Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului Colegiul Economic Viilor

Proiect de obinere a certificatului de calificare profesional nivel 3

Profesor ndrumtor: Sandru Angela

Elev: Nume: Tudorache Raluca Alexandra Clasa: XII K

2014
1

Valorificarea potentialului touristic natural si antropic in zona Moldovei de Sud si Centrala

Continut:

I. II.

Argumentul..........................................................................................................................4 Activitatea turistica a zonei Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5 Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7 Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13 Potentialul natural si antropic al zonei Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19 Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................29 Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................30 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.31 Studiu de caz Prigram touristic.36 Analiza de pret...37 Chestionarul Aplicat..38 Material Promotional.....39 Concluzii............................................................................................................................40 Bibliografie........................................................................................................................41

III.

IV.

V. VI.

Argumentul

Am ales sa fac lucrarea de atestat Valorificarea potentialului touristic natural si antropic in zona Moldovei de Sud si Centrala , deoarece eu consider ca este o zona foarta frumoasa care merita vizitata. In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania. In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul touristic al acestei zone, despre tipuri de turism practicate in Moldova de Sud. In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si un chestionar, referitor la deschidea unei Sali de fitness in interiorul hotelului.

I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica a. Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea clasificrii ramurilor economiei naionale. SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura), vntoarea, pescuitul, industria extractiv; SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar, alimentar, producia i furnizarea de energie); SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public, turism, serviciile i activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de cultur, nvmnt, asistena social i medical, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea lor fa de celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se refer la: - imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil, intangibil, nu poate fi vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept invizibile, iar comerul cu servicii denumit comer invizibil); - nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i pstrate pentru un consum ulterior; - simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp sau de loc s se soldeze cu pierderi; - inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului; - eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de mediu etc.). b. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale. Locul turismului este evideniat de urmtoarele elemente: - este o component a sectorului teriar apartenen susinut de: coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de informaii, tratament) i de

 caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei i consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar; - are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaie public comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.; - este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului, construcii de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport, telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i art .a.; - dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelare cu nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta deoarece la obinerea unui produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naionale. Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el. c. Rolul economic al turismului c.1. Rolul economic direct al turismului este evideniat de: - contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii volumului ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci - uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca urmare a sporului de producie; - contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de pli ca urmare a creterii volumului ncasrilor valutare rezultate din : vnzarea serviciilor turistice pe valut; exportul intern; - contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de clim, calitile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de art, vestigiile istorice, tradiia popular .a. care gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura; - contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd dezvoltarea infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.). c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:

- dezvoltarea turismului determin dezvoltarea altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de stimulare a dezvoltrii altor ramuri). d. Rolul social al turismului: - contribuia turismului la crearea de noi locuri de munc (n turism i n celelalte ramuri care se dezvolt datorit dezvoltrii turismului) i la apariia de noi meserii (de exemplu, animator n turism), i pe aceast cale reducerea omajului; - contribuia turismului la refacerea capacitii fizice i psihice a oamenilor, cu consecine pozitive asupra productivitii muncii.

e. Rolul cultural-educativ: - vizitarea unei zone (ri) i ofer turistului posibilitatea de a dobndi noi cunotine de geografie, istorie, tiinele naturii, art, literatur etc.; - contactul turitilor cu zone sau ri cu nivel mai ridicat de cultur i civilizaie poate avea efecte pozitive asupra acestora. f. Rolul politic: - turismul, considerat mesager al pcii contribuie la promovarea unei mai bune nelegeri ntre popoare aparinnd diferitelor culturi Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer semnificativ de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el.

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica n literatura de specialitate se regsesc numeroase modaliti de clasificare a factorilor de influen ai activitii de turism, avnd drept suport urmtoarele criterii: o dup natura sau coninutul acestora: - factori economici: veniturile populaiei; oferta turistic; preurile i tarifele produselor turistice.
7

- factori tehnici: performanele mijloacelor de transport; dotrile tehnice existente n unitile hoteliere, de alimentaie .a.; tehnologiile folosite n construcii. - factori sociali: urbanizarea; timpul liber. - factori demografici: evoluia numeric a populaiei; structura pe vrste; modificarea duratei medii de via; structura pe sexe, gurpe de vrst, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi i de civilizaie: nivelul de instruire; setea de cultur; temperamentul; caracterul individual; dorina de cunoatere .a.

- factori naturali: aezarea geografic; relieful; clima; poziia fa de principalele ci de comunicaie.

- factori organizatorici i politici: formaliti la frontiere; faciliti n turismul organizat; conflictele sociale, etnice, religioase; regimul vizelor.

o dup durata aciunii lor n timp:

- factori cu aciune permanent: creterea timpului liber; modificarea veniturilor; micarea demografic etc. - factori sezonieri: succesiunea anotimpurilor; structura anului colar/universitar; activitatea n agricultur. - factori conjuncturali: crizele economice, politice; confruntrile armate; catastrofele naturale; condiiile meteorologice etc.

o dup importana (rolul) lor n determinarea fenomenului turistic: - factori primari: veniturile populaiei, oferta, preurile, timpul liber, mutaiile demografice; - factori secundari: climatul internaional, formalitile de viz sau frontier, diverse faciliti.

o n funcie de direcia lor de aciune: - factori exogeni: creterea veniturilor, evoluia numeric a populaiei, sporirea gradului de urbanizare .a.; - factori endogeni: lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, faciliti de pre, pregtirea personalului .a.

o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice: veniturile, urbanizarea, timpul liber. - factori ai ofertei turistice: condiii naturale, baza material, costul prestaiilor, diversitatea i calitatea serviciilor; - factori ai confruntrii cerere-ofert: distribuia ageniilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ. Aceti factori sunt dinamici, schimbtori i ntr-o anumit msur pot fi dirijai n folosul dezvoltrii turismului. Dintre acetia cea mai mare influen asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaiei reprezint principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci suportul material al dezvoltrii turismului. Nivelul lor este influenat de nivelul de dezvoltare economic i social a unei ri. Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a prii care rmne dup acoperirea nevoilor fiziologice (adpost, hran, mbrcminte, nclminte) influeneaz nivelul cheltuielilor pentru turism. Veniturile influeneaz circulaia turistic att cantitativ, prin modificarea numrului turitilor, ct i calitativ, determinnd durata deplasrii, intensitatea plecrilor n vacan, caracterul organizat sau particular al prestaiei, distana pe care se efectueaz cltoria, realizarea cltoriei n interiorul sau n afara granielor rii, opiunea pentru un anumit mijloc de transport etc. 2. Preurile i tarifele Influena preurilor poate viza produsul turistic n ansamblul lui sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentaie, agrement; se poate manifesta n raport cu piaa intern sau internaional; poate produce mutaii cantitative sau calitative. n general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz accesul serviciilor turistice i se reflect mai ales n reducerea numrului de turiti, a duratei sejurului, a distanelor de cltorie, a frecvenei plecrilor n vacan etc. n acelai timp nu sunt excluse reaciile adverse, n care tarife

10

foarte sczute pot genera nencrederea turitilor n calitatea serviciilor determinnd, o reducere a solicitrilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistic ansamblul elementelor care motiveaz deplasarea n scop turistic i anume: resursele turistice naturale i antropice, echipamentele turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic, fora de munc, infrastructura, condiiile de comercializare (preuri, faciliti etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuia sa n dezvoltarea turismului. Existena unor resurse turistice valoroase, dei important, nu este suficient pentru atragerea turitilor n zon. Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea i diversitatea serviciilor oferite.

4. Progresul tehnic nregistrat n domeniul dezvoltrii mijloacelor de transport i n infrastructura turistic vizibil i invizibil, aferent folosirii acestora, constituie un alt factor important de influen. El are consecine asupra gradului de mobilitate a populaiei i acioneaz asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanele dotrilor hoteliere precum i calitatea serviciilor turistice. Analizat din punctul de vedere al influenei exercitate asupra mobilitii populaiei, progresul tehnic i manifest rolul n urmtoarele direcii: perfecionarea cilor i mijloacelor de transport n comun precum i creterea gradului de dotare cu automobile. n acest sens se pot asigura condiii pentru deplasarea unui numr sporit de persoane, creterea confortului, reducerea duratei cltoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se i stimulndu-se astfel interesul pentru deplasare. Progresul tehnic influeneaz hotrtor i calitatea i diversitatea serviciilor asigurate de unitile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora ntr-un sistem de rezervare computerizat, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaie, imbuntirea sistemului de comunicare, camere, compartiment recepie (front office) etc. 5. Evolutia demografic corelat cu dinamica populaiei i mutaiile n structura acesteia pe vrste, profesiuni, medii etc. - creterea numeric a populaiei influeneaz hotrtor activitatea turistic, aceast corelaie realizndu-se numai n rile cu un nivel economic ridicat, capabile s asigure locuitorilor lor condiiile materiale necesare cltoriei;

11

- analiznd structura pe vrste a populaiei i modificrile aprute pe acest plan la un nivel mondial se detaeaz distinct dou tendine: tineretul este i va reprezenta un segment la populaiei cu rol desoebit n activitatea turistic fapt stimulat de facilitile acordate lor de agenii de turism (faciliti justificate de exsitena unor venituri mai mici i de importana redus acordat de tineret confortului turistic); o rezerv de lrgire a pieei turistice o reprezint categoria de populaie constituit din persoanele de vrsta a treia stimulate s cltoreasc n interes turistic de un sistem de faciliti adecvat lor i beneficiind de timp liber concomitent cu sporirea veniturilor acestora. - distribuia populaiei pe categorii socio-profesionale are un rol important n determinarea circulaiei turistice (segmentele de populaie cu un nivel superior de pregtire i patronii manifest mai mult nclinaie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest manifestat de lucrtorii agricoli i rani).

6. Procesul de urbanizare determin mutaii n structura nevoilor populaiei precum i asupra evoluiei turismului; ca urmare a concentrrilor urbane i a dezvoltrii economice excesive, s-a nscut nevoia de evadare spre zone linitite, nepoluate, pentru odihn, distracie, recreere. Aceast nevoie de evadare stimuleaz moibilitatea populaiei contribuind la intensificarea circulaiei turistice.

7. Timpul liber al sfritului de sptmn, al concediilor i vacanelor influeneaz prin mrimea sa posibilitile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreterea valoric a timpului liber s-au realizat pe seama: diminurii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai puin, reducerii sptmnii de lucru, promovrii cu succes a sistemelor de lucru cu timp parial, instituionalizrii, generalizrii i creterii duratei concediului anual pltit, reducerii timpului total de munc n cadrul vieii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influeneaz semnificativ turismul amintim: moda, tradiiile (serbri populare tradiionale i festivaluri), dorina de cunoatere i instruire (manifestri tiinifice, culturale, sportive).

9. Aciunile guvernamentale i faciliile acordate de organizatorii de turism pot mbrca urmtoarele forme:

- legislaia n domeniul turismului (care poate ngrdi sau stimula cltoriile);

12

- acordurile internaionale; - alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor; - formalitile la frontier; - sistemul de acordare a vizelor; - organizarea ageniilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania

LICENTIERE/BREVETARE Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001 Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism
13

 CERTIFICATE DE CLASIFICARE Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

AGREMENT Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement n statiunile turistice Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

14

 Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

AUTOCARE Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic international Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic international

CONSTRUCTII N DOMENIUL TURISMULUI Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

LITORAL Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor n zona de coasta a Marii Negre Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul activitatilor de turism n zona costiera Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din statiunile turistice de pe litoral TURISM RURAL Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural
15

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural TURISM BALNEAR Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si n stranduri

SALVAMONT Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare n munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare n statiunile turistice Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor n structuri de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat

16

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute n unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor n cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI N CARPATI Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi n Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare n Romania a programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

17

STATIUNI TURISTICE Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local ALTE ACTE NORMATIVE Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru ziaristi si reporteri de radio si televiziune Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta n turism

18

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic Potenialul turistic are dou componente: a.componenta natural b.componenta antropic (social-cultural) a. Componentele cadrului natural sunt: 1.substratul geologic 2.relieful 3.hidrografia 4.vegetaia 5.fauna 6.clima

a.1. Substratul geologic Campia Moldovei - Alctuirea geologic este reprezentat aproape n exclusivitate printr-un facies argilo-marnos sarmaian cu intercalaii subordonate de nispuri fine de aceeai vrst. Mai precis, vrsta formaiunilor este volhinian la nord de o linie sinuoas ce ar trece pe la nord de Hrlu Bivolari i basarabian la sud de aceasta (volhinianul i basarabianul fiind etaje ale sarmaianului). Cu toate acestea, formaiunile sarmaiene apar la suprafa doar pe versanii mai nclinai, afactai de procese de eroziune; pe culmile i platourile interfluviale i pe suprafeele cu nclinri mai mici, ele sunt mascate de luturi loessoide eluviale (formate prin alterarea in situu a substratului) i coluviale (formate prin acumularea materialelor splate de pe versani) cu grosimi reduse (2 5 m). n sectorul nord-estic, corespunztor vii Prutului, apar la zi i formaiuni mai vechi i n acelai timp mai tari (cretacice, badeniene = miocen mediu, bugloviene = sarmaian inferior), care confer acestei vi caracter epigenetic. Predominarea n substrat a rocilor moi, cu aceeai structur monoclinal ca i n restul podiului, a atras dup sine o accentuat eroziune n pliocen i cuaternar. Astfel, a luat natere relieful de dealuri, coline i platouri joase, cu contururi domoale, avnd doar cte o coast (cuest) mai abrupt, orientat spre nord sau nord-vest, i nlimi medii de aprox. 150 m, fiind parc decupate dintr-o suprafa unic foarte ntins. Aceste nlimi modeste sunt ncadrate de vi largi, cu energie de pn la 100 150 m, pe ai cror versani se dezvolt frecvente i intense procese geomorfologice actuale. Podisul Barladului - este constituit din formaiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferit n nord (Platforma Moldoveneasc) fa de sud (Depresiunea Brladului). Limit a dintre cele dou uniti structurale este falia Flciu Plopana. n nord (Podiul Central Moldovenesc), formaiunile pe care este modelat relieful aparin basarabianului i kersonianului (sarmaian
19

superior): argile, marne, nisipuri i orizonturi de gresii i calcare, n special calcare oolitice. La sud de linia Bacu Costuleni (SE judeului Iai) urmeaz formaiunile meoiene: argile, nisipuri cu intercalaii de cinerite andezitice. n extremitatea sudic, peste acestea urmeaz depozite poniene i daciene. n nord, unde predomin plcile dure grezocalcaroase, relieful se prezint sub form de dealuri i platouri ntinse, larg bombate, cu un pronunat caracter structural, acoperite n mare parte cu pduri de fag i de stejar. La sud de Vaslui, masivitatea reliefului se reduce, caracteristice devenind colinele prelungi, separate de vi aproape paralele. a.2. Relieful Campia Moldovei Relieful acumulativ, dei aproape total subordonat fondului sculptural, este totui bine reprezentat n lungul vilor principale prin lunci, terase i glacisuri. Luncile au lrgimi de 4 7 km la Prut, 0,2 2,5 km la Jijia, Baeu, Bahlui. Luncile principale prezint o mare importan pentru economia regiunii n special pentru agricultur, de aceea s-au executat n anii 70 -80 lucrri ameliorative (de exemplu n lunca Prutului ntre Trifeti i Ungheni). Terasele sunt prezente n lungului Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahluieului, Baeului i chiar al unor vi mai mici. Ele sunt n numr de 5 pn la 8, avnd altitudini relative ce ajung la 140 170 m. Variaia altitudinii i diferena de latitudine determin o uoar variaie de la nord la sud a majoritii parametrilor climatici.

Podiul Brladului

Ocup jumtatea sudic a Podiului Moldovei i este drenat aproape n totalitate de sitemul hidrografic al Brladului, de unde i trage numele. Spre nord, limita fa de Cmpia Moldovei merge n lungul abruptului de peste 200 m al Coastei Iailor. Spre sud, relieful coboar pn la altitudinile proprii cmpiei i se consider c Podiul Brladului se oprete la o linie sinuoas pe aliniamentul Nicoreti epu Ghidigeni Valea Mrului Cudalbi Mstcani. Podiul Brladului este constituit din formaiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferit n nord (Platforma Moldoveneasc) fa de sud (Depresiunea Brladului). Limita dintre cele dou uniti structurale este falia Flciu Plopana. n nord (Podiul Central Moldovenesc), formaiunile pe care este modelat relieful aparin basarabianului i kersonianului (sarmaian superior): argile, marne, nisipuri i orizonturi de gresii i calcare, n special calcare oolitice. La sud de linia Bacu Costuleni (SE judeului Iai) urmeaz formaiunile meoiene: argile, nisipuri cu intercalaii de cinerite andezitice. n extremitatea sudic, peste acestea urmeaz depozite poniene i daciene.

20

a.3.Hidrografia Densitatea reelei hidrografice permanente variaz ntre 0,3 i 0,6 km/km2. Panta medie a albiilor este ceva mai ridicat n podiurile nalte (20 m/km) i mai redus n dealurile joase i spre cursul inferior (2...5 m/km) Scurgerea apei rurilor este puternic influenat de cantitile de precipitaii, evapotranspiraie i constituia litologic. Alimentarea rurilor din Podiul Sucevei i Podiul Central Moldovenesc se face dominant din precipitaii (70...85%) sub form de ploi (60...70%) i zpad (30...40%) i moderat din ape subterane (15...30%), situaie care le asigur o scurgere bogat. n regiunile din est i sud, alimentarea subteran este mai redus (10...15%), iar cea din precipitaii (mai ales apa provenit din topirea zpezii) are o pondere ridicat (40...50%). Regimul scurgerilor se caracterizeaz prin ape mari primvara i la viituri i apoi prin intervale lungi cu ape mici n a doua parte a verii i toamna. Primvara, ploile bogate i topirea zpezii asigur o scurgere de 40...50% din volumul anual, vara (30...40 % din volumul anual) se produc 5 7 viituri ce dau creteri brute ale scurgerii provocnd inundaii, toamna i iarna debitele mai reduse fiind ntreinute doar de alimentarea subteran, condiii n care, n multe situaii rurile seac. La rurile din sudul podiului, uneori la nceputul iernii, pe fondul unei circulaii ciclonice sudice active se produc viituri ce dau creteri ale debitelor. La rurile din Podiul Sucevei diferenele dintre extremele scurgerii sunt mai reduse, dect n est i sud. Scurgerea solid se face n proporie de peste 95 % sub form de suspensii. Dup V.Bcuanu i colab. (1980), n peste 80 % din Podiul Moldovei turbiditatea variaz ntre 1000 i 2500 g/m3 fiind favorizat de alctuirea petrografic a dealurilor cu altitudini de 300...500 m, pant i lipsa pdurii, condiii ce stimuleaz splarea n suprafa, iroirea etc. Este mai mic n regiunile joase, unde pantele reduse ale albiilor determin viteze mici ale apei i stimuleaz depunerea. Lacurile. n Podiul Moldovei exist numeroase lacuri, majoritatea de provenien antropic. Lacurile a cror cuvet a rezultat prin procese naturale (tasri, alunecri, prsirea i rectificarea albiilor) au adncimi mici i sunt frecvent invadate de vegetaie hidrofil (ndeosebi n Cmpia Moldovei, luncile Prutului, Jijiei etc.). ntre lacurile antropice se impun, prin numr i suprafa, heleteele (ndeosebi n Cmpia Moldovei) a cror ap este folosit pentru irigaii, pisicultur, alimentare cu ap etc. ntre acestea sunt: Dracani pe Sitna, Podu Iloaiei pe Bahlue, Ciric pe Nicolina i mai multe pe Baeu. Se adaug iazurile (n Podiul Sucevei), lacurile de baraj a cror
21

ap este folosit n scopuri variate (alimentarea oraelor, hidroenergie etc.) de pe Prut (Stnca Costeti), Siret (Bucecea, Galbeni, Rcciuni, Bereti, Climneti), Bistria (Bacu I i II), Racova la Puca, Ciric lng Iai etc. Apele de adncime. Au debite mari i grade de mineralizare deosebite. Infiltrarea apei se face cu uurin la peste 1000 m, dar prezena unor orizonturi impermeabile faciliteaz existena unor pnze de ap la adncimi diferite. Acestea au grad de mineralizare deosebit, sunt cloruro-sodice, sulfuroase, bicarbonatate i au caracter artezian sau ascensional. Duritatea mare nu permite utilizarea economic a lor. Apele freatice. Sunt cantonate n depozitele pliocen-superioare i cuaternare, la adncime redus. Sunt dependente de regimul precipitaiilor i de temperaturile ridicate din sezonul cald. Unele apar la zi pe aliniamente de izvoare desfurate la baza cuestelor, frunilor de teras, avnd debite mai mari i caliti ce permit folosirea pe plan local. Cele mai multe izvoare, ndeosebi din dealurile joase, au debite reduse i un grad de mineralizare la limita de potabilitate acceptat. Dac n aezrile mici alimentarea cu ap se face din pnzele aflate la baza aluviunilor teraselor sau a celor din lunci, n orae, n condiiile unei dublri a populaiei i a construirii a numeroase uniti industriale, problema apei se pune cu stringen. n prezent, aici necesarul este acoperit parial de transportul prin conducte din alte regiuni (la Iai este racordat o conduct de la Timieti din Valea Moldovei) sau din lacurile de acumulare amenajate n acest scop (pe Prut, Racova, Bistria etc.).

a.4. Vegetatia n Podiul Central Moldovenesc, la 300...400 m, pdurea are un caracter mixt, datorat prezenei, n combinaii diferite a stejarului, gorunului i fagului favorizate de condiiile locale de relief, roc i topoclimat. Reprezint sectorul unde caracteristicile climatice nordice se combin cu cele din sud. n cadrul Colinelor Tutovei i n Dealurile Flciului predomin pdurea de gorun fie n amestec cu carpen, tei argintiu, frasin, fie sub form de arborete pure (ndeosebi pe substrat nisipos, nisipo-lutos care asigur un drenaj vertical optim). Spre contactul cu Podiul Central Moldovenesc, la nlimi mai mari de 400 m, intr n amestec cu fagul, pe cnd n sud, la altitudini de 250 300 m, n componena pdurii se afl i elementele termofile. Provincia sarmatic (zona de silvostep). Se desfoar n cadrul Cmpiei Moldovei, pe culmi cu nlimi de 200...250 m. Continentalismul mai accentuat a favorizat dezvoltarea unei vegetaii de silvostep. Pdurea are caracter de leau de gorun n centru i sud i leau cu stejar n vest, pe substrat mai argilos. n componena ei intr i carpen, tei pucios, arar, jugastru, ulm, cire. Arbutii apar la periferia plcurilor de pdure i sunt reprezentai de voniceriu pitic, migdal pitic, cire pitic, scumpie. Pe terenurile erodate s-au dezvoltat asociaii secundare cu firu cu bulb, pelini, laptele cucului.
22

Provincia pontic (zona de step). Se desfoar n sudul Podiului Moldovei, ocupnd areale ntinse n Depresiunea Hui, Depresiunea Elan - Horincea etc. Ea nainteaz mult pe Prut (pn la nord de Albia) i pe Brlad. Vegetaia caracteristic n sud (Pod. Covurlui) este de silvostep, dar cu foarte multe elemente sudice, termofile. Plcurile de pdure cu gorun, stejar penduculat au i stejar pufos, stejar brumriu, frasin, ulm, jugastru, grni, mojdrean, scumpie, scoru, crpini. Unele din acestea formeaz i arborete pure (stejar pufos, stejar brumriu, grni), dar cu predilecie pe expunerile sudice i sud-estice. Vegetaia ierboas este reprezentat prin asociaii de piu i colilie. n est, n lungul Prutului, leaurile cu stejar penduculat i gorun conin mai multe elemente sarmatice, pontice i mai puin specii termofile.

Rezervatii naturale Padurea Frasinu-se afla la 5 km de orasul Buzau in comuna Tintesti, are 158 ha si reprezinta un trup estic de padure ramasa din maretii Codrii ai Vlasiei. Aici predomina frasinul pufos, lemnul cainesc, sangerul, frasinul de lunca aflat in amestec cu stejarul, iar dintre plante specii ca stanjenelul si lacramioara. Padurea Spataru-aceasta rezervatie forestiera si botanica cu o intindere de 165 ha se afla in satul Spataru, comun Costesti din judetul Buzau, la doar 7 km de oras. Ca si padurea Frasinu, reprezinta un rest din Codrii Vlasiei, formata din stejar brumariu, jugastru, ulm, frasin pufos, artar tataresc, frasin de lunca. Prin iarba stufoasa se poate zari laleaua de crang, garofita, iar in jurul micilor portiuni cu apa isi fac aparitia rogozul, stanjenelul de balta si limbarita. Tot in aceasta padure mai puteti gasi umbra iepurelui, margaritarul, ghiocelul si coada cocosului. Balta alba-este situata in comuna Balta Alba si reprezinta o rezervatie zoologica si botanica pe o intindere de 600 ha. Namolul lacului a fost folosit la preparea produselor cosmetice si pentru cura balneara. Aici se afla o alga a carei dezvoltare contribuie la cresterea calitatii namolului sapropelic. Numeroasele specii de pasari dau lacului o mare importanta, printre acestea se numara lebada, starcul, egreta, pelicanul. Dealul cu Lilieci-este situat in comuna Cernatesti si reprezinta o rezervatie botanica si zoologica aflata pe circa 3 ha. In aceasta zona este protejat mojdreanul, stejarul pufos, scumpia, carpinita, liliacul, scorpionul si termite.

Crangul Buzau-este o rezervatie botanica, o mica parte din padurea seculara Codrii Vlasiei. Din aceasta au mai ramas doar cativa stejari seculari aflati in portiunea de parc. In locurile neamenajate poate fi intalnita lalaua de crang.

23

Padurea Crivineni-se afla la nord de localitatea Patarlagele la o altitudine de 300-500 metri, avand o suprafata de 14 ha. In aceasta padure este protejat stejarul pufos aflat intr-una dintre statiunile cele mai inalte din tara. Blocurile de calcar de la Badila-sunt situate intre localitatile Rusavat si Badila de pe valea Buzaului. Este o rezervatie geologica si paleontologica intinsa pe o suprafata de 1 ha, unde se gasesc 40 de fragmente de stanca formate din conglomerate foarte vechi si calcare. Platoul Meledic-se afla situat intre vaile Slanic si Jgheab, este o rezervatie speologica, zoological si geologica pe o suprafata de 67,5 ha. La 600 m inaltime este protejata Pestera 6 S3190 metri, cea mai lunga din lume.Tot aici se gasesc si lacurile Castel si Lacul Mare. Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Mici-situata in depresiunea Policiori-Berca este o rezervatie botanica, geologica si peisagistica. Formatiunile sunt denumite de localnici Pacle sau Fierbatori, cu inaltimi ale conurilor ce nu depasesc 7-8 metri. La marginea platoului se gaseste planta halofila-gardurarita. In zona rezervatiei creste pirul, colilia, irisul, trandafirul se stepa, ruscuta de primavera. Iar in zonele deluroase intalnim arbusti iubitori de caldura precum carpinita, liliacul si mojdreanul, dar si palcuri de padure cu stejar pufos. Padurea Hartagul-situata in masivul Podul Calului are o suprafata de 191 ha si este constituita dintr-un amestec de brad si fag cu arbori de dimensiuni si varste impresionante. Rezervatia Lacurile Bisoca-este plasata pe dealul Ungureanului, se intinde pe o suprafata de 10 ha si este importanta prin valoarea pinului silvestru, farmecul rezervatiei fiind dat si de lacurile Limpede si Negru formate in doline dezvoltate pe gresii. Chihlimbarul de Buzau-este situata la Colti si reprezinta o rezervatie paleontologica si geologica. Chihlimbarul din aceasta zona este cunoscut cu denumirea de romanit. Rezervatia Culmile Siretului-se intinde pe o suprafata de 85 ha in partea centrala a muntilor Siriului. Aici sunt protejate caprele negre, cocosul de munte, bujorul de munte, bumbacarita, roua cerului. Padurea Milea-Viforata-este o rezervatie zoologica si forestiera intinsa pe 165 ha pe partea de sud a muntelui Viforata din Penteleu si formata din molizi seculari, brazi seculari cu talie de peste 40-50 metri inaltime si diametrul de 0,8-1 metru. In apropierea de bazinul Brebului este o zona protejata a caprioarelor si cerbilor.

Monumente ale naturii Stejarul-situat pe strada Crizantemelor din orasul Buzau dateaza de pe vremea lui Mircea cel Batran avand un diametru de baza de 1.5 metri, iar suprafata proiectiei coroanei de 600 mp.

24

Platanul-aflat in Parcul Central din Ramnicul Sarat si uimeste prin dimensiunile si varsta sa. Piatra Alba-Grunjul-se afla in apropierea platoului Meledic din comuna Manzalesti si este un monument ce ocupa 0,0025 ha, fiind construit dintr-un bloc piramidal cu o nunata de albcenusiu-galbui.Acesta a luat nastere din cenusa vulcanica, marne albe cineritice. Focul Viu-este situate in apropierea satului Terca din comuna Lopatari, se desfasoara pe o suprafata de 0,03 ha si este un fenomen geologic. a.5. Fauna Fauna pdurilor este reprezentat prin cervidee, porc mistre, lup, dihor, nevstuic, pisic slbatic, veveri, diferite specii de oareci, o mare varietate de psri (ghionoaie, ciocnitoare, ciuful de pdure, huhurezul, buha, privighetoarea, cucul, pupza, graurul etc.); se adaug o bogat faun de nevertebrate. n ultimul timp se constat prezena cinelui enot ptruns din Ucraina. Fauna caracteristic silvostepei i stepei, datorit activitii antropice a fost mult limitat ca areal i numr de specii. Rspndire mai mare o au roztoarele (popndul, oarecele de cmp, hrciogul, iepurele de cmp, la care s-a adugat, dup 1905, iepurele de vizuin introdus n zona Iai), apoi cprioara, mistreul, vulpea, lupul, numeroase psri, reptile, nevertebrate.

a.6. Clima Podiul Moldovei se ncadreaz n climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie. Distribuia i regimul de manifestare ale tuturor elementelor climatice ce l caracterizeaz sunt determinate de mai muli factori: larga deschidere a regiunii spre nord, est i sud ce faciliteaz o circulaie activ a maselor de aer din aceste direcii (din est mase continentale, iarna reci i uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri i vara calde i uscate ce imprim nuana continental; din sud, mase de aer cald, umede sau uscate care accentueaz fenomenele de secet sau provoac n sud desprimvriri sau precipitaii la nceputul iernii; din nord, mase baltice, polare reci i umede); desfurarea Carpailor Orientali care se constituie ntr-o barier n calea maselor de aer vestice, oceanice, care totui coboar de pe acetia fiind mai uscate, uneori crend efecte foehnale; amplitudinea reliefului podiului de cca 600 m i structura orohidrografic (culoare de vale largi ncadrate de interfluvii de podi) care impun diferenieri topoclimatice evidente (al platourilor i culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale i dealurilor joase);

25

desfurarea podiului pe mai mult de dou grade de latitudine se reflect n variaia cantitii de radiaie global (112,5 kcal/cm2/an n nord i 122 kcal/cm2/an n sud), urmare a unei durate diferite a strlucirii Soarelui. b. Mediul antropic- este spaiul natural ale crui componente au fost total sau aproape total modificate de activitatea omului. Acest mediu prezint un stadiu avansat de implicare a omu lui n modificarea mediului natural: aici se impun construciile administrative, economice, culturale, aezrile umane, reelele de strzi etc. Mediul antropic include mediul urban, mediul rural, mediul de culturi agricole, mediul industrial etc. n acest tip de mediu raportul dintre natural i antropic se menine n favoarea celui de-al doilea, n funcie de necesitile societii.
b.1.Cultural Istoric Vestigii,locuri si monumente istorice:

Biserica Brosteni din Buzau Buzau Situata pe strada Brosteni nr.15, Buzau. Dateaza din 1709. Poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ctitorul este Capitanul Caloian, care zideste un sfant lacas inchinat manastirii Dusico din Grecia. In 1927 se transforma in biserica de mir. Biserica Banu (Banului) din Buzau

Situata pe strada Bistritei nr. 52, Buzau. Poarta hramul "Buna Vestire". Mentionata in documente ca datand din anul 1571. La inceput a fost manastire, cladita de vistierul Andronic Cantacuzino pe locul unei mai vechi biserici, pe care a daramat-o, deoarece era prea mica. Din aceasta biserica, a ramas o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca este facatoare de minuni, prezenta si astazi in actuala biserica. Despre aceasta manastire de calugari nu se mai vorbeste nimic pana in anul 1722, cand s-a inceput zidirea actualei biserici, in timpul domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat. A functionat ca manastire pana in anul 1884, cand a ramas biserica de parohie. Numele provine de la dregatoria ctitorului, devenit mare ban in 1593. Construita in stilul manastirilor din nordul Moldovei. Casa Vergu-Manaila din Buzau

Situata pe strada Razboieni nr. 8, municipiul Buzau. Cea mai veche casa boiereasca din oras, care a apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original. Monument istoric. Muzeul Episcopal din Buzau

Situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau. Infiintat in 1955. Gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre 1836-1838. Detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.

26

Cetatea Rakoczi din Ghimes

-situata in localitatea Ghimes, in padurea de pe partea dreapta a podului, dupa izvorul din pasul Oituz; -pe aici trecea vechea linie de demarcatie a granitei dintre Moldova si Transilvania, in vremea Imperiului Austro-Ungar; -construita in 1626, de catre principele Bethlen Gabor; -rolul pe care l-a indeplinit a fost atat unul militar, de barare a drumului de acces catre valea raului Negru, dar si unul economic, constituindu-se ca un punct de colectare a vamii; -pot fi vazute ruinele a doua constructii de piatra, probabil turnuri, a caror inaltime nu depaseste 2 m; -putinele descoperiri arheologice atesta folosirea sa si in cursul secolului XVIII; Castelul Rosu din Hemeiusi

-situat in satul Lilieci, comuna Hemeiusi, la cca. 8 km de Bacau, pe partea stanga a soselei nationale Bacau - Piatra Neamt; -construit intre anii 1864-1866, in parcul Hemeiusi, aflat, alaturi de padurile orasului Bacau, in proprietatea familiei Costache Pascanu, fost vistiernic al Moldovei, si a lui Grigore Cantacuzino, pana in anul 1856; mai tarziu, prin aliante si succesiuni familiale, atat parcul, cat si conacul, au devenit proprietate ereditara a Luciei-Schonburg-Waldenburg; de-a lungul timpului, a suferit numeroase degradari, dar s-a realizat si o reabilitare; -conacul Cantacuzino-Pascanu-Waldenburg este cunoscut insa sub denumirea de Castelul Rosu, datorita culorii date de caramida in exterior; -avand parter, etaj si partial demisol, arhitectura si decorul cladirii imbina elemente gotice, baroce (turn, fronton, ancadramente la ferestre etc.) cu elemente de factura orientala (intrarea laterala cu coloane si capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe fatada etc.; -parcul care inconjoara castelul a fost infiintat in anul 1880, este intins pe 49 ha si este al doilea ca importanta dendrologica din Romania; colectia de trandafiri este unica in tara, cu 600 de specii si varietati; aici au fost turnate cadre pentru filmul "Dumbrava minunata", regizat de Gheorghe Naghi, dupa adaptarea romanului cu acelasi nume, al scriitorului Mihail Sadoveanu. Cetatea dacica Zargidava

-situata in localitatea Brad, comuna Negri, la aproximativ 30 km de municipiul Bacau; -localizata pe malul stang al Siretului, reprezinta una din cele mai vechi asezari, pe care si harta lui Ptolemeu o mentioneaza, acum 2.000 de ani;

27

-cercetarile arheologice au dus la descoperirea mai multor vestigii cu importanta deosebita: un palat al conducatorului (o ingenioasa constructie din pamant si lemn, avand si un etaj), un sanctuar geto-dacic, singurul de acest tip din Moldova, asemanator cu cele din muntii Orastiei, o groapa de cult de dimensiuni considerabile, unul din cele mai mari tezaure de obiecte de podoaba din sud-estul Europei, dar si primele obiecte de aur din cultura Cucuteni; -stratul de cultura materiala atinge o grosime de peste 3 m, consecinta a unei locuri indelungate si neintrerupte, de la neolitic la epoca bronzului (cultura Monteoru), prima epoca a fierului (Hallstatt), epoca de maxima inflorire a civilizatiei geto-dacice, apoi perioada feudala; dintre acestea, cea mai bogata a fost cea geto-dacica (sec. IV i.Hr.-sec. II d.Hr.); -toate aceste descoperiri indica faptul ca aici ar fi putut fi nu doar un important centru religios, ci chiar o posibila capitala a unui mic regat dacic; -se afla sub tutela Muzeului de Istorie din Roman; -la 50 m de cetate se gaseste biserica monument istoric "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul", datand din 1733. Cetatea dacica Utidava

-situata pe dreapta raului Trotus, la 500 m sud-est de orasul Targu Ocna; -identificata cu asezarea mentionata de Ptolemeu in celebra sa lucrare, "Geographia"; -denumita de localnici "Titelca din Poiana Chichidaului"; -datand din secolele I i.Hr. - I d.Hr., s-a constituit ca un tip de cetatuie getica; -sapaturile efectuate au dus la descoperirea unor locuinte si gropi pentru provizii, iar materialul arheologic recoltat a fost unul bogat: unelte de fier, ceramica lucrata manual sau la roata, figurine din lut ars, margele din pasta de sticla etc. Ansamblul Palatului Ghika din Comanesti

-situat pe strada Republicii nr. 38 din localitatea Comanesti; -ridicat in anul 1890, a fost utilizat de familia Ghika drept resedinta de vara, pana in 1946; -realizat dupa planurile arhitectului Albert Galleron, cel care a proiectat si Ateneul Roman; -construit pe doua nivele, se incadreaza ca stil in eclectismul Europei Occidentale de la sfarsitul secolului XIX;

28

-asezat in mijlocul unui parc, care, in 1895, constituia una dintre cele mai frumoase gradini din tara, cu plante exotice, cascade, un lac mare, insule cu pavilioane etc.; -in prezent, in palat functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta "Dimitrie N.Ghika - Comanesti";

Ruinele Curtii Domnesti din Bacau

-situate pe strada 9 Mai, nr. 48 din orasul Bacau; -formeaza un Complex arhitectonic construit la sfarsitul secolului XV, alcatuit din Casa domneasca (din care se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi), un turn-locuinta si Biserica Sfanta Precista; -a fost resedinta lui Alexandru, fiu al lui Stefan cel Mare, intre 1481-1496, perioada in care a reprezentat centrul administrativ, de control si de organizare al Tarii de Jos; -este cel mai valoros si cunoscut obiectiv istoric din oras, amenajat muzeistic in 1973; -din intreg ansamblul, astazi a mai ramas in picioare doar Biserica Precista; celelalte constructii se afla, pare-se, in stadiul de ruina de cateva secole, dupa cum atesta jurnalul venetianului Marcus Bandini din 1646, care vorbeste de existenta, in partea de miazazi a orasului, a unui palat ingropat in daramaturi;

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona Turismul de recreere i agrement valorific calitile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale, scopul principal al turismului de recreere fiind schimbarea peisajului. El are, n Romnia, caracter sezonier, cu dou vrfuri ale cererii turistice n cele dou sezoane extreme. Durata este variabil, predominnd turismul de durat scurt (week-end) sau de durat medie. Se efectueaz la distane diferite, n funcie de posibilitile materiale ale turitilor i este practicat de turiti provenii din cele mai diferite clase i medii sociale i de toate grupele de vrst. Turismul de ngrijire a sntii (balnear) este considerat cel mai vechi tip de turism,care necesit o infrastructur specializat i dotri speciale, un personal calificat i prezena obligatorie a unor elemente de potenial balnear (ape minerale i/sau termale, mofete, nmoluri, aerosoli, saline etc.). Datorit amenajrilor existente se poate practica pe tot parcursul anului, polariznd, n general, persoanele vrstnice, dar i adulte, numrul acestora fiind mai redus, condiionat de capacitatea de cazare i posibilitile de tratament ale staiunilor. Turismul cultural este generat de obiective turistice aparinnd patrimoniului cultural, concentrate cu precdere n oraele mari ale rii. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul c se adreseaz anumitor categorii ale populaiei (elevi, studeni, intelectuali); atrage populaia urban i populaia rural; durata este limitat la un timp scurt sau mediu; se
29

desfoar pe distane variabile, n funcie de cererea i poziia spaial a obiectivului turistic. Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea mult infrastructura turistic. (Dinu Mihaela, 2003, pg.256). El cuprinde i cltoriile i participrile la festivaluri de art, rspunznd motivaiei de cunoatere, contactrii marilor galerii sau colecii etc. Turismul social este destinat celor cu venituri modeste i celor care beneficiaz de sistemul asigurrilor sociale, prin care este subvenionat costul unor produse turistice. La ultima ntrunire a Adunrii Generale i a Congresului B.I.T.S. (Biroul Internaional al Turismului Social) de la Montreal, din 9 15 septembrie 1996, tema principal dezbtut a fost turismul social, care a demonstrat c acesta este forma cea mai accesibil pentru cele mai largi segmente de turiti, care se adreseaz mai ales familiilor cu copii, cu venituri modeste, persoanelor de vrsta a treia, tinerilor cuprini n diferite forme de nvmnt, sau aflai n primii ani de activitate profesional, persoanelor cu handicap sau nevoi speciale.

2.3 Baza tehnico-material specifica turismului este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului turistic.

n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri, ct i echipamente specifice. n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale (capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant. ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de intercondiionare: pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura, calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor turismului.

Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico-material i infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv. Baza tehnico material specific turistic cuprinde: Uniti de cazare Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnicomateriale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare, forma de proprietate.

Uniti de alimentaie
30

Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului. Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului. servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte, spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement. au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea plcut a timpului liber. sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneomedical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor. sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti recreativ-distractive. Satele de vacan sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere specifice.

Mijloace de transport

Mijloace (instalaii) de transport pe cablu

Mijloacele de agrement

Instalaiile de tratament

Satele turistice

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
31

urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant. Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului. La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra. Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator. O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp. Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului. Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor. Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
32

poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile. Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra. Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta. In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene. Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile. Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale. Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale. Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate. Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane. Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente create prin
33

activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor. Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana. In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului. Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia. Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu. Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad: cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu maxim de economicitate prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective. In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

34

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare. evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora. elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia. Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor. Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale. Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice. Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

35

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur Slanic Moldova

Coroana moldovei

Descriere Amplasare: este situat in centrul statiunii, foarte aproape de izvoare.

Facilitati hotel: hotel "boutique" structurat pe 4 niveluri, dispune de 10 camere double, 3 camere cu pat matrimonial, 2 camere single si 3 apartamente, fiecare camera este personalizata si are stilul, luxul si rafinamentul aristocratiei de altadata, salon restaurant, jacuzzi, sauna, sala de fitness, terasa sapata in munte.

Facilitati camere: TV, minibar, telefon, room service, internet, wiewless.

Facilitati masa: masa se serveste in restaurantul propriu.

Recomandari afectiuni: afectiuni respiratorii, digestive, reumatismale si ale aparatului circulator.

Tratamentul se efectueaza in cadrul Sanatoriului Balnear Slanic Moldova, care ofera servicii de recuperare medicala pe profil respiratoriu (aerosoli, inhalatii cu ape minerale), unde scurte, ultraviolete; profil reumatismal ionizari, curenti dinamici, ultrasunet, infrarosii, aplicatii parafina, masaj; profil digestive infrarosii, aplicatii parafina, ape minerale; profil circulator bai galvanice, bai cu bule, masaj. Tratamentul se ofera in sistem ambulatoriu (10 zile) in cursul saptamanii de luni pana vineri: bilet de trimitere de la medicul de familie cu mentiunea "Sanatoriul Balnear Slanic Moldova", adeverinta asigurat, buletin de identitate, carnet de Asigurari de la Casa de Asigurari, adeverinta de salariat cu mentionarea achitarii CAS-ului, cupon pensie, adeverinta elev, certificate de nastere pentru copii (copie xerox).

Pentru pacientii neasigurati procedurile se achita in functie de profilul pentru care opteaza.
36

Hotel COROANA MOLDOVEI 4* - 7 nopti/8 zile ****

2 Adulti

368 cardului.

3.2. Analiza de pret -durata sejur 8 zile/7 nopti -distanta: 500 km -servicii incluse: cazare, tratament balnear -cheltuieli culturale: 100 ron/pers -numar personae: 2 -comision 22% -tva:24% -cost/km :5 ron

Nr.crt.

Elemente de cheltuieli

Elemente de calcul (100:2)*7n 70*7 500km*5ron 30 gratuit 100 22% 24% -

Valoare pe Valoare persoana 350 490 2500 30 0 100 3470 763.4 832.8 1596.2 5066.2 totala 700 980 5000 60 0 200 6940 1526.8 1665.6 3192.4 10132.4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Cazare Masa Transport Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli culturale Total cheltuieli directe Comision TVA Total cheltuieli indirecte Total pret de vanzare

37

3.3. Chestionarul aplicat Conducerea hotelului COROANA MOLDOVEI, doreste sa amenajeze o sala de fitness pentru a fi pusa la dispozitia dumneavoastra. Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile la intrebarile din prezentul chestionar. Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile dumneavoastra.

Va multumim, COROANA MOLDOVEI A.1. a. Mergeti la o sala de fitness? DA/NU b. V-ar placea sa mergeti la o sala de fitness? DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care se duc la o sala de fitness? Nimeni Sotul/Sotia Copii

b. Cu cine v-ar placea sa mergeti la o sala de fitness? Nimeni Familia Prietenii

B.1. a.Daca hotelul ar dispune de o sala de fitness ati fi incantat sa o folositi? Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

b.Sportul este important pentru a avea o viata echilibrata? Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

c. Sunteti de parerea ca aveti parte de o alimentatie sanatoasa? Cu siguranta Probabil da Nu stiu

38

Probabil nu

Sigur n

3.4 Material promotional

39

Concluzii

Facand acest proiect despre zona Moldovei mi-am dat seama cat de frumoasa este tara noastra si imi doresc, mai mult ca oricand sa o vizitez. Moldova Centrala, este o zona plina de rezervatii naturale, lacuri termale, La fel ca si Moldova Nordica, aici gasim foarte multe locasuri sfinte, sunt foarte multe biserici si manastiri. Va recomand sa vizitati aceasta zona, iar, celor care au probleme de sanatatate, le recomand statiunile balneare din aceasta zona.

40

Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, AX-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD PRESS, Bucuresti 2010 Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005 Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura Niculescu,Bucuresti 2002 Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

41