Tva

1
Ministerul Educaiei Naionale

Proiect de obinere a certificatului
de calificare profesional
nivel 3

Profesor ndrumtor: Elev:
Sasu Ioana Nume: ?????
Clasa: XII

2014

2

Veniturile publice
-TVA

3

Continut:

ARGUMENT.......................................................................................................................4
Principii generale.............................................................................................................5
Baza de impozitare..............................................................................................................7
Cotele TVA........................................................................................................................10
Scutiri.................................................................................................................................11
Deducerea TVA.................................................................................................................12
Comertul intracomunitar....................................................................................................13
Importul de bunuri.............................................................................................................13
Persoana impozabila stabilita in Romania.........................................................................14
Prestarea de servicii...........................................................................................................14
Inregistrarea in scopuri de TVA........................................................................................15
Exigibilitatea TVA.............................................................................................................16
Platitorii de TVA cu regim mixt........................................................................................16
TVA nedeductibila.............................................................................................................16
Deducerea TVA pentru bunurile de capital.......................................................................17
Ajustarea TVA deductibila pentru servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital......17
Masuri de simplificare.......................................................................................................17
Obligatiile de raportare privind TVA................................................................................18
Rambursarea TVA catre persoane impozabile stabilite in UE/in afara UE ......................20
Precizari privind inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA....................20
Studiu de caz Inregistrarea TVA la S.C. EXPLODEX S.A.-BRAOV...........................21
Concluzii............................................................................................................................42
Bibliografie........................................................................................................................43

4

ARGUMENT

Taxa pe valoarea adugat (prescurtat TVA) este un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit ncasat n cascad de
fiecare agent economic care particip la ciclul economic al realizrii unui produs sau prestrii
unui serviciu care intr n sfera de impozitare. Dup exercitarea dreptului de deducere, agenii
economici impozabili care au participat la ciclul economic vireaz soldul TVA la bugetul de stat.
n Romnia sunt n vigoare 3 cote de TVA:
cota standard: 24%
cote reduse: 9% i 5%.
Aplicarea prevederilor sistemului de TVA la ncasare este obligatorie pentru
:- persoanele impozabile nregistrate n scopuri de TVA, care au sediul activitii economice n
Romnia i a cror cifr de afaceri n anul calendaristic precedent nu depete plafonul de
2.250.000 lei;
- persoane impozabile, care au sediul activitii economice n Romnia i care se nregistreaz n
scopuri de TVA n cursul anului calendaristic curent, de la data nregistrrii n scopuri de TVA.
Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituit din valoarea total
a livrrilor de bunuri i a prestrilor de servicii taxabile i/sau scutite cu drept de deducere,
precum i a operaiunilor rezultate din activiti economice pentru care locul livrrii/prestrii se
consider ca fiind n strintate, conform art. 132 i 133, realizate n cursul unui an calendaristic.
Persoana impozabil care n anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la ncasare, dar a crei
cifr de afaceri pentru anul respectiv este inferioar plafonului de 2.250.000 lei aplic sistemul
TVA la ncasare ncepnd cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul urmtor celui n
care nu a depit plafonul, cu excepia situaiei n care persoana impozabil este nregistrat din
oficiu n Registrul persoanelor impozabile care aplic sistemul TVA la ncasare i care aplic
sistemul de la data nscris n decizia de nregistrare n registru.

5

Principii generale

TVA este o taxa pe consumul final
1. TVA este o taxa pe consumul final, care se plateste esalonat la data la care bunurile ajung la
consumatorii finali in urma mai multor operatiuni.
2. TVA pentru operatiunile desfasurate intr-o anumita tara este o taxa proportionala care:
a) se aplica la pretul de vanzare a bunurilor si serviciilor
b) este suportata in cele din urma dar intotdeauna* de catre consumatorul final** si
*Nota: Se presupune aici ca, in practica, o persoana impozabila transmite intotdeauna clientului
sau orice TVA pe care este posibil sa nu o poata deduce in conditiile Legislatiei TVA. Daca si
clientul este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA aceasta TVA nedeductibila
devine parte din baza de impunere, TVA urmand a fi calculata raportat la aceasta; in oricare alt
caz, clientul va trebui doar sa plateasca taxa ca facand parte din pret.
**Nota: n acest context, consumatorul final este orice persoana care nu are dreptul de a deduce
TVA care ii este aplicata sau pe care o plateste.
c) este perceputa in contul Ministerului Finantelor, de catre persoanele impozabile inregistrate in
scopuri de TVA, in etape succesive, si anume la fiecare operatiune din cadrul procesului de
productie si distributie dintr-un lant de operatiuni executate asupra bunurilor sau serviciilor.
3.Avand in vedere ca, in fiecare etapa a acestui proces TVA aferenta achizitiilor poate fi dedusa
cu anumite exceptii se aplica TVA numai la valoarea adaugata in etapa respectiva. De
exemplu, in cazul unor livrari de bunuri succesive din etapa de productie in cea de vanzare en-
detail, TVA este o taxa care se nu se aplica in cascada, ci numai pe consumul final, si care se
plateste la fiecare etapa din lantul de livrari succesive.
4. n cazul in care pentru aceleasi bunuri sau servicii nu exista un lant de operatiuni, TVA este o
taxa ce se aplica pe anumite operatiuni specifice prevazute in titlul VI privind TVA din Codul
Fiscal, pentru care nu exista intotdeauna obligatia platii (de exemplu in cazul scutirii).
5. Rolul persoanei impozabile inregistrata in scopuri de TVA se reduce la cel de de perceptor al
taxei in contul Ministerului Finantelor, aceasta taxa nereprezentand un cost pentru persoana
respectiva, cu exceptia costurilor inregistrare cu respectarea obligatiilor administrative.
6. Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa plateasca Ministerului
Finantelor diferenta dintre suma taxei colectata de la clientii sai, aplicata fie asupra valorii
adaugate fie asupra operatiunii specifice, si taxa deductibila achitata sau datorata de catre
persoana respectiva pentru achizitia de bunuri si servicii, precum si pentru cheltuielile sale.
7. Prin mecanismul de deducere, persoana impozabila respectiva poate pastra partea din taxa ce
corespunde sumei taxei achitata pentru achizitii/cheltuieli. n consecinta, suma TVA colectata nu
reprezinta un cost pentru o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA.
Astfel, mecanismul de deducere se aplica de catre fiecare persoana impozabila inregistrata in
scopuri de TVA, implicata in procesul de productie sau distributie a unui bun sau serviciu ori in
executarea unei anumite operatiuni. Mecanismul se aplica in cazul in care bunurile sau serviciile
sunt livrate, respectiv prestate, unei persoane care nu are drept de deducere a TVA, de regula
numita consumator finalin. Consumatorul final este persoana care fie va consuma bunul ori
serviciul respectiv, fie il va revinde fara a colecta TVA pentru valoarea adaugata, avand obligatia
de a plati suma totala a taxei datorata, calculata la pretul bunului sau tarifului serviciului,
indiferent de cota aplicabila si neavand nici o posibilitate de a recupera taxa achitata.

6

8. Ministerul Finantelor incaseaza TVA colectata pentru un anume bun sau serviciu intr-un
numar de transe egal cu numarul de persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA si care
sunt implicate in productia si distributia bunului sau serviciului in cadrul unui lant de operatiuni
succesive cu bunul sau serviciul respectv. Ministerul Finantelor va incasa suma totala a taxei
colectate numai in momentul in care bunul sau serviciul respectiv ajunge la o persoana ce nu are
dreptul sa deduca TVA. La aceasta data, sumele de TVA incasate in rate de catre Ministerul
Finantelor se adauga la suma taxei colectate pentru respectivul bun sau serviciu, avand in vedere
pretul facturat persoanei ce nu are dreptul sa deduca TVA, si cota de TVA aplicabila.
TVA este o taxa ce se autopercepe
TVA este o asa-numita taxa ce se auto-percepe, deoarece persoana impozabila inregistrata in
scopuri de TVA, conform legislatiei TVA, impune si colecteaza TVA de la clientii sai, dupa care
o vireaza Ministerul Finantelor. Rolul principal al Directiei de Impozite Indirecte din cadrul
Ministerului Finantelor si al ANAF este acela de a asigura persoanelor impozabile suficiente
informatii referitoare la drepturile si obligatiile ce le revin in ceea ce priveste TVA pentru a
permite acestor persoane impozabile sa isi respecte obligatiile si sa isi exercite drepturile. Un alt
rol important al ANAF este acela de a controla in ce masura persoanele impozabile inregistrate
in scopuri de TVA, dar si alte persoane din regimul intracomunitar, isi respecta obligatia
fundamentala de a colecta si plati TVA si obligatiile secundare ce le revin in baza prevederilor
mentionate in cadrul titlului VI privind TVA din Codul Fiscal, prevazute in principal pentru a
face posibil sau a facilita controlul de catre ANAF.
TVA este neutra
Datorita mecanismului de deducere a taxei deductibile, indiferent cate persoane impozabile
inregistrate in scopuri de TVA intervin in procesul de productie si distributie a unui anumit bun
sau serviciu, suma totala a TVA colectata va fi intotdeauna aceeasi, deoarece depinde numai de
pretul facturat consumatorului final care nu are drept de deducere, precum si de cota TVA
aplicabila.
TVA este transparenta
Prin aplicarea TVA, elementul fiscal din pretul (de consum) al bunurilor si serviciilor este
cunoscut cu exactitate, ceea ce permite taxarea la aceleasi cote de TVA a bunurilor produse in
tara, a celor importate si a achizitiilor intracomunitare, precum si scutirea de TVA pentru
exporturile de bunuri si livrarile intracomunitare.
TVA nu este un element de cost pentru desfasurarea activitatii
TVA nu este un element al pretului de cost al bunurilor si serviciilor pentru persoana impozabila
inregistrata in scopuri de TVA, in masura in care TVA aferenta achizitiilor este deductibila. ntr-
adevar, prin asa-numitul mecanism de deducere a taxei aferenta achizitiilor, persoana impozabila
inregistrata in scopuri de TVA recupereaza taxa ce achitata sau datorata furnizorilor sai.
TVA se aplica pe operatiuni specifice, si nu pe profitul brut
1. Desi TVA virata Ministerului Finantelor de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de
TVA reprezinta taxa colectata pe valoarea adaugata de catre persoana respectiva in cadrul unui
lant de operatiuni efectuate asupra unui bun sau serviciu, mecanismul TVA este astfel conceput
incat sa nu fie nevoie sa se determine suma valorii adaugate respective, care in fapt reprezinta si
profitul brut. ntr-adevar, mecanismul implica deducerea globala a TVA deductibila din TVA
colectata si plata diferentei catre Ministerului Finantelor, fara nici o referire la valoarea adaugata
sau la profitul brut.
2. TVA nu se aplica- direct sau indirect pe profitul brut ca atare. Sumele platite catre
Ministerul Finantelor de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA reprezinta suma

7

totala sau partiala a TVA colectata pentru pretul de consum final al bunurilor sau serviciilor
taxabile si care taxa este integral suportata de catre consumatorul final.
3. Pe de alta parte, TVA se aplica pe operatiuni specifice, al caror pret reprezinta baza de
impozitare, sistem care este total diferit fata de regimul impozitului pe profit, in care de regula
baza de impozitare este constituita de regula din profitul brut.

Baza de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat pentru livrri de bunuri i prestri de servicii
efectuate n interiorul rii este constituit:
a) pentru operaiunile de trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile n schimbul unei despgubiri, din compensaia aferent;
b) pentru operaiunile,
- de preluare de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile;
- de preluare de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de
ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit,;
- de preluare de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale achiziionate sau
produse de ctre aceasta;
- constatare a lipsei bunurilor din gestiune;
- de distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile ctre asociaii sau acionarii si
- livrarea intracomunitar cu plat transferul de ctre o persoan impozabil de bunuri aparinnd
activitii sale economice din Romnia ntr-un alt stat membru;
- achiziiile intracomunitare considerate ca fiind cu plat.
Preul de cumprare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, n absena unor
astfel de preuri de cumprare, preul de cost, stabilit la data livrrii.
Baza de impozitare pentru active corporale fixe, altele dect bunurile imobile, este constituit
din valoarea de nregistrare n contabilitate diminuat cu amortizarea contabil, dar nu mai puin
dect valoarea la care bunurile au fost imputate, n cazul bunurilor constatate lips din gestiune.
Dac activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero sau, dup
caz, valoarea imputat, n cazul lipsurilor imputabile.
c) pentru livrri de bunuri i prestri de servicii, altele dect cele prevzute la a) i b), din tot
ceea ce constituie contrapartida obinut sau care urmeaz a fi obinut de furnizor ori prestator
din partea cumprtorului, beneficiarului sau a unui ter, inclusiv subveniile direct legate de
preul acestor operaiuni;
Subveniile primite de la bugetul de stat/locale/comunitar/bugetul asigurrilor sociale de stat,
legate direct de preul bunurilor livrate i/sau al serviciilor prestate, se includ n baza de
impozitare.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adugat pentru aceste subvenii intervine la data ncasrii lor.
Se consider c subvenia este legat direct de pre dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele
condiii:
subvenia este concret determinabil n preul bunurilor i/sau al serviciilor, respectiv este
stabilit pe unitatea de msur a bunurilor livrate i/sau a serviciilor prestate, n sume
absolute sau procentual;
cumprtorii trebuie s beneficieze de subvenia acordat furnizorului/prestatorului, n
sensul c preul bunurilor/serviciilor achiziionate de acetia trebuie s fie mai mic dect
preul la care aceleai produse/servicii s-ar vinde/presta n absena subveniei.

8

Nu se cuprind n baza de impozitare taxei subveniile primite pentru atingerea unor parametri
de calitate, subveniile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaii similare.
Pentru uniformele de serviciu/echipamentul de lucru i/sau de protecie acordat angajailor
- baza de impozitare pentru este constituit din contravaloarea care este suportat de angajai.
- pentru partea din contravaloarea uniformelor care este suportat de angajator, aceasta i
patreaz deductibilitatea.
d) pentru operaiunile ,
- de utilizare a bunurilor care fac parte din activele folosite n cadrul activitii economice a
persoanei impozabile n folosul propriu sau de ctre personalul acesteia ori pentru a fi puse la
dispoziie n vederea utilizrii n mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri dect
desfurarea activitii sale economice;
- privind serviciile prestate n mod gratuit de ctre o persoan impozabil pentru uzul propriu ori
al personalului acesteia, sau pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri dect desfurarea
activitii sale economice.
Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabil pentru realizarea prestrii de servicii;
e) n cazul schimbului de bunuri i servicii - atunci cnd plata se face parial ori integral n natur
sau atunci cnd valoarea plii pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost
stabilit de pri sau nu poate fi uor stabilit- din valoarea de pia pentru respectiva
livrare/prestare.
Valoare de pia nseamn suma total pe care, pentru obinerea bunurilor sau serviciilor n
cauz la momentul respectiv, un client aflat n aceeai etap de comercializare la care are loc
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui s o plteasc n condiii de concuren loial
unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru n care livrarea sau
prestarea este supus taxei.
Atunci cnd nu poate fi stabilit o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabil,
valoarea de pia nseamn:
1. pentru bunuri, o sum care nu este mai mic dect preul de cumprare al bunurilor sau al unor
bunuri similare sau, n absena unui pre de cumprare, preul de cost, stabilit la momentul
livrrii;
2. pentru servicii, o sum care nu este mai mic dect costurile complete ale persoanei
impozabile pentru prestarea serviciului.
Baza de impozitare cuprinde urmtoarele:
a) impozitele i taxele, dac prin lege nu se prevede altfel, cu excepia taxei pe valoarea
adugat;
b) cheltuielile accesorii: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport i asigurare, solicitate
de ctre furnizor/prestator cumprtorului sau beneficiarului.
Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumprtorului,
care fac obiectul unui contract separat i care sunt legate de livrrile de bunuri sau de prestrile
de servicii n cauz, se consider cheltuieli accesorii.
Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum
sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind n baza impozabil a livrrii intracomunitare
numai dac, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad n sarcina vnztorului.
Baza de impozitare nu cuprinde urmtoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pre, acordate de furnizori direct
clienilor la data exigibilitii taxei;

9

b) sumele reprezentnd daune-interese, stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv i
irevocabil, penalizrile i orice alte sume solicitate pentru nendeplinirea total sau parial a
obligaiilor contractuale, dac sunt percepute peste preurile i/sau tarifele negociate. Nu se
exclud din baza de impozitare orice sume care, n fapt, reprezint contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobnzile, percepute dup data livrrii sau prestrii, pentru pli cu ntrziere;
d) valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr
facturare;
e) sumele achitate de o persoan impozabil n numele i n contul altei persoane i care apoi se
deconteaz acesteia, precum i sumele ncasate de o persoan impozabil n numele i n contul
unei alte persoane.
Sumele achitate de o persoan impozabil n numele i n contul altei persoane impozabile -
reprezint sumele achitate de o persoan impozabil pentru facturi emise de diveri
furnizori/prestatori pe numele altei persoane i care apoi sunt recuperate de cel care le achit de
la beneficiar.
Persoana care achit sume n numele i n contul altei persoane nu primete facturi pe numele
su i nici nu emite facturi pe numele su.
Pentru recuperarea sumelor achitate n numele i n contul altei persoane se poate emite, n
mod opional, o factur de decontare de ctre persoana impozabil care a achitat respectivele
facturi.
n situaia n care prile convin s i deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare,
taxa nu va fi menionat distinct, fiind inclus n totalul sumei de recuperat. Factura de decontare
se transmite beneficiarului nsoit de factura achitat n numele su. Persoana care a achitat
facturile n numele altei persoane nu exercit dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu
colecteaz taxa pe baza facturii de decontare i nu nregistreaz aceste sume n conturile de
cheltuieli, respectiv de venituri.
Beneficiarul ale crui facturi au fost achitate de alt persoan i va deduce n condiiile legii
taxa pe baza facturii care a fost emis pe numele su de furnizori/prestatori, factura de decontare
fiind doar un document care se anexeaz la factura achitat.
Baza de impozitare se ajusteaz(reduce) n urmtoarele situaii:
a) dac a fost emis o factur i, ulterior, operaiunea este anulat total sau parial, nainte de
livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) n cazul refuzurilor totale sau pariale privind cantitatea, calitatea ori preurile bunurilor livrate
sau ale serviciilor prestate, precum i n cazul anulrii totale ori pariale a contractului pentru
livrarea sau prestarea n cauz ca urmare a unui acord scris ntre pri sau ca urmare a unei
hotrri judectoreti definitive i irevocabile sau n urma unui arbitraj;
c) n cazul n care rabaturile, remizele, risturnele i celelalte reduceri de pre sunt acordate dup
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) n cazul n care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ncasa
din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permis ncepnd cu data pronunrii
hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei, hotrre rmas definitiv i irevocabil;
e) n cazul n care cumprtorii returneaz ambalajele n care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circul prin facturare.
Daca tranzacia se anuleaz total, cu acordul ambelor pri, furnizorul va emite
cumprtorului o factur storno, cu semnul minus, pentru toat suma facturii.

10

Dac tranzacia se anuleaz parial, furnizorul va emite cumprtorului o factur cu minus n
dreptul valorilor anulate.
Reducerile de pre acordate de productorii/distribuitorii de bunuri pe baz de cupoane
valorice n cadrul unor campanii promoionale se reflect n facturi astfel:
facturile de reducere se ntocmesc direct de ctre productorii/distribuitorii de bunuri pe
numele comercianilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar
dac iniial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acord aceste reduceri de pre au
fost emise de productori/distribuitori ctre diveri intermediari cumprtori-revnztori.;
n cazul n care productorii/distribuitorii de bunuri ncheie contracte cu societi
specializate n administrarea cupoanelor valorice, productorii/distribuitorii emit o
singur factur cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pre acordate n cursul
unei luni i a taxei pe valoarea adugat aferente.
Anexa la aceste facturi trebuie s conin informaii din care s rezulte valoarea reducerilor de
pre acordate de un productor/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri.
Societile specializate n administrarea cupoanelor valorice vor emite ctre fiecare
comerciant o singur factur cu semnul minus pentru toate bunurile n cauz, n care vor nscrie
valoarea reducerilor de pre acordate de productori/distribuitori n cursul unei luni i a taxei pe
valoarea adugat aferente.
Anexa la aceste facturi trebuie s conin informaii din care s rezulte valoarea reducerilor de
pre acordate de un productor/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri.

Cotele TVA

Cota standard
Cota standard de TVA este de 24% si se aplica tuturor livrarilor de bunuri si prestarilor
de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplica scutiri (cu sau fara drept de
deducere) sau una din cotele reduse de TVA.
Raman neschimbate cotele reduse de TVA (5% si 9%) si se aplica pentru livrarile de
bunuri/prestari de servicii de mai jos.
Cote reduse
Cota redus de 9% se aplic asupra bazei de impozitare pentru urmtoarele prestri de
servicii i/sau livrri de bunuri:
- serviciile constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectur i arheologice, grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii
i evenimente culturale, cinematografe, altele dect cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
- livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste, cu excepia celor destinate exclusiv sau n
principal publicitii;
- livrarea de proteze i accesorii ale acestora, cu excepia protezelor dentare;
- livrarea de produse ortopedice;
- livrarea de medicamente de uz uman i veterinar;
- cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea
terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redus de 5% se aplic asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinelor ca
parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este

11

construit locuina include i amprenta la sol a locuinei. n sensul prezentului titlu, prin
locuin livrat ca parte a politicii sociale se nelege:
- livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cmine de btrni i de pensionari;
- livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case
de copii i centre de recuperare i reabilitare pentru minori cu handicap;
- livrarea de locuine care au o suprafa util de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodreti, a cror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depete suma de
380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adugat, achiziionate de orice persoan necstorit sau
familie. Suprafaa util a locuinei este cea definit prin Legea locuinei nr. 114/1996,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Anexele gospodreti sunt cele definite
prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare. Cota redus se aplic numai n cazul locuinelor care n
momentul vnzrii pot fi locuite ca atare i dac terenul pe care este construit locuina nu
depete suprafaa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinei, n cazul caselor de locuit
individuale. n cazul imobilelor care au mai mult de dou locuine, cota indiviz a terenului
aferent fiecrei locuine nu poate depi suprafaa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferent
fiecrei locuine. Orice persoan necstorit sau familie poate achiziiona o singur locuin cu
cota redus de 5%, respectiv: n cazul persoanelor necstorite, s nu fi deinut i s nu dein
nicio locuin n proprietate pe care au achiziionat-o cu cota de 5%; n cazul familiilor, soul sau
soia s nu fi deinut i s nu dein, fiecare sau mpreun, nicio locuin n proprietate pe care
a/au achiziionat-o cu cota de 5%;
- livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, ctre primrii n vederea
atribuirii de ctre acestea cu chirie subvenionat unor persoane sau familii a cror situaie
economic nu le permite accesul la o locuin n proprietate sau nchirierea unei locuine n
condiiile pieei.

Scutiri

Scutirea cu drept de deducere
Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:
Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si
serviciile aferente;
Livrarile intracomunitare de bunuri;
Transporturile internationale de pasageri;
Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;
Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile
aferente;
Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale
suspensive;
Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice,
organizatiile internationale si fortele NATO.

12

Scutirea fara drept de deducere
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include
activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi
supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor,
administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie
sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.
Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente
achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi,
sunt scutite de TVA fara drept de deducere.
Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie
a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si
orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care
costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a
constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de
expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.
Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau
terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita
prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

Deducerea TVA

Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca TVA aferenta achizitiilor, daca acestea
sunt destinate efectuarii de operatiuni taxabile.
TVA deductibila pentru cheltuielile angajate in scopul operatiunilor de constituire poate fi
dedusa retroactiv, dupa indeplinirea tuturor conditiilor de deductibilitate a TVA, pe o
perioada de maximum 5 ani.
Justificarea deducerii taxei se poate face si pe baza facturilor transmise pe cale electronica.
Societatile ce detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de
un alt Stat Membru sau care efectueaza din perspectiva TVA importuri de bunuri in
Romania pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import pot deduce
taxa datorata pentru importul de bunuri pe baza declaratiei de import pentru TVA si accize.
Beneficiarul unei operatiuni nu va avea dreptul sa deduca taxa inscrisa in mod eronat intr-o
factura, daca operatiunea aferenta respectivei facturi este scutita fara drept de deducere.

Comertul intracomunitar

13

Livrarea de bunuri ce sunt transportate din Romania in alt stat membru UE reprezinta o
livrare intracomunitara, care este scutita de TVA in anumite conditii.
Achizitiile intracomunitare realizate in Romania sunt supuse TVA prin mecanismul taxarii
inverse.
Tranzactiile cu mijloace de transport noi, produse accizabile si vanzarile la distanta sunt
supuse unor regimuri speciale.
Persoanele care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA in Romania (de exemplu, persoanele
fizice, institutiile publice) si care achizitioneaza intracomunitar mijloace de transport noi au
obligatia de a depune un decont special de TVA si de a plati TVA inainte de inmatricularea
acestor mijloace de transport in Romania.
Vanzarile la distanta daca reprezinta livrari de bunuri catre persoane neinregistrate in
scopuri de TVA, stabilite in alt stat membru UE, daca transportul bunurilor este realizat de
vanzator. Acestea vor fi supuse TVA in Statul Membru de destinatie, daca valoarea totala a
vanzarilor la distanta efectuate de catre furnizor depaseste un plafon fixat de catre Statul
Membru de destinatie. In cazul Romaniei plafonul este de 65.000 euro pe an.

Importul de bunuri

Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la
organul vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de
import. Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate,
eliberata de alt stat membru, sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din punct
de vedere al TVA pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import
trebuie sa plateasca TVA la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii
declaratiei de import pentru TVA si accize.
Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare
de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul
calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in
decontul de TVA, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie
2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie
scutita de TVA in interiorul tarii (exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).
Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la
care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii
bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora.

14

Persoana impozabila stabilita in Romania

Persoana impozabila este orice persoana care desfasoara activitati economice intr-un loc
oarecare, in mod independent, indiferent de scopul sau rezultatul acestor activitati, precum
si orice persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA.
De asemenea, orice persoana fizica ce efectueaza o livrare de mijloace de transport noi (cele
aflate in cel mult sase luni de la darea in folosinta sau care nu au parcurs mai mult de
6.000 de kilometri) sau care vinde proprietati imobiliare (in cadrul unei activitati economice
continue) este considerata de asemenea persoana impozabila.
O persoana impozabila este stabilita in Romania daca are sediul activitatii economice sau un
sediu fix in Romania.
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in afara Romaniei are un sediu fix in
Romania daca dispune de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari
de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile.

Prestarea de servicii

In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre alte persoane impozabile, locul de
impozitare va fi locul in care beneficiarul are sediul activitatii economice, sediul fix,
domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
In cazul serviciilor prestate de persoane impozabile catre persoane neimpozabile, locul de
impozitare va fi locul in care prestatorul isi are sediul activitatii economice, sediul fix,
domiciliul stabil sau resedinta obisnuita de la care sunt prestate serviciile.
Exista si exceptii de la regulile de baza. Pentru aceste servicii, locul impozitarii se va
determina in functie de reguli specifice (exemplu: locul in care sunt situate bunurile imobile
pentru prestari de servicii in legatura cu bunurile imobile, locul in care mijlocul de
transport este pus la dispozitia clientului pentru inchirieri pe termen scurt, locul prestarii
efective pentru serviciile de catering).
In determinarea locului impozitarii cu TVA in cazul anumitor servicii, precum serviciile
accesorii transportului, lucrarile asupra/evaluarile bunurilor mobile corporale si transportul
local de bunuri, atunci cand sunt prestate catre beneficiari persoane impozabile din afara
UE, se va tine cont de locul utilizarii si exploatarii efective a serviciilor.
Consolidarea pozitiei de TVA
In anumite conditii, este posibil ca anumite societati sa constituie un grup fiscal in scopuri
de TVA. Totusi, tranzactiile intre membrii grupului vor fi in continuare in sfera de aplicare
a TVA.

15

Inregistrarea in scopuri de TVA

Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA in Romania se poate face prin:
Inregistrarea standard in scopuri de TVA a societatilor stabilite in Romania;
Inregistrarea speciala in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare (exemplu:
institutiile publice, societatile de asigurari);
Inregistrarea in scopuri de TVA a persoanelor impozabile nestabilite/stabilite in UE
prin numirea unui reprezentant fiscal in scopuri de TVA;
Inregistrarea directa in scopuri de TVA doar a persoanelor impozabile stabilite in UE.
O societate romaneasca poate fi obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si in alte state
membre UE in care desfasoara anumite operatiuni (exemplu: achizitiile intracomunitare de
bunuri, detinerea unui stoc de bunuri in alt Stat Membru).
Persoanele impozabile stabilite in Romania care primesc/expediaza pentru prelucrare bunuri
mobile corporale din sau in alt Stat Membru nu au obligatia raportarii tranzactiilor, iar
proprietarul din celalalt Stat Membru nu va avea obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in
Romania, daca in urma prelucrarii:
rezulta deseuri valorificabile sau nu, care nu parasesc teritoriul Romaniei/celuilalt Stat
Membru;
bunurile se distrug sau produsele obtinute care sunt degradate calitativ ori nu
corespund exigentelor calitative impuse de beneficiar sunt distruse pe teritoriul
Romaniei/altui Stat Membru din dispozitia proprietarului.
Persoanele impozabile nestabilite si neinregistrate in scopuri de TVA in Romania vor putea
solicita inregistrarea pentru importuri de bunuri, precum si in cazul vanzarii sau inchirierii
de bunuri imobile (daca se opteaza pentru taxare).
Organele fiscale pot sa anuleze inregistrarea in scopuri de TVA din oficiu, in cazul in care
contribuabilul se afla intr-una din urmatoarele situatii:
este declarat inactiv sau a intrat in inactivitate temporara;
administratorii / asociatii au inscrise anumite infractiuni in cazierul fiscal;
nu a depus nici un decont pe parcursul unui semestru calendaristic
in deconturile depuse pe un semestru nu au fost evidentiate achizitii de bunuri/servicii, si
nici livrari de bunuri/prestari de servicii.
Cifra de afaceri anuala pentru inregistrarea in scopuri de TVA este echivalentul in lei al
sumei de 65.000 euro.
La calcularea cifrei de afaceri se includ si veniturile obtinute din operatiuni scutite fara
drept de deducere.
Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA care in cursul unui an calendaristic nu
depaseste plafonul de scutire de 65.000 euro poate solicita scoaterea din evidenta
persoanelor inregistrate in scopuri de TVA intre data de intai si 10 a fiecarei luni urmatoare
perioadei fiscale utilizate (luna sau trimestru).

16

Exigibilitatea TVA

Exigibilitatea TVA intervine la data livrarii bunurilor/prestarii serviciilor.
Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare (LIC) intervine la data livrarii bunurilor sau la
data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de cea de-a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei
in care se efectueaza LIC.

Platitorii de TVA cu regim mixt

Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni
impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi
recuperata conform urmatoarelor criterii:
Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile deductibila integral;
Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila;
Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.
Pro-rata se determina ca raport intre:
Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit
exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la
numarator; si
Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si
prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se
includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul
finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla
in sfera de aplicare a TVA.
Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate
ocazional (exemplu: leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-
ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de
exemplu de la 4,1 % la 5%).

TVA nedeductibila
TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce nu sunt achizitionate in scop comercial este
nedeductibila, la fel ca TVA aferenta achizitiilor de bauturi alcoolice si tigarete.
Deductibilitatea TVA aferenta achizitiilor de autovehicule destinate exclusiv transportului
rutier de persoane, cu o greutate de cel mult 3,500 kg si cu cel mult noua scaune de pasageri
(inclusiv scaunul soferului) si cea aferenta achizitiilor de combustibil pentru acestea este
limitata la 50%.
Sunt exceptate achizitiile unor categorii de vehicule, precum si achizitiile de combustibil
pentru acestea, dupa cum urmeaza: vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata,
inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane, transmiterea folosintei in cadrul unui contract

17

de leasing financiar sau operational, si vehiculele utilizate in scop comercial sau in vederea
re-vanzarii.
Limitarea dreptul de deducere a TVA la 50% se aplica si pentru avansurile platite inainte de
1 ianuarie 2012 pentru contravaloarea partiala a vehiculelor rutiere, a caror livrare intervine
dupa data de 1 ianuarie 2012 inclusiv.
Beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili declarati inactivi,
dupa data la care acestia au fost declarati inactivi, nu vor avea drept de deducere a TVA
aferenta achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul
procedurii de executare silita.

Deducerea TVA pentru bunurile de capital

Schimbarea destinatiei initiale a unui bun de capital (exemplu: a unui mijloc fix sau a unui
bun mobil) prin utilizarea respectivului activ pentru operatiuni ce dau drept de deducere
intr-o proportie diferita de cea stabilita initial atrage ajustarea dreptului de deducere in
perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea. Ajustarile se vor
efectua pentru acelasi bun de capital succesiv in cadrul perioadei de ajustare, ori de cate ori
apar respectivele evenimente.
TVA deductibila nu se ajusteaza pentru bunurile de capital a caror durata normala de
functionare este mai mica de cinci ani.

Ajustarea TVA deductibila pentru servicii si bunuri, altele decat bunurile de
capital

Contribuabilii a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata vor ajusta TVA aferenta
activelor corporale fixe pentru valoarea ramasa neamortizata sau, dupa caz, proportional cu
perioada ramasa din perioada de ajustare. Nu vor fi supuse masurilor de ajustare bunurile/
serviciile achizitionate pana la data de 30 septembrie 2011 de catre persoanele impozabile
care solicita, in cursul anului 2012, scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in
scopuri de TVA.

Masuri de simplificare

Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in
scopuri de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este
platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat
si ca taxa deductibila.

18

Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale
si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui,
sfecla de zahar.
Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu
efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane
inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin
aplicarea mecanismului taxarii inverse.

Obligatiile de raportare privind TVA

Perioada fiscala
Ca regula generala, perioada fiscala este luna calendaristica. Pentru persoanele impozabile
inregistrate in scopuri de TVA, a caror cifra de afaceri la sfarsitul anului anterior nu a
depasit 100.000 de euro, perioada fiscala este trimestrul calendaristic.
Pentru persoanele impozabile care au ca perioada fiscala trimestrul calendaristic perioada
fiscala devine luna calendaristica in cazul in care persoana impozabila efectueaza in cursul
anului calendaristic precedent una sau mai multe achizitii intracomunitare de bunuri.
Facturarea
Facturile pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii interne trebuie emise cel tarziu in
cea de-a 15a zi a lunii urmatoare celei in care are loc livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor. TVA aferenta livrarilor/prestarilor trebuie raportata in luna in care are loc
livrarea.
Factura trebuie sa contina informatiile minime cerute de lege, prevazute si in Directiva
112/2006.
Persoanele impozabile au si posibilitatea de a emite facturi centralizatoare sau facturi in
numele furnizorului/prestatorului, si de a emite si arhiva facturile cu ajutorul mijloacelor
electronice. Din perspectiva TVA, semnarea si stampilarea facturilor nu mai este
obligatorie.
Evidenta operatiunilor
Persoanele impozabile trebuie sa tina evidente complete si detaliate pentru calculul
obligatiilor de plata aferente TVA.
Deconturile de TVA trebuie depuse la autoritatile fiscale pana la data de 25 a lunii
urmatoare perioadei fiscale; TVA de plata este datorata pana la aceeasi data. Decontul TVA
trebuie predat si pe suport electronic (CD/stick).
Persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA trebuie sa plateasca TVA si sa
prezinte un decont special de TVA pentru serviciile achizitionate de la nerezidenti, pentru
care locul prestarii se considera a fi in Romania. Aceste obligatii trebuie indeplinite pana la
data de 25 a lunii urmatoare celei in care sunt prestate serviciile.
Declaratia recapitulativa se depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
livrarii /achizitiei intracomunitare de bunuri sau prestarii/achizitiei de servicii pentru toate
operatiunile intracomunitare taxabile efectuate cu persoane impozabile stabilite in alte State
Membre, cu anumite exceptii.

19

Contribuabilii mari si mijlocii, precum si sediile secundare ale acestora, au obligatia
depunerii decontului de TVA si a declaratiei recapitulative prin mijloace electronice.
Semnarea declaratiilor se realizeaza prin utilizarea certificatului calificat emis de un
furnizor de servicii de certificare.
Persoanele impozabile trebuie sa depuna si declaratii pentru livrarile si achizitiile taxabile
realizate pe teritoriul Romaniei pe baza de factura. Declaratiile se vor depune odata cu
decontul, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei pentru care se face raportarea (luna,
trimestru, semestru sau an).
Corectarea documentelor
Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat fara TVA livrari de bunuri/prestari de
servicii, iar in urma unui control fiscal autoritatile au stabilit obligatii suplimentare de plata
privind TVA, persoana impozabila poate recupera sumele de TVA de la beneficiari prin
emiterea unei facturi de corectie, in timp ce beneficiarii isi pot exercita dreptul de deducere
in conditiile stabilite de lege.
Alte obligatii
Incepand cu 1 august 2010, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, care
efectueaza comert intracomunitar cu bunuri si servicii, au obligatia inscrierii in Registrul
operatorilor intracomunitari, altfel codul de inregistrare in scopuri de TVA nu va fi
considerat valabil pentru operatiuni intracomunitare.
Rambursarea TVA
Daca o societate se afla in pozitia de rambursare a TVA, va trebui sa bifeze rubrica de
rambursare a taxei din decontul TVA pentru a solicita efectuarea rambursarii. Exista si
posibilitatea reportarii soldului TVA de rambursat pentru a acoperi sumele de plata din
deconturile viitoare. Cererile de rambursare trebuie procesate de administratia financiara in
termen de 45 de zile de la depunere.
Deconturile de TVA cu sume negative cu optiune de rambursare se solutioneaza numai
dupa incadrarea persoanei impozabile de catre autoritatile fiscale intr-o categorie de risc
fiscal (mic, mediu sau mare). Astfel, deconturile de TVA cu risc fiscal mic se solutioneaza
prin emiterea deciziei de rambursare, cele cu risc fiscal mediu cu analiza documentara, iar
deconturile cu risc fiscal mare cu inspectie fiscala anticipata.
Daca TVA nu este rambursata in termenul stabilit de lege (45 de zile), persoanele
impozabile au dreptul sa solicite plata dobanzii pentru sumele respective, in prezent in
valoare de 0,04% pentru fiecare zi de intarziere.
Noua procedura de rambursarea a TVA achitata in alte State Membre de catre persoanele
impozabile stabilite in Romania pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii permite
depunerea formularelor prin mijloace electronice. Formularele se vor depune prin
intermediul portalului electronic pus la dispozitie de ANAF si se vor semna in baza
certificatului digital emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
Incepand cu 1 ianuarie 2013 va fi introdusa si plata TVA la incasare, care presupune
colectarea taxei la momentul incasarii contravalorii livrarilor sau prestarilor efectuate, dar
nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii.

Contribuabilii obligati sa aplice aceasta decizie sunt cei cu o cifra de afaceri anuala
inferioara plafonului de 2,25 milioane de lei.

20

Rambursarea TVA catre persoane impozabile stabilite in UE/in afara UE

Persoanele impozabile neinregistrate si care nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA
in Romania pot cere rambursarea sumelor de TVA achitate in Romania in baza cererii de
rambursare transmise pe cale electronica autoritatilor din Statul Membru in care sunt
stabilite.
Cererile vor fi transmise Statului Membru in care solicitantul este stabilit, cel tarziu pana la
data de 30 septembrie a anului urmator perioadei de rambursare.
Termenul de solutionare a cererilor de rambursare este de patru luni de la data primirii
cererii de catre autoritatile din Romania, cu posibilitatea prelungirii in cazul in care
autoritatile fiscale solicita informatii suplimentare.
Persoanele impozabile stabilite in afara UE au de asemenea dreptul la rambursarea TVA din
Romania, in baza acordurilor de reciprocitate incheiate de Romania, care la acest moment
are astfel de acorduri cu Elvetia si Turcia.

Precizari privind inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA

Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, de la
1 iulie 2012, plafonul de la care persoanele impozabile sunt obligate sa solicite inregistrarea
in scopuri de TVA a fost majorat de la 35.000 la 65.000 de euro (respectiv de la 119.000 la
220.000 lei).
Urmare a acestui fapt, in perioada 1.07-31.12.2012, sunt aplicabile anumite prevederi
tranzitorii in ceea ce priveste regimul special de scutire pentru intreprinderile mici pe care le
prezentam in materialul urmator.
Persoanele impozabile infiintate anterior anului 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in
scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 119.000 lei in perioada 1 ianuarie - 30 iunie
2012. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele
impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul

21

Studiu de caz
NREGISTRAREA TAXEI PE VALOAREA ADUGAT LA
S.C. EXPLODEX S.A. - BRAOV

1. Date de identificare
DENUMIREA
Societatea Comercial EXPLODEX S.A.
ADRESA
Localitatea: BRAOV
Jude: BRAOV
Strada: Plevnei
Nr. 12
Cod potal 2200
Prefix: 0268
Telefon: 213482/125544/258923
Fax: 125256
Telex: 61758/62585
FORMA JURIDIC
Societate Comercial pe Aciuni
NUMR DE NMATRICULARE LA REGISTRULUI COMERULUI
J08/79/1991
COD FISCAL: R 1419782
2. Capitalul social
Capitalul social al societii la data de 01.01.2002,capital social subscris i vrsat este de
191.601.400.000 din care :
- 69.998.000.000 lei cota F.P.S.
- 19.947.000.000 lei cota F.P.P.
2.643.000.000 lei cota acionari
Numr de angajati n anul 2002 este de 3752.
Cifra de afaceri n anul 2002 a fost de : 182.270.915.000 lei.
Pierderea n anul 2002 a fost de : 40.421.561.000 lei.
3.Obiectul de activitate
A. Producia de:
-ngrminte chimice
-intermediari organici

22

-rini fenol-formaldehidice
-gaze lichefiate
-sruri anorganice
-explozivi pentru minerit de iniiere
-materiale plastice termoreactive presate
-procesare mecanic
B. Comercializarea produselor i serviciilor pe pieele interne i externe
Societatea intenioneaz s se reorienteze n curnd de la producia de explozivi clasici pe
baz de nitroglicerin, la explozivi n emulsie.
De asemenea se intenioneaz diversificarea ofertei noastre prin producerea capselor
(electrice si neelectrice) i fitil detonat de densitate joas.
Explodex este n derularea procesului de implementare i aliniere la Standardul European
ISO9000.
4. Structura organizatoric si de conducere a societii
Organizarea i conducerea societii comerciale sau a diviziunilor acesteia, presupune
cunoaterea detaliat i permanent a obiectivelor i resurselor disponibile, a modului de
desfurare a activitii i a factorilor de influen; aceste elemente fiind indispensabile
fundamentrii tiinifice a deciziilor.
Rolul primordial n asigurarea acestor elemente de cunoatere, revine sistemului
informaional n calitate de component a sistemului de conducere a unitii comerciale.
S.C."Explodex" S.A.Braov n trimestrul I 1998 s-a organizat pe 15 centre de costuri i venituri,
funcie de specificul activitii desfurate i anume:
Sector ngrminte chimice cu azot.
Sector sruri anorganice.
Sector produse organice.
Sector presri mase plastice.
Sector explozivi minieri.
Sector de rini i mase de presare.
Sector utiliti.
Sector prelucrri mecanice, prestri servicii i transporturi auto.
Sector sere.
Sector pstrvrie.
Sector Hotel Smbta.
Sector proiectare.
Sector ci ferate uzinale.
Sector cantin..
Sector ngrminte cu fosfor
Fiecare sector constituie un centru de costuri aparte i cuprinde mai multe locuri de munc, n
cadrul fiecrui loc de munc lucreaz unul sau mai muli muncitori, ns datorit faptului c n
procesul de producie, flux tehnologic este mecanizat i automatizat, este necesar doar
supravegherea funcionrii utilajelor n bune condiii, pentru obinerea parametrilor tehnologici
cerui de proces.

23

Structura de conducere a S.C."Explodex S.A." se prezint n felul urmtor: organul suprem de
conducere este Adunarea General a Acionarilor cu drept de alegere, la care se adaug comisia
de cenzori.
Subordonat Adunrii Generale este Directorul General care la rndul su are subalterni direci
pe:
Consilierii tehnico-economici.
Oficiul juridic.
Serviciul protecia muncii - P.S.I. i asistena medical.
Serviciul R.U.M.S.
Serviciul I.R.C.
Control financiar intern.
Serviciul administrativ.
Centrul de costuri nr. 14 - Cantina.
Centrul de costuri nr. 11 - Casa de oaspei
Pe verticala Directorului General i sunt subordonai directorii executivi.
Serviciul producie;
Centrul de costuri nr. l - ngrminte cu azot;
Centrul de costuri nr.2 - sruri organice;
Centrul de costuri nr.3 - produse organice;
Centrul de costuri nr.4 - mase plastice;
Centrul de costuri nr.5 - explozivi minieri;
Centrul de costuri nr. plastice;6 - rini i mase
Centrul de costuri nr.9 - Sere;
Centrul de costuri nr. 10 - Pstrvrie;
Centrul de costuri nr. 15 - superfosfat.
Directorul executiv n sectorul comercial are ca sfer de coordonare i conducere:
serviciul marketing;
serviciul import-export;
serviciul aprovizionare;
serviciul vnzri;
centrul de costuri nr.l3-C.F.U.
Activitatea sectorului economic este condus i organizat de Directorul economic al
societii i are n subordine urmtoarele servicii:
serviciul contabilitate;
serviciul financiar;
birou aprovizionare.
Directorul executiv tehnic coordoneaz i conduce sectorul tehnic prin:
serviciul tehnic;
serviciul cercetare;
centrul de costuri nr. 12 - proiectri;
serviciul investiii.
De asemenea sectorul mecano-energetic i automatizri este condus de Directorul executiv de
specialitate, astfel fiindu-i subordonai:

24

serviciul mecanic, control-instalaii;
serviciul energetic;
centrul de costuri nr.7-utiliti;
centrul de costuri nr.8-prestri servicii.
i ultimul sector, calitatea este condus de Directorul executiv de calitate prin:
valorificri metrologice;
serviciul asigurarea calitii;
serviciul control tehnic de conformitate (C.T.C.)
unitatea nuclear.
Structura organizatoric i de conducere are n vedere numrul i componena unittiilor
funcionale, modul de organizare intern a acestora, precum i legturile care se stabilesc pe linia
conducerii activitii de profil chimic.
Structura de personal
Numrul mediu scriptic de salariai 01.01.2014 era de 3752 de persoane, din care :
- muncitori: 3085 persoane
Din care :
- direct productivi: 1836 persoane
- indirect productivi: 869 persoane
- de deservire: 380 persoane
- personal TESA total 667 persoane
5. Utilizarea produselor informatice existente in activitatea financiar-contabila prin
utilizarea echipamentelor electronice de calcul
In ntreprindere, pn cu puin timp n urm (3 luni) era organizat o reea de calculatoare
CORAL. Datorit volumului foarte mare de date ce trebuiau prelucrate s-a hotrt nlocuirea
acesteia cu o reea de calculatoare IBM PC.
O echipa de programatori ncearc s satisfac cerinele compartimentului de contabilitate.
Programele folosite de serviciul de contabilitate sunt programe concepute de echipa de
programatori a ntreprinderii, programe care rspund n mod distinct cerinelor fiecrui segment
de contabilitate (pli, ncasri, imobilizri, stocuri, investiii etc.).
Aceste programe folosesc mediul de programare FOX-PRO, destul de neprietenos la
contactul cu utilizatorul. De curnd, au nceput s fie scrise programe n ACCESS, care
beneficiaz de interfaa grafic a meniului WINDOWS, mult mai accesibil utilizatorilor
neexperimentai.
6. Organizarea i conducerea activitii financiar-contabile
Contabilitatea este organizat pe dou servicii:
-serviciul "Financiar"
-serviciul "Contabilitate"
Serviciile sunt organizate pe birouri distincte funcie de lucrrile ce se execut astfel
a) Serviciul financiar - are ca activitate operaiunile de ncasri i pli n numerar, virament
respectiv prin ordin de plat, CEC sau prin compensare;

25

In cadrul serviciului Financiar sunt organizate urmtoarele birouri:
birou ncasri i pli n numerar;
birou ncasri i pli prin banc n lei;
birou ncasri i pli n valut;
birou compensri;
birou buget venituri i cheltuieli;
birou pre-cost, analize economice.
b)Serviciul contabilitate - este organizat pe urmtoarele birouri:
birou materiale, unde se nregistreaz cumprrile de materii prime, materiale, combustibil,
energie electric, gaz metan, servicii i lucrri executate de teri etc., pe baza facturilor primite de
la furnizori.
- birou contabilitate general n care se ine evidena mijloacelor fixe, calculul
amortismentului, calculul veniturilor, cheltuielilor i a rezultatelor financiare.
De asemenea n cadrul biroului de contabilitate general se ine evidenta tuturor conturilor de
decontare cum sunt conturile
- 461, 462, 473, 471, precum i evidena conturilor legate de investiii (conturile 231 i 404). La
sfritul fiecrei luni pe baza jurnalelor se ntocmete Cartea mare i Balana de verificare.
n ceea ce privete forma de nregistrare contabil la S.C. EXPLODEX S.A. se folosete
forma de nregistrare pe jurnale, care const n nregistrarea operaiilor economice i financiare
n mod cronologic i sistematic, direct din documentele primare. Acesta se realizeaz in cadrul
serviciului contabilitate, biroul contabilitate materiale. Tot n acest serviciu urmnd s se
realizeze i centralizarea documentelor primare pe jurnale de cumprri, operaiile economice se
fac unilateral, adic o singur dat n creditul conturilor, n coresponden cu conturile debitoare.
La sfrit de lun se ntocmete jurnalul Cartea mare n care se nregistreaz lunar direct sau prin
regrupare conturi analitice corespondente, nregistrrile efectuate n jurnale, stabilindu-se astfel
situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial al fiecrui cont, rulajele debitoare, rulajele
creditoare, i soldurile finale. Dup finalizarea jurnalului Cartea mare se ntocmete Balana de
verificare, care cuprinde toate conturile sintetice ale societii care va servi n final la ntocmirea
bilanului contabil.
7. Organizarea circuitului documentelor la nivelul unitatii
Producia realizat n seciile productive pe baza notelor de predare se pred la magazia de
produse finite. La sfritul lunii se ntocmete raportul de producie care se pred serviciului
contabilitate n vederea nregistrrii:
345 Produse finite = 711 Venituri din producia stocat
n baza avizelor de expediie i a facturilor fiscale se vnd produsele diverilor clieni. Un
exemplar din avizul de expediie i factura se pred serviciului de contabilitate unde se
nregistreaz vnzarea i descrcarea din gestiune a produselor finite, respectiv: -vnzarea:
411 Clieni = %
701 Venituri din vnzarea produselor finite 4427 TVA colectat
-descrcare din gestiune:
711 Venituri din producia = 345 Produse finite stocat

26

Cheltuielile se colecteaz la serviciul contabilitate pe baza recepiilor pentru materii prime,
materiale, servicii, obiecte de inventar etc., astfel:
Facturile primite de la furnizori ajung la magazie mpreun cu avizele de expediie in baza crora
se face recepia cantitativ i calitativ a materialelor sau materiilor prime.
Pentru recepie este constituit o comisie de recepie ce are n componen pe lng gestionar i
reprezentani din cadrul serviciului aprovizionare.
Facturile i recepiile se nregistreaz ntr-un registru la serviciul aprovizionare biroul recepie,
dup care se predau pe baz de semntur serviciului financiar-contabilitate n vederea
nregistrrii i plii acestora.
Magaziile elibereaz materiile prime, materialele sau obiectele de inventar seciilor de producie
sau auxiliare pe baz fielor limit de consum sau bonurilor de consum.
Un exemplu din fia limit de consum sau bonul de consum se transmite serviciului contabilitate
n vederea nregistrrii acestora pe cheltuieli funcie de natura cheltuielilor.
Facturile primite la serviciul financiar de la furnizori pentru lucrrile i serviciile prestate se
transmit la secia care a comandat lucrarea, pentru a viza i a specifica dac lucrarea a fost
executat . De la secie se ntorc la serviciul financiar-contabilitate pentru a se nregistra pe
cheltuieli urmnd apoi a se efectua plata.
Facturile pentru mijloace fixe se repartizeaz serviciului investiii unde se verific dac
mijlocul fix a fost primit sau lucrarea pe investiii a fost executat dup care se transmite
serviciului financiar-contabilitate pentru nregistrare n contabilitate i plat.
Referitor la evidena salariilor, pontajele efectuate de secii i servicii se transmit biroului
organizare pentru verificarea personalului existent dup care se predau serviciului "Centrul de
calcul" unde este organizat un birou profilat pe linia de salarii. Acesta calculeaz salariile dup
care pred statele de plat serviciului financiar mpreun cu toate obligaiile de plat la bugetul
de stat sau bugetul local.
Un exemplar din recapitulaia statelor de plat pe secii i servicii precum i calculul privind
impozitul pe salarii, C.A.S., fond de omaj, fond sntate i alte fonduri legate de salarii se pred
serviciului contabilitate pentru nregistrarea pe cheltuieli att n contabilitatea financiar ct i n
contabilitatea de gestiune.
Recepiile, bonurile de consum, fiele limit n cadrul serviciului contabilitate se nregistreaz
pe feluri de cheltuieli la biroul materiale. De la biroul materiale se transmit centralizatoarele pe
secii i servicii precum i pe feluri de cheltuieli la biroul contabilitate de gestiune. De asemenea,
n cadrul biroului de contabilitate de gestiune se transmit din cadrul serviciului financiar
cheltuielile cu salariile i cele legate de operaiunile de ncasri i pli prin cas sau banc.
Fiecare birou din cadrul serviciului financiar-contabilitate ntocmete un jurnal n funcie de
atribuiunile fiecruia, jurnal ce se pred serviciului contabilitate care ntocmete Cartea Mare si
Balana de verificare.
In tabelul urmtor vom prezenta evoluia principalilor indicatori de bilan pentru perioada
2011-2014

Denumirea indicatorilor 2011 2012 2013 2014
1.
Capital social, din care: 191513 191601 191601 191601

27

-% F.P.S. 70 69.998 69.998 69.998

-%S.I.F. 20.38 19.947 19.947 19.947

-% alte persoane fizice si juridice 9.62 10.055 10.055 10.055
2.
Nr. Mediu de salariati 4719 4376 4017 3752
3
Capacitatea de productie existenta 205652 282445 1193431 189220
4
Venituri totale, din care 161410 161410 257131 189220

-cifra de afaceri 110119 146640 227764 182270

A De exoloatare, din care: 109114 157551 279594 214329

-cheltuieli cu materii prime si materiale 66539 89409 160781 118049

-cheltuieli cu energia si apa 11088 18544 29351 20936

-cheltuieli cu lucrari si servicii executate de
terti
6228.46 11034.797 645 15896

-subventii de exploatare - - - -
5.
Cheltuieli totale, din care 112694 1603388 287850 229641

-cheltuieli cu personalul 19915 31925 57144 54198

-cheltuieli cu amortizarea 3533 3463 10324 809


B Financiare 3035 1648 4181 1739

C Exceptionale 545 1189 4075 13572
6
Profit brut/pierdere -3466 -1022 -30720 -40421
7
Profit net/pierdere -2167 -488 -30720 -40421
8
Active circulante total, din care: 43008 73150 83435 95691

stocuti, dn care: 17632 25003 33154 35662

-materii prime, materiale 5936 7282 18678 19226

-animale 16 7 34 268

-produse finite 9845 13636 11143 14437

-produse neterminate 350 1199 2555 914

creante 16004 40127 46011 56713

disponibilitati banesti si plasamente 9332 8020 4267 3315
9.
Datorii total, din care: 42038 76818 141687 190111

imprumuturi si datorii asimilate 12613 26713 21060 79887

clienti creditori 25016 45760 115028 97790

furnizori si credituri asimilate 681 1022 2326 3313

alte datorii 3723 3323 3273 9120

28

10.
Plati restante, din care: 21898 43831 108530 90759

Furnizori 21898 43831 108530 90759

Creditori - - - -

Alti creditori - - - -

Impozite si taxe la bugetul de stat


Impozite si taxe la bugetul local

Credite bancare - - - -

Dobanzi - - - -

Evoluia principalilor indicatori economici financiari n perioada 2011-2014 a fost fluctuant,
i anume:
-cifra de afaceri a nregistrat o cretere n perioada 2011 2 012, respectiv o scdere n anul
2013 fa de 2012;
-profit/pierdere -anul 2000 s-a ncheiat cu o pierdere mai mic dect in 1999, n perioada
2013-2014 s-a nregistrat pierdere;
-producia fizic la principalele produse a nregistrat o scdere n perioada 1997-1998,
respectiv o cretere n perioada urmtoare;
-exportul a nregistrat o evoluie dinamic n perioada 2011 - 2013.
La 31.12.2013 realizarea principalilor indicatori economico-fmanciari i de bilan comparativ
cu prevederile B.V.C. se prezint ca n tabelul urmtor:
Nr. Denumire U/M Program Realizat Dif. %
Crt. Indicator B.V.C. 2014
Cifra de afaceri mil.lei 242580 182271 60309 75,1
Producie marf mil.lei 242580 171063 -71517 70,5
Chelt. af.producie mil.lei 250810 206924 -43886 82,5
de mrfuri
Chelt. la 1000 lei lei 967,18 1209,6 +242,42 125,1
producie marfa
Product. Muncii mil.lei 110,62 84,07 -26,55 76.9
calc. la C.A.
Volum export mii $ 8591 523,11 -3359,89 60,9
Venituri totale mil.lei 300959 189220 -111739 62,9
-exploatare mil.lei 242580 185077 -57503 76,3
-financiare mil.lei 2739 3175 +436 115,9

29

-excepionale mil.lei 55640 968 -54672 1,74
Cheltuli totale mil.lei 267047 229642 -37405 86,0
-exploatare mil.lei 250810 214330 -36480 85,5
-financiare mil.lei 4508 1739 -2769 38,6
-excepionale mil.lei 11729 13583 +1854 115,8
Profit brut mil.lei +33912 -40422 - -
Rata profitului mil.lei 13,98 - - -
11. Volum excedent mii.$ 2278 246,46
export-import
Dup cum se observ, majoritatea indicatorilor economici nu s-au realizat. Cauzele
nerealizrii indicatorilor economici se datoreaz funcionrii instalaiilor societii mult sub
capacitate (sub 20% din capacitatea de producie) precum i funcionrii cu intermitene a unor
instalaii de mare productivitate concepute pentru a funciona normal.
ncasrile i plile n numerar se fac la casieria societii. Cu ajutorul contului "531 Casa" se
ine evidena numerarului aflat n casieria societii, precum i micarea acestuia, ca urmare a
ncasrilor i plilor efectuate. Contul "531" este un cont de activ. Soldul acestui cont reflect
numerarul existent n casierie. n ceea ce privete plafonul de cas acesta nu poate s depeasc
suma de 20000000 lei , respectiv ncasrile de numerar ntr-o zi neputnd fi mai mari de
20000000 lei, iar plile cu numerar mai mari de 30000000 lei, excepie fcnd zilele cnd se
pltesc salariile datorate personalului.
ncasrile de numerar se fac n debitul lui 5311-casa.
Plile de numerar se fac n creditul lui 5311-casa.
Cu ajutorul contului 542- avansuri de trezorerie- se ine evidena avansurilor de trezorerie,
care este un cont de activ, n debit se nregistreaz sumele virate la bnci sau acordate n numerar
(531,581). n credit se nregistrez plile efectuate din avansurile de trezorerie(401,531),
cheltuielile ocazionate cu deplasrile, detarile, transferri.

7. CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADUGAT LA S.C.EXPLODEX
S.A.BRAOV
Vom lua ca exemplu luna aprilie 2001 pentru a urmri modul de aplicare al taxei pe valoarea
adugat la S.C.EXPLODEX S.A. Braov. Astfel n luna aprilie au loc urmtoarele vnzri i
cumprri:
1. n data de 02.04.2013 se face aprovizionare de la S.C. CHIMOPAR S.A.cu stearat de calciu,
conform facturii nr.42250 care cuprinde: valoare fr T.V.A. de 65250000 lei i T.V.A. de
12397500 lei. Plata acestei facturi urmeaz a se face cu compensare cu S.C. CHIMOPAR S.A.
Transportul se face cu mijloace proprii n valoare de 1000000 lei. Cheltuielile cu deplasrile
delegatului i oferului sunt n sum de 200000 lei.
a) nregistrarea aprovizionrii cu materii prime de la S.C.CHIMOPAR S.A.
% = 401 Furnizori 77647500
300 Materii prime 65250000

30

4426 TVA deductibil 12397500
b)nregistrarea plii furnizorului prin compensare
401 Furnizori = 411 Clieni 55213710
c) nregistrarea diferenei de pre la materii prime i materiale
308 Diferente de pre la = 704 Venituri din lucrri executate 100000
materii prime si servicii prestate
d)nregistrarea avansului de trezorerie
542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 200000

e)nregistrarea cheltuielilor cu deplasarea delegatului
625 Cheltuieli = 542 Avansuri de trezorerie 200000
cu deplasri
2) Se achiziioneaz de la S.C. CONTERA S.A. saci big bags, saci PP i huse PE conform
facturii 0569696 din 04.04.2013 care cuprinde valoare fr T.V.A. 332781215 i T. V. A. de
19% n cantitatea specificat pe avizul de expediie . Cheltuielile de transport sunt de 3300000
fr T.V.A. Plata se face cu CEC SD 300 00025432. Se nregistreaz integral consumul de saci
conform fielor limit de consum.
a) nregistrarea aprovizionrii cu saci big bags, sau saci pp i huse PE:
% = 401 Furnizori 396009646
308 Diferena de pre 3300000
b) plata furnizorului S.C.CONTERA S.A. se face din contul de disponibil de la banc, n lei:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci n lei 396009646
c) nregistrarea consumului de saci de ctre S.C.EXPLODEX S.A. conform fielor limit de
consum:
600 Cheltuieli cu materii prime = % 513278396
3. Se achiziioneaz de la S.C.OLTCHIM S.A. leie de sod conform facturii nr. 1034865 care
cuprinde valoare fr T.V.A. de 149270000 lei i T.V.A. de 283613011ei, plata urmnd se face o
parte cu ordin de plata i o parte prin compensare. Se elibereaz n consum 2330 Kg conform
bon de consum nr.17 ctre secia 14.
a) nregistrarea achiziionrii cu leie de sod
% = 401 Furnizori 177631301
b) plata parial a furnizorului prin contul de disponibil de la banc:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci 100000000

31

n lei
c)restul de plat a furnizorului prin compensare:
d)nregistrarea consumului de 2.330. Kg. leie de sod ctre secia 14:
308 Diferene de pre 964084
4. Se aprovizioneaz de la FRIBEX S.A. acid sulfuric conform avizului de expediie nr. 0951806
care cuprinde valoare de 23262200 lei i T.V.A. de 4419818 lei. Plata urmeaz a se face prin
compensare in momentul sosirii facturii. Se elibereaz n consum conform fiei limite de consum
oleum n cant. de 12500.Transportul se face cu mijloacele proprii aflate n dotare, n valoare de
2430000 lei. Cheltuielile cu deplasarea delegatului i a oferului sunt de 265000 lei.

a)nregistrarea aprovizionrii cu acid sulfuric:
% = 408 Furnizori facturi nesosite 27682018
4428 TVA neexigibil 2107025
b) nregistrarea transferului cu mijloace proprii:
308 Diferena de pre = 704 Venituri din lucrri 2430000
c) nregistrarea consumului de oleum n cantitate de 12.500 Kg. Conform fiei limite de consum:
308 Diferene la pre 219765
d) nregistrarea cheltuielilor din cas cu deplasarea delegatului i a oferului:
625 Cheltuieli cu = 5311 Casa n lei 256000
deplasri, detari i transferuri
5)Se elibereaz n consum n decursul lunii materii prime n valoare de 954329400 lei.
a) nregistrarea consumului de materii prime:

6) Se achiziioneaz de la S.N.P. PETROM bonuri valorice de benzin conform facturii nr
8456874 care cuprinde : valoare fr T.V.A. 8645400 lei, imprimate n valoare de 31200 lei,taxa
drum 1320800 i T.V.A. n valoare de 1391674 lei. Plata se face cu C.E.C. nr.25435. Se
distribuie conductorilor auto bonurile valorice pe baza situaiei centralizatoare privind B.C.F.
a) nregistrarea achiziionrii de bonuri valorice de benzin:

32

% = 401 Furnizori 10037074
5328 Alte valori 8614200
b) ridicri de numerar din cont:
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bnci n lei 10037074
c) plata furnizorului de la SNP PETROM:
401 Furnizori = 5126 Carnete de cecuri cu 10037074
limit de sum
d) evidena disponibilului n carnetele de cecuri:
5126 Carnete de cecuri = 581 Viramente interne 10037074
cu limit de sum
7) Se aprovizioneaz de la S.C. ARPECHIM SA motorin conform facturii nr. 27636635 care
cuprinde : valoare de 1713902501ei,accize 90222468,cheltuieli transport 8503740 i T.V.A.
49706416 lei. Plata urmeaz a se face la sosirea facturii. Se elibereaz n consum motorin
conform fiei limite de consum nr.116 cantitatea de 3975 l ctre secia 48, ctre secia 5 conform
fiei limite de consum nr. 146 cantitatea de 3975 1. i cantitatea de 7032 conform fiei limite de
consum nr.78. . Diurna oferilor este de 160000 lei.
a) nregistrarea aprovizionrii cu motorin:
% = 401 Furnizori 319822874
3012 Combustibili 270116458
b) nregistrarea consumului de motorin
6012 Cheltuieli privind conbustibilul = % 30019029
3012 Combustibili 29082570
c)se nregistreaz diurna oferilor:
625 Cheltuieli cu deplasri = 5311 Casa n lei 160000
detari i transferuri
8) Se achiziioneaz de la S.C ALLITA PRODCOMSERV SRL piese de schimb
conform facturii nr. 9360466 care cuprinde valoare de 16138901ei, lei i T.V.A. 306639
lei. Plata se face cu fil de C.E.C. nr. SE300 nr.00002690.
a) nregistrarea achiziionrii de piese de schimb:
% = 401 Furnizori 1920529
3014 Piese de schimb 1613890
b)plata furnizorului se face din contul de disponibil de la banc n lei:

33

9)Se aprovizioneaz cu becuri de la ROMLUX conform facturii nr. 0478156 carecuprinde
valoare de 31307040 lei i T.V.A. de 5948337 lei. Factura se achit cu compensare.
a) nregistrarea aprovizionrii cu becuri:
% = 401 Furnizori 37255377
3018 Alte materiale consumabile 31307040
10) Se aprovizioneaz de la DIAPLAST PROD SRL saci si huse conform facturii nr. 3820739
care cuprinde valoare de 867203401ei i T.V.A. de 16476865 lei. Plata se face parial cu cec
nr.sd300 in valoare de 43862425,restul prin compensare. Transportul se efectueaz cu mijloace
proprii n valoare de 900000 lei. n consum se d 10000 saci, n valoare de 23265000 lei.
a)nregistrarea aprovizionrii cu saci i huse:
% = 401 Furnizori 103197205
b)plata parial a furnizorului cu cec:
c)plata parial a furnizorului prin compensare:
d)nregistrarea transportului efectuat cu mijloace proprii:
308 Diferene de pre = 704 Venituri din lucrri 900000
e) nregistrarea consumului de saci:
6018 Cheltuieli privind = % 24014133
alte materiale consumabile

11)Se aprovizioneaz de la SC INDUSTRIA SRMEI S.A. electrozi conform facturii nr.
7197348 care cuprinde valoare de 6285925 lei i T.V.A. de 1194326 lei. Plata se face cu ordin de
plat .
a) nregistrarea aprovizionrii cu electrozi:
% = 401 Furnizori 7480251
b) plata furnizorului prin ordin de plat:
12) Se aprovizioneaz de la VIROMET SA hexa, metanol, saci pp cu valva conform facturii
nr.3511638 care cuprinde valoare de 27680000 lei i T.V.A. 5259200 lei. Plata se face cu ordin
de plata.

34

a) nregistrarea aprovizionrii cu hexa, metanol, saci:
% = 401 Furnizori 32939200
b) plata furnizorului se face cu ordin de plat:
13) Se aprovizioneaz de la METRO BRAOV cu calculatoare conform facturii nr. 0030005
care cuprinde valoare de 2371670 lei. Plata se face cu numerar.
a) nregistrarea aprovizionrii cu calculatoare:
321 Obiecte de inventar = 401 Furnizori 2371670
b) plata furnizorului cu numerar:
401 Furnizori = 5311 Casa n lei 2371670
14) Se aprovizioneaz de la COMAT echipament de protecie conform facturii nr. 3959662 care
cuprinde valoare de 15693600 lei i T.V.A. de 2981784 lei. Plata se face cu ordin de plata.
a) nregistrarea aprovizionrii cu echipament de protecie:
% = 401 Furnizori 18675384
321.02. Obiecte de inventar 15693600
b) plata furnizorului se face cu ordin de plat:

15) Se aprovizioneaz cu mrfuri de la S.C. DISTRIB facturii nr. 9944043 care cuprinde valoare
de 835200 lei i T.V.A. de 158688 lei. Plata se face din avansul de trezorerie acordat. Se
consum pe protocol marf in valoare de 228000 lei, se descarc din gestiune ambalaje n
valoare de 50000 lei.
a)nregistrarea avansului de trezorerie:
542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa n lei 1200000
b)nregistrarea aprovizionrii cu mrfuri:
% = 401 Furnizori 993888
371 Mrfuri 735200
381 Ambalaje 100000
c)plata furnizorului se face din avansul de trezorerie:
% = 542 Avansuri de trezorerie 1200000
401 Furnizori 993888
5311 Casa n lei 206112
d) se nregistreaz descrcarea din gestiune a ambalajelor:
608 Cheltuieli privind = 381 Ambalaje 50000

35

ambalajele
e)se nregistreaz consumul de marf pe protocol:
623 Cheltuieli de protocol, = 371 Mrfuri 228000
reclam i publicitate
16)n decursul lunii apar facturi de la diferii furnizori n valoare de 58932448 lei.
a)nregistrarea facturilor care apar n cursul lunii aprilie:
408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori 58932448
b)nregistrarea transformrii taxei neexigibile n deductibil:
4426 TVA deductibil = 4428 TVA neexigibil 10627288
c)dintre acetia se pltesc n valoare de 21489466 lei.
17)Se achiziioneaz de la SC TRANSMETAL SRL jaluzele conform facturii nr.
0372827 care cuprinde valoare de 48321000 lei i T.V.A. de 9180990 lei, care urmeaz a se
da n folosin. Plata se face cu ordin de plata.
a) nregistrarea achiziionrii de jaluzele:
% = 404 Furnizori de imobilizri 57501990
231 Imobilizri corporale n curs 48321000

b) se nregistreaz recepia i darea n folosin a jaluzelelor:
2124 Aparate i instalaii = 231 Imobilizri corporale 48321000
de msurare, control i reglare n curs
c)se amortizeaz pe o perioad de 10 ani, n primul an amortizarea fiind de 5750199 lei.
6811 Cheltuieli de exploatare = 2814 Amortizri privind 4832100
privind amortizarea imobilizrilor imobilizrile corporale
18)Prin licitaia din 29.03.2001 se vinde o cisterna ctre SC OLTCHIM SRL
conform facturii nr 1915179 care are valoare de 357000000 lei, TVA 678300000 lei, plata
prin virament in termen de 30 de zile.
- nregistrarea veniturilor obinute din cedarea activelor:
411 Clieni = % 4248300000
7721 Venituri din cedarea activelor 3570000000
4427 TVA colectat 678300000
19) Din creditul obinut de la stat, urmeaz a se achiziiona n prim faz un mijloc
fix, adic un tablou de comand n valoare de 57570$, la un curs de 21400 lei/$. Plata
furnizorului se face la cursul de 21800 lei/$. Taxele vamale sunt de 13%, comisionul vamal
este de 1%, iar T.V. A. este de 19%
a) nregistrarea taxelor vamale i a comisionului vamal:

36

231 Imobilizri corporale = 446 Alte impozite 174081600
b) nregistrarea achiziionrii mijlocului fix:
% = 404 Furnizori de imobilizri 1466080000
231 Imobilizri corporale 1232000000
c)nregistrarea drii n folosin a mijlocului fix:
2123 Maini, utilaj e i = 231 Imobilizri corporale 1406081600
instalaii de lucru n curs
d)nregistrarea plii furnizorului de imobilizri:
% = 5124 Conturi la bnci n 1489108000
devize
404 Furnizori de imobilizri 1466080000
665 Cheltuieli din diferene 23028000
de schimb valutar
e) nregistrarea plii taxelor din contul de disponibil de la banc:
446 Alte impozite, taxe i = 5121 Conturi curente la bnci 174081600
vrsminte asimilate
20) Se cumpr de la CETATE OLT lacte si yale conform facturii nr.9437013 care
cuprinde valoare de 174793 lei i T.V.A. de 33207 lei. Plata se face prin numerar
a) se nregistreaz achiziionarea de lacte i yale:
% = 401 Furnizori 208000
604 Cheltuieli privind 174793
materiale nestocate
b) plata furnizorului se face prin numerar:
401 Furnizori = 5311 Casa n lei 208000
21) Se nregistreaz facturile furnizorilor de energie electrice de la RENEL n valoare
de 18789600 lei i ap de la RASC 72997921ei, T.V.A. de 19%.
% = 401 Furnizori 309608368
energia i apa
22) Se nregistreaz factura cu chirii vagoane de la CAROM care cuprinde valoarea
de 3626526 i T.V.A. de 689040 lei. Plata se va face cu numerar.
% = 401 Furnizori 4315566
612 Cheltuieli cu redevenele 3626526
locaiile de gestiune i chiriile

37

23) Pentru lucrrile de ntreinere i reparaii efectuate pentru S.C. TEHNOMETAL a
cror valoare se ridic la 85000000 lei, fr T.V.A., pe perioada de garanie se constituie un
fond de garanie pus la dispoziia furnizorului n valoare de 100000000 lei.
267 Creane imobilizate = 5121 Conturi la bnci n lei 100000000
24)Ca urmare a expirrii perioadei de garanie a unor lucrri efectuate anterior se lichideaz
fondul de garanie constituit la dispoziia furnizorilor n valoare de 210000000
lei.
5121 Conturi la bnci n lei = 267 Creane imobilizate 210000000
La sfritul lunii se nregistreaz facturile de la ROMGAZ din care o parte se trec
pe cheltuieli cu materiile prime, folosi n producia de ngrminte chimice, iar o parte pe
cheltuieli cu combustibil.
a) nregistrare facturi:
% = 401 Furnizori 3780503854
combustibilii
b)se achit contravaloarea facturilor de gaz, energie electric i ap.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bnci 3780503854
n lei
26) Se cumpr mrfuri pentru magazinul societii n valoare de 13551618, cu T. V.A. de 24%,
care se achita cu numerar.
a)nregistrarea achiziionrii de mrfuri:
% = 401 Furnizori 13551618
371 Mrfuri 11387914
b)ridicri de numerar din cont:
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bnci n lei 13551618

5311 Casa n lei = 581 Viramente interne 13551618
c)plata furnizorului care se achit cu numerar:
401 Furnizori = 5311 Casa in lei 13551618
d)se practic un adaos de 30% pentru marfa cumprat:
371 Mrfuri = % 6673317
la mrfuri
e)se vinde marfa n valoare de 10088620 lei cu T.V.A.
5311 Casa n lei = % 10088620

38

707 Venituri din vnzarea
mrfurilor 8477832

f) se descarc din gestiune marfa n valoare 10088620 lei, cu T.V.A., inclus n valoarea
respectiv.
% = 371 Mrfuri 10088620
607 Cheltuieli privind mrfurile 6788212
378 Diferene de pre la 1689619
mrfuri
27) Se nregistreaz factura de la ROMTELECOM cu privire la repararea i ntreinerea reelei
telefonice n valoare de 2800001ei, fr T.V.A.
% = 401 Furnizori 333200
611 Cheltuieli cu ntreinere 280000
i reparaii

28. a) se nregistreaz factura telefonica n valoare de 907563 lei, TVA 172437 lei.
% = 401 Furnizori 1080000
626 cheltuieli potale i 907563
taxe de telecomunicaii
b) se nregistreaz plata furnizorului din contul de disponibil de la banc n lei:
29) Ca urmare a transporturilor efectuate de secia de transport ,se factureaz la teri valoarea de
149152320, fr T.V.A.
411 Clieni = % 177491260
704 Venituri din lucrri 149152320
executate i servicii prestate
30)Vnzarea de produse finite la intern se ridic la 6460297102 lei, fr T.VA.
a) nregistrarea veniturilor din vnzarea produselor la intern:
411 Clieni = % 7687753552
701 Venituri din vnzarea 6460297102

39

produselor finite
4427 TVA colectat 1227456450
b)descrcarea gestiunii de produse finite:
711 Venituri din producia = 345 Produse finite 6460297102
stocat
c)se ncaseaz contravaloarea produselor vndute:
5121 Conturi la bnci n lei = 411 Clieni 6120125265
31)Se vinde marfa la export n valoare de 113074,37$. Asigurrile sunt de 22352$ iar transportul
extern este 9230$ i cursul zilei al dolarului este 21459 lei, la livrare. ncasarea contravalorii
mrfurilor vndute s-a fcut dup 20 zile la un curs valutar de 21952 lei.
a)nregistrarea venitului din vnzarea mrfii la export:
411 Clieni = 701 Venituri din vnzarea 2426462991
produselor finite
b)nregistrarea cheltuielilor privind asigurarea i transportul extern:
% = 5124 Conturi la bnci n 677718138
devize
613 Cheltuieli cu primele de 479651568
asigurare
624 Cheltuieli cu transportul 198066570
de bunuri i personal
c) descrcarea gestiunii de produse finite:
711 Venituri din producia = 345 Produse finite 2426462991
stocat
d) se ncaseaz contravaloarea mrfurilor vndute:
5124 Conturi la bnci n = % 2482208570
devize
411 Clieni 2426462991
765 Venituri din diferene 5475579
de curs valutar

32) Produsele reziduale obinute din procesul de producie pe aceast lun sunt de 29839880 lei,
o parte din acestea sunt vnd44 le ute, n valoare de 160939i.
a)se nregistreaz obinerea de produse reziduale din procesul de producie:
346 Produse reziduale = 711 Venituri din producia 29839880
stocat
b)nregistrarea vnzrii de produse reziduale:
411 Clieni = % 19151794
produselor reziduale

40

c)descrcarea gestiunii de produse reziduale:
711 Venituri din producia = 346 Produse reziduale 16093944
stocat
33) Pentru alte servicii, lucrri executate de seciile principale, respectiv auxiliare s-au obinut
venituri n valoare de 23235315 lei.
411 Clieni = % 27650025
704 Venituri din lucrri 3235315
executate i servicii prestate
35)Pentru lucrri executate de secia Garaj i C.F.U., respectiv pentru chirii de
vagoane s-au realizat venituri de 24508444 lei.
411 Clieni = % 29165050
706 Venituri din redevene 24508444
locaii de gestiune i chirii
36)Pentru vnzri de materiale la intern se obin venituri de 2102247'8 lei.
411 Clieni = % 25016748
mrfurilor
37)Pentru vnzri de materiale la extern se obin venituri de 9947474 lei.
411 Clieni = 707 Venituri din vnzarea 9947474
mrfurilor
38)Din licitaii de mijloace fixe se obin venituri de 1209928 lei.
411 Clieni = % 1439814
7721 Venituri din cedarea 120992
activelor
39)Pentru activiti diverse se obin venituri de 1795763 lei.
411 Clieni = % 2136958
708 Venituri din activiti 1795763
diverse
Se observ c la sfritul perioadei de gestiune, 4427 "taxa pe valoarea adugat colectat"
este mai mare dect 4426 "taxa pe valoarea adugat deductibil", astfel decontarea taxei pe
valoarea adugat cu bugetul statului se nregistreaz astfel:
4426 "TVA deductibil" < 4427 "TVA colectat"

41

"TVA colectat" 4427 = % 1.952.400.694
4423 "TVA de plat" 899.422.824
4426 "TVA deductibil" l .052.977.870
Suma de 899.422.824 lei reprezint obligaia fa de buget ce se va vira la destinaie prin
contul de la banc, pn la data de 25 a lunii urmtoare.
TVA de plat 4423 = 5211 Conturi la bnci n lei 899.422.824
D 4428 TVA neexigibil C
2.107.025 10.627.288 1.610.789 3.256.943
RD=3.717.814 RO13.884.231 TSD=3.717.814 TSC=13.884.231
SFC=10.166.417
Soldul creditor al contului 4428 "TVA neexigibil" reprezint taxa pe valoarea adugat
aferent tranelor care nc nu au fost primite.
n cursul lunii aprilie 2014, S.C.EXPLODEX S.A. Braov a nregistrat cumprri de mrfuri
n valoare de 5.541.988.793 lei, TVA aferent acestor cumprri fiind 4426 "TVA deductibil"
n valoare de 1.052.977.870 lei.
Tot n luna aprilie 2014, S.C.EXPLODEX S.A. a vndut bunuri i a prestat servicii
beneficiarilor interni n valoarea de 10.274.636.954 lei, TVA aferent acestor vnzri fiind 4427
"TVA colectat" n valoare de 1.952.400.694 lei.
Contul 411 "Clieni" prezint sold ceea ce nseamn c societatea mai are de ncasat de la clieni
suma de 5.931.219.974 lei.
La sfritul lunii, S.C.EXPLODEX S.A. prezint TVA de plat care reprezint o obligaie fa
de bugetul de stat, societatea trebuind s plteasc bugetului statului suma de 899.422.824 lei. n
luna aprilie 2014 S.C.EXPLODEX S.A. a vndut mrfuri beneficiarilor externi n valoare de
2.436.410.465 lei, mrfuri supuse cotei "O" de impozitare.
n cazul n care ar fi rezultat 4424 "TVA de recuperat" acesta se preia din contul lunii
urmtoare (lunar pentru activitatea de export i la 3 luni pentru activitatea intern) sau se depune
cererea de rambursare la Administraia Financiar, formularul rou, avizat rmnnd la societate
iar cel negru se pstreaz la Administraia Financiar.

42

Concluzii

Blablablablabla

Bibliografie

Niu, Ioan, Managementul riscului bancar, Bucureti, Editura Expert, 2000,

Rotaru, Constantin, Managementul performanei bancare, Bucureti, Editura Expert,
2001, p. 612.

Mihai, Ilie, Tehnica i managementul operaiunilor bancare, Bucureti, Editura Expert,
2003, p. 195.

43

Trenco, Ioan, Metode i tehnici bancare. Principii, reglementri, experiene, Cluj-Napoca,
Casa Crii de tiin, 2002, p. 161.

Neme, Vasile, Drept bancar, Bucureti, Editura Editas, 2004, p. 237.

Codul civil

Tva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Ministerul Educaiei Naionale

S-ar putea să vă placă și