ECONOMIA TURISMULUI

1.Continutul, caracteristicile si sfera de cuprindere a

economiei turismului
1.1Notiuni si categorii fundamentale in economia turismului

Turismul- este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasare si

sejurul persoanelor in afara domiciliului lor , atita timp cat sejurul si deplasarea
nu sint motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrative oarecare.

1.2 Continutul economic al turismului.

Economia Turismului studiaza fenomenul touristic in organizarea lui mondiala si

nationala, piata turistica in manifistarile componentelor sale, industria turismului
in ansamblu si in componenta intreprinderilor hoteliere si de alimentatie ,a celor
de agreement, tratament balnear si pentru transportul turistilor, a intreprinderilor
prestatoare de servicii turistice catre populatie, activitatea tuturor agentilor
economici care se ocupa de pregatire, promovare si realizarea produselor turistice,
in conditiile protectiei si conservarii mediului inconjurator.

Economia Turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic, care, prin

atractivitatea sa, determina integrarea unei zone, regiuni sau a unei tari in circuitele
interne si internationale.

1.3 Forme de organizare, tipuri si diversitatea turismului.

Exista 3 forme de turism principale:

Turism intern rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara.

Turism international receptor vizitarea unei tari de catre nonrezidenti.
Turism intrnational emitent rezidentii unei tari care viziteaza alte tari.

Tipurile de turism:

Turism de aer liber turismul de recreere si agrement.

Turism balneo-curativ
Turism cultural
Turismul de afaceri
Turismul sportiv

DIVERSITATEA TURISMULUI:

Dupa motivele calatoriei de vacanta, afaceri, tratament medical.

Dupa gradul de mobilitate al turistului- mediu, scurt, de tranzit.
In functie de caracteristicele sociale si economice al cererii particular,
social, de masa.
Dupa virsta participantilor pentru prescolari, pentru elevi, tineret,adulti.

1.4 Factorii ce determina cererea de turism.

Factorii care influentiza cererea in turism sunt:

Economici
 Demografici
Sociali
Psihologici

1.5 Importanta economico sociala a turismului.

Cercetarile intreprinse asupra importantei turismului in economie releva faptul ca

acesta are un impact considerabiil asupra economiilor, societatiilor, culturilor si
mediului ambiant al destinatiilor turistice.

Tusimul are 4 categorii de efecte la nivel national si international:

Asupra economiei-Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului

global.Prin urmare, turismul contribuie la asigurarea unei circulatiei banesti
echilibrate prin participarea incasarilor din turism la mai multe circuite
economice.
Prin dezvoltarea turismului se obtine un spor de productie ceea ce reprezinta
o contributie la crearea Prdusului Intern Brut (PIB) sau a Produslui National
Brut (PNB).Avind ca specific consumul mare de munca vie, turismul participa
la cearea valorii adaugate.De asemeea , turismul antreneaza si stimuleaza
productia din alte domenii : industria materialelor fotografice; transport;
agricultura; infrastructura.
Asupra fortei de munca o parte din veniturile obtinute din activitatea
turistica este utiliziata si in dezvoltarea industriei turistice a tarii gazda ceea
ce presupune crearea de noi locuri de munca
Asupra comertului mondial si al balantelor de plati turismul
international este un export invizibil care contribuie indirect la balanta de
plati a tarii de destinatie turistica.Astfel, turismul international are o
contributie semnificativa la cresterea si diversificarea comertului mondial.
Efecte socio-culturale turismul contribuie la satesfacerea nevoilor
materiale si spiritualeale oamenilor, influentind pozitiv dimensiunile si
structura consumului respectiv, refacerea capacitatii fizice si intelectuale prin
odihna.Contribuie la imbogatirea nivelului de instruire, cunoastere a
oamenilor. De asemenea, turismul reprezinta un factor major de promovare a
unui climat de pace, colaborare si intelegere intre natiunile lumii.

2. Bazele economice ale activitatii turistice.

2.1 Indicatorii economici de dezvoltare a turismului.

1.Ponderea cheltuelilor turistice in totalul cheltuelilor de consum

(CTURISTICE / Cconsum)x100=Pcheltuelilor

2.Aportul incasarilor din turism in produsul national net sau in PIB

(It / PNN)X100=AI

3.Aportul turismului in exportul de marfuri.

(ITE / EM)X100=AT

ITE INCASARI TURISTI EXTERNI, EM EXPORTUL DE MARFURI.

2.2 Eficienta economica in turism.

Activitatea de turism, ca orice activitate umana si economica este atat

consumatoare de resurse cat si producatoare de efecte.Eficienta reprezinta
raportul dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta
pentru obtinerea lui. Eficienta presupune ca fiecare activitate sa corespunda
unor nevoi reale, sa asigure recuperarea cheltuielilor sale, sa fie rentabila, sa
contribuire la realizarea de profit.

Eficienta economica in turism nu este altceva decat gradul de utilitate cu care

este exploatat potentialul turistic al unei tari, a unei regiuni. Daca sunt
exploatate corect si aduc beneficii atunci putem vorbi despre o eficienta
pozitiva, altfel spus rezultatele muncii depuse in desfasurarea turismului duc la
prosperarea si dezvoltarea economico sociala a regiunii sau a tarii respective.

2.3 Indicatori ce caracterizeaza starea si dezvoltarea turismului

intern.

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulaiei turistice

se folosesc: numrul turitilor, numrul mediu de turiti, numrul zile-turist;
durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea circulaiei turistice,
preferina relativ a turitilor etc. Statisticile interne ale fiecrei ri pot crea
condiii pentru calcularea altor indicatori, coninutul i valoarea lor
informaional fiind expresia acurateei metodelor utilizate. Indicatorii fizici i
valorici ai circulaiei turistice se folosesc n practica intern i internaional i
fac obiectul drilor de seam statistice ale organismelor internaionale (OMT,
GATT, OECD, etc.)

2.4 Rolul turismului in economia nationala.

Turismul reprezinta un fenomen economico -

social specifi c civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii,
si ca atare, infl uentat de evolutia ei. Prin caracterul sau de masa si
con t in u tul c omp le t, tu ri smul an t re n e az a u n vast p ote n t i al ma te r
i a l s i u m a n , c u i m p l i c v a t i i importante asupra evolutiei economiei si
societatii, asupra relatiilor internationale.

Re f e r i t o r l a ro l u l t u r i s m u l u i i n c a d r u l e c o n o m i e i n a t i o n a l e
, l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e evidentiaza faptul ca el are "un
impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor
diferitelor tari de referinta"

Tu r i s m u l j o a c a u n r o l i m p o r t a n t i n v i a t a e c o n o m i c a s i s o c i a l a ,
a c t i o n e a z a c a u n e l e m e n t dinamizator al sistemului economic global, ca
un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o parghie de atenuare a
dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare
anivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor.
 Turismul prezinta o complexitate in continua crestere, in plan economic
sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati, in plan psiho-social, se
constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.
Pe l a n g a e f e c t e l e e c o n o m i c e s i s o c i a l e d i r e c t e , t u r i s m u l d e t e r m i
n a o b t i n e r e a u n o r e f e c t e indirecte, prin impulsionarea celorlalte
ramuri si sectoare ale economiei (industriei, agricultura, transporturi,
etc.), in asa numitul efect mutiplicator.

3.CARACTERISTICILE PIETEI TURISTICE.

3.1 Natura si continutul pietei turistice.

Piata turistca este o componenta a pietei in mod general si a pietei serviciilor, in mod particular. Piata turistica
poate fi definita ca fiind ansamblul actelor de vanzare cumparare, al caror obiect de activitate il reprezinta
produsele turistice, privite in unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care
se desfasoara.

Continutul pietei turistice

Cererea turistica
Consumul turistic
Oferta turistica
Productia turistica
3.2 Participantii pietii turistice.

Turistul
Ofertantii
Tur operatorii
Consumatorii
Agentiile
Personalul

3.3 Agentii economici subiecti ai activitatii turistice in

R.Moldova.

3.4 Mecanismul de functionare a pietii turistice.

3.5 Functiile pietii turistice.

Functiile specifi ce pietei turistice sunt:

De determinare a pretului
De coordonare, intrucit unitatile economice se orienteaza pe
piata potrivit datelor referitoare la cerere si oferta.
De rationalitate economica
 De organizare socio-economica a unitatilor,pentru ca prin
piata se realizeaza legatura intre ofertanti si
cumparator,avind loc astfel o comunicare economica.

Toate aceste functii specifi ce pietei asigura realizarea rolului sau de

baza, si anume de a face posibil, schimbul difeitor produse.

3.6 Capacitatea pietei turistice.

Capacitatea pietei turistice (Cpt) exprima necesitatea, pe o anumita

piata, a unuia sau mai multor produse turistice, indiferent de nivelul pretului
produsului si al veniturilor consumatorilor. Se calculeaza ca produs dintre
numarul consumatorilor potentiali (Ne) si capacitatea medie de consum (Kc).

Cpt = Ne x Kc

3.7 Segmentarea pietei turistice.

Se poate realiza potrivit unor criterii sociologice sau a unor criterii de comportament turistic
sau de obiceiuri de calatorie.

Cheia succesului vanzarii unui produs turistic consta in depistarea si selectarea acelor
segmente specifice de piata, carora produsele turistice oferite le pot face fata in cat mai bune conditii
economice si pentru o perioada de perspectiva cat mai indelungata. in determinarea volumului
vanzarilor diferitelor produse turistice, managementul firmelor turistice devine tot mai interesat de
cunoasterea ponderii pe care o poate realiza pe pietele emitente de fluxuri turistice. Pentru aceasta se
urmareste elaborarea unor strategii adecvate pentru atingerea ponderii scontate in vanzarea
produselor turistice pe acele piete pe care o firma turistica este interesata sa-si promoveze oferta de
servicii.

Practica turistica inregistreaza trei tipuri de strategii de baza in domeniul segmentarii

pietei:

- Strategia globala - piata este considerata ca un tot unitar, obiectivul principal urmarit
fiind atragerea tuturor consumatorilor potentiali de servicii turistice, adoptand un singur
program de marketing turistic pentru ansamblul pietei;

- Strategia diferentiata - adoptarea acestei strategii porneste de la premisa ca, in cadrul

pietei turistice, exista mai multe categorii de consumatori cu preferinte diferite, care
necesita servicii turistice tot mai diferentiate si sofisticate;

- Strategia concentrata - are in vedere caracteristicile specifice ale diferitelor produse

turistice pentru care o agentie de turism ofertanta poate castiga adeziunea unor
segmente de piata. Strategia concentrata isi indreapta eforturile de marketing spre unul
sau unele segmente distincte ale pietei.
4.INDUSTRIA TURISTICA.

4.1 Notiunea si continutul industriei turistice.

Industria turistica este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie
comuna este satisfacerea nevoilor turistilor.

Industria turistica reprezinta componenta oferta a pietei turistice si cuprinde totalitatea intreprinderilor si dotarilor destinate
producerii si servicii turistice intr-o anumita tara (OMT). Rezultatul productiei cuprinde un ansamblu de facilitati si servicii
specifice, grupate in diverse variante intr-un tot unic, valorificat in cadrul unei ambiante specifice create de factorii naturali si
entropici de atractie dintr-o localitate, zona sau tara.

Conform celui mai recent raport eliberat de Eurostal, industria turistica include urmatoarele componente:

Mijloace si servicii de cazare;

Unitati si structuri de alimntatie publica;

Dotari si servicii pentru congrese, conferinte;

Dotari si structuri pentru agrement;

Transport aerian;

Transport feroviar;

Transport cu autocarul;

Transport fluvial si maritim;

Birouri de informare turistica;

Agentii de turism touroperatori si alti intermediari;

Firme specializate in turismul de sanatate;

 Inchirieri de mijloace de transport, echipament sportiv;

Din industria turistica fac parte sectoarele:

- locuinta si alimentatie (in conformitate cu structurile consacrate, grupa "Hoteluri si restaurante"): hoteluri, moteluri, casa de
oaspeti, ferme, vase de croaziera, vile, castele, camping-uri, proprietati time share, resedinte secundare, restaurante
(clasice, cu specific, fast-food), baruri, cafenele;

- transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, cai ferate, autocare, firme de inchirieri de
automobile, operatori de taximetrie si sectorul noncomercial constituit din automobile proprietate personala, aeronave
proprii, iahturi;

- organizatorii de calatorii: agentii de voiaj si touroperatori;

- atractii-agrement: elemente naturale (forme de relief, gradini, parcuri, lacuri etc.) si construite - catedrale, castele,
monumente, muzee, galerii de arta, teatre, parcuri de distractie, facilitati sportive, cazinouri precum si festivaluri si
evenimente cultural-artistice;

- organizatorii/administratii destinatiilor: oficii de turism nationale, regionale, locale.

Noile definitii a industriei turismului pun in evidenta mult mai bine contributia fiecarei componente a activitatii
turistice la realizarea produsului final, care este produsul/pachetul turistic. In acelasi timp permite o fluidizare a fluxului de
informatii necesare pentru luarea deciziilor referitoare la activitatea firmelor.

Pentru fiecare dintre aceste elemente ale industriei exista indicatori generali sau specifici, care dau marimea
calitativa a acestuia.

Indicatorii se raporteaza fie la raportul veniturilor si cheltuielilor, la rata profitului pe tip de structuri turistice, la
gradul de ocupare, fie la determinarea numarului de turisti, la durata medie a sejurului, la intensitatea circulatiei turistice in
raport cu populatia rezidentiala, la gradul de utilizare a mijloacelor de transport in turism, la cheltuieli efectuate de turisti in
zona turistica receptoare.

4.2 Baza tehnico-materiala in turism.

Cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul

pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.In acest context se au
in veder atit mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune,
apartinind altor ramuri, dar folosite si de turism.in cadrul bazei tehnico-
materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica,
agrementul etc., prin numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare
masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel
teritorial.

Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in

realizarea unei puternice baze tehnico-materiala a turismului, care a permis
valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspindite
pe intregul teritoriu al tarii noastre.

4.3 Forta de munca in turism si eficienta utilizarii ei.

Turismul, prin faptul c este un mare consumator de munc vie, joac un

important rol n economie. El creeaz noi locuri de munc, participnd astfel la
 atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea omajului. Numrul mare al celor care lucreaz n domeniul turismului
are ca explicaie faptul c posibilitile de mecanizare automatizare a
operaiunilor turistice sunt limitate. De asemenea, rmnnd tot n sfera relaiei
turism-for de munc, trebuie amintit efectul indirect al creterii numrului
celor ocupai n acest sector. Studiile arat c un loc de munc direct din turism
poate crea 1-3 locuri de munc indirecte i induse. Aceasta se explic prin aceea
c turismul, fiind un mare consumator de bunuri i servicii, influeneaz benefic
utilizarea forei de munc n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura,
industria alimentar, construcii).

Resursele umane n turism au un rol important n stimularea cererii, crearea unei atmosfere de destindere,
formularea deciziei de cumparare, formarea si mentinerea interesului, simpatiei pentru un anumit produs turistic sau
destinatie de vacanta, unitate hoteliera sau de alimentatie, mijloc de transport sau forma de agrement etc. si respectiv n
determinarea revenirii turistului. n ansamblul lor, particularitatile muncii n turism influenteaza nemijlocit numarul si dinamica
lucratorilor, structura acestora, nivelul productivitatii muncii, sistemele de cointeresare si, corespunzator, politicile de selectie
si recrutare, organizarea pregatirii profesionale.

Daca n trecut resursele umane si modul n care erau utilizate acestea nu erau considerate foarte importante, n
prezent, capitalul uman este plasat n centrul tuturor politicilor de dezvoltare ale unei firme, n special n domeniul turismului

Volumul si calitatea activitatii turistice depind esentialmente de ncadrarea cu personal, respectiv de numarul de
lucratori si de nivelul lor de calificare, corespondenta ntre caracteristicile pregatirii fortei de munca si functiile ndeplinite
de profesionalismul si promptitudinea n exercitarea atributiilor. n acest context, evolutia turismului se afla n corelatie
directa cu dinamica si structura personalului, ceea ce argumenteaza importanta deosebita a capitalului uman. Rolul
factorului uman creste pe masura sporirii exigentelor consumatorilor fata de calitatea serviciilor, a participarii la
miscarea turistica a unor segmente tot mai largi si mai diverse a populatiei, dar si odata cu transformarile din interiorul
fenomenului turistic, n principal cu deplasarea accentului spre formele turismului activ. Lucratorul n turism are un rol
important n stimularea cererii, cererea unei atmosfere de destindere, formularea deciziei de cumparare, formarea si
mentinerea interesului pentru un anumit produs turistic sau destinatie de vacanta etc., la acestea se adauga
raspunderea materiala si morala datorata bunurilor si valorilor avute n grija, gestionate si manipulate, si datorita
cerintelor, att cantitative ct si calitative, solicitate de catre turisti.

4.4Caracteristica diverselor tipuri de intreprinderi ale industriei

turistice.

Din punct de vedere organizational, intreprinderea de turism este considerata ca fiind un grup uman autonom de
productie, care dispune de un patrimoniu si a carei dezvoltare depinde de vinzarea unui bun sau a unui serviciu.

Intreprindele turistice pot fi:

Intreprinderi hoteliere - acestea pot fi centrele de vacante

colective,centrele de tineret sau centrele de primire sau sejur,satele de
vacanta.
Intreprinderi de transport colectiv - care pot fi autocariti, companii de
ci ferate, companii deaviaie, organizatori de croaziere, nchiriatori de
maini;
Intreprinderi de animatie - de timp liber i de informaie, dintre care
se amintete , cluburi sportive sau ale vrstei a III-a, asociaii viznd
peisaje turistice, case de cultur i teatre .

Agentii si organizatori de calatorii - intermediarii dintre productori (grupai

anterior)
i consumatori (turiti).
O form particular de agenie de turism o reprezint agenia de turism tour-
operatoare,care se ocup cu producerea, dar i cu comercializarea pachetelor
turistice.Pentru realizarea produsului conlucreaz o serie de entiti
economice din sfera turistic i ase rviciilor.

5. INDICATORII ECONOMICI IN TURISM.

5.1 Cheltuielile curente si co st ul se rvi ciil or in i nd ust ri a
hote liera

5.2 Profi tul si rent ab ilit atea i ndustriei hotelie re.

In seria indicatoril or de re ntabili tate su nt in clu si :

Pragul de ren tab ilitate
Re tele ren tab ilitatii
Cash -fl ow- ul
Prod uctivi tatea person al ului

5.3 Indi catori de ev aluare ale fo nd urilo r fi xe.

5.4 St ruct ura mijlo acelo r circulante i n indust ri a turisti ca.

M i j l o a c e l e c i r c u l a n t e constituie totalitatea mijloacelor bneti,avansate

pentru crearea fondurilor de producie i a fondurilor circulante, ce asigur rotaia
nentrerupt a mijloacelor bneti. Mijloacele circulante asigur permanena
produciei i realizarea produselor ntreprinderii.

5.5 Remune rarea muncii angajatilor di n i ndustria turi sti ca

5.6 Dete rmi narea co st urilo r servi ciilo r t uristice.

Determinarea costului aciunii turistice se realizeaz pornind de la programul turistic

i de la urmtoarele elemente de cheltuieli:

cheltuieli directe din prestaiile asigurate de teri(cazare, mas,cheltuieli culturale,

diurn pentru personalul de nsoire ofer, ghid, etc.) ;

cheltuieli directe din prestaiile auto;

comisionul ageniei

TVA

Comisionul ageniei se aplic la total cheltuieli. Calculul TVA se face conform

metodologiei n vigoare i se aplic numai la comisionul ageniei deoarece celelalte
elemente de cheltuieli au inclus TVA.

Metode de stabilire a pretului produsului turistic. in principiu, exista trei metode

distincte de formare a preturilor[2]:

a) Metoda bazata pe costuri: vanzatorul determina costul de productie pe

unitatea de produs la care adauga o valoare ce acopera costurile auxiliare
(asigurari, dobanzi) si cota de profit.
b) Metoda bazata pe cerere si avand in vedere costurile fixe si variabile.
Aceasta metoda presupune numeroase calculatii de pret. Cererea
puternica reclama preturi ridicate si invers, chiar daca costurile unitare
sunt identice in ambele cazuri. Daca un produs este vandut la preturi
diferite se obtine o discriminare cu efecte negative asupra clientelei. Se
poate modifica pretul si in functie de versiunea produsului (de
ex. sejur in single), de pozitie (camere cu vedere la mare).

c) in functie de concurenta: firma ignora costurile si cererea de produse de pe

piata, utilizand preturile concurentilor ca pe un ghid in stabilirea
propriilor preturi. Este metoda cea mai usoara, nu necesita analiza cererii
si a calculatiilor complexe de preturi. Practic, firma schimba preturile ori de
cate ori o va face si concurenta. Cel mai comun mod de a se alinia la
preturile concurentei este practicarea unui pret aflat la nivelul mediu al
preturilor sectorului.