1 Obiectul de studiu al gestiunii resurselor

turistice
1.1 Notiuni si categorii fundamentale ale gestiunii
resurselor turistice
1.2 Locul in stiintele economice si geografice
1.3 Principii, metode si mijloace de studiu
2. Istoria dezvoltarii fenomenului touristic
2.1 Etapa turismului in antichitate
Cltoria propriu-zis a nceput o dat cu practica rzboaielor i a
schimburilor de bunuri. Ea a cptat un scop ofensiv: cucerirea unui
trai mai bun, uneori n detrimentul semenilor mai slabi. Se poate
afirma c originea cltoriei poate fi plasat n Comuna Primitiv,
atunci oamenii cutau la distan ceea ce nu puteau gsi n preajma
locuinei lor. Aceste cltorii nu pot fi n nici un caz identificate cu
cltoriile n scop turistic, dar ele au trezit dorina de deplasare i
curiozitatea oamenilor de a cunoate.De-abia din Antichitate se poate
vorbi despre apariia cltoriei turistice care, dei meninea o parte a
vechilor determinri, putea fi motivat i de cutarea plcerii. Elapa
turismului incipient i are debutul n Antichitatea timpurie
2.2 Etapa turismului in evul mediu pinba la
Renastere
In Evul Mediu (numita si etapa pseudo-turistica) nu se poate vorbi
despre turism n accepiunea actual a acestui termen, cind premisele
atit de favorabile ale afirmrii turismului n Antichitate se
estompeaz din cauza fanatismului religios i a circumstanelor
politice: frmiarea domeniilor feudale intr-un numar mare de
state, fiecare cu o legislatie proprie, adesea restrictiva
circulatiei persoanelor, a deselor razboaie intre seniorii
feudali.
Atunci cltoreau la distane mari: comercianii, ambasadorii i
preoii ,pelerinii.Un numr important de cltori l reprezentau oamenii
de tiin, artiti, calfe i studeni care se ndreptau spre universiti i
centre culturale. Din cauza nesiguranei drumurilor i a decderii
civilizaiei antice, cltoriile bolnavilor spre izvoarele curative au
sczut. Pelerinajele religioase, care aveau o semnificatie deosebita pt
religie si reprezenta o calatorie lunga catre locurile sfinte.
Pelerinajele in primele sec.crestine se faceau la:
locurile biblice, importante datorita unui eveniment biblic
 mormintele martirilor sau sfintilor
locurile de resedinta ale calugarilor celebri

2.3 Etapa turismului in evul mediu mai tarziu, in

timpul Renasterii si marilor descoperiri geografice,
pina la mijlocul secolului al XX-lea
Impuls calatoriilor-marile descoperiri geografice.La sfritul secolului al
XIII-lea, Marco Polo a explorat drumurile care legau Europa de Asia i a
descoperit n China o reea dezvoltat de drumuri .Cartea lui Marco
Polo descrie cltoria si a fost prima creia lumea din Vest" a primit
informaii despre Est".
O alt lucrare remarcabil Travel" / scris n 1357 de Sir John
Mandeville, tradus n mai multe limbi. In carte - cltoria din Asia de
Sud-Est.
Marile descoperiri geograficeAcestea au condus la o puternic
dezvoltare a orizontului i civilizaiei europene occidentale.S-au
descoperit:
1487 Bartolomeu Diaz -capul Bunei Sperane, deschiznd drumul spre
Oceanul Indian, Asia de S i S-E
1492, Cristofor Columb -Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas
i descoper, astfel, America
1498 - Vasco da Gama - calea maritim dintre Europa i India,
debarcnd la Calicut.
1499 Amerigo Vespucci - descoper rmul Guyanei i rmul sudic al
Marii Caraibelor
Renaterea - denumirea curentului de nnoire social i cultural, care
a aprut n Europa, la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al
XVI-lea, caracterizat prin interes fata de cultura i arta antichitii
clasice.
In 1478-1480, sfinirea bisericii Frauenkirche" din Munchen a atras 65
de mii pelerini, iar n cei trei ani, ct au durat ceremoniile, 124 de
mii .Numrul pelerinilor s-a stabilit prin numrarea unor boabe de
fasole, fiecare nou sosit trebuind s arunce un bob ntr-una din urnele
aezate la cele patru pori ale oraului. Aceasta a constituit prima
operaie de strngere a datelor din statistica turismului.
Dezvoltarea comerului, interior si internaional, a extins circulaia
banilor i a dus la transformarea naturale n economie de pia. Acest
proces a primit un impuls uria prin descoperirea drumului spre India i
America. Intre colonii i metropole s-au format i multiplicat fluxurile
comerciale care cuprindeau mrfuri, dar i cltori. Mrfurile din colonii
erau transportate spre pieele Europei.
 2.4 Perioada turismului modern si contemporan
Primul rzboi mondial a nchis posibilitatea dezvoltrii turismului pe
plan internaional, substituindu-i turismul intern. Dupa razboi - o serie
de modificri fundamentale n circulaia turistic. Oferta turistic s-a
modificat-prin includerea unor noi motivaii de cltorie, ct i a unor
noi mase de cltori. S-au multiplicat destinaiile turistice, ca urmare a
modificrilor tehnice ale structurilor materiale.
Oferta turistic internaional a devenit mai larg i mai
difereniat. Pe lng rile clasice, tradiional turistice, au fost incluse
noi ri de destinaie a cror propagand penetrant le-a propulsat n
contiina noilor consumatori de turism. Cehoslovacia, Iugoslavia i
Romnia au intrat pe piaa mondial a turismului, iar exemplul lor a
fost urmat de Polonia, Ungaria i Bulgaria.
Renvierea turismului ca activitate economic a fost privit ca o
problem de interes general, iar politica turistic, care nainte de
rzboi era trasat de firmele comerciale sau prestatoare, a devenit tot
mai mult apanajul statului, fiind inclus n politica sa economic.

Etapa turismului modern si contemporan isi are debutul in evul mediu tirziu, cind
renasterea si M.D.G. largesc orizontul spiritual al umanitatii integrindu-i noi
spatii geografice.

Aceasta etapa se subdivide la rindul ei in trei perioade ,si anume:

- perioada cuprinsa intre sec. 15-17(inclusiv);

- perioada cuprinsa intre inceputul sec. 18 pana in 1950;

- perioada turismului de masa(dupa 1950)

a) Perioada cuprinsa intre sec.15-17 coincide cu intervalul temporal desfasurat

concomitent M.D.G. si infloririi culturii europene in epoca Renasterii. Este perioada
descatusarii din chingile misticismului religios, dar si a expansiunii coloniale. Daca pana
la inceputul sec. 15 bazinul mediteranean reprezenta regiunea maritima cea mai
importanta, odata cu descoperirea si colonizarea Americii rolul sau este luat de O.
Atlantic si O. Indian. Intensificarea calatoriilor este direct proportionala cu cresterea
numarului persoanelor ce se deplaseaza dintr-o zona in alta; concomitent retelele de
transport se intetesc, circulatia persoanelor este liberalizata, inclusiv prin introducerea la
sfarsitul acestei perioade a pasapoartelor.

b) Perioada revolutiei industriale este benefica si pentru activitatile turistice. Dealtfel

numai o societate industrializata si nu una agrara a putut genera turismul de masa.
Explozia demografica din tarile Europei Apusene a dus la cresterea brusca a populatiei,
respectiv a practicantilor turismului, iar schimbarea modului de viata s-au constituit in
premise favorabile fenomenului recreativ.

Caile de transport si bazele de cazare se diversifica, multiplica si

modernizeaza(cai ferate, avioane, autoturisme, trenuri rapide). Apar primele hoteluri,
sunt deschise noi statiuni balneare in Germania, Franta, Cehoslovacia etc. De
asemenea se dezvolta primele intreprinderi si activitati cu caracter strict turistic. Astfel
apare ca forma de organizare calatoria turistica, initiata de Thomas Cook, in anul 1841,
cel care va pune ulterior bazele agentiilor de voiaj, respectiv a premiselor turismului
international.

Concomitent, in Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Italia, Suedia, apar

cluburile de turism-alpinism si asociatiile de vacanta pentru promovarea activitatilor de
recreere. De la practicarea individuala sau in grupuri limitate se ajunge la turismul cu
caracter de masa.

In aceasta perioada in care pe plan cultural artistic inflorea romantismul si

impresionismul, are loc reorientarea omului spre natura, spre valorile eterne ale
peisajului. Ponderea atractivitatii apartinand cadrului natural reuseste astfel sa o
depaseasca pe cea a obiectivelor de provenienta antropica, hotaratoare in acel
moment.

Incepand din a doua jum. a sec. 19, se pun bazele infrastructurii turistice propriu-
zise, a asezarilor cu functie turistica de pe Coasta de Azur (Nisa, Cannes, Monte Carlo,
Saint Tropez etc), cele de pe riviera italiana (San Remo, Savona, Viarregio), sau
spaniola (Torremolinos, Aquillas, Santiago de Ribera etc).

Primul ghid turistic apare in anul 1672, in Franta, fiind elaborat de Saint Morece,
ghid urmat, dupa aproape doua secole de cele editate in Anglia sau Germania.
Incepand cu deceniul doi al secolului nostru geografia turismului ajunge obiect de studiu
la universitatile din Dusseldorf (1914), Roma (1925) si Berlin(1929).

Generalizarea pasapoartelor si reglementarea timpului liber prin instituirea

incepand cu 1910, in unele state a concediului platit au fost factorii de mare importanta
in amplificarea activitatilor turistice. Imbunatatirea conditiilor de viata si costul relativ
acceptabil al produsului turistic au fost factorii economici si sociali ce au impulsionat
calatoriile de agrement si curative.

c)Perioada turismului de masa propriu zilelor noastre incepe la mijlocul sec.

nostru. Amploarea deosebita a circulatiei turistice mondiale se datoreaza urmatoarelor
cauze:

- scurtarea zilei de munca si a saptamanii de munca in tarile cu forta de munca

ocupata in industrie sau servicii, sau cele cu o agricultura puternic mecanizata; in
consecinta, a crescut productivitatea muncii si ponderea timpului liber destinat recreerii;

- ridicarea nivelului de trai a facut posibile alocarea unei parti tot mai insemnate
din bugetul familiar activitatilor de destindere si refacere fizica si psihica.

- dezvoltarea fara precedent a cailor si mijloacelor de transport; cresterea vitezei

de deplasare face posibila vizitarea obiectelor situate la mari distante intr-un timp scurt.
 - dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice in plan teritorial a facilitat
satisfacerea cerintelor recreative incepand chiar din locul de resedinta.

- cresterea nevoii de recreere si recuperare ca urmare a amplificarii stresului

specific vietii urbane actuale.

Aceasta perioada poate fi caracterizata prin intensificarea deosebita a turismului

intern in majoritatea tarilor lumii dar si a celui international; stimulat de inlesnicirile,
consulare si vamale, precum si de aparitia unor organisme internationale de profil, intre
care mentionam Organizatia Mondiala a Turismului infiintata in 1970, Academia
Internationala de Turism, Federatia Universala a Asociatiilor Agentilor de Voaiaj,
Federatia Internationala de Balneologie si Climatologie. Se maresc numeric, de
asemenea, firmele cu activitati turistice: Thomson Travel, Travel Trust, Club
Mediteraneen, Club Europeen, Inturist, Cedac, Ibus, ONT etc

Principalele particularitati ale turismului contemporan sunt:

1- cresterea caracterului de masa, prin antrenarea unei ponderi majore a populatiei

unor tari. La nivel mondial ei antreneaza sute de milioane de persoane.

2- cresterea razei de deplasare, la nivel continental sau intercontinental.

3- se afirma printr-un volum in continua crestere estimat la nivelul consumului turistic. In

consecinta, el a devenit o ramura de baza a economiei multor tari receptoare.

4- diversificarea tipurilor sale in concordanta cu oferta si mai ales cu cerintele cererii.

Turismul curativ-balnear, cel de agrement sunt secondate adesea de turismul cultural
sau sportiv, turismul de tranzit este asociat celui de sejur indelungat etc.

5- mobilitatea deosebita datorita perfectionarii si diversificarii cailor si mijloacelor de

transport.

6- accentuarea caracterului social prin antrenarea in astfel de activitati a populatiei cu

venituri mai mici.

7- intinerirea prin larga afirmare a turismului de vacanta.

8- feminizarea.

9- naturalizarea turismului prin cresterea importantei resurselor apartinand cadrului

natural.

Robotizarea, cibernetizarea si automatizarea proceselor de productie din societatea

contemporana asociata cresterii a presiunii masinii asupra spiritului sunt cele doua
fenomene care deschid larg portile afirmarii turismului in viitor.

3. Resursele turistice natural

3.1 Forma de relief ca resurse ale cadrului natural
Relieful este important pentru turism, n primul rnd datorit
multitudinii de forme pe care le prezint si rolului pe care l are n
desfurarea activitilor turistice.
Din aceste forme un interes aparte pt T il prezint: vrfurile si crestele
montane, abrupturile, pasurile si tecatorile, defileurile i canioanele,
ponoarele, ravinrile, craterele si conurile vulcanice, atolii, dunele i
cmpurile de dune, peterile.
Virfurile si crestele montane determina un pitoresc aparte al
peisajului de munte.

Grupul celor apte vrfuri montane, care sunt, fiecare din ele n parte
cel mai mai nalt vrf al continentului n care se gsete vrful.

1. Vrful Everest -cel mai nalt punct de pe Pmnt, (n Munii

Himalaya)cu o altitudine de 8848 m deasupra nivelului mrii.
2. Muntele McKinley (sau Denali)- 6194m-SUA, (n statul
american Alaska, n Parcul naional Denali.), cel mai nalt pisc din
continentul America de Nord.
3. Masivul Kilimanjaro ("Muntele alb") in nord-estul Tanzaniei.
Include vrful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai nalt vrf din Africa.
4. Elbrus are altitudinea de 5642m-Caucaz,
5. Masivul Vinson - 4892m, cel mai nalt munte din Antarctica.
6. Puncak - Oceania, 4884m, cel mai nalt munte de pe o insul. Se
afl n apropiere de mina Grasberg una dintre cele mai mari mine
de aur din lume.
7. Mont Blanc este cel mai nalt vrf din Alpi i din Europa de Vest,
situat n apropiere de colul celor trei frontiere. 4810m,
8. Muntele Kosciuszko - 2228m Australia.Muntele se afl n Parcul
Naional Kosciuszko
9. Aconcagua - n Argentina i este simultan cel mai nalt munte din
ambele Americi.
10. Carpaii - ating altitudinea maxim n vrful Gerlachovka (2
663m), iar pe teritoriul Romniei, n vrfurile Moldoveanu (2544m)
i Negoiu.
Cheile, defileurile i canioanele - una dintre cele mai importante
grupe de obiective aparinnd cadrului natural.
Cheile -prima treapt, cea mai slbatic, a vilor de acest tip.
Inlimea abrupturilor laterale este dependent de ritmul i
intensitatea adncirii vii.
Defileurile sunt vai nguste i adnci, cu versani abrupi, de obicei
creat prin eroziune de ctre apele curgtoare ale unui ru sau fluviu.
Pline de farmec sint defileurile Dunarii: Defileul Portile de Fier, Oltului,
Muresului, Somesului.
Canioanele - o mare atractivitate. Grand Canyon repezint un
canion foarte lung, sinuos i adnc spat de fluviul Colorado. Se
regsete aproape integral ca parte a Parcului Naional al Marelui
Canion.
Sohodolurile amintesc, prin modul de formare, de vechi reele hidro-
grafice subaeriene, disprute undeva spre obrie prin dezorganizare
carstic.
Ponoarele sunt forme specifice reliefului carstic, cu o funcie
polivalent, morfo-hidrografic. Ele fragmenteaz terenul, formeaz
adevrate prpstii" spre care se ndreapt furibund praie i ruri
dornice de subteranizare imediat.
Ravinarile sunt efectele proceselor erozionale intense, areale i de
profunzime, concretizate n splarea rapid a depozitelor friabile,
indiferent de vrsta i grosimea lor.
Craterele si conurile vulcanice -localizate numai n anumite regiuni
geografice afectate n trecut sau n prezent, de activiti de acest gen.
Dunele i cmpurile de dune caracterizeaz peisajul multor regjuni.
deertice ale globului.
Pesterile posed un potenial atractiv de excepie, puternica atracie
exercitat de peteri asupra vizitatorilor i concentrate adesea pe
suprafee deosebit dc restrnse.

3.2 Clima si hidrografia si componentele lor

Hidrografia se instituie n principala surs de atracie turistic
aparinnd cadrului natural.
Reelele fluviatile, indiferent de mrimea i de importana lor devin
o sursa turistic de prim ordin, prin: geneza efectului de margine,
pubibilitile oferite agrernentului prin not i pescuit.
Lacurile au o valoare turistica importanta. Lacurile glaciare i
vulcanice se impun prin pitorescul peisajului limitrof .Lacurile carstice
prin ineditul alimentrii hidrologice, lacurile srate prin posibilitile lor
curative; Umanele sau lagunele ca domenii ale pescuitului i
canotajului etc.
Apa marilor i oceanelor situndu-se pe o poziie de vrf ntre
celelalte forme dc organizare hidrografic sau peisagistic.
Cascadele Gheizerele.
Apele termale i termominerale
Apele termale
 Clima
Nebulozitatea -factorul ce influeneaz direct durata strlucirii
soarelui.
Frecvena i intensitatea prepcipitatiilor, Temperatura aerului,
Vinturile
Climatul estival se caracterizeaz prin nebulozitate mai redus,
insolaie mai mare, temperaturi optime, vnturi puin frecvente i
reduse ca intensitate- ideal pt drumetii.
Indicele climato-turistic ia in consideratie 3elemente principale:
durata strlucirii soarelui, temperatura i durata precipitaiilor ntr-o
regiune dat, pe care le asociaz n urmtoarea formul: I= S+T+5D/5
Climatul de munte, Climatul de deal i podi, Climatul de
cmpie
Clima tropical oceanic
subpoiare, anotimpul optim este vara cnd, pentru cteva luni,
temperaturile medii depesc 0C.
Climatul subteran, Climatul litoral

3.3 Vegetatia si fauna si componentele lor

Flora
Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si

de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora

pe care o gazduiesc.
Padurea ecuatoriala din zona calda ocupa doar 6 %

din suprafata uscatului, dar contin mai mult de

jumatate din speciile de plante si animale

de pe Pamant.

Padurile de foioase ( cu frunze cazatoare) - in

zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei)

Padurile de conifere apar doar in emisfera nordica,

dincolo de paralela de 55, in America

de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii inalti.

Pdurile tropicale se intilnesc n zonele cu clim tropical umed.
Pdurea Atlantic este o regiune umed de pduri tropicale i
subtropicale
Pajitile au o valoare turistic mai redus, impunndu-se doar prin
policromia lor n perioadele dc nflorire.
,,Efectul de margine" i ,.efectul de insul" sunt subordonate
prezenei vegetaiei in teritoriu, raportului existent ntre diferitele ei
componente
Dintre toate componentele mediului natural, fauna este
elementul cel mai mobil

3.4 Peisaje turistice si tipologia lor

Dintre cele mai cunoscute peisaje turistice, amintim: peisajul carstic;
peisajul regiunilor vulcanice; peisajul munilor nali; peisajul regiunilor
deluroase; peisajul litoral.
Peisajele carstice includ numeroase elemente morfologice de
suprafa (abrupturi, chei defileuri, ponoare) sau subterane (peteri i
avene), hidrografice (lacuri, izbucuri, ruri subterane), climatice (climat
subteran, climat de adpost), ale vegetaiei (plante calcofile) i
faunistice.
Peisajul regiunilor vulcanice difer de cel descris anterior, n
morfologie se impun cupolele, conurile, craterele, platourile de lav, iar
n hidrografic, resursele de ape minerale i lacurile de crater.
Peisajul munilor nali se remarc prin spectaculozitatea
arhitecturii sale.
Peisajul regiunilor deluroase se caracterizeaz prin atenuarea
contrastelor, prin mblnzirea liniilor fizionomice.
Peisajul de litoral are o mare diversitate de resurse, ntre care
se detaeaz cele aparinnd reliefului, hidrografici i climatului

4. Resursele turistice antropice

4.1 Principalele atribute recreative ale resurselor
turistice antropice
Principalele atribute recreative ale obiectivelor de provenien
antropic
au la origine urmtoarele nsuiri:
vechimea obiectivului
unicitatea
ineditul
dimensiunea
functia

4.2 Obiectivele istorice si religioase si clasificarea

lor
Edificiile istorice -o gam variat de construcii aparinnd
mileniilor i secolelor demult apuse. Ele se regsesc ns n toate
arealele umanizate ale globului ca o dovad a continuitii i
creativitii spiritului omenesc. Din aceast grup menionm:
castrele, forturile, cetile, castelele, fortificatiile
Sanctuarele reprezint incinte delimitate prin pietre de hotar sau
ziduri cu semnificaii religioase dedicate zeilor. In interiorul limitelor
acestora sunt amplasate construciile cu destinaie religioas si, n
primul rnd, templele.
Bisericile,Catedralele, moscheele i
sinagogile,Moscheile,Sinagogile,Mnstirile,Piramidele

4.3 Obiectivele culturale, sportive si economice cu

functie turistica si clasificarea lor.
Agora sau forumul este o nsumare de elemente arhitecturale care
delimiteaz o incint n care, n Antichitate, se desfurau principalele
elemente din viaa aezrii. Ea avea o form dreptunghiular sau
ptrat i era nconjurat de construcii impuntoare.
Teatrele
Amfiteatrele reprezint o ridicare, la cote superioare, a masivitii n
arhitectura cu destinaie cultural sau sportiv.
Universitile
Muzeele
Muzeele naionale vor concentra valori artistice la nivelul ntregii
ri, precum i anumite piese din exterior intrate n patrimoniul rilor
respective
Muzeul Louvre,British Museum,Muzeul Ermitage
Muzeele istorice
Casele memoriale
 4.4 Activitati umane cu functie turistica si
clasificarea lor.
Potentialul atractiv de origine antropic nglobeaz o serie de activiti
i manifestri nematerializate spaial. n consecin, ele vor deveni o
surs a interesului turistic doar n anumite intervale ale anului.
Carnavalurile impresioneaz turitii prin exuberana lor, prin acea
desctuare de energie i imaginaie att de necesar actului recreativ.
Trgurile i expoziiile devin, o dat pe sptmn, pe lun sau ntr-
un an, centre de polarizare a turitilor nu att prin activitile
comerciale desfurate, ct prin atmosfera inedit i noutatea
produselor expuse.
Festivalurile artistice (muzicale, folclorice, teatrale,
cinematgrafice).Festivalurile folclorice pot avea caracter naional sau
internaional.
Hramurile i pelerinajele religioase concentreaz anual, indiferent
de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, ntre care
numeroi turiti.
Manifestrilor sportive de excepie (olimpiadele de var i iarn;
campionatele mondiale i continentale;turneele finale ale unor
competiii etc). Toate aceste manifestri presupun, pentru buna lor
desfurare, edificarea unei infrastructuri - hoteluri, baze de alimentaie
public i agrement, stadioane, prtii de schi etc. - de pe urma creia
primul beneficiar este turismul.Resursele turistice de natur
etnografic:ocupaiile i meteugurile; obiceiurile; portul, jocul i
cntecele populare; arhitectura i instalaiile tehnice rneti;
aezrile.

5. Resursele turistice naturale si antropice ale

Republicii Moldova
5.1 Potentialul turistic al reliefului, climei ai apei
Republicii Moldova
Relieful
Dintre monumentele naturii care au o reala valoare ecologica, stiintifica, culturala si istorica si care
reprezinta si importante obiective de interes turistic putem mentiona urmatoarele:
Cheile Butesti -la sud de satul Butesti, Glodeni. Rauletul Camenca sapa un defileu pitoresc prin
corpul sirului de recifi calcarosi din zona Prutului. Reciful urias, inconjurat din doua parti de apele
rauletului, atinge dimensiuni impunatoare: peste 2km lungime si peste 125m latime. S-a format, ca si
intregul sir de toltre din bazinul Prutului de Mijloc, acum 15-20 mln de ani in apele calde tropicale ale
Marilor Sarmatica.
Complexul "Rascov" - cuprind partea de vest a Dealului Rosu din imprejurimile satului Rascov
(Transnistria. Din cauza golurilor carstice ce impregneaza ca un burete spongios acest zid natural, sunt
frecvente alunecarile de teren masive, rupturile si rostogolirile de blocuri uriase. Cea mai mare este
faleza de aproape 50m inaltime, ce s-a format in urma unor ploi abundente. Ploile si vantul au dizolvat si
slefuit calcarul moale, dand stancilor forme bizare: sfinxi, capete de camile si elefanti, ciuperci uriase,
poduri suspendate etc. Pentru speologi un neasemuit paradis il reprezinta fisura carstica de 5m latime si
50m adancime, cu o lungime de peste 500m.
Defileul Duruitoarea - amplasat la est de satul Duruitoarea, raionul Rascani, unde rauletul ce poarta
numele satului a sapat prin sirul de toltre un defileu adanc.Grota este formata din trei camere si are o
lungime totala de 49m si o latime de 5-9m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre
fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea.
Defileul Fetesti-Rezervatia include masivul de padure Fetesti, imprejurarile lui cu vegetatie ierboasa
si defileul rauletului Draghiste (provine de la drag, dragoste). Defileul are o latime de 250m, maluri
abrupte, inalte.
Grotele Branzeni-Privita de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Branzeni pare desprinsa
dintr-un peisaj montan.
Grota de la Branzeni - n localitatea Mersna. situata la 62 m naltime fata de nivelul apei r. Racovat.
Intrarea se afla n partea nordica a pesterii. Au fost studiate trei straturi de cultura care apartin perioadei
timpurii a paleoliticului trziu (60 cm) si mezolitului. n straturile amesticate s-au pastrat ramasite ale
culturii Cucuteni-Tripolie si ale epocii de bronz. Obiectele de cremene numara peste 8000 de unitati. Ele
prezinta aschii, placi, nucleusuri n forma de disc, prisme, cutite, rozatoare, toporase de mna etc. n
stratul de cultura timpurie a paleoliticului trziu a fost gasita o amuleta asemanatoare unui peste, taiata
din colte de mamut si mpodobita cu ornament punctat, care n partea de sus are o gaurica pentru
curelusa sau ata.
Stanca Mare - Reciful "Stanca Mare" este cel mai sudic recif din sirul de toltre ale Prutului. E situat
langa satul Cobani, Glodeni. Reciful are o lungime de 1000m si o inaltime relativa de peste 20m. A fost
salvata de la distrugere in 1988 prin interventia ecologistilor.

Pestera Surprizelor - a doua in marime dupa Pestera Emil Racovita". Este cea mai mare pestera
formata in roci de calcar din RM, creata in urma miscarilor tectonice a scoartei pamantului, si reprezinta
o retea de crapaturi si goluri care pe alocuri s-au largit, formind sali mari. Pestera este situata in trupul
de padure Zolonceni de pe malul drept al raului Nistru, la o distanta de 2km de orasul Criuleni. A fost
descoperita de speologii amatori prin anii '70 ai secolului XX. Vrsta relativ a peterii este de 11-13
mln de ani.

"Toltrele Prutului"-Situat la cca 200km de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii
istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul Republicii anul 1374,
pe cind se numea Zubreuti. Linga acest sat, de-a lungul Prutului, isi are inceputul unul dintre cele mai
impresionante monumente ale naturii din tara: sirul toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de Sus
si o prezenta unica in Europa.

Suta de Movile - Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200km
de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de Suta de Movile, ce
prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit
o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072ha, cu o lungime de peste 8km si 2,3km.
Pestera "Emil Racovita-Una dintre cele mai mari pesteri din lume se gaseste in rocile de gips din satul
Criva, judetul Edinet (cca 265 km nord de Chisinau).

Clima - Clima temperat continentala moderata, cu regim termic reconfortant si favorabil practicarii
diferitelor forme de turism;

Potentialul turistic hidrografic, ce reprezinta o retea hidrografica destul de dezvoltata: peste 3000 de
riuri si riulete, cele mai mari fiind fluviul Nistru, cu lungimea-660 km, Prutul695km, Rautul286km,
Cogilnicul243km, Bc (155km), Botna (152km).

Exista 4 lacuri naturale: Manta, Dracele, Bic si Beleu, care formeaza nucleul rezervatiei stiintifice
Prutul de Jos si un numar considerabil de obiecte acvatice artificiale iazuri si lacuri de acumulare:
Dubasari (pe Nistru) si Costesti (pe Prut). Apele minerale se intilnesc pe tot teritoriul republicii, cu
debite diferite in diverse localitati. Resursele de ape minerale pot contribui la practicarea turismului
balnear. In stadiul actual de cercetare hidrogeologica si balneo-medicala sint cunoscute peste 30 de
puncte si localitati cu resurse de ape minerale;

5.2 Potentialul turistic al vegetatiei si faunei

Republicii Moldova
Vegetatia este specifica de stepa si silvostepa
Dintre speciile ierboase de stepa si silvostepa o valoare deosebita prezinta plantele rare endemice, de
interes stiintific, localizate atit in rezervatii, cit si in spatiile naturale din afara acestora, folosite pentru
tratamentul balnear in complexele sanatoriale;
Flora Moldovei este grupat n cinci biotipuri i este reprezentat prin variate specii. Pdurile
snt populate de mistrei, bursuci, cerbi, cprioare, diverse psri i reptile. n zonele de step snt
rspndite roztoarele. Fauna acvatic este reprezentat prin specii de somn, crap, pltic.Flora cuprinde
peste 5,5 mii specii de plante slbatice.
Fauna - bogat i variat. Peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate i peste
15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se ntlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de psri,
14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni i 82 specii de peti. n Republica Moldova exist 5 rezervaii
tiinifice cu suprafaa total de 19,4 mii ha.
Dou rezervaii forestiere Codrii i Plaiul Fagului se afl n centrul Moldovei; altele dou
Prutul de Jos i Pdurea Domneasc snt amplasate n valea rului Prut; a cincea rezervaie
Iagorlc din raionul Dubsari are ca scop protecia i studierea ecosistemului acvatic unic al rului
Nistru.
Monumente ale naturii-botanice. Sint protejate 13 sectoare de padure monumente ale naturii, cu o
suprafata de 125,2 ha. Cele mai reprezentative sint: padurile Lipnic, Hirjauca - Sipoteni, Cuhuresti,
Caracuseni, Rudi s.a.;
Rezervatiile naturale. pe lista ariilor naturale protejate figureaza 63 de rezervatii naturale, dintre care
rezervatiile silvice: Sadova, Condrita, Vadul lui Isac s.a.; rezervatiile de plante medicinale: Rososeni,
Cernoleuca, Loganesti, Sarata Galbena, Seliste s.a.;
Rrezervatiile peisagistice care au o valoare deosebita pentru turism: Rudi Arionesti, Calaraseuca,
Valea Adinca, Saharna, La Castel, Fetesti, Suta de Movile si Trebujeni.
Rezervatii naturale silvice: Baurci; Cabac; Climauti; Cobaleni; Condrita; Copanca; Flamanda;
 Molesti; Olanesti; Padurea Baxani; Roscani; Rososeni; Sadova; Stanca; Telenesti; Vadul lui Isac;
Vascauti; Bugeac; Ecosistemul acvatic "Lebda; Mlatina " Togai.
Rezervatii peisajistice: Capriana-Scoreni; Cazimir-Milesti; Climautii de Jos; Codrii
Tigheci; Cosauti; Dolna; Fetesti; Gradina Turceasca; La Castel; Padurea din
Hancesti.; Padurea din Harbovat; Rapele de la Cimislia; Rudi-Arionesti; Saharna; Suta
de Movile; Tapova; Telita; Tiganesti; Trebujeni; Valea Adanca
Rezervatii stiintifice: Codrii (Chisinau); Iagorlic (Dubasari); Prutul de Jos (Cahul); Plaiul Fagului
(Ungheni); Padurea Domneasca (Balti).

5.3 Potentialul turistic al obiectivelor istorice,

religioase si culturale ale Republicii Moldova
Grotele si cavernele- Staiunile situate n grote i caverne sunt destul de rare pe teritoriul RM. Au o
vechime considerabil, datnd adesea nc din epoca veche a pietrei (paleolitic). Sub ocrotirea statului
sunt luate staiunile situate n grote i caverne de lng sat.Buteti, din apropierea satelor Brnzeni,
Buzdujeni i Trinca (judeul Edine), din vecintatea satului Ofatini (Transnistria) i din apropierea
satelor Horodite i Duruitoarea Veche. n total se cunosc numai 9 staiuni situate n caverne sau grote,
unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei RM n perioadele paleolitic i mesolitic.
Duruitoarea veche Este un monument arheologic din paleoliticul timpuriu. Se compune din 3 grote
legate n lan, alungite de-a lungul versantului pe o distan de 49m.
Grota de la Brinzeni I Prezint o ni n stratul de calcar adnc de 9m, lung de 18m, situat la 62m
nlime fa de nivelul apei r. Racov. Sunt studiate 3 straturi de cultur care aparin paleoliticului
trziu i mezoliticului. Obiectele de cremene gsite numr peste 8000 de uniti.
Valurile. Prin noiunea de val se subnelege acel tip de fortificaii, care se constituie dintr-o ridictur
continu de pmnt, de obicei cu un an n partea exterioar, folosit n sistemul defensiv (n mod
special la "limesurile" - frontierele - Imperiului Roman). Tot prin noiunea de "val" se identific
ntriturile prelungi de pmnt care marcheaz limitele unor teritorii.
Situri. Actualmente sub noiunea de "sit" sunt considerate: lucrrile omului sau operele rezultate din
conjugarea aciunilor omului i naturii, precum i zonele ce includ terenurile arheologice care au valoare
naional sau internaional din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic.

Relieful
Aspectele peisagistice si relieful calcaros sau carstic din toltrele prutene,dealurile
Nistrului si ale Rautului,cu stinci recifale,chei carstice,praguri si cascade,pesteri si grote cu
vechi asezaminte religioase,rupestre
Defileul Nistrului cu peisajele atractive,cascade,praguri,pesteri
Peisajele colinare,impadurite si diversificate ale dealurilor Modovei centrale si ale
Tigheciului
Peisajele stepice colinare din nordul si sudul Moldovei
Peisajele pitoresti si de mare varietate din lunca Prutului
Clima - temperat-continentala moderat,cu veri calduroase si ierni nu prea geroase,temp. medie anuala
fiind de 8 grC in nordul si 10 g.C in sudul tarii.

Potentialul hidrografic al R.M se prezinta prin reteaua hidrogr.dezv.peste 3000 de riuri si riulete,cele
mai mari fiind Nistru,Prutul,Rautul,Cogilnicul. O deosebita valoare pt.activ. de turism o au lacurile si
iazurile,printre acestea se evedentiaza 4 lacuri naturale:Manta,Dracele,Bic,Beleu care formeaza nucleul
rezerv.stiintifice Prutul de Jos.Acestea corespund diferitor motivatii turistice,odihna si recreere,cura
balneara,agrement nautic si sportic,pescuit sportiv,vinatoare si turism stiintific.Resursele de ape
minerale au o valoare deosebita pt dezv.turismului balnear.Sunt cunoscute peste 30 de puncte si localit.
Cu resurse de ape minerale.Principalele fiind:Hirjauca-complexul balnear Codru*(capacitate de cazare
peste 670 locuri). Cahul-ape termominerale-compl.baln.Nufarul Alb.Camenca-cm.bal.Nistru.

Flora si Fauna
Vegetaia este specific de step i silvostep n cmpii n Podiul Moldovei de Nord, la care se
suplimenteaz pdurile de stejar i de fag de pe dealurile nalte. Pdurile ocup spaii mai mari n partea
central deluroas a Republicii Moldova (Dealurile Codrilor Podiului Central Moldovenesc i Dealurile
Tigheciului) i n Dealurile Prenistrene. Suprafaa pdurilor constituie 9,6% din teritoriul rii.Plante
rare de interes stiintific(126 specii de plante-Cartea rosie).Fauna R.M are o importanta m.mica pt
turism,turismul de vinatoare avind sasnse m.mici de promovare.
In R.M. se delimiteaza- 178 diverse tipuri de rezervatii,130 monumente ale naturii,433 arbori seculari,5
rervatii stiintifice-Codru,Plaiul Fagului,iagorlic,Prutul de jos,Padurea Domneasca.Monumente ale
naturii de interes turistic-pestera Emil Racovita,Cheile Butesti,reciful Stinca Mare etc.Rezervatii
peisagistice cu o valoare deosebita pt.turism-Rudi-Arioneshti,Valea adinca,Saharna,La
castel,Fetesti,Suta de movile,Tribujeni

Obiectivele istorice,religioase si cultural ale R.M.

Monumente istorice si de arta religioasa-Manastirile de la

Capriana,Japca,Hirjauca,Rudi,Saharna,Curchi
Manastirile,schituri si chili amenajate in stinca:Butuceni,Tipova;catedrala de la
Chisinau si Cahul
Cetati medievale:Soroca,Tighina,complexul arheologic din Orheiul Vechi
Muzee si case memorial:Muzeul national de Etnografie si Istoria Naturala,Muz.nat.de
Istorie a Md.,Muz.nat.de arte Plastice,Muz.de Arheologie si Etnografie,Casa
muzeuPuskin
Teatre:t.national de Opera si Balet,Eugen Ionesco,Mihai
Eminescu,Luceafarul,Satiricus.
-vinicol va implica dotari si amenajari corespunzatoare pt.vizitatori,dar si o pregatire
a ghizilor profesionali,deasemenea intreprinderile vinicole sa se alinieze la standarte si
norme special privind primirea vizitatorilor.

5.4 Activitatile umane cu functie turistica ale

Republicii Moldova