1.

Continutul turismului rural: esenta si

particularitati.
1.1 Caracteristicile turismului rural
Caracteristicile turismului rural
Turismul rural s-a dezvoltat , fara indoiala valorificand
caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente
principale ce concura la infaptuirea actului turistic.
Spatiul rural (vatra si mosia satului) ca suport al
procesului de vietuire si derulare a activitatii specifice.
Acesta consta in densitatea redusa a populatiei si a marimii
asezamintelor bine aerisite si umane.
Populatia rurala ca element al eternitatii de veacuri a
obiceiurilor si traditiilor populare ale satelor, factor al
transfomarii mediului natural, a resurselor locale.
Produsele naturale, bogatiile naturale care satisfac
cerintele personale si pe cele ale ofertei turistice, destinate
persoanelor care vin in gazda.
Dezvolatrea turismului rural a produs mutatii importante
in viata satelor cu deosebire a celor care dispun de o oferta
turistica importanta, aducand elemente noi privind:
valorificarea resurselor proprii specifice (balneare,
naturale, vitipomicole, gastronomice, artizanale, etnografice
si folclorice);
transformari in plan edilitar si al dotarilor prin aparitia
unor constructii specifice (ferme agroturistice, pensiuni),
puncte de informare, unitati de deservire (magazine),
amenajari pentru sport si echitatie , echipamente igienico-
sanitare;
evitarea procesului de depopulare rurala prin aparitia
unor solutii noi de ocupare a fortei de munca, mai ales in
localitatile rurale, in care turismul se poate practica tot
timpul anului;
dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primara a
produselor agricole si revitalizarea mestesugurilor specifice
zonelor rurale;
valorificarea resurselor de apa locale in scopuri
energetice si mai ales pentru piscicultura;
combaterea poluarii mediului prin eliminarea surselor si
conservarea pe aceasta cale, a unor conditii optime de viata
in zonele agroturistice.
1.2 Definitii ale turismului rural.
turismul rural- o forma a turismului care include orice activitate
turistica organizata si condusa n spatiul rural de catre populatia locala,
valorificnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane),
precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele
agroturistice."[2]

1.3 Semnificatia conceptului de turism rural in

diferite tari europene.
Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile
Uniunii Europene. Cazarea turistilor la sate se practica de foarte
mult timp, mai mult sau mai putin organizata. Ceea ce se poate
spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul
turistic n spatiul rural. Numeroase organizatii de turism, din
diverse tari europene , se preocupa de organizarea si
institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel
necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural, sub
multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate
pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic.
Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti,
dintre care amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si
petreaca vacanta sau concediul ntr-o zona linistita si la preturi
accesibile

Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe

deosebiri se refera la capitolul de dotari si servicii, fiecare tara
avnd potentialul sau propriu si punctele sale forte.

Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta

putnd fi considerata leaganul turismului rural.

ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si

sporadice a orasenilor n mediul rural . n 1964 au fost lansate
"Statiunile verzi de vacante".

Pentru a deveni "statiune verde", o localitate trebuie:[17] sa

ofere un cadru de vacanta natural si atractiv (calitatea apei,
proprietati generale); sa posede echipamente recreationale
diversificate (terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie,
etc.); sa dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de
paturi), diversificate si confortabile (teren de camping 2*, hotel
clasificat); sa asigure informatii turistice.

Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de

initiative individuale si colective, multiplicnd formele de cazare.
n acelasi timp se multiplica si asociatiile locale, regionale sau
nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti
prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare
sau serviciu cu caracter turistic, apoi lansnd stagii de artizanat.
Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au constituit ntr-o
asociatie generala, denumita "Tourisme en espace rural"(TER), ce
cuprindea 4000 de sate turistice, 150000 de locuri cazare,
dispersate n 80 de departamente.

n Austria activitatea de turism rural dateaza de mai bine de 150

de ani, cnd cazarea turistilor se facea fie n pensiunea
taraneasca, fie n hanuri. Iar ncepnd cu doua decenii n urma,
au aparut doua notiuni: "satul turistic de recreatie" si "statiunea
de odihna".

Prin "sate turistice de recreatie", Uniunea Comunala

Austriaca are n vedere asezari satesti, cu caracter predominant
taranesc, n care turistul poate sa-si petreaca concediul n izolare
si liniste si n acelasi timp sa cunoasca obiceiurile si bogatia
folclorica a zonei.[20]

Din 1985 si pna n prezent aproape 2.000 de ferme pe an si-au

ncheiat activitatea. Fermele mici au trebuit sa-si diversifice
activitatea pentru a supravietui. Astfel, unele dintre ele au
nceput sa practice turismul rural.

n ultimul timp, n Elvetia, se studiaza si se

ncurajeaza tendinta de a transforma unele sate existente n sate
turistice. n prima etapa, a crearii satului turistic, s-au rezolvat
probleme legate de aducerea apei, canalizare si unele probleme
de infrastructura. Apoi s-a organizat si realizat sistemul de
aprovizionare si numai dupa aceasta s-a construit un cartier nou
cu case tip vila, dar cu conditia respectarii stilului traditional al
regiunii. Apartamentele au fost vndute unor persoane
particulare, administratia avnd obligatia sa le gospodareasca
atunci cnd proprietarii nu-si petrec timpul liber n satul respectiv.
Satele de acest tip sunt destinate unei clientele cu venituri
modeste si medii, inclusiv pentru turistii straini.
 De asemenea, s-a stimulat crearea unor "mici colonii de
vacanta" n imediata apropiere a centrelor turistice, Touring Club
Suisse fiind cea care promoveaza realizarea acestui gen de
turism- mici colonii de vacanta n imediata apropiere a centrelor
turistice.

Turismul rural n Elvetia, este singurul sector al turismului

n care oferta de locuri de cazare este inferioara cererii
n Bulgaria, statul ncurajeaza promovarea turismului rural.
Satele turistice sunt omologate de catre "Balkanturist" si
declarate ca atare prin hotarre guvernamentala. Pentru a fi
declarate sate turistice, localitatile trebuie sa ndeplineasca
conditii legate de cadru natural, cai de acces, posibilitati de
cazare, masa si agrement etc. Conceptul de turism rural ramne
nedezvoltat, pe scara larga, n Bulgaria n ciuda posibilitatilor
prezente: programele de dezvoltare a turismului rural sunt rare;
pentru multe regiuni muntoase, unde nu exista potential pentru
dezvoltare industriala, turismul rural poate asigura o solutie buna
pentru problemele economice curente; existenta unei retele de
parcuri naturale n Bulgaria. Principalele probleme cu care se
confrunta dezvoltare turismului rural n Bulgaria sunt: lipsa
constientizarii a ceea ce este turismul rural de fapt si lipsa
antreprenoriatului n majoritatea zonelor rurale; lipsa fondurilor (si
creditelor) accesibile pentru sprijinirea potentialilor antreprenori
de turism rural; lipsa unei politici de sprijinire a turismului rural,
de exemplu taxe preferentiale pentru nceperea afacerilor

Turismul rural n Portugalia s-a dezvoltat mai nti n nordul

tarii, fiind practicat de familiile de agricultori si de rezidenti din
mediul rural care au n proprietate ferme, conace sau chiar
castele vechi, case rustice, mori, vile. Pe lnga unitatile de cazare
amintite mai sus, mai sunt campingurile din toata tara, care ofera
posibilitatea petrecerii unei vacante economice si, de
asemenea, hanurile destinate turistilor tineri.

1.4 Relatia turism rural agroturism

agricultura.
Turismul rural, agroturismul i ecoturismul s-au dovedit a fi
instrumente eficace i eficiente ale dezvoltrii durabile pentru
economiile n tranziie.Dezvoltarea turismului rural,
agroturismului, ecoturismului va conduce la o dezvoltare
economic durabil a localitilor rurale, datorit efectului
multiplicator al acestei activiti. Se vor resimi influene pozitive
asupra mediului ambiant, agriculturii, transporturilor,
construciilor, industriilor de prelucrare i alimentare, serviciilor
din cele mai diverse domenii.

Pentru a putea diversifica oferta turistic, pe de o parte, i a

intensifica comerul cu suveniruri, pe de alt parte, se ateapt c
o dezvoltare important o vor nregistra meteugurile i
artizanatul, caracteristice pentru mediul rural n trecut. n calitate
de componente ale produsului turistic rural se vor realiza
influene pentru punerea n valoare a tradiiilor i obiceiurilor
populare precum i pentru diversificarea gamei activitilor cu
caracter cultural-educativ.

omajul este astzi unul din fenomenele cele mai puin

acceptate, care afecteaz economiile tuturor rilor i totodat
este problema central a societii contemporane, la scar
mondial. Astfel confruntrile cu probleme de ordin demografic
vor provoca guverne, ri, comuniti responsabile de drepturile
omului, la cutarea soluiilor eficace i eficiente Localitile rurale
unde se va practica turismul rural, agroturismul, turismul
ecologic, vor deveni spaii unde se vor asambla toate elementele
de dezvoltare durabil local. Va apare interesul de mbuntire
a infrastructurii, de constituire a unei viei spirituale a localitilor
rurale. Se va crea astfel suportul mbuntirii serviciilor publice.
Se va observa c turismul rural exercit o influen complex
asupra mediului extern (economic, social, cultural, ambiant ),
punndu-i amprenta asupra nivelului general de dezvoltare
economic a localitilor respective. Se vor realiza obiectivele
strategice ce au n vedere asigurarea i protejarea factorului
uman, dotrile tehnice i conservarea patrimoniulu Turismul rural,
agroturismul, ecoturismul i turismul durabil ofer cetenilor din
spaiul rural al republicii oportuniti i mecanisme pentru a-i tri
viaa pe care i-o doresc cu un viitor sigur pentru ei nii i copiii
lor.
Dezvoltarea antreprenoriatului rural, inclusiv i a turismului rural,
n baza cunotinelor manageriale i tehnologiilor nonpoluante n
armonie cu principiile dezvoltrii durabile cu siguran va deveni
o recolt bneasc pentru locuitorii satelor republicii, asigurndu-
le un trai decent i un loc de munc la ei acas.

2.Ecoturismul si dezvoltarea durabila

2.1 Consideratii generale asupra
ecoturismului
Exista multe trasaturi asociate cu ideea de ecoturism, printre
care: durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare,
atitudine prietenoasa fata de mediu si nu in ultimul rand verde,
un cuvant la moda pentru aceasta noua industrie.

Ecoturismul este o componenta a domeniului turismului durabil.

ecoturismul este o versiune durabila a turismului in arii naturale,
incluzand in acelasi timp si elemente ale turismului rural si
cultural.

Ecoturismul se desfasoara in cadrul naturii si se

bazeaza pe experienta directa si personala a turistilor in natura.

Ecoturismul contribuie la o mai buna intelegere,

apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura
locala traditionala, atat pentru vizitatori cat si pentru comunitatea
locala.

Ecoturismul ofera cele mai bune practici de

turism si planificare din punct de vedere al conservarii naturii si
dezvoltarii durabile. Produsul ecoturistic se desfasoara si este
condus astfel incat sa protejeze si sa puna in valoare mediul
natural si cultural in care se desfasoara.

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la

protejarea ariilor naturale. Ecoturismul ofera modalitati practice
pentru bunul management si protectia ariilor naturale.

Ecoturismul ofera contributii durabile privind

dezvoltarea comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din
folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si
folosirea facilitatilor locale.

Ecoturismul trebuie sa asigure o reducere a

impactului negativ asupra comunitatii locale vizitate si sa
contribuie la conservarea culturii si traditiilor locale. Activitatile de
ecoturism ofera in acelasi timp contributii constructive pe termen
lung acestor comunitati.

Ecoturismul trebuie sa raspunda asteptarilor

turistilor. Potentialii eco-turisti au un nivel inalt de educatie si de
asteptari, asadar gradul de satisfacere legat de produsul
ecoturistic este esential.

Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor

informatii complete si responsabile care conduc la cresterea
respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a
gradului de satisfacere a turistilor.

Ecoturismul detine un rol semnificativ in dezvoltarea economica a

unei zone sau regiuni de atractivitate turistica. Cele mai
importante efecte pozitive se refera la contributiile in veniturile
statului, generate de cheltuielile turistice si exportul/importul de
bunuri complementare pentru tarile receptoare, si la stimularea
investitiilor in diverse sectoare, astfel, prin efectul multiplicator al
turismului contribuind la prosperarea economica a tarii

2.2 Definirea ecoturismului

Ecoturismul este cltoria responsabil fat de mediu n

zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii
naturii (si a oricror atractii culturale trecute si prezente),
care promoveaz conservarea, are un impact negativ
sczut si asigur o implicare socio-economic activ si
aductoare de beneficii pentru populatia local.
Ecoturismul este o form de turism n care principala
motivatie a turistului este observarea si aprecierea naturii
si a traditiilor locale direct legate de natur.

2.3 Ecoturismul - Model de valorificare

durabila a resurselor turistice.
 Pentru valorificarea cat mai eficienta a bogatului patrimoniu
turistic al acestei zone unice in tara prin diversificarea resurselor
(cadrul natural de exceptie, monumente religioase si laice, traditii
si obiceiuri etc.), dezvoltarea activitatii turistice trebuie sa
respecte principiile dezvoltarii durabile, avand in vedere
armonizarea activitatilor turistice in contextul dezvoltarii
economice regionale si locale colaborate cu cerintele legislatiei
privind protectia mediului.

Dezvoltarea durabila a turismului

Dezvoltarea durabila, viabila si sustinuta din punct de vedere

ecologic este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile
prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de
a-si satisface propriile nevoi.

Dezvoltarea durabila presupune atingerea a trei obiective si

anume: cresterea economica, bunastarea sociala si protectia
mediului. Pentru dezvoltarea unui sector de activitate si a
societatii in ansamblu trebuie ca toate aceste deziderate sa fie
atinse

2.4 Principii de actiune ecoturistica

Ecoturismul se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe
experienta directa si personala a turistilor in natura.

Ecoturismul contribuie la o mai buna intelegere,

apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura
locala traditionala, atat pentru vizitatori cat si pentru comunitatea
locala.

Ecoturismul ofera cele mai bune practici de turism si

planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii
durabile. Produsul ecoturistic se desfasoara si este condus astfel
incat sa protejeze si sa puna in valoare mediul natural si cultural
in care se desfasoara.

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la protejarea

ariilor naturale. Ecoturismul ofera modalitati practice pentru bunul
management si protectia ariilor naturale.

Ecoturismul ofera contributii durabile privind

dezvoltarea comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din
folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si
folosirea facilitatilor locale.

Ecoturismul trebuie sa asigure o reducere a impactului

negativ asupra comunitatii locale vizitate si sa contribuie la
conservarea culturii si traditiilor locale. Activitatile de ecoturism
ofera in acelasi timp contributii constructive pe termen lung
acestor comunitati.

Ecoturismul trebuie sa raspunda asteptarilor

turistilor. Potentialii eco-turisti au un nivel inalt de educatie si de
asteptari, asadar gradul de satisfacere legat de produsul
ecoturistic este esential.

Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii

complete si responsabile care conduc la cresterea respectului
pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului
de satisfacere a turistilor.

3.Dimensiunea turismului rural.

3.1Dimensiunea economica a turismului
rural.
Din punct de vedere economic, zona rurala evidentiaza trei tipuri de baza:
- rural periferic sau rural profund;
- zone rurale integrate;
- ruralul intermediar.
Coordonatele turismului rural sunt:

spatiul - fara existenta oamenilor acesta nu poate constitui suportul convietuirii, ntruct un spatiu fara
produse nu poate raspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism rural;

oamenii - n lipsa spatiului si a produselor dispun de o capacitate de primire redusa;

produsele au n general o existenta efemera.
n functie de regiune, cele trei coordonate, descriu realitati diferite motiv pentru care produsul turistic rural
are semnificatii diferite.
Ecuatia fundamentala a produsului turistic rural este [2]:
cazarea la ferma = vacanta petrecuta n sat + petrecerea timpului liber n spatiul rural
Dimensiunea economica, sociala si culturala si atractivitatea turismului rural sunt date de imaginea fermei,
satului si a spatiului rural.

3.2 Dimensiunea sociala a turismului rural

dimensiunea sociala prin care locuitorii oraselor vin in contact cu
o lume aparte mult mai apropiata de natura, de un mod de viata
mai simplu, lipsita de artificialitate, plina de autenticitate si
culoare; relatiile care se nasc intre localnici si turisti capata un
plus de deschidere si toleranta, de apreciere fata de comunitatea
rurala care depune eforturi deosebite in pastrarea unor ocupatii
traditionale;
3.3 Dimensiunea ambietala (ecologica) a turismului
rural.