul liber.
- factori ai ofertei turistice:
condiii naturale, baza material, costul prestaiilor, diversitatea i calitatea serviciilor;
- factori ai confruntrii cerere-ofert:
distribuia ageniilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.
Aceti factori sunt dinamici, schimbtori i ntr-o anumit msur pot fi dirijai n folosul
dezvoltrii turismului.
Dintre acetia cea mai mare influen asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaiei reprezint principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind
deci suportul material al dezvoltrii turismului. Nivelul lor este influenat de nivelul de
dezvoltare economic i social a unei ri.
Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a prii care rmne dup acoperirea nevoilor
fiziologice (adpost, hran, mbrcminte, nclminte) influeneaz nivelul cheltuielilor pentru
turism.
Veniturile influeneaz circulaia turistic att cantitativ, prin modificarea numrului
turitilor, ct i calitativ, determinnd durata deplasrii, intensitatea plecrilor n vacan,
caracterul organizat sau particular al prestaiei, distana pe care se efectueaz cltoria, realizarea
cltoriei n interiorul sau n afara granielor rii, opiunea pentru un anumit mijloc de transport
etc.
2. Preurile i tarifele
Influena preurilor poate viza produsul turistic n ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaie, agrement; se poate manifesta n raport cu piaa
intern sau internaional; poate produce mutaii cantitative sau calitative.
n general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz accesul serviciilor turistice i se reflect
mai ales n reducerea numrului de turiti, a duratei sejurului, a distanelor de cltorie, a
10

frecvenei plecrilor n vacan etc. n acelai timp nu sunt excluse reaciile adverse, n care tarife
foarte sczute pot genera nencrederea turitilor n calitatea serviciilor determinnd, o reducere a
solicitrilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistic
ansamblul elementelor care motiveaz deplasarea n scop turistic i anume: resursele turistice
naturale i antropice, echipamentele turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic,
fora de munc, infrastructura, condiiile de comercializare (preuri, faciliti etc.). Fiecare dintre
aceste elemente are contribuia sa n dezvoltarea turismului. Existena unor resurse turistice
valoroase, dei important, nu este suficient pentru atragerea turitilor n zon. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea i diversitatea serviciilor
oferite.

4. Progresul tehnic nregistrat n domeniul dezvoltrii mijloacelor de transport i n infrastructura

turistic vizibil i invizibil, aferent folosirii acestora, constituie un alt factor important de
influen.
El are consecine asupra gradului de mobilitate a populaiei i acioneaz asupra unor
fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanele dotrilor
hoteliere precum i calitatea serviciilor turistice.
Analizat din punctul de vedere al influenei exercitate asupra mobilitii populaiei, progresul
tehnic i manifest rolul n urmtoarele direcii: perfecionarea cilor i mijloacelor de transport
n comun precum i creterea gradului de dotare cu automobile. n acest sens se pot asigura
condiii pentru deplasarea unui numr sporit de persoane, creterea confortului, reducerea duratei
cltoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se i stimulndu-se astfel interesul pentru
deplasare.
Progresul tehnic influeneaz hotrtor i calitatea i diversitatea serviciilor asigurate de
unitile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora ntr-un sistem de rezervare
computerizat, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaie, imbuntirea
sistemului de comunicare, camere, compartiment recepie (front office) etc.
5. Evolutia demografic corelat cu dinamica populaiei i mutaiile n structura acesteia pe
vrste, profesiuni, medii etc.
- creterea numeric a populaiei influeneaz hotrtor activitatea turistic, aceast corelaie
realizndu-se numai n rile cu un nivel economic ridicat, capabile s asigure locuitorilor lor
condiiile materiale necesare cltoriei;
11

- analiznd structura pe vrste a populaiei i modificrile aprute pe acest plan la un nivel

mondial se detaeaz distinct dou tendine: tineretul este i va reprezenta un segment la
populaiei cu rol desoebit n activitatea turistic fapt stimulat de facilitile acordate lor de agenii
de turism (faciliti justificate de exsitena unor venituri mai mici i de importana redus
acordat de tineret confortului turistic); o rezerv de lrgire a pieei turistice o reprezint
categoria de populaie constituit din persoanele de vrsta a treia stimulate s cltoreasc n
interes turistic de un sistem de faciliti adecvat lor i beneficiind de timp liber concomitent cu
sporirea veniturilor acestora.
- distribuia populaiei pe categorii socio-profesionale are un rol important n determinarea
circulaiei turistice (segmentele de populaie cu un nivel superior de pregtire i patronii
manifest mai mult nclinaie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest
manifestat de lucrtorii agricoli i rani).

6. Procesul de urbanizare determin mutaii n structura nevoilor populaiei precum i asupra

evoluiei turismului; ca urmare a concentrrilor urbane i a dezvoltrii economice excesive, s-a
nscut nevoia de evadare spre zone linitite, nepoluate, pentru odihn, distracie, recreere.
Aceast nevoie de evadare stimuleaz moibilitatea populaiei contribuind la intensificarea
circulaiei turistice.

7. Timpul liber al sfritului de sptmn, al concediilor i vacanelor influeneaz prin mrimea

sa posibilitile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreterea valoric
a timpului liber s-au realizat pe seama: diminurii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai
puin, reducerii sptmnii de lucru, promovrii cu succes a sistemelor de lucru cu timp parial,
instituionalizrii, generalizrii i creterii duratei concediului anual pltit, reducerii timpului
total de munc n cadrul vieii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influeneaz semnificativ turismul amintim: moda,

tradiiile (serbri populare tradiionale i festivaluri), dorina de cunoatere i instruire
(manifestri tiinifice, culturale, sportive).

9. Aciunile guvernamentale i faciliile acordate de organizatorii de turism pot mbrca

urmtoarele forme:

- legislaia n domeniul turismului (care poate ngrdi sau stimula cltoriile);

12

- acordurile internaionale;
- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;
- formalitile la frontier;
- sistemul de acordare a vizelor;
- organizarea ageniilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE
Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism n Romania
Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania
Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului
nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania

LICENTIERE/BREVETARE
Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism,
aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

13

 Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de

clasificare si/sau a licentelor de turism
CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin
Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002
Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea
Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM
Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie
2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru
selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea si
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement
Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind
omologarea, amenajarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru
agrement

AGREMENT
Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de
agrement n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

14

 Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12

septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii
de agrement nautic

AUTOCARE
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n
trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic
international
Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor
utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi
publice de persoane n trafic international

CONSTRUCTII N DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de
urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din
domeniul turismului

LITORAL
Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor n zona de
coasta a Marii Negre
Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul
activitatilor de turism n zona costiera
Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din
statiunile turistice de pe litoral
TURISM RURAL
Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural
15

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea turismului rural
TURISM BALNEAR
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea
societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare
Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind
organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR
Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor
de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si n stranduri

SALVAMONT
Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor
montane si organizarea activitatii de salvare n munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si
protectia turistilor n structuri de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si
de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani
si straini
Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale
pentru serviciile de cazare n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la
turismul neorganizat

16

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale
prevazute n unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice
Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor n cazul insolvabilitatii
sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI N CARPATI
Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan
"Superschi n Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare n Romania a
programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q
Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de
crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

17

STATIUNI TURISTICE
Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a
statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes
national, respectiv local
Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002
pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru
declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local
ALTE ACTE NORMATIVE
Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru
ziaristi si reporteri de radio si televiziune
Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta n
turism

18

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenialul turistic are dou componente:
a.componenta natural
b.componenta antropic (social-cultural)
a. Componentele cadrului natural sunt:
1.substratul geologic
2.relieful
3.hidrografia
4.vegetaia
5.fauna
6.clima
a.1. Substratul geologic
Geologia Subcarpailor Vlcii trebuie abordat n strns legtur cu evoluia paleogeografic a
Subcarpailor Getici, din care fac parte, care se desfoar n lungul unei unit i structurale
numit Depresiunea Getic ce a a avut un caracter de avanfos. Depresiunea s-a format la
nceputul paleogenului dup micarea tectonic laramic care a ridicat Carpaii Meridionali, pe
de o parte i a cobort, pe de alt parte, spaiul cristalin din faa acestora crend acest bazin de
sedimentare extins cu un rol de avanfos. n ceea ce privete structura acestei depresiuni sunt
caracteristice:
- fundamentul cu o provenien dubl carpatic, blocuri cristaline ce coboar n trepte spre sud i
Platforma Valah, blocuri care nclin uor spre nord;
- suprastructura sedimentar s-a realizat n trei cicluri i n diferite faciesuri (litoral, de mare
adnc, salmastru, lacustru) care se succed att de la nord la sud ct i n timp. Cele trei cicluri
sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate i greii, oligocen n
facies grezos i acvitanian cu conglomerate, gresii i intercalaii de argile; ciclul miocen alctuit
din depozite burdigaliene (conglomerate la zi ntre Topolog i Olneti i la adncime n rest),
badenian (marne, argile i sare la Ocnele Mari) i sarmaian inferior (gresii, marne); ciclul
sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care nainteaz mult la vest de Olt alctuit din marne
nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalaii de crbuni.
a.2. Relieful
Teritoriul judeului Vlcea este acoperit de culmi muntoase i dealuri, altitudinile scznd de
la nord la sud, spre depresiunea intramontan a Lovitei. n partea sudic a judeului, dealurile cu
altitudini cuprinse ntre 600-700 m nchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislveti, Pueti,
19

Hurezu.
n nordul judeului se nal culmile munilor Fgra, la vest se desfoar Munii Lotrului iar
la sud Munii Cpnii. Pe partea stng a Oltului se afl masivul Coziei care atinge 1.669 m.
Au o individualitate justificat i bine exprimat prin caracterele reliefului actual, rezultat al
unei ndelungate evoluii comune, n cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit n ansamblu
teritoriul creeaz imaginea unui relief de dealuri (a cror nlime scade treptat de la 800- 1000
m, la contactul cu munii n nord, pn la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se
insinueaz mici depresiuni i culoare largi de vale.
Prezint o structur monoclinal, fiind evidenta lng munte, continundu-se apoi spre sud cu
cea cutat. Avnd n general o structur monoclinal dealurile sunt alctuite din gresii, marne,
argile de vrst neozoic (Mgura 871 m, Pleu 766 m, Dealul Mgurii 807 m). n formarea
reliefului eroziunea a avut un rol nsemnat fiind activat de nivelul local cobort al Oltului. Din
cauza coborrii nivelului de baz local ntreaga morfologie a sectorului dintre Topolog i Bistria
a suferit modificri nsemnate, sistemul de cueste i depresiuni subsecvente cu direc ie
longitudinal, a fost segmentat adnc de vile afluente care se recurbeaz dendritic spre valea
principal, crend culmi orientate piezi spre Rmnicu Vlcea.
- n partea de nord, la est de Olt i contactul cu Masivul Cozia - alctuit din gnais ocular, roc
foarte rezistent, dar cu anumite nsuiri specifice la eroziune, prezint povrniuri abrubte cu
microrelief extrem de variat asemntor celui carstic - se ntlnete cea mai mare depresiune,
Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultat de pe urma unei eroziuni diferen iale, iar la vest de
Olt, succesiunea benzilor de relief se repet ntr-o form mai complicat. La marginea mun ilor
nali, ai cristalinului i sedimentarului mezozoic se ntind muncei alctui i din roci senoniene,
eocene i oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene. Aceste depuneri sedimentare,
transgresive peste aripa aplecat a cristalinului, prezint ca i la est de Olt, o nclinare
monoclinal spre sud, ceea ce explica relieful structural cu apariia de cueste aliniate paralel cu
marginea munilor. Prsind roca dur, vile se lrgesc brusc n formaiile friabile de la sud. Apar
astfel clare la vest de Climneti, n continuarea depresiunii Jiblea, dar mult mai restrnse ca
ntindere, depresiunile: Sua- Andreeti pe valea Muereasca i Olnesti Bi- Livadia pe valea
Olnetilor, legate ntre ele prin ei joase. nchise la sud de o culme subcarpatic cu altitudine de
600-700 m, fragmentat de ape, aceste mici depresiuni de contact suplinesc rolul depresiunilor
subcarpatice din alte sectoare. La sudul acestor depresiuni apar nlimi tipic subcarpatice, nalte
i ele de 600-700 m alctuite din depuneri miopliocene cu structura cutat de felul masivelor:
Purcreu, Buneti, Piscupia, se pune i mai clar n eviden prin ivirea n anticlinalul care taie
valea Otsu a masivului de sare de la Pietrari.
- Spre sud apare structura cutat pe mai multe anticlinale i sinclinale unde s-au dezvoltat
depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) n rocile moi. n aceast parte irul depresiunilor este
nchis de dmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adnc tiate i desprite n segmente
de vile numeroaselor ruri (Bistria, Otsu, Olnesti), coborte aproape paralel de pe versantul
sudic al Munilor Cpnii. n ceea ce privete latura sudic a Sucarpa ilor Vlcii aceasta este
alctuit din dealuri nscrise pe formaiuni sarmastice, pliocene i cuaternare cu aceeai structur
monoclinal, rocile fiind dispuse n benzi orientate de la vest la est. Dup ie irea din defileul de
la Cozia culoarul Oltului se lrgete treptat, terasele cptnd o desfurare mare astfel acest
culoar capta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajrile hidrotehnice lunca i terasele
inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile i de stadiul de
evoluie, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularit ile geografice- fizice,
economice- umane, al ntregului inut deluros subcarpatic. n funcie de trsturile lor
20

morfologice locale s-a desfurat modelarea tuturor dealurilor din jur i n cuprinsul lor s-au
pstrat urmele schimbrilor petrecute n decursul evoluiei reliefului acestei regiuni.

a.3.Hidrografia
- Rurile
Acest teritoriu subcarpatic aparine n ntregime bazinului Oltului, i anume pr ii de trecere
de la bazinul mijlociu la bazinul inferior. n traseul su se distinge acest sector subcarpatic
desfurat pe circa 45 km ntre Climneti si aval de Bbeni. Debitul Oltului n dreptul
localitii Rmicu Vlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieirea din sectorul subcarpatic, dup ce
primete afluenii din aria de la Bbeni, debitul su mai crete cu aproximativ 15-16 m3/s.
De la Mnstirea Cozia unde Oltul presete defileul de la Cozia acesta mai prime te o serie
de aflueni, dintre acetia doar doi pe partea dreapt si unul pe partea stng fiind mai importan i,
care de altfel izvorsc din muni.
Pe partea dreapt Oltul primete ca afluent rul Olneti, avnd o lungime de 38 km,
confluena dintre cele dou aflndu-se pe raza Municipiului Rmnicu Vlcea, cu afluentul su
din dreapta, Cheia. Urmeaz apoi civa aflueni mici subcarpatici, ca Srata si Govora care
dreneaz apele unor izvoare srate (Bile Govora, Ocnele Mari), urmnd apoi Bistri a, care
ptrunde adnc n Munii Cptnii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit
are la rndul su o serie de aflueni, ca: Bistricioara din dreapta, Costetiul si Otsul din stnga.
Pe partea stng din zona subcarpatic, Oltul primete afluen i mici cum sunt: Valea Satului,
Smnicul, Valea Stncioiului, Aninoasa, n schimb dinspre crestele Munilor Fgra primete
apele Topologului ( are o lungime de 83,7 km), format din confluena a doua praie: Negoiul i
Prul Scara, vrsndu-se n Olt n aval de Tigveni, Topologul fiind de altfel i limita estic a
Subcarpailor Vlcii.
-Lacuri
Se ntlnesc cu precdere lacuri artificiale, dar si lacuri naturale. Pentru folosirea poten ialului
hidroenergetic al Oltului s-au realizat cinci lacuri de acumulare n sectorul subcarpatic ( n
perioada 1974- 1981):
Rmnicu Vlcea este amplasat n amonte de oraul Rmnicu Vlcea, amenajarea acestuia
ncepnd nc din anul 1969, fiind dat n folosin n anul 1974, lacul avnd o suprafa a de 319
ha i un volum de ap de 21,4 mil m3 de ap;
Govora a fost pus n folosin n anul 1975, are o suprafa de 477 ha i un volum de 21,4 mil
m3 de ap;
Deti - a fost dat n folosin n anul 1976, suprafaa lacului fiind de 247 ha, iar volumul de
ap estimat este de 11,7 mil m3 de ap;

21

 Rureni amplasat n aval de confluena Oltului cu Olnetiul, n raza ora ului Rmnicu
Vlcea, a fost dat n folosin n anul 1977, lacul are o suprafa de 147 ha i un volum de 10,9
mil m3 de ap;
Climneti este amplasat n depresiunea Jiblea i a fost dat n folosin din anul 1981, lacul
are o suprafa de 84 ha i un volum de ap estimat la 4,6 mil m3 de ap;
a.4. Vegetatia
n funcie de relief i clim, vegetaia caracteristic teritoriului vlcean este repartizat dup
zonarea acestora. n regiunile montane, pe cele mai nalte culmi predomin flora alpin i
subalpin. Dintre speciile care cresc aici, se ntlnesc: salcia pitic, violeta, bujorul de munte i
floarea de col - ultimele declarate monumente ale naturii.
Zona forestier este specific regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafaa
judeului. Pdurile de molid cresc n etajul subalpin, pe lng arbuti ca: macriul, afinul s.a.
Pdurile de foioase acoper zona montan i o parte a dealurilor subcarpatice i piemontane.
Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomin fagul, mesteacnul, carpenul,
alunul i paltunul de munte. La altitudinile din zona colinar i de cmpie cuprinse ntre 300-700
m, predomin stejarul pedunculat, ulmul i carpenul.
Pdurea ocupa, cu cteva secole n urm, apropae n ntregime acest spaiu, pdurile
continuindu-se nentrerupt din culmile munilor pn n cmpia Dunrii n partea sudic a rii.
ncepnd cu secolul al XVIII-lea exploatrile forestiere s-au fcut ntr-un ritm foarte accentuat,
dar pe fondul unor condiii mai dificile de exploatare, acest teritoriu a fost mai pu in despdurit
dect alte pri ale rii. Locurile despdurite sunt mai extinse n lungul vilor principale i n
cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate n terenuri cultivabile, n pajiti, dar i n
pstrarea ca izlazuri i puni.
Cu excepia dealurilor mai joase dintre prul Govora i Olt i a celor din por iunea
Genuneni- Govora, acoperite cu pduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului i
depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pdurilor n amestec de fag . La est de Olt
limita acestor pduri rmne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate ntre Topolog i Olt
sunt acoperite cu stejrete, la fel ca i dealurile mai joase. Aici rspndire mai mare au tot
pdurile de gorun, dar apar i cteva poriuni cu pduri de cer (Quercus cerris) i de garni a
(Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante n pdurile din dealuri, dar alturi de ele se
gsesc din abunden alte esene de dealuri.
n vile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se ntlnesc nc
zvoaie cu slcii i plopi uriai, nsoite adesea, pe locurile mai nalte de pduri de stejar
pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) i alte specii iubitoare de umezeal.
Pe culmile mai nalte se mai ntlnesc petice rmase din ceea ce odinioar constituia codri
btrni i greu de ptruns, sunt pdurile de gorun (Quercus petraea, Quercus falechampii,
Quercus polycarpa), cum sunt cele din dealurile de la vest i nord-vest de Rmnicu Vlcea.
La poalele munilor unde exist acel renumit adpost din depresiunile supcarpatice, se
resimnte o nuan climatic deosebit care a fost interpretat ca reprezentnd o influen
22

submediteraneean. Aici vegeteaz n condiii foarte bune unele specii iubitoare de cldur. n
depresiunile de sub munte i dintre dealuri triete n condiii excelente nucul, dar a fost semnalat
i castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, n adpostul Coziei.
a.5. Fauna
Fauna este reprezentat de: cprioar, mistre, vulpe, pisic slbatic, lup, dintre psri
(pupza, mierla, cucul) in padurile de foioase, in silvostepa fiind habitatul iepurelui,
popndului, hrciogului.

a.6. Clima
Se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, cu temperaturi de 6-8 C si
precipitatii de 500 - 700 mm/an.
Influentele climatice care se resimt in aceasta grupa sunt cele est europene, reprezentate prin
veri calde si secetoase si ierni aspre si geroase, vantul care actioneaza aici, tot timpul anului,
fiind Crivatul.
In Podisul Sucevei si nordul Campiei Jijiei influentele climatice sunt cele scandinavo-baltice,
caracterizate prin precipitatii bogate si ierni cu temperaturi foarte scazute.
b. Mediul antropic- este spaiul natural ale crui componente au fost total sau aproape total
modificate de activitatea omului. Acest mediu prezint un stadiu avansat de implicare a omului
n modificarea mediului natural: aici se impun construciile administrative, economice, culturale,
aezrile umane, reelele de strzi etc. Mediul antropic include mediul urban, mediul rural, mediul de culturi agricole, mediul industrial etc. n acest tip de mediu raportul dintre natural i
antropic se menine n favoarea celui de-al doilea, n funcie de necesitile societii.
b.1.Cultural Istoric

Vestigii,locuri si monumente istorice:

CURTEA DOMNEASCA
La sfarsitul secolului XIV, in timpul domniei lui Petru I, la Suceava, in zona de est a
aglomerarii urbane a fost edificata o curte domneasca, mentionata documentar la 3 februarie
1397, cand domnul Stefan I se adreseaza palatinului Poloniei, Spytek de Melsztyn, rugandu-l sa
vina la curtea sa (ad domum nostram).Cercetari arheologice efectuate pe parcursul a patru
decenii au dus la descoperirea unui complex de cladiri, care compuneau Curtea Domneasca de la
Suceava. Cea mai veche componenta a Curtii Domnesti o constituie o constructie delemn,
compusa din pivnita si probabil un singur nivel, un parter, cu dimensiunile de aproximativ
14,707,50 m. Din resturile carbonizate ale pivnitei se poate deduce sistemul constructiv al
acestui edificiu, care a fost realizat din barne de lemn asezate ori zontal,sustinute in colturi si pe
23

mijlocul laturilor lungi, (la circa 8,50 si 6,50 m) de stalpi rotunzi.Peste montantii de lemn, spre
interior, a fost fixata o retea de nuiele impletite, lipite cu lut, atent netezit. Peretii de la suprafata
ai locuintei au fost realizati cu ajutorul stalpilor verticali ingropati in pamant, la mica distanta in
exteriorul pivnitei, gropile si chiar resturile stalpilor proband aceasta maniera de lucru.
Adancimea pivnitei, calculata de la nivelul de calcare contemporan ei, era de circa 3 m, inaltimea
totala putand atinge 4 m. In interiorul casei domnesti a functionat cel putin o soba compusa din
cahle cu forme simple: oala, castron, triunghiulare, convexe, soba care se dateaza la sfarsitul
secolului XIV, fiind una din primele instalatii de incalzire de acest gen din mediul romanesc in
Moldova.
BISERICA SFANTUL GHEORGHE A MANASTIRII SFANTUL IOAN, SUCEAVA
Constructia biserici, destinata a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei, deoarece in conditiile
cresterii numarului de locuitori ai orasului Suceava vechea catedrala Sfantul Gheorghe devenise
neincapatoare, a debutat in anul 1514, fiind o ctitorie a domnului Bogdan al III-lea (1504 1517)
si a fost terminata la 6 noiembrie 1522 de Stefan cel Tanar (Stefanita) (1517 1527) Noua
catedrala mitropolitana, de plan triconc, este compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor,
cu bolti moldovenesti si turla pe naos. Biserica a fost pictata, atat la interior cat si la exterior, in
timpul primei domnii a lui Petru Rares, in anii 1532 1534, programul iconografic fiind
caracteristic monumentelor realizate in aceasta perioada. La sfarsitul secolului XVI, domnul
Petru Schiopul (1574 1577; 1578 1579; 1582 1591) a construit turnul de intrare, a
reacoperit biserica si tot in anul 1589 au fost aduse moastele Sfantului Ioan cel Nou de la vechea
Mitropolie. In timpul domniei lui Miron Barnovschi (1626 1629; 1633), mitropolitul Anastasie
Crimca a construit pe latura de est a curtii o clisiarnita de plan dreptunghiular. In secolul XVIII
vechea catedrala, parasita intre timp, a fost restaurata de mitropolitul Iacov Putneanul si
transformata inbiserica parohiala. Biserica Sfantul Gheorghe a devenit in anul 1866 manastire de
calugari, filiala a Manastirii Dragomirna. Ansamblul monastic Sfantul Ioan a cunoscut o
restaurare importanta la inceputul secolului trecut, datorata arhitectului Karl A. Romstorfer, cat si
o alta, la sfarsitul aceluiasi secol, cand a fost conservata si pusa in valoare pictura exterioara de
pe laturile de sud si vest. In prezent, pictura interioara se afla in plin proces de restaurare.
Biserica adaposteste moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, intr-o racla de argint
decorata cu martiriul sfantului protector al Moldovei, opera din secolul XVI, precum si un
iconostas realizat la sfarsitul secolului XVIII, opera a unui atelier orasenesc. Manastirea Sfantul
Ioan este inscrisa in Lista Patrimoniului Mondial.
BISERICA SFANTUL DUMITRU, SUCEAVA
Aflata, potrivit pisaniei, in mijlocul targului Suceava, pe latura de nord a Curtii Domnesti,
biserica cu hramul Sfantul Dumitru a fost ctitorita in anii 1534 1535 de Petru Rares. Biserica,
de plan triconc, compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor, prezinta o bogata decoratie
ceramica policroma ce se desfasoara pe turla plasata pe naos, asociata cu pictura in fresca, cat si
ancadramentele de piatra, sculptate in stil gotic. Pisania, in limba slavona, este insotita de stema
de stat a Moldovei, capul de bour inscut, inconjurat de o coroana de frunze de stejar, sustinuta de
doi putti (ingerasi). Cei doi putti care sustin stema Moldovei din compozitia pisaniei bisericii
Sfantul Dumitru din Suceava se numara printre primele manifestari ale Renasterii in teritoriul est
24

 carpatic. Pictura in fresca, interioara si exterioara, realizata intre anii 1536 1538 a fost grav
afectata de ultima restaurare, finalizata in anul 2004. Cercetarile arheologice prilejuite de
lucrari de restaurare efectuate in deceniul sapte al secolului trecut au dus la descoperirea
vestigiilor a doua edificii de cult care se suprapun partial, aflate in curtea bisericii Sfantul
Dumitru, primul datand de la sfarsitul veacului XIV si cel de al doilea reprezentand ctitoria lui
Stefan cel Mare dupa biruinta de la Codrul Cosminului. In zona de nord est a bisericii Sfantul
Dumitru se inalta turnul clopotnita, construit in anul 1560/1561 de domnul Alexandru
Lapusneanu.
BISERICA SFANTA INVIERE, SUCEAVA
Biserica, aflata pe Ulita Noua, a fost construita in anul 1551, de doamna Elena, vaduva lui
Petru Rares, pe locul unde, cercetari arheologice efectuate cu ocazia lucrarilor de restaurare, au
pus in evidenta vestigiile a trei edificii de cult, care s-au succedat, incepand cu mijlocul secolului
XIV si pana la mijlocul secolului XVI. Ctitoria doamnei Elena este de plan mixt, dreptunghiular,
cu absidele naosului practicate in grosimea zidului si absida altarului semicirculara la exterior. La
interior, sistemul de boltire nu mai prezinta caracteristicile arcelor piezise ale boltirii
moldovenesti, fiind un indiciu ca, probabil, turla a fost daramata si cupola refacuta ulterior. In
secolul XVIII, in conditiile in care partea de nord a Moldovei a fost incorporata Imperiului
habsburgic, in anul 1782 biserica Sfanta Inviere a functionat ca biserica catolica, iar in perioada
1839 1938 a functionat ca biserica greco-catolica. In deceniul noua al secolului trecut biserica a
fost restaurata si pictata la interior. La stanga intrarii, pe latura de nord vest, se afla o frumoasa
zvonita, cu trei nise pentru clopote, datand din secolul XVIII.
MANASTIREA TEODORENI, BURDUJENI
Biserica Manastirii Teodoreni, cu hramul Inaltarea Domnului a fost ctitorita de postelnicul
Toader Movila, fratele domnilor Moldovei Ieremia si Simion Movila in anul 1597. Biserica
Manastirii Teodoreni, de plan triconc, reprezinta o replica modesta a monumentalei ctitorii a lui
Petru Rares din Suceava, Sfantul Dumitru, dar fara frumoasele detalii arhitecturale gotice sau
decorul ceramic policrom al turlei. Biserica a fost restaurata in secolul XVII, de bogata familie
de boieri Costin, iar pictura interioara dateaza din secolul XIX. Biserica a fost restaurata la
sfarsitul secolului trecut. Dupa anul 1990 a fost reluata viata monahala, Manastirea Teodoreni
fiind reinfiintata drept manastire de calugarite.
BISERICA SFANTUL NICOLAE, SUCEAVA
Prima mentiune documentara despre o biserica cu hramul Sfantul Nicolae la Suceava se
pastreaza pe un Tetraevanghel daruit acestui locas in anul 1519 de catre vistiernicul Mateias,
Tetraevanghel aflat in prezent intr-o biblioteca din Bulgaria, iar aceasta biserica nu a fost
identificata prin cercetari arheologice. Edificiul actual dateaza de la inceputul secolului XVII,
pisania mentionand ca a reinnoit pan Nicoara Prajescul vel vistier si cneaghina lui Maria si
copiii lor in anul 7119 (1611). Biserica se prezinta drept o constructie de plan mixt,
dreptunghiulara, cu absidele laterale practicate in grosimea peretilor naosului si turla pe naos.
25

Peste pridvor se inalta un masiv turn clopotnita, rectangular, prevazut cu goluri de tragere,
prezenta element constructiv fiind o caracteristica a arhitecturii ecleziastice din Moldova
primelor decenii ale secolului XVII. Biserica Sfantul Nicolae a fost restaurata la sfarsitul
secolului XIX, apoi in perioada anilor 1975 1980, cand a fost pictata in stil neo-bizantin.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE (MIRAUTI), SUCEAVA

Traditia locala atribuie construirea bisericii Sfantul Gheorghe fie lui Dragos Voda(circa 1352
1353), fie lui Iuga Voda (1399). Sigur este faptul ca in anul 1415, Alexandru cel Bun (1400
1432)e moastele Sfantului Ioan cel Nou la Suceava si le depune in biserica Sfantul Gheorghe,
devenita, intre timp, catedrala mitropolitana. A fost formulata ipoteza ca biserica Mirauti a fost
construita in timpul domniei lui Petru I (1375 1391), posibil in aceeasi perioada sau imediat
dupa edificarea cetatii de Scaun. Cercetari arheologice recente au dus la descoperirea vestigiilor
unei biserici de zid, de plan dreptunghiular, fara abside laterale si cu absida altarului poligonala,
biserica atribuita domniei lui Petru I. In interiorul primului locas au fost descoperite mai multe
morminte, intre care si cel al Evdochiei de Kiev, prima sotie a lui Stefan cel Mare. Distrusa, cu
probabilitate, la sfarsitul secolului XVI, in urma unui cutremur, biserica Sfantul Gheorghe a fost
construita peste vestigiile primului edificiu, la inceputul secolului XVII, dupa cum o sugereaza
monedele poloneze aflate in zidaria turlei, cat si elementele constructive, intre care turnul
clopotnita plasat peste pridvorul situat pe latura de sud. Edificiul construit in secolul XVII, de
plan triconc, cu turla pe naos, a indeplinit rolul de biserica parohiala pana la sfarsitul veacului
urmator, cand a fost in pericol de a fidaramat. Salvata de distrugere in ultimul deceniu al
secolului XVIII, biserica Sfantul Gheorghe (Mirauti) a fost restaurata intre anii 1898 1903 de
catre arhitectul Karl A. Romstorfer, cat ti in perioada 1992 2002, lucrarile de restaurare
contribuind la salvarea acestui venerabil monument de arta religioasa.
BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI ITCANI, SUCEAVA
Se admite de majoritatea istoricilor ca prima mentiune documentara a bisericii cuhramul
Adormirea Maicii Domnului dateaza din anul 1395 si face referire la micamanastire Panaghia a
boierului Iaskos/Iatcu din Mavrovlahia (Moldova) pentru care sesolicita patriarhului ecumenic
Antonie al IV-lea sa accepte calitatea de ctitor.Constructia actuala, de plan triconc, cu influente
exercitate de arhitectura TariiRomanesti, compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor
deschis a fost ctitorita de calugarita Nastasia si fiica ei Anghelina, in anul 1639, pe locul unde
cercetarile arheologice au pus in evidenta vestigiile a doua edificii de cult mai vechi, care s-au
succedat in timp, incepand de la sfarsitul secolului XIV. Biserica Adormirii Maicii Domnului din
Itcani, devenita intre timp locas de cult parohial, a fost restaurata in intervalul 1990 1994.
BISERICA SFANTUL IOAN BOTEZATORUL (A COCONILOR), SUCEAVA
Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, a Coconilor, a Domnitelor sau a Beizadelelor a
fost ctitorita in anul 1643 de domnul Vasile Lupu (1634 1653), peste vestigiile unui edificiu
26

religios mai vechi, in gradina Curtii Domnesti, fiind folosita drept paraclis al complexului aulic.
Biserica prezinta un plan deosebit, dreptunghiular, fara abside laterale, cu absida altarului
rotunjita si pridvor poligonal. Pe latura de nord-vest a fost adosata clopotnita, plasata pe un
subsol boltit, a carui functionalitate nu se cunoaste. Langa biserica au fost descoperite ruinele
unei constructii de piatra, considerata a fi resedinta mitropolitilor Moldovei, precum si o fantana.
Iconostasul, care dateaza din ultimul sfert al secolului XVIII, este o valoroasapiesa de mobilier
liturgic, din lemn sculptat si pictat. Biserica a fost restaurata recent, in perioada 1988 1998.
BISERICA SFANTUL SIMION (TURNUL ROSU), SUCEAVA
Biserica este situata in zona de vest a orasului Suceava, in cartierul locuit in Evul Mediu de
numeroasa si prospera comunitate armeana. Biserica a fost construita, conform pisaniei, in anul
1513 de un anume Dnig si a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, Cladirea
actuala, mult deteriorata in urma trecerii timpului, de plan dreptunghiular, fara abside laterale, cu
absida altarului poligonala si turla pe naos, prezinta caracteristicile edificiilor de cult
moldovenesti din secolul XVII. Biserica a fost restaurata de comunitatea armeaza in anul 1925,
restaurare care nu a tinut cont de detaliile constructive initiale. Alaturi de biserica, pe latura de
sud-est se afla turnul clopotnita, rectangular, care la un moment dat a fost vopsit in rosu, de la
care si biserica si-a luat numele de Turnul Rosu. In conditiile in care numarul locuitorilor armeni
ai orasului Suceava a scazut dramatic, biserica Sfantul Simion a fost cedata comunitatii ortodoxe,
cu aceasta ocazie edificiul de cult fiind in plin proces de restaurare.
BISERICA SFANTA CRUCE, SUCEAVA
Biserica Sfanta Cruce este situata in zona de vest a orasului Suceava, locuita in evul mediu de
comunitatea armeana. Edificiul ecleziastic a fost construit, conformpisaniei, in anul 1521 de
catre Cristea Hankoian, pe locul unde se aflase o biserica delemn, apartinand de asemenea
armenilor. Biserica Sfanta Cruce prezinta un plandreptunghiular, cu absida altarului poligonala.
Locasul de cult, care a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului prezinta caracteristicile
edificiilor eceziastice moldovenesti din secolul XVII. Cu materialul rezultat din demolarea
bisericii armene Sfanta Treime au fost adaugate de baronul Nicolae von Kapri in secolul XIX
pridvorul si capela de pe latura de sud. Alaturi de biserica, pe latura de sud-est se afla un masiv
turn clopotnita, in zidaria caruia sunt incastrate pietre de mormant frumos decorate cu elemente
vegetale. Cu prilejul restaurarilor din anul 1935, sub stratul de tencuiala, au fost descoperite
urme de pictura in fresca.
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI, HAGICADAR, MOARA
Traditia atribuie zidirea manastirii armene de calugarite unui bogat negustor armean din
Suceava, Dragan Donovak, candva, la mijlocul secolului XVI., fiind singura manastire din
diaspora armeneasca. Biserica, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, se incadreaza tipului de
plan dreptunghiular, fara abside laterale si absida altarului semicirculara si prezinta
particularitatile caracteristice edificiilor de cult armene: o largire neobisnuita a corpului sfantului
locas, ceruta de existenta celor trei altare, unul principal, in axul absidei, incadrat de alte doua,
mai mici, laterale. Naosul este surmontart de o turla, plasata pe arcepiezise, in retragere, asa
27

numiteleboltile moldovenesti. Nu se conserva urme de pictura. Conform traditiei locale, un

pelerinaj la Hagicadar duce la implinirea dorintelor.
MANASTIREA SFANTUL AUXENTIE (ZAMCA), SUCEAVA
Complexul arhitectural Zamca, situat in zona de vest a orasului Suceava, zona locuita in evul
mediu de bogata si numeroasa comunitate armeana, se compune din biserica cu hramul Sfantul
Auxentie (Oxen), zidul de incinta cu paraclisul Sfanta Maria, cat si turnul clopotnita, plasat in
coltul de nord vest al incintei. Biserica cu hramul Sfantul Auxentie, de plan dreptunghiular, fara
abside laterale si turla pe naos, a fost ctitorita in anul 1601 de negustorul Agopsa, fiul lui Amira.
Biserica prezinta o particularitate specifica cultului armean: trei altare, unul central si doua
laterale, in colturile de nord est si sud est ale naosului. In urma ultimei restaurari, efectuate la
sfarsitul secolului trecut, la interiorul bisericii au fost puse in evidenta urme de pictura in fresca.
La exterior biserica este decorata cu ancadramente de piatra sculptate cu elemente gotice tarzii si
rozete. Pe latura de vest a zidului de incinta se gaseste intrarea, monumentala, surmontata de
paraclisul cu hramul Sfanta Maria, construit in anul 1606. Paraclisul, edificat in doua etape
prezinta paramentele bogat decorate cu brau in torsada si caramizi smaltuite policrom. Intregul
complex este imprejmuit de un zid de incinta, care traseaza un contur trapezoidal. In anul 1691,
polonii condusi de regele Ioan al III-lea Sobieski au fortificat, cu un sant si val, in sistem Vauban,
Manastirea Sfantul Auxentie, care de atunci a inceput sa fie cunoscuta sub numele de Zamca
(fortificatie in limba polona).
INALTAREA SFINTEI CRUCI, PATRAUTI
Ctitorita de Stefan cel mare in anul 1487, biserica cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci de la
Patrauti a fost locasul de rugaciune al unei manastiri de calugarite, care a functionat, cu
intreruperi, pana in deceniul noua al secolului XVIII, cand a fost desfiintata de administratia
austriaca. De mici dimensiuni, dar de proportii desavarsite, biserica prezinta un plan triconc, cu
turla pe naos, sistemul de boltire al naosului fiind caracterizat de folosirea boltilor moldovenesti.
Pictura interioara, datand din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pastrata in intregime, de inalta
calitate artistica, este opera unui mester zugrav grec. Sunt de retinut tabloul votiv, cu doua faze
de pictare, cu un inedit portret al lui Stefan cel Mare cu barba rosie, scena Plangerii lui Iisus
din naos precum si vasta compozitie de pe peretele de vest al pronaosului cunoscuta sub
denumirea de Cavalcada Sfantului Constantin. La exterior, initial, fatadele au fost decorate cu
o friza de placi ceramice smaltuite in verde si violet, iar pe peretele de vest au fost decapate de
sub tencuiala care acopera acum biserica cateva fragmente din Judecata de Apoi, pictura
murala realizata, dupa toate posibilitatile, la sfarsitul secolului XV. Pictura murala din interiorul
bisericii este in curs de restaurare. Monument inclus in Lista Patrimoniului Mondial.
BISERICA SFANTUL ILIE, SFANTU ILIE, SUCEAVA
Informatii documentare mentioneaza o manastire de calugari langa Suceava, dedicata
Sfantului Ilie inainte de anul 1443, cercetari arheologice recente ducand la descoperirea unui
edificiu de lemn, incendiat, aflat sub actuala biserica. In anul 488 Stefan cel Mare a construit o
28

noua manastire, de plan triconc, cu turla pe naos si bolti moldovenesti. La exterior, fatadele
edificiului au fot decorate cu discuri ceramice figurate, butoni ornamentali, caramizi smaltuite in
diverse nuante de albastru si verde, acoperisul fiind realizat din olane ceramice. Pictura
interioara, datand din vremea domniei lui Stefan cel Mare prezinta o deosebita valoare artistica,
remarcandu-se tabloul votiv, refacut de catre Stefanita (1517 1527). La exterior, pe fatada
sudica, se pastreaza fragmente de pictura in fresca realizata in secolul XVII, intre care si
portretul mitropolitului Varlaam (1632 1653). Desfiintata in deceniul noua al secolului XVIII
de catre administratia austriaca, Manastirea Sfantului Ilie este in prezent biserica parohiala.
Restaurarea executata la inceputul secolului XX a modificat aspectul fatadelor, bogata decoratie
ceramica fiind inlocuita doar de siruri de caramizi smaltuite si nesmaltuite, iar acoperisul a fost
realizat din olane ceramice divers colorate.
MANASTIREA DRAGOMIRNA
In anul 1602 Anastasie Crimca, viitorul mitropolit al Moldovei a ctitorit pe proprietatea sa de
la Dragomiresti, o mica biserica de plan dreptunghiular, prevazuta cu un pridvor deschis, cu o
bogata decoratie exterioara realizata din caramizi smaltuite, locas dedicat sfintilor Ilie, Enoh si
Ion Teologul, edificiu cunoscut sub denumirea de biserica schitului. Biserica Manastirii
Dragomirna a fost ctitorita de Anastasie Crimca, cu sprijinul marelui logofat Luca/Lupu Stroici si
a fost sfintita in anul 1609. Biserica Manastirii Dragomirna, cu hramul Pogorarea Sfantului Duh,
impresioneaza prin silueta sa elansata. Alungita, de plan mixt, cu absidele laterale practicate in
grosimea zidurilor naosului, cu o turla inalta si zvelta, a fost prevazuta cu un amplu pridvor
poligonal, dupa cum poligonala este si absida bisericii. Fatadele bisericii, divizate de un triplu tor
rasucit, sunt bogat impodobite la partea superioara cu ocnite si firide, iar turla a fost in intregime
acoperita cu motive ornamentale vegetale si geometrice, de sorginte caucaziana. La interior,
arcurile, nervurile si cheile de bolta sunt decorate cu brau in torsada si mici scuturi heraldice
pline, in timp ce altarul si naos pastreaza picturi in fresca executate de zugravii Craciun, Maties,
Ignat si Gligorie. Iconostasul, o valoroasa lucrare artistica, realizat initial pentru manastirea
Solca, dateaza din secolul XVIII. Puternica incinta fortificata a Manastirii Dragomirna, cu ziduri
prevazute cu drum de straja, goluri de tragere si masive turnuri de colt a fost construita de
domnul Moldovei Miron Barnovschi (1626 1629; 1633), in anul 1627. Intre elementele care
compun complexul monahal exista si o impozanta sala gotica care adaposteste un muzeu de arta
medievala, remarcabile fiind manuscrisele impodobite cu miniaturi de Anastasie Crimca pentru
ctitoria sa.
MANASTIREA VARATEC
Aflata la 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, constructia actuala a fost
inceputa la 1785 sub hramul Adormirea Maicii Domunului Arhitectura imbina elementele
traditionale ale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la
sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea. Biserica este in forma de nava,
cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, ce constituie particularitatea
acesteia.
MANASTIREA AGAPIA
29

A fost ctitorita de Petru Rares si de sotia sa, intre anii 1527-1538 sau 1541-1546. A suferit
numeroase atacuri si jafuri, fiind refacuta radical in anii 1858-1862. Este perioada in care
interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu pe cand avea doar 18 ani. Pictorul a folosit
modele vii alese cu grija pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din marii
mesteri ai Renasterii (de exemplu sculptura lui Donatello din Florenta). Ca alt element interesant,
trebuie spus ca pentru realizarea prorocului Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a
facut autoportretul.
MANASTIREA NEAMT
Situata in comuna Vanatori-Neamt este ctitorie a lui Petru I Musat (secolul al XIV-lea),
manastirea Neamt participa la multe evenimente din istoria tarii.Somptuoasa, cu delicate efecte
de culoare, strict arhitectonica, ramane o dovada de maturizare a stilului arhitectonic
moldovenesc, inchegat in timpul lui Stefan cel Mare. Fatadele bisericii sunt acoperite cu decorul
caracteristic ctitoriilor acestui voievod: ferestre gotice, frize de discuri smaltuite, colorate in
verde, galben, brun.

CELE OPT BISERICI DE LEMN DIN MARAMURES care au fost introduse in Patrimoniul
Mondial al UNESCO, in decembrie 1999, sunt:
Biserica din lemn "Sf. Nicolae" din BudestiJosani;
Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" din Desesti;
Biserica din lemn "Intrarea Maicii Domnului in biserica" din Birsana;
Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" din Poienile Izei;
Biserica din lemn "Nasterea Maicii Domnului" din IeudDeal;
Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Surdesti;
Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Plopis;
Biserica din lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Rogoz.

Muzee si case memoriale

Casa Memoriala Vasile Alecsandri de la Mircesti se numara printre cele mai

importante obiective culturale din judetul Iasi, fiind declarat de asemenea monument de
arhitectura. Acest muzeu memorial a fost infiintat in localitatea Mircesti, in casa in care a
locuit unul dintre marii nostri scriitori

30

 Casa Memoriala Ion Creanga se numara printre cele mai importante obiective turistice
culturale din judetul Neamt. Muzeul memorial a fost amenajat in cinstea marelui
scriitor Ion Creanga chiar in locuinta unde acesta s-a nascut si si-a petrecut copilaria,
reprezentand o parte importanta a patrimoniului cultural national.
Casa Memoriala Mihail Sadoveanu. In vila cu turnisor patrat, situata in Copou, in zona
Institutului Agronomic, scriitorul s-a stabilit cu familia sa numeroasa in 1918 si a locuit
aici pina in 1936, cand s-a mutat la Bucuresti. Casa a apartinut candva lui Mihail
Kogalniceanu. Tot aici a locuit in timpul primului razboi mondial marele muzician roman
George Enescu.In aceasta casa Sadoveanu a scris aproximativ 35 de opere, din care
Strada Lapusneanu, Venea o moara pe Siret, Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului,
Baltagul, primele doua parti din Fratii Jderi etc. si era mereu vizitat de numerosi
prieteni, personalitati ale vietii culturale romanesti.

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

Turismul de odihn i recreere. Un cadru deosebit pentru desfurarea activitilor de

odihn cu sejururi mai mari l reprezint:

- staiunea Bora care beneficiaz i de condiii pentru realizarea tratamentelor balneare,

practicarea sporturilor de iarn i a drumeiilor; - staiunea balneoclimateric Ocna ugatag.
Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro sodice concentrate, recomandate n
afeciunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului este cel mai atratctiv traseu
turistic al Munilor Maramureului, cazarea fiind posibil la cabanele silvice, de vntoare,
forestiere i miniere. Este propus includerea sa n categoria ariilor protejate cu statutul de Parc
Natural.

Turism cultural

Se stie ca (in Maramures) se gasesc unele dintre cele mai interesante constructii religioase din
lume; nu numai din tara noastra, ci din intreaga Europa. Bisericile de lemn maramuresene si-au
cstigat demult faima bine-meritata att in rndul specialistilor ct si in cel al publicului larg din
mai multe tari ale lumii. Ele reprezinta, fara indoiala, una din culmile artei de a construi in lemn
de pe continentul nostru..

Agroturismul reprezint o form de circulaie turistic desfurat n Maramure ul

istoric.

n cazul agroturismului entitatea organizatoric de baz este ferm, gospodria rneasc, prin
practicarea acestei activiti gospodarul avnd posibilitatea de a-i valorifica spaiile de cazare
excedentare unde se asigur cazarea turitilor, n plus turiti vor beneficia de produse alimentare
obinute chiar n acea gospodrie sau n mprejurimi, iar agrementul mbrac forme distincte de
cele obinuite precum: vntoarea, pescuitul, participarea la evenimente importante din via a
31

satului (hore, eztori, nuni, boteze). Dac turitii doresc pe parcursul ederii lor pot iniia n
practicarea unor meteuguri precum: esut, olrit, ncondeiatul oulelor, sculptura etc.
n Maramureului istoric exist posibilitatea vntorii sportive n urmtoarele zone: zona
Vieului, Bistra Ruscova, Poienile de sub Munte.

2.3 Baza tehnico-material specifica turismului

este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest

domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului
turistic.

n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur

de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri,
ct i echipamente specifice.

n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale

(capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant.

ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de

intercondiionare:

pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice

corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura,
calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor
turismului.

Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico-material i

infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv.
Baza tehnico material specific turistic cuprinde:

Uniti de cazare

Uniti de alimentaie

Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la

catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului.

Mijloace de transport

Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnicomateriale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate
dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare,
forma de proprietate.

Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n
propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului.

Mijloace (instalaii) de transport pe cablu

32

Mijloacele de agrement

au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea

plcut a timpului liber.

Instalaiile de tratament

servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte,

spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement.

sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneomedical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea
afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor.

Satele turistice

sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente

atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate
astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti
recreativ-distractive.

Satele de vacan

sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial

grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica
fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula
club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere
specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru
ecologic.
Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri
stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza
mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei
dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili
inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de

33

fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare
asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.
La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care
au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si
treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un
semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe
Terra.
Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si
formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna
pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se
interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si
pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem
componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului
ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si
cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma
unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul
natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa
analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.
Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator
ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;

resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a

tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu
masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin
poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului
inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia
om-natura, in cadrul planetei Terra.

34

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de
mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea
si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile
toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.
In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant
agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era
organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea
aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare,
umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei
hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care
puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau
regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale
si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua
secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile
ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a
Terrei apartine civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem
social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea
economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe
energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor
provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in
fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de
energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se
practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului,
poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu
reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante,
in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie
demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.
Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul
interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente create prin
activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si
posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului.
De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun
amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.
35

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si

interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit
conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste
raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.
In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a
deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare
grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau
mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru
evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce
depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase
ecosistemului planetar.
Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial,
fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.
Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective
adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in
ansamblu.
Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au
concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele

naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu
maxim de economicitate

prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze
naturale

armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor

economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul
de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze

respectarea legilor in vigoare.
evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de
suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international
referitor la protejarea mediului.
36

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se
poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii
poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile
comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara
la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii
de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program
presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor
pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se
accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si
utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in
mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.
Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera
in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai
mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii
diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,
monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur Nordul Moldovei si Bucovina

Program pentru seniori in Romania
149 euro/persoana/sejur
37

Supliment single: 20 Euro; Pat suplimentar: 124 Euro; Copii 3-12 ani: 50 Euro (fara pat
suplimentar).
Data de plecare:Martie: 05, 24; Aprilie: 07, 14, 28; Mai: 12, 19, 26; Iunie: 02, 16, 30; Iulie: 07,
14, 21;
Hotel Toaca Bellevue
Gura Humorului

Localizare: Hotelul Toaca Bellevue este situat in apropiere de renumitul Voronet, pe cel mai
inalt platou a orasului Gura Humorului, cu vedere panoramica asupra imprejurimilor si a partiei
de ski. Hotelul va ofera cazare si servicii de 4 stele intr-o zona mirabila si plina de prospetime, cu
traditii vii, care poarta numele de Bucovina. Elegant si confortabil, Toaca Bellevue este locul
unde te vei simti ca acasa iar gama diversificata de servicii, atentia pentru detalii,
profesionalismul si disponibilitatea iti vor face sederea cat mai placuta.
Facilitati hotel: Cum Bucovina este cunoscuta pentru ospitalitea sa, Hotelul Toaca Bellevue,
Gura Humorului va asteapta cu nenumarate facilitati, oferindu-va cazare in cele 35 de camere
pentru un sejur placut si memorabil. Privelistea minunata asupra orasului, facilitatile si decorul
primitor vor transforma sederea dumneavoastra intr-o experienta unica. Hotelul dispune de: bar,
terasa, restaurant, camere cu balcon, inchirieri rummy, table, saniute, lift, wireless, serviciu de
trezire.
Facilitati camere: Camerele au un decor clasic subliniat de culori vibrante, menit sa asigure
oaspetilor tot confortul pe parcusrul sederii. O parte din camere dispun de balcon cu priveliste
spre zona Voronet si partia de ski Soimul sau spre Obcinile Bucovinei. Detin urmatoarele
facilitati: TV-LCD, telefon, wireless, mobilier din lemn masiv, minibar, cosmetice de baie,
uscator de par, cabina de dus, fier si masa de calcat la cerere.
Program
Ziua 1: Bucuresti - Gura Humorului
Plecare din Bucuresti pe traseul Ploiesti - Sinaia - Brasov - Miercurea Ciuc - Lacul Rosu - Cheile
Bicazului. Lac de baraj natural, format la poalele muntelui Hasmasul Mare, isi are denumirea din
legendele folclorice adunate in jurul acestei zone. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri si
avene. Pe parcursul drumului din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de
artizanii romani si de cei maghiari, locuri perfecte pentru fotografii si amintiri de calatorie.
Plecam catre Gura Humorului la doar 35 de km de Suceava, vechea capitala a Moldovei si
Ducatul Bucovinei.
38

Ziua 2: Manastirile din Sudul Moldovei

Regiunea din Sudul Moldovei este invadata de o colectie impresionanta de manastiri din secolul
XV. Multe dintre acestea au fost fondate de catre Stefan cel Mare, ca o jertfa de multumire adusa
lui Dumnezeu, de cate ori castiga o lupta impotriva turcilor. Plecam spre Targul Neamt, unde ne
asteapta manastirile Neamt, Agapia, Varatec si Sihastria, fiecare dintre acestea avand
caracteristici proprii si unice dar toate va pot oferi liniste si pace in suflet ca nici un alt loc din
tara. La intoarcerea in Gura Humorului ne oprim in Humulesti, pentru a vizita Muzeul Memorial
Ion Creanga, ce functioneaza in vechea casa a familiei scriitorului care ilustreaza atat viata cat
si opera autorului si in mod deosebit ne aduce aminte de capodopera Amintiri din copilarie.
(vizita la Humulesti se va realiza in functie de timpul disponibil)
Ziua 3: Manastirile pictate din Moldova
Plecam dimineata catre Putna, cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare, si locul unde,
conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnitorul, la ceas de cumpana in timpul luptelor
cu turcii, i-a cerut sfat si ajutor.Vizitam centrul de ceramica neagra de la Marginea, dupa care
vom continua cu Manastirea Sucevita, ce se inalta intr-un peisaj spectaculos, inconjurata de
ziduri de aparare. Continuam ziua cu o vizita la Manastirea Humor, dupa care ne intoarcem la
hotel.
Ziua 4: Suceava.
Plecam catre Manastirea Voronet, una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare.
Este considerata Capela Sixtina a Orientului pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita
Judecata de apoi, iar albastrul de Voronet este considerat unic in lume. Continuam cu vizita
in orasul Suceava, unde vom vizita Cetatea de Scaun, aflata pe un platou la 70 m inaltime fata de
lunca Sucevei, de unde se poate vedea intreaga vale a orasului. Vom vizita apoi, Manastirea
Zamca, un complex medieval fortificat, care a avut rol de biserica armeneasca si este considerat
astazi cel mai important edificiu religios construit de catre comunitatea armeneasca din Suceava.
Timp liber pentru pranz si plimbare in centrul orasului. (individual, se poate vizita Manastirea Sf.
Ioan - un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, aflata in centrul orasului).
Intrarea in Manastirea Voronet este inclusa numai pentru posesorii de SENIOR VOYAGE CLUB
CARD.
Ziua 5: Hanul Ancutei
Plecam spre Bucuresti, poposim la Hanul Ancutei, un vestit han turistic devenit celebru prin
plasarea actiunii din volumul Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu, unde puteti savura cele mai
autentice preparate traditionale moldovenesti. Urmeaza Mausoleul de la Marasesti, monument
dedicat eroilor primului razboi mondial. Sosire in Bucuresti in cursul serii, in functie de trafic.
BONUS PENTRU SENIORI
Beneficiati de SENIOR VOYAGE CLUB CARD
Conditii SENIOR VOYAGE CLUB CARD
1.
cardul se va emite gratuit oricarui client care a calatorit in
sezonul trecut prin programele noastre sau contra cost (25
euro/card) la achizitionarea primului pachet SENIOR
VOYAGE;
2.
cardul este nominal, nu este transmisibil si se utilizeaza
doar insotit de actul de identitate al posesorului;
3.
cardul va fi emis in 2 saptamani de la intocmirea cererii
de emitere;

39

4.

cardul va putea fi ridicat din sucursala in care s-a intocmit cererea de emitere;

rezerva acum
BONUS!
1.
pentru posesorii de SENIOR VOYAGE CLUB CARD: Bilet de intrare la Manastirea
Voronet;
2.
Tur de oras - Suceava!

Servicii incluse
Transport cu autocar modern, cu climatizare, clasificat 2-4*;
4 nopti de cazare la hotel 4* in Gura Humorului;
Mic dejun si cina + un pahar de apa si vin la masa;
Ghid insotitor din partea agentiei pe traseu.

Nu sunt incluse
Intrarile la obiectivele turistice nu sunt incluse in pretul pachetului;

Observatii:
Avans minim necesar la inscriere: 50% din pretul pachetului. Plata integrala a
pachetului se va face cu 30 zile inainte de plecare;
Este obligatoriu la inscriere copie dupa actul de identitate/pasaport al fiecarui turist;
Nu se poate opta pentru un hotel anume, numele acestuia va fi confirmat cu 7 zile inainte
de plecare;
Hotelurile mentionate in acest program pot fi modificate, oferindu-se alternative similare;
Asezarea in autocar va fi realizata de catre ghidul insotitor conform diagramelor de
imbarcare (in functie de ordinea inscrierii turistilor in agentie);
Autocarul face popasuri pe traseu la aproximativ 3 ore. Distanta Bucuresti - Moldova este
de aproximativ 480 km, pe care ii parcurgem in aproximativ 8 ore;
Ordinea vizitelor din fiecare zi a obiectivelor turistice se poate modifica, cu asigurarea
vizitarii tuturor obiectivelor incluse in program;
Intrarile la obiectivele turistice nu sunt incluse in pretul pachetului;
Grupul minim pentru a se organiza acest program este de 35 persoane.
SENIOR VOYAGE CLUB CARD se acorda GRATUIT oricarui client care a calatorit in sezonul
trecut prin programele noastre SENIOR VOYAGE sau contra cost (25 euro/card) la
achizitionarea primului pachet SENIOR VOYAGE, pentru a putea beneficia de avantajele
cardului.

3.2. Analiza de pret

-durata sejur 5 zile/4 nopti
-distanta: 480 km
-servicii incluse: transport cu autocarul, cazare, mic dejun si cina, ghid insotitor
-cheltuieli culturale: 100 ron/pers
40

-numar personae: 35
-comision 20%
-tva:24%
-cost/km : 4 ron

Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Elemente de
cheltuieli
Cazare
Masa
Transport
Cheltuieli cu ghidul
Cheltuieli cu soferul
Cheltuieli culturale
Total cheltuieli directe
Comision
TVA
Total cheltuieli indirecte
Total pret de vanzare

Elemente de
calcul
(100:2)*4n
60*4
480km*4ron
gratuit
gratuit
100
20%
20%
-

41

Valoare pe
persoana
200
240
1920
0
0
100
2460
492
590.4
1082.4
3542.4

Valoare
totala
7000
8400
67200
0
0
3500
86100
17220
82600
37884
123984

3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea hotelului Toaca Bellevue din Suceava, doreste sa amenajeze o sala de fitness
pentru a fi pusa la dispozitia dumneavoastra.
Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile
la intrebarile din prezentul chestionar.
Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile
dumneavoastra.

Va multumim,
Hotel Toaca Bellevue
A.1. a. Mergeti la o sala de fitness?
DA/NU
b. V-ar placea sa mergeti la o sala de fitness?
DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care se duc la o sala de fitness?

Nimeni

Sotul/Sotia

Copii

b. Cu cine v-ar placea sa mergeti la o sala de fitness?

Nimeni

Familia

Prietenii

B.1. a.Daca hotelul ar dispune de o sala de fitness ati fi incantat sa o folositi?

Cu siguranta

Probabil da

Nu stiu

Probabil nu

Sigur nu

b.Sportul este important pentru a avea o viata echilibrata?

Cu siguranta

Probabil da

Nu stiu
42

Probabil nu

Sigur nu

c. Sunteti de parerea ca aveti parte de o alimentatie sanatoasa?

Cu siguranta

Probabil da

Nu stiu

3.4 Material promotional

43

Probabil nu

Sigur n

44

Concluzii

Facand acest proiect despre zona Moldovei am ajuns sa cunosc mai bine tara noastra sis a
imi doresc tot mai mult sa o vizitez.
Moldova Nordica este un adevarat muzeu, aici gasim o multime de manastiri cu o istorie
atat de veche.
Maramuresul este recunoscut in intreaga lume, pentru micile sale biserici de lemn care au
fost recunoscute de catre UNESCO drept elemente ale Patrimoniului Mondial.
Tot aici gasim si casele memorial ale multor artisti, putem vizita casa in care a copilarit
Ion Creanga, sau cea in care a creat Eminescu,
Voi recomanda cu drag tuturor prietenilor sa viziteze Moldova de Nord, cu siguranta voi
merge si eu foarte curand.

45

Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, AX-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD
PRESS, Bucuresti 2010
Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005
Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura
Niculescu,Bucuresti 2002
Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

46