Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Colegiul Economic Viilor

Proiect de obinere a certificatului

de calificare profesional
nivel 3

Profesor ndrumtor:
Sandru Angela

Elev:
Nume: ?????
Clasa: XII B

2014

Modalitati de
promovare si
comercializare a
serviciilor turistice
in
imprejurimile
Bucurestiului

Continut:

I.

Argumentul..........................................................................................................................4

II.

Activitatea turistica a zonei

Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5
Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7
Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13
Potentialul natural si antropic al zonei
Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19
Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................28
Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................32
Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.33
Studiu de caz
Prigram turistic.38
Analiza de pret...40
Chestionarul Aplicat..41
Material Promotional.....43
Concluzii............................................................................................................................44
Bibliografie........................................................................................................................45

III.

IV.

V.
VI.

Argumentul

Am ales sa vorbesc zona Bucurestiului pentru ca este capital tarii noastre si pentru ca este
orasul in care locuiesc.
In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii
care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania.
In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul turistic al acestei zone, despre
tipuri de turism practicate in Bucuresti si imprejurimi, si mai ales despre ce monumente gasim
aici, pentru ca este mai mult o zona culturala.
In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si
un chestionar, referitor la organizarea unui tur al orasului.

I Activitatea turistica a zonei

1.1.

Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea

clasificrii ramurilor economiei naionale.

SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura),

vntoarea, pescuitul, industria extractiv;
SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar,
alimentar, producia i furnizarea de energie);
SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public,
turism, serviciile i activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de
cultur, nvmnt, asistena social i medical, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea

lor fa de celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu
caracter turistic). Acestea se refer la:
- imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil,
intangibil, nu poate fi vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept
invizibile, iar comerul cu servicii denumit comer invizibil);
- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i
pstrate pentru un consum ulterior;
- simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp
sau de loc s se soldeze cu pierderi;
- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului;
- eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de
mediu etc.).
b. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale.
Locul turismului este evideniat de urmtoarele elemente:
- este o component a sectorului teriar apartenen susinut de:
coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de
informaii, tratament) i de

 caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei

i consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar;
- are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut
prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei:
transporturile, alimentaie public comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.;
- este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca
industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului,
construcii de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport,
telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i art .a.;
- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelare cu
nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta
deoarece la obinerea unui produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile
economiei naionale.
Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact
considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest
pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o
ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el.
c. Rolul economic al turismului
c.1. Rolul economic direct al turismului este evideniat de:
- contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii
volumului ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci
- uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca
urmare a sporului de producie;
- contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de pli ca urmare a
creterii volumului ncasrilor valutare rezultate din : vnzarea serviciilor turistice pe valut;
exportul intern;
- contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de
clim, calitile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de art, vestigiile
istorice, tradiia popular .a. care gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura;
- contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd
dezvoltarea infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.).

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:

- dezvoltarea turismului determin dezvoltarea altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de
stimulare a dezvoltrii altor ramuri).
d. Rolul social al turismului:
- contribuia turismului la crearea de noi locuri de munc (n turism i n celelalte ramuri care se
dezvolt datorit dezvoltrii turismului) i la apariia de noi meserii (de exemplu, animator n
turism), i pe aceast cale reducerea omajului;
- contribuia turismului la refacerea capacitii fizice i psihice a oamenilor, cu consecine
pozitive asupra productivitii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:
- vizitarea unei zone (ri) i ofer turistului posibilitatea de a dobndi noi cunotine de
geografie, istorie, tiinele naturii, art, literatur etc.;
- contactul turitilor cu zone sau ri cu nivel mai ridicat de cultur i civilizaie poate avea efecte
pozitive asupra acestora.
f. Rolul politic:
- turismul, considerat mesager al pcii contribuie la promovarea unei mai bune nelegeri ntre
popoare aparinnd diferitelor culturi
Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer
semnificativ de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat
fa de el.

1.2.

Factorii care influenteaza activitatea turistica

n literatura de specialitate se regsesc numeroase modaliti de clasificare a factorilor de

influen ai activitii de turism, avnd drept suport urmtoarele criterii:
o dup natura sau coninutul acestora:
- factori economici:
7

 veniturile populaiei;
oferta turistic;
preurile i tarifele produselor turistice.
- factori tehnici:
performanele mijloacelor de transport;
dotrile tehnice existente n unitile hoteliere, de alimentaie .a.;
tehnologiile folosite n construcii.
- factori sociali:
urbanizarea;
timpul liber.
- factori demografici:

evoluia numeric a populaiei;

structura pe vrste;
modificarea duratei medii de via;
structura pe sexe, gurpe de vrst, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi i de civilizaie:

nivelul de instruire;
setea de cultur;
temperamentul;
caracterul individual;
dorina de cunoatere .a.

- factori naturali:

aezarea geografic;
relieful;
clima;
poziia fa de principalele ci de comunicaie.

- factori organizatorici i politici:

formaliti la frontiere;
faciliti n turismul organizat;
conflictele sociale, etnice, religioase;
regimul vizelor.

o dup durata aciunii lor n timp:

- factori cu aciune permanent:
creterea timpului liber;
modificarea veniturilor;
micarea demografic etc.
- factori sezonieri:
succesiunea anotimpurilor;
structura anului colar/universitar;
activitatea n agricultur.
- factori conjuncturali:

crizele economice, politice;

confruntrile armate;
catastrofele naturale;
condiiile meteorologice etc.

o dup importana (rolul) lor n determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:
veniturile populaiei, oferta, preurile, timpul liber, mutaiile demografice;
- factori secundari:
climatul internaional, formalitile de viz sau frontier, diverse faciliti.

o n funcie de direcia lor de aciune:

- factori exogeni:
creterea veniturilor, evoluia numeric a populaiei, sporirea gradului de urbanizare .a.;
- factori endogeni:
lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, faciliti
de pre, pregtirea personalului .a.

o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice:
veniturile, urbanizarea, timpul liber.
- factori ai ofertei turistice:
condiii naturale, baza material, costul prestaiilor, diversitatea i calitatea serviciilor;
- factori ai confruntrii cerere-ofert:
distribuia ageniilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.
Aceti factori sunt dinamici, schimbtori i ntr-o anumit msur pot fi dirijai n folosul
dezvoltrii turismului.
Dintre acetia cea mai mare influen asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaiei reprezint principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind
deci suportul material al dezvoltrii turismului. Nivelul lor este influenat de nivelul de
dezvoltare economic i social a unei ri.
Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a prii care rmne dup acoperirea nevoilor
fiziologice (adpost, hran, mbrcminte, nclminte) influeneaz nivelul cheltuielilor pentru
turism.
Veniturile influeneaz circulaia turistic att cantitativ, prin modificarea numrului
turitilor, ct i calitativ, determinnd durata deplasrii, intensitatea plecrilor n vacan,
caracterul organizat sau particular al prestaiei, distana pe care se efectueaz cltoria, realizarea
cltoriei n interiorul sau n afara granielor rii, opiunea pentru un anumit mijloc de transport
etc.
2. Preurile i tarifele
Influena preurilor poate viza produsul turistic n ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaie, agrement; se poate manifesta n raport cu piaa
intern sau internaional; poate produce mutaii cantitative sau calitative.
n general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz accesul serviciilor turistice i se reflect
mai ales n reducerea numrului de turiti, a duratei sejurului, a distanelor de cltorie, a
10

frecvenei plecrilor n vacan etc. n acelai timp nu sunt excluse reaciile adverse, n care tarife
foarte sczute pot genera nencrederea turitilor n calitatea serviciilor determinnd, o reducere a
solicitrilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistic
ansamblul elementelor care motiveaz deplasarea n scop turistic i anume: resursele turistice
naturale i antropice, echipamentele turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic,
fora de munc, infrastructura, condiiile de comercializare (preuri, faciliti etc.). Fiecare dintre
aceste elemente are contribuia sa n dezvoltarea turismului. Existena unor resurse turistice
valoroase, dei important, nu este suficient pentru atragerea turitilor n zon. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea i diversitatea serviciilor
oferite.

4. Progresul tehnic nregistrat n domeniul dezvoltrii mijloacelor de transport i n infrastructura

turistic vizibil i invizibil, aferent folosirii acestora, constituie un alt factor important de
influen.
El are consecine asupra gradului de mobilitate a populaiei i acioneaz asupra unor
fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanele dotrilor
hoteliere precum i calitatea serviciilor turistice.
Analizat din punctul de vedere al influenei exercitate asupra mobilitii populaiei, progresul
tehnic i manifest rolul n urmtoarele direcii: perfecionarea cilor i mijloacelor de transport
n comun precum i creterea gradului de dotare cu automobile. n acest sens se pot asigura
condiii pentru deplasarea unui numr sporit de persoane, creterea confortului, reducerea duratei
cltoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se i stimulndu-se astfel interesul pentru
deplasare.
Progresul tehnic influeneaz hotrtor i calitatea i diversitatea serviciilor asigurate de
unitile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora ntr-un sistem de rezervare
computerizat, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaie, imbuntirea
sistemului de comunicare, camere, compartiment recepie (front office) etc.
5. Evolutia demografic corelat cu dinamica populaiei i mutaiile n structura acesteia pe
vrste, profesiuni, medii etc.
- creterea numeric a populaiei influeneaz hotrtor activitatea turistic, aceast corelaie
realizndu-se numai n rile cu un nivel economic ridicat, capabile s asigure locuitorilor lor
condiiile materiale necesare cltoriei;
11

- analiznd structura pe vrste a populaiei i modificrile aprute pe acest plan la un nivel

mondial se detaeaz distinct dou tendine: tineretul este i va reprezenta un segment la
populaiei cu rol desoebit n activitatea turistic fapt stimulat de facilitile acordate lor de agenii
de turism (faciliti justificate de exsitena unor venituri mai mici i de importana redus
acordat de tineret confortului turistic); o rezerv de lrgire a pieei turistice o reprezint
categoria de populaie constituit din persoanele de vrsta a treia stimulate s cltoreasc n
interes turistic de un sistem de faciliti adecvat lor i beneficiind de timp liber concomitent cu
sporirea veniturilor acestora.
- distribuia populaiei pe categorii socio-profesionale are un rol important n determinarea
circulaiei turistice (segmentele de populaie cu un nivel superior de pregtire i patronii
manifest mai mult nclinaie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest
manifestat de lucrtorii agricoli i rani).

6. Procesul de urbanizare determin mutaii n structura nevoilor populaiei precum i asupra

evoluiei turismului; ca urmare a concentrrilor urbane i a dezvoltrii economice excesive, s-a
nscut nevoia de evadare spre zone linitite, nepoluate, pentru odihn, distracie, recreere.
Aceast nevoie de evadare stimuleaz moibilitatea populaiei contribuind la intensificarea
circulaiei turistice.

7. Timpul liber al sfritului de sptmn, al concediilor i vacanelor influeneaz prin mrimea

sa posibilitile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreterea valoric
a timpului liber s-au realizat pe seama: diminurii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai
puin, reducerii sptmnii de lucru, promovrii cu succes a sistemelor de lucru cu timp parial,
instituionalizrii, generalizrii i creterii duratei concediului anual pltit, reducerii timpului
total de munc n cadrul vieii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influeneaz semnificativ turismul amintim: moda,

tradiiile (serbri populare tradiionale i festivaluri), dorina de cunoatere i instruire
(manifestri tiinifice, culturale, sportive).

9. Aciunile guvernamentale i faciliile acordate de organizatorii de turism pot mbrca

urmtoarele forme:

- legislaia n domeniul turismului (care poate ngrdi sau stimula cltoriile);

12

- acordurile internaionale;
- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;
- formalitile la frontier;
- sistemul de acordare a vizelor;
- organizarea ageniilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE
Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de
turism n Romania
Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania
Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului
nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania

LICENTIERE/BREVETARE
Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism,
aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

13

 Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de

clasificare si/sau a licentelor de turism
CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin
Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002
Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea
Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM
Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie
2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru
selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea si
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement
Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind
omologarea, amenajarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru
agrement

AGREMENT
Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de
agrement n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

14

 Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12

septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii
de agrement nautic

AUTOCARE
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n
trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic
international
Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor
utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi
publice de persoane n trafic international

CONSTRUCTII N DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de
urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din
domeniul turismului

LITORAL
Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor n zona de
coasta a Marii Negre
Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul
activitatilor de turism n zona costiera
Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din
statiunile turistice de pe litoral
TURISM RURAL
Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural
15

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea turismului rural
TURISM BALNEAR
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea
societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare
Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind
organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR
Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor
de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si n stranduri

SALVAMONT
Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor
montane si organizarea activitatii de salvare n munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si
protectia turistilor n structuri de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si
de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani
si straini
Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale
pentru serviciile de cazare n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la
turismul neorganizat

16

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale
prevazute n unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice
Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de
comercializare a pachetelor de servicii turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor n cazul insolvabilitatii
sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI N CARPATI
Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan
"Superschi n Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare n Romania a
programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q
Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de
crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

17

STATIUNI TURISTICE
Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a
statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes
national, respectiv local
Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002
pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru
declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local
ALTE ACTE NORMATIVE
Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru
ziaristi si reporteri de radio si televiziune
Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta n
turism

II Potentialul natural si antropic al zonei

18

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenialul turistic are dou componente:
a.componenta natural
b.componenta antropic (social-cultural)
a. Componentele cadrului natural sunt:
1.substratul geologic
2.relieful
3.hidrografia
4.vegetaia
5.fauna
6.clima
a.1. Substratul geologic
Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n
Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de vest
Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.
Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea
Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la Lunca
Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a lacului
cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a intenselor aluvionri.
n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar la
nceputul Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest timp rurile i prelungesc
cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de loess, fragmentnd astfel cmpia.
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100115 m, n partea nord-vestic, i 5060 m,
n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i 90 m
altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80100 m, iar
pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde
se ajunge la 1-1,5 km/km2
a.2. Relieful
Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i
lunci) care se succed de la nord ctre sud: Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea
Colentinei, are altitudini de 9095 m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de
0,51 km/km2. La contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.
Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic meandrat. La
intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n lungul ei apar dou terase
joase (de 23 m i de 46 m) i martori desprini din cmpuri sau din terase. Lunca este larg i
bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza lucrrilor de regularizare a fost acoperit de
19

apele lacurilor de acumulare. Se mai pstreaz doar cteva popine sub forma unor insule:
Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i Pantelimon.
Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i Dmbovia, acoper
circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direc a NV-SE (ntre 80 i 60
m altitudine). Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2.
Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt (aproximativ 1015
m), iar cel stng mai cobort (ntre 45 m n amonte i 78 m n aval). Terasele sunt dezvolte,
predominant, pe partea stng a rului i sunt n numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n
lunc se gseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. n prezent se mai
pstreaz o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu
Vod, Movila Mare).
Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea Dmboviei, la
nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominnd
treptele hipsometrice de 7080 m i 8090 m, iar densitatea fragmentrii ajunge pn la 0,51
km/km2 .
a.3.Hidrografia
1.4.1 Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin bazinelor
hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)
Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu
afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de
cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul,
Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.
Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o distanta
de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai important este
alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este
11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel intregul sau curs
inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea
debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de
refulare Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului
Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-o
salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este
suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor
Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei
se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In
total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum
de apa de circa 52 milioane mc.

20

Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant. Are
o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii
complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.
Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era supus
unor puternice fluctuatii.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave,
maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul
stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.
Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub
denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar
alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei:
Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.
Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In lungul
raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti,
Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter
temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.
Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac
antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de
campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu
functie predominant recreativa.
Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de baraj
natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.
1.4.2 Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in relatie
directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei
complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in pietrisurile de
Colentina; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care
furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza
complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.
In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla la baza depunerilor de loess si
loessoide (-;20, -;30 m). Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza
mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.
1.4.3 Lacurile
Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor afluente
Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie

21

de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei,
lacul din parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea
obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica foarte
importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea
si valorificarea lor.
a.4. Vegetatia
Flora este alctuit n principal de arbori din categoria foioaselor (stejar, fag, castan, tei, salcie n
lunca rurilor), pomi fructiferi (pruni, caii, meri, peri, cirei, etc) i arbuti (prunul slbatic,
mceul, porumbarul, mceul pitic), flori viu colorate i bogate (mueel, mac, trandafiri,
albstrele, margarete). n parcurile amenajate din interiorul oraului pot fi ntlnite i specii
aclimatizate, care nu sunt specifice cmpiei.
a.5. Fauna
Fauna este format mai ales din animale domestice. Vegetaia s-a restrns treptat i multe din
animalele slbatice au disprut (bizonii). n zilele noastre au rmas psri i roztoare mici, ca
veveriele, n insulele de pdure care mai exist.
n culturile de cereale triesc psri, roztoare i insecte.
Unele vieti s-au adaptat vieii de ora. De pild, roztoarele, psrile i insectele slluiesc
acum printre case i alte cldiri.
a.6. Clima
Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 1011C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de
iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele
diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a
retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In
general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie
lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3C. Vara este
foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori atinge chiar 35-40C. Pe fondul
variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice
locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri
intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in
acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai
scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa
diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de insula
termica pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data
medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie,
durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile
tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30C.
b.1
22

b. Mediul antropic

Curtea Veche (sec. XVI)

Curtea Veche este unul dintre cele mai romantice locuri ale Bucuretiului, ce domin centrul
istoric al Capitalei. Aici se afl vestigiile curii ridicate n timpul domniei lui Vlad epe Dracula
(sec XV), domnitorul rii Romneti. De la nceputul secolului XVI, palatul a devenit reedina
oficial a domnitorilor valahi. Constantin Brncoveanu (1688-1714) i tefan Cantacuzino
(1714-1715) au nnobilat construcia, adugndu-i coloane de piatr, scri de marmur i
decoraiuni foarte valoroase.
Documente din acea perioad descriu holurile boltite, grdina n stil italian care nconjura
palatul, precum i petrecerile fastuoase care adunau mulimi de oameni. n secolul al XVII-lea, n
timpul lui Matei Basarab, suprafaa Curii Domneti atinsese 25.000 mp. De-a lungul anilor,
Curtea Veche a fost mcinat de incendii i cutremure, iar singurele care mai amintesc astzi de
splendoarea vremurilor de altdat sunt vestigiile descoperite n 1958.

Hanul lui Manuc (1808)

n 1806, Manuc ajunge n capitala rii Romneti, i este silit s se stabileasc aici pe termen
lung din pricini legate de rzboiul ruso-turc. n a doua jumtate a aceluiai an ncepe construcia
hanului, ce va fi terminat n 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativ,
deoarece Manuc dorea ca hanul su s nu aib alura de fortrea a celor din secolul al XVIII-lea.
Terenul pe care este construit a aparinut, pn la sfritul secolului al XVIII-lea, Curii
domneti. Odat cu acest teren Manuc Bei mai cumpr i alte moii: Dragomiretii din Vale,
Dragomiretii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trmudeasca, Giuleti, Popeti, Mudurgan,
Brobode, Hagi-Gheorghe, Cuhneti, i altele, pomenite n testamentul su din 1815. Arhitectura
exact a hanului n configuraia sa iniial nu se cunoate, ns, din descrierile de la nceputul
secolului al XIX-lea reiese c la subsol se aflau 15 pivnie boltite, la parter existau 23 de prvlii,
dou saloane mari, zece magazii, camere de servitori, buctrii i un tunel n care ncpeau cam
500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odi, cele mai multe folosite pentru oaspei. n curtea
interioar exista o cafenea i o mic grdin cu fntn artezian. ntre faada dinspre Dmbovia
i ru se costruise un chei de piatr, lat de peste un metru. Mai trziu, dup ce Dmbovia a fost
23

canalizat pentru deschiderea Halei de Carne, lng aceast faad s-au mai adugat cteva
prvlii.

Palatul Parlamentului (sec. XIX)

Palatul Parlamentului din Bucureti, Romnia (cunoscut sub numele de Casa Poporului nainte
de revoluie), msoar 270 m pe 240 m, 86 m nlime, i 92 m sub pmnt. Are 12 nivele la
suprafa i alte 8 subterane.
Cldirea Palatului Parlamentului se afl situat n partea central a Bucuretiului (n sectorul 5),
pe locul care astzi se cheam Dealul Arsenalului, ncadrat de strada Izvor la vest i nord-vest,
Bulevardul Naiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertii la est i Calea 13 Septembrie la sud.
Dealul pe care se afl astzi Palatul Parlamentului este n general o creaie a naturii, avnd o
nlime iniial de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertii este nlat n mod artificial.

Ateneul Romn (sec. XIX)

Ateneul Romn este o sal de concerte din Bucureti, cldire situat pe Calea Victoriei n Piaa
Revoluiei (fost Piaa Palatului). Tot aici se afl sediul Filarmonicii "George Enescu".
Locul unde s-a ridicat Ateneul aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a nceput construcia
actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai
un leu pentru Ateneu. Planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron
astfel nct s poat folosi fundaia deja turnat a manejului nceput de "Societatea Equestra
Romn".
Cldirea este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afl cinci
medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab,
Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei Basarab. Construcia se termin cu o
cupol bogat decorat.
n interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere i 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur
mprejurul tamburului cupolei, cu excepia locului unde se afl scena, se desfoar o fresc lat
de 3 metri i lung de 70 de metri, oper a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alctuit din 25
de scene reprezentative din istoria Romniei.

1. mpratul Traian intr n Dacia

2. Legionarii romani colonizeaz Dacia
24

3. Formarea poporului daco-roman

4. Straja roman
5. Invazia barbarilor
6. nceputurile poporului romn
7. Statornicirea
8. Desclecarea
9. Statul militar
10. Statul administrativ - mprirea dregtoriilor
11. Cruciada romneasc
12. tefan cel Mare
13. Epoca de pace i credin
14. Mihai Viteazul
15. nceputurile culturii romneti
16. Horia, Cloca i Crian
17. 1821 - Revolta lui Tudor Vladimirescu
18. Anul 1848 n Transilvania
19. Anul 1848 n Principate
20. Al.I. Cuza
21. Anul 1859 - Unirea Principatelor
22. Carol I - Rzboiul de Independen
23. Rzboiul ntregirii naionale 1916-1918
24. Ferdinand I ntregitorul
25. Epoca de consolidare

25

Altdat, n Ateneul Romn se afla i Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de
actualul Muzeu Naional de Art al Romniei.

Universitatea din Bucureti (sec. XIX)

Universitatea din Bucureti (fondat n 1864) este o instituie de invmnt superior de stat din
Bucureti, Romnia, o parte din facultile universitii sunt amplaste n Palatul Universitii din
Piaa Universitii.
Universitatea din Bucureti ofer numeroase programe de studii, la toate nivelurile i formele de
pregtire universitar: 22 programe de scurt durat, peste 75 de programe de lung durat, 12
programe n forma de nvmnt deschis i la distan, peste 120 programe de masterat, peste 50
programe de doctorat, programe de nalte studii postuniversitare, programe de reconversie
profesional i de perfecionare. Toate programele oferite sunt acreditate sau autorizate.
Diplomele acordate de Universitatea din Bucureti sunt recunoscute n majoritate rilor lumii.

Muzeul Naional de Istorie a Romniei (sec. XIX)

Muzeul Naional de Istorie a Romniei (fostul Palat al Potelor) este situat pe Calea Victoriei nr.
12, n Bucureti. Deine obiecte cu valoare istoric descoperite pe teritoriul actual al Romniei
din timpuri preistorice i pn n perioada contemporan.

Monumentala cldire n care care se afl n prezent muzeul a fost iniial destinat s gzduiasc
Palatul Potelor. Construcia sa a nceput n 1894, ajungnd s fie inaugurat n anul 1900.
Planurile palatului au fost realizate de arh. Al. Svulescu, n stil neoclasic. Faada principal are
trepte pe toat lungimea ei i un portic susinut de 10 coloane dorice. Extremitile, formate din
dou volume proeminente, sunt nlate i acoperite de cte o cupol.
Ca instituie, muzeul a fost nfiinat n anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluiile culturale
nregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice n spaiul geografic al Romniei de azi.
Este cel mai important muzeu de istorie i arheologie din Romnia, att prin mrime (suprafa
desfurat) ct i prin patrimoniu; este, de asemenea, unul dintre cei mai importani actori ai
arheologiei romneti contemporane i lider al arheologiei preventive (noiune care se refer la
spturile arheologice asociate unor investiii, pentru prevenirea distrugerii de patrimoniu
istoric). Instituia are un site cuprinztor (mnir.ro), inclusiv o scurt fi a istoriei proprii,
descrierea structurii organizatorice (inclusiv scurte prezentri ale personalului de specialitate),
pagini descriind evenimente, expoziii, etc.
26

Palatul Sutu (sec. XIX)

In inima Capitalei, peste drum de Universitate, o cladire deosebita de toate cele din jur
adaposteste Muzeul Municipiului Bucuresti. Dar bucurestenii o cunosc mai bine ca "Palatul
Sutu". Locul facea odinioara parte din intinsa proprietate cantacuzina, danie a lui Matei Basarab
catre Elina, fiica lui Radu Serban si sotia postelnicului Constantin Cantacuzino.
Ridicat intre 1833 si 1835, Palatul Sutu e opera postelnicului Costache, deosebindu-se vadit de
toate cladirile Bucurestilor din acea vreme. Planurile au apartinut arhitectilor vienezi Conrad
Schwink si Johann Veit. Stilul este apusean, neogotic, cu un etaj si multe incaperi, cu patru
turnulete poligonale, de o parte si de alta a cladirii. Intrarea majestuosa, inalta si larga, precum si
ferestrele mari contrastau cu intrarile si ferestrele inguste ale vechilor case romanesti. Spatele si
fatada principala au fiecare un balcon cat lungimea incaperii. Mai tarziu, Karl Stork, renumit
sculptor si artist decorator, realizeaza scara monumentala din hol, care se desparte in doua in fata
imensei oglinzi de pe insula Murano. Deasupra, un medalion sculptat in lemn arata chipul Irinei
Sutu, nora postelnicului.
Palatul era inconjurat de o vasta gradina, cu flori si iarba din belsug, in care se iteau pitici de
portelan ori se plimbau paunii. In fata, clipocea vesel un havuz, iar in spate, pe o consola de
marmura, se afla un ceasornic solar, cu un tun al carui praf de pusca lua foc sub actiunea
soarelui, vestind miezul zilei. Portile mari, de fier tineau doi lei si un soare de metal galben,
stralucitor. In acele vremuri, langa gradina Sutu se aflau case taranesti, la poarta carora torceau
femeile. Gainile scurmau pamantul, iar alaturi, pe campul din fata Universitatii, pastea o bivolita.

Waterpark Otopeni

Atunci cnd cldura din ora devine insuportabil, iar adrenalina i cere s evadezi, singura
opiune este parcul acvatic Waterpark. Aici poi s aluneci prin cele 27 de tobogane, s te relaxezi
n cele 9 piscine sau s prinzi bronzul pe care i-l doreti. Din acest an, ai un motiv n plus s vii
la Waterpark: i vei consuma energia jucnd fotbal i volei pe nisip.
ezlongurile i umbrelele sunt gratuite pe toat perioada programului, deci reeta este complet.
Waterpark este principalul punct de atracie al verii pentru Bucureti, dar atrage vizitatori i din
judeele apropiate. Distracia este garantat de numrul mare de vizitatori pe sezon 250 000 de
persoane care ne-au vizitat i au decis s se ntoarc.

Palatul Mogosoaia
27

Palatul Mogooaia se situeaz la circa 10 km de Bucureti, n cadrul comunei omonime. A fost

construit ntre 1698-1702 de ctre Constantin Brncoveanu n stil arhitectural romnesc
renascentist sau stil brncovenesc, o combinaie de elemente veneiene cu elemente otomane.
Palatul poart numele vduvei boierului Mogo care deinea pmntul pe care a fost construit.
Palatul a fost renovat n anii 1920 de ctre Martha Bibescu. Aceasta l-a primit cadou de la soul
su George Valentin Bibescu. Pentru renovarea lui, Martha Bibescu a cheltuit mare parte din
averea adunat din crile pe care le-a scris. Mai trziu palatul a devenit un loc de ntlnire pentru
politicienii i lumea bun din anii 1930. n prezent Palatul Mogooaia adpostete Muzeul de
Art Brncoveneasc i este un important punct de atracie turistic.
La vreo 11 km de Bucureti se afl Palatul Mogooaia, n comuna cu acelai nume, denumit
dup soia boierului Mogo, cruia i aparinuser domeniile cumprate la sfritul secolului 17
de Constantin Brncoveanu. n 1702 se termina construcia palatului domnesc de pe malul
lacului Mogooaia. Cldirea iniial era destul de diferit de ceea ce se vede acum, ns stilul ei
arhitectural, compus din diverse surse de inspiraie arhitectonic, se ncadreaz n aa numitul stil
brncovenesc (un fel de baroc romnesc): o combinaie de elemente veneiene i otomane,
renatere italian amestecat cu bizantin.
Una din caracteristici este pridvorul larg, deschis, cu arcade. Decoraiunile aplicate sau sculptate
n piatr reprezint motive florale, de inspiraie oriental.
Pe vremea aceea, curtea era plin de acareturi (cuhnia - buctria i gheria erau n cldiri
separate) i casele servitorilor, iar apartamentele domneti se aflau doar la etaj. Dup executarea
lui Brncoveanu (mpreun cu cei cinci fii ai si) la Stambul, pentru c refuzaser s treac la
mahomedanism, palatul devine o scurt perioad han turcesc i arhitectura sa sufer mult n urma
raidurilor otomane din secolul 18.
n secolul 19 domeniul este cumprat de familia de boieri Bibescu, descendeni ai Brncovenilor.
Sub ngrijirea lor i lucrul meterilor francezi i germani palatul i recapt forma i faima n
1912 prinul George Valentin Bibescu (1880-1941) druiete palatul soiei sale, Martha Bibescu,
poet i scriitoare, care l gsete n paragin i l transform (cu ajutorul arhitectului ef al
Veneiei, Domenico Rupolo) n loc de ntlnire pentru cercurile ei culturale.
n 1945 ea l doneaz statului cu scopul de a fi inclus pe lista monumentelor istorice i din anii
50 n el a existat secia feudal a Muzeului de Art (colecii de art feudal se gsesc i azi
nuntru). Nu doar palatul este o deosebit realizare, ci i parcul care l nconjoar. Plasat la
marginea lacului Mogooaia, faada dinspre lac d ntr-o loggia terasat tip veneian, cu arcade,
coloane i un mic labirint de gard viu.
Cnd este cald i soare parcul nvie. Turitii vin att pentru terasele-restaurant i plimbri pe
marginea lacului, cat i pentru picnicuri n crng, citit sub copac sau jucat badminton pe alei.
Zefirul de primvar adie alene printre grtarele cu mici de la trandul amenajat alturi, pe
marginea lacului. Intrarea 1,5 lei.
28

Parcul Carol din Bucuresti

Parcul Carol are deja o poveste ce se deapana de-a lungul unui veac. Creatie a arhitectului
francez Eduard Redont, parcul Carol a fost proiectat in anul 1900 si inaugurat in anul 1906 pe
Dealul Filaretului, pe o suprafata initiala de 36 ha. Cu alei serpuite, peste care se apleaca arbori
vanjosi, parcul este un loc pitoresc, in care te poti relaxa in voie.
Principalele atractii ale parcului sunt:
- Fantana Cantacuzino, realizata in stil neoclasic in anul 1870;
- Statuile Gigantii realizate de sculptorii Dumitru Paciurea si Stork;
- Monumentul Eroilor (1962), opera arhitectilor Horia Maicu si Vasile Cucu;
- Monumentul Eroului Necunoscut, readus de la Marasesti in 1991 (a fost in parcul Carol pana in
1959) ;
- Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat in anul 1909;
- Fantana cu Zodiac;
- Institutul Astronomic al Academiei Romane;
- Arenele romane, cu o capacitate de 5000 de locuri, loc unde se desfasoara concursurile de box
si de lupte
- Lacul cu o suprafata de 2 hectare
Parcul Carol este inscris pe Lista monumentelor istorice din 2004.

Muzeul Taranului Roman din Bucuresti

Situat intr-una dintre cele mai frumoase zone ale Bucurestiului, pe Soseaua Kiseleff, la intrarea
in Piata Victoriei, Muzeul Taranului Roman este o institutie noua, cu o istorie veche. In 1875 la
propunerea lui Titu Maiorescu, se va constitui, pe langa Muzeul National de Antichitati, cea
dintai sectiune de arta textila, cu lucrari facute la tara, de la care colectiile-tezaur ale muzeului
pastreza pana azi mai multe exponate. Fondat in 1906, sub titulatura de Muzeul de Arta
Nationala si sub directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcas (pina in 1948), unit, adica practic
desfiintat, in 1978 cu Muzeul Satului, Muzeul Taranului Roman (Muzeu de Arte si Traditii
Populare) a renascut in februarie 1990, sub ministeriatul lui Andrei Plesu la Cultura, si a fost

29

inaugurat oficial in 1993, a doua zi de Pasti. Construit, la initiativa lui Tzigara-Samurcas, in stil
neoromanesc in 1912 s-a pus piatra de temelie a cladirii.
Muzeul adaposteste peste 90 000 de obiecte, reprezentative pentru arta si civilizatia taraneasca:
colectii de port, ceramica, mobilier, icoane pe lemn si sticla, xilogravuri, obiecte religioase,
tesaturi, covoare, unelte, precum si o importanta colectie de arta populara straina, constituita
datorita stradaniei etnografului Tancred Banateanu. Totalitatea colectiilor numara circa 65. 000
de piese. Dupa 1990 au fost achizitionate sase biserici de lemn din judetele Arad si Hunedoara,
patru conservate in situ, iar doua, in incinta muzeului. Muzeul detine in administrare si expozitia
deschisa in incinta Casei de piatra de la Heresti.

Modul in care este conceput spatiul muzeal reflecta cel putin patru atitudini muzeografice,
succint comentate de Horia Bernea in ghidul Muzeului: dezvaluirea unei realitati patrimoniale
fara criterii antropologice, selectia si prezentarea unui fond comun emotional si operativ, ce are
ca efect imediat o solidaritate evidenta a obiectelor si a spatiului in care ele sint prezentate,
expunerea scenografica, evidenta in ciclurile Reculegere si Puterea crucii si, ultima, dar nu cea
din urma, expunerea de tip relicvariu, unde nimic nu se arunca, totul are valoare, in care nu
exista criterii estetice, etnografice sau antropologice (sala Moaste, expozitiile de colectie s. a. ).
Muzeul Taranului Roman constituie o provocare la adresa prejudecatilor noastre despre menirea
unui muzeu si, in egala masura, despre civilizatia populara. Prin modul in care este conceput,
prin actiunile pe care le initiaza, ca si prin echipa care lucreaza aici, Muzeul Taranului Roman
este o institutie vie, care te invita sa o descoperi permanent...

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

Turismul urban

Cunoscut sub numele de "Micul Paris", Bucuresti este cel mai important centru urban al
Romaniei cu o populatie de aproape doua milioane de locuitori, nu este doar un loc ce atrage
turisti, dar si punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din tara.
Bucuresti este capitala Romaniei, oras cu rang de municipiu din 17 februarie 1968, principalul
centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural din
Romania, cu vestigii materiale din Paleolitic, si atestat documentar din 20 septembrie 1459.

Turism cultural

30

Palatul Parlamentului n Bucureti i au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa

Poporului), Guvernul i Preedinia Romniei. De asemenea, i au sediul numeroase instituii de
cultur, precum sunt: Academia Romn (fondat n 1866), peste 60 de institute de cercetare,
Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicin, alte numeroase institute de nvmnt
superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondat n 1867, circa 8 milioane volume;
BibliotecaNaional, fondat n 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Central Universitar,
fondat n 1896, 2 milioane volume, incendiat n timpul Revoluiei din1989), .a.m.d. Parcurile
mai importante din ora sunt Herstru (187 ha), Cimigiu (13 ha, inaugurat n 1860), Tineretului
(200 ha) i Parcul Carol (36 ha, inaugurat n 1906). n ora se gsesc mai multe lacuri: Cimigiu,
Floreasca, Tei, Colentina, Herstru.

Turismul rural atrage ndeosebi familiile cu copii, care caut relaxarea ntr-un mediu
linitit i sntos. Pe lng turitii din Romnia, de aceast form de turism sunt atra i i
turitii strini interesai de cultura romneasc, aceasta fiind un mijloc direct de
cunoatere a civilizaiei tradiionale autentice. Turismul rural a nregistrat o dinamic
spectaculoas n ultimii 20 ani, numrul pensiunilor turistice i agroturistice din Regiunea
Centru depind 800, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungnd la aproape 13 000.
Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu precdere n marile orae i n cteva sta iuni ce
ofer un nalt confort de cazare i dispun de facilitile tehnice necesare.

2.3 Baza tehnico-material specifica turismului

este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest

domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului
turistic.

n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur

de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri,
ct i echipamente specifice.

n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale

(capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant.

ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de

intercondiionare:

pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice

corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura,
calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor
turismului.

Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico-material i

infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv.
Baza tehnico material specific turistic cuprinde:
31

Uniti de cazare

Uniti de alimentaie

au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea

plcut a timpului liber.

Instalaiile de tratament

servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte,

spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement.

Mijloacele de agrement

Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n
propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului.

Mijloace (instalaii) de transport pe cablu

Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la

catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului.

Mijloace de transport

Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnicomateriale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate
dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare,
forma de proprietate.

sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneomedical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea
afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor.

Satele turistice

sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente

atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate
astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti
recreativ-distractive.

Satele de vacan

sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial

grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica
fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula
club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere
specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
32

ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru
ecologic.
Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri
stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza
mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei
dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili
inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de
fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare
asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.
La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care
au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si
treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un
semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe
Terra.
Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si
formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna
pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se
interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si
pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem
componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului
ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si
cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma
unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul
natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa
analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.
Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator
ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;

resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
33

resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a

tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu
masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin
poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului
inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia
om-natura, in cadrul planetei Terra.
Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de
mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea
si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile
toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.
In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant
agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era
organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea
aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare,
umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei
hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care
puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau
regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale
si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua
secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile
ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a
Terrei apartine civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem
social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea
economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe
energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor
provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in
fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de
energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se
practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului,
poluarea lui la nivel global.

34

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu
reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante,
in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie
demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.
Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul
interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente create prin
activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si
posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului.
De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun
amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.
Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si
interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit
conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste
raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.
In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a
deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare
grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau
mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru
evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce
depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase
ecosistemului planetar.
Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial,
fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.
Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective
adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in
ansamblu.
Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au
concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele

naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu
maxim de economicitate

prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze
naturale
35


armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor
economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul
de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze

respectarea legilor in vigoare.
evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de
suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international
referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se
poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii
poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile
comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara
la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii
de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program
presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor
pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se
accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si
utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in
mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.
Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera
in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai
mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii
diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,
monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

36

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur in Bucuresti la Hotel Ramada Parc - 7 nopti

Hotelul Ramada Parc este amplasat la 10 minute de centrul capitalei, aflndu-se n proximitatea parcului
Herstru i a Arcului de Triumf.
Hotelul este foarte potrivit att clienilor n interes de afaceri, avnd n apropiere centrul expoziional Romexpo
i World Trade Center, ct i turitilor dornici s viziteze Bucuretiul i s aib parte de relaxare.

37

Cele 267 de spaii de cazare sunt decorate modern i totodat elegante, asigurnd toate facilitile necesare
oaspeilor.
Hotelul pune la dispoziie 8 apartamente, cu mobilier clasic, perfecte pentru cei n interes de afaceri. Acestea
ofer un living foarte mare, ideal pentru ntniri.
Camerele business class sunt clasificate n 39 camere single i 14 camere duble, acestea situndu-se la ultimele
etaje i oferind o privelite frumoas i relaxant.
Pret pe sejur de persoana in tip camera cu mic dejun inclus 1205 ron

3.2. Analiza de pret

-durata sejur 8 zile 7 nopti
-distanta: 250 km
-servicii incluse: cazare, mic dejun
-cheltuieli culturale: 600 ron/pers
-numar personae: 2
-comision 20%
-tva:24%
-cost/km : 5 ron
38

Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Elemente de
cheltuieli
Cazare
Masa
Transport
Cheltuieli cu ghidul
Cheltuieli cu soferul
Cheltuieli culturale
Total cheltuieli directe
Comision
TVA
Total cheltuieli indirecte
Total pret de vanzare

Elemente de
calcul
100*7n
60*7
250km*5ron
gratuit
gratuit
600
20%
24%
-

39

Valoare pe
persoana
700
420
1250
0
0
600
2970
594
713
1307
4277

Valoare
totala
14000
840
2500
0
0
1200
5940
1188
1426
2614
8554

3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea hotelului Ramada, doreste organizeze un tur al Bucurestiului.
Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile
la intrebarile din prezentul chestionar.
Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile
dumneavoastra.
Va multumim,
Hotel Ramada

A.1. a. Ati mai bizitat Bucurestiul?

DA/NU
b. Doriti sa vizitati Bucurestul?
DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care sunt din Bucuresti sau din imprejurimi?
Nimeni

Sotul/Sotia

Alte rude

b. Cu cine v-ar placea sa vizitati Bucurestiul?

Nimeni

Familia

Prietenii

B.1. a.V-ar placea sa locuiti in Bucuresti?

Cu siguranta

Probabil da

Nu stiu

Probabil nu

Sigur nu

b.Credeti ca Bucurestiul este o capital potrivita pentru Romania?

Cu siguranta

Probabil da

Nu stiu

Probabil nu

Sigur nu

Nu stiu

Probabil nu

Sigur n

c. Veti mai viita Bucurestiul?

Cu siguranta

Probabil da

40

3.4 Material promotional

41

Concluzii

Bucurestiul este un oras plin de monumente si de atractii turistice, fiind capital tarii este
si cel mai vizitat oras de la noi din tara.
Desi nu dispune de foarte multe resurse naturale, ramane un oras plin de monumente, de
muzee, de locuri de vizitat.
Pe langa turistii care vin doar ca sa viziteze Bucurestiu, se mai practica si turismul de
afaceri aici,
Putem merge sa sa vizitam imprejurimile Bucurestiului, padurile, dar si foarte multe
locuri in Bucuresti, desi este o zona foarte urbanizata, inca gasim mici rezervatii natural, pe care
le numim parcuri.

42

Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, AX-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD
PRESS, Bucuresti 2010
Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005
Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura
Niculescu,Bucuresti 2002
Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

43