Clasificarea resurselor turistice

Produsul turistic reprezinta  ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic,care
inglobeaza fondul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg
cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajulde specialitate, menita sa asigure intelegerea
structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-oacceptiune generala, el desemneaza ansamblul
elementelor naturale, economice si cultural-istorice,care prezinta anumite posibilitati de
valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentruturism si deci constituie premise
pentru dezvoltarea activitatii de turism. Literatura de profil oferacateva incercari de cuantificare
a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine dinimposibilitatea aprecierii cantitative
riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelornaturale ale structurii sale. Multe din
ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ceface ca evaluare sa poarte o
incarcatura mare de subiectivism.Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-
ar putea asigura prinintroducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza
atractivitatii, subordonata,la randul sau, modului in care obiectivele supuse interesului turistic
raspund unor cerinte1, cum arfi:  unicitatea (pe plan local, regional, mondial); cota atractiva
intrinseca (legata de intimitateafenomenului, obiectivului), modul s i  timpul in care satisface
cererea turistica (sezonier, anual,efemer, deschis, inchis etc.), dificultatea sau usurinta punerii
in valoare; cheltuielile de mentinere avalorii sale turistice.
  Dinamica potentialului turistic, in calitatea sa de componenta a ofertei, constituie
premisaunei evolutii corespunzatoare a cererii. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia
largestecorespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de
solicitanti.Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate
relatiiledintre cerere si potentialul turistic la dispozitie, relatii carora le sunt proprii:-
interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente;
- neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale
locale siregionale;
- dinamismul acestor relatii, avand ca suport faptul ca atat cererea, cat si potentialul
turisticevolueaza continuu, sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici
depiata (preturi si tarife);
- primatul evolutiei cererii sub toate aspectele, fata de cea a potentialului turistic, urmare
agradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice;
- periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente, sub dubla
ipostaza:
a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii, fapt care obliga pe
solicitantisa se adapteze penuriei;
b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii, ceea ce determina scaderea
eficientei.
In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic
alpopulatiei  s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui ancalendaristic.
- importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea
unorstudii  pluri - si interdisciplinare (geografice, economice, sociologice etc.) care au
casarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor inconformitate
cu optiunile purtatorilor cererii, dar si de a influenta cererea spre a se adaptala situatia existenta
intr-un moment dat. In aceasta directie se poate actiona prin parghiileeconomice: preturile la
transporturile generale, cheltuielile suplimentare pentru vize,veniturile populatiei s.a.In
concluzie, cele doua cgpuri de forta - cel al cererii s i cel al potentialului turistic (incalitatea sa
de componenta a ofertei) modeleaza, in ultima instanta, dinamica fluxului turistic(intensitatea
circulatiei turistice, durata sejurului etc.), volumul si structura prestatiilor turistice dincadrul
unei anumite perioade.
 
1. Componente si criterii de grupare
 
  Nu de putine ori, in teoria si practica turistica, semnificatiile termenilor 'oferta' si
'produs'sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Diferenta dintre
ei este maidegraba contextuala decat conceptuala.Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si
nu-si irosesc timpul sau banii pentru a mergeintr-un loc care nu le ofera ceva deosebit.
Impartirea inegala a turismului, in jurul lumii, este odovada in acest sens. Intre dorinta
oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatieexista o stransa si complexa
interdependenta. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice,care incurajeaza oamenii
pentru a merge acolo. Deci, lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsaturismului. Un obiectiv
turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii, trebuie sa aibaamenajari si facilitati,
care reprezinta fie infrastructura generala, fie infrastructura specifica.
Infrastructura generala cuprinde sosele, aeroporturi si porturi navale, gari, prestari
deservicii, comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea
unuiobiectiv.Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare,
servicii dealimentatie publica, magazine, puncte de recreere, distractie s.a.Infrastructura
generala este, de regula, dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele),folosindu-se pentru
aceasta veniturile din impozite, taxe, accize etc. Spre deosebire, infrastructuraspecifica este
dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari, ajutati fiind, in micamasura si
numai in anumite perioade, de subventii provenite de la guvern.Infrastructurile generale si
specifice, combinate cu punctele de atractie, diferentiazadestinatiile turistice cu succes de cele
cu mai putin succes.Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii; 2)
infrastructura sifacilitati (incluzand facilitatile turistice). Aceste componente globale si generale
pot fi subinpartite
in mai multe subdiviziuni detaliate:
1. Resursele (atractiile) naturale, spre exemplu, sunt cele create de natura, fara
interventia omului,cuprinzand: pamant, topografie, cursuri de apa (inclusiv apele termale si
minerale), clima,flora, fauna.
2. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei), cum ar
fi:
1) oamenii si cultura lor, folclorul, obiceiurile, religia etc.;
2) atractiile culturale, istorice, arhitecturale (muzee, catedrale, teatre, monumente,
festivaluri,arta etc.);
3) infrastructura, insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile.
Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din
acestcapitol. Retinem insa ca, nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele
naturale aleofertei (de exemplu, cazul unui parc urban). Dar, faptul ca resursele difera una de
alta, isi conservaindividualitatea, pe de o parte, si se sustin reciproc, sunt complementare, pe de
alta parte, explicavaliditatea conceptuala a acestei clasificari, chiar daca, in contrast cu alte
tipologii, trasarea uneilinii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila.Exista si alte
grupari ale resurselor, care folosesc criterii diferite. Putem retine cateva dinele:
A. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele
categorii deresurse:
1) primare sau inerente - cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul si recreerea.
Turismuleste unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din
aceste aparent'fara folos' resurse naturale si create de om. Unele din aceste resurse pot constitui
chiarobstacole pentru alte activitati economice, cum ar fi unele masive muntoase. Alte resurse,
caarhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de
recuperare la vremea respectiva) pot numai acum - datorita turismului sa devina surse de
venituri considerabile;
2)  secundare sau derivate - cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si
recreerea.Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora, ele se
evidentiazaprin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World', de pilda).
B.  Potrivit  intinderii spatiale a pietei, distingem urmatoarele resurse:1) locale;
2)regionale; 3) nationale; 4) internationale.
C. Dupa nivelul de evaluare al lor, intalnim resurse relative.

2. Resursele turistice naturale

Dupa unii specialisti, nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse.

E.S.Zimmerman, deexemplu, referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor
lucruri, s-a exprimatsuccint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. In legatura cu aceasta, Zimmerman
vedea resursele ca'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul
uman. Numai acea partea mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. Ceea
ce in prezent nu poate fifolosit pentru orice motiv, nu constituie o resursa. Acelasi rationament
vizeaza si resursele turistice.Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa.Urmand
aceasta linie de gandire, am putea inparti resursele in existente si potentiale.
Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si
geografice. Dar,daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te
resursele naturalepentru industrie si agricultura, rareori acest aspect vizeaza recreerea si
turismul. De asemenea,aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii
resurselor naturale pentruturism  si recreere este foarte modesta. Aceasta omisiune ar putea fi
atribuita, pe de o parte,atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru
existenta umana, iar pe de alta
parte, noutatii problemei. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina
cercetare afost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere,
comparativ cucercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. Problema este complicata
din cauza faptuluica cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural
(de exemplu, acestsistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural, cu componente
singulare mai putinremarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria
traditionala.
Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru
turism/recreereeste faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte
industrii, iarconcurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot
mai mult, in specialdin cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de
baza, cum ar fi:mineritul, industria de cherestea s i unele componente ale activitatii
apicole. Turismul foloseste inprimul rand resurse ce pot fi reinnoite, care intr-un anumit sens
sunt 'libere' sau aproape libere (deexemplu, frumusetea peisajelor, clima, favorabila, aerul
nepoluat) si pentru care industria turisticanu plateste in vederea achizitionarii lor, deci nu sunt
cuantificate din punct de vedere economic.Frecvent, fara turism, valoarea lor economica ar fi
mica sau de neglijat. Faptul ca resursele turistice
sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala, culturala  si ofera, prin
intrebuintarea lor, satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila
comparativcu alte activitati. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale
productiei de bunurisubstantiale  si servicii. De exemplu, alternativa oferita de turism in zonele
muntoase, undeeconomia traditionala s-a  prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv,
in acest sens, estecazul turismului dezvoltat in Alpi, unde agricultura traditionala nu poate
concura cu agriculturamoderna). Sau, un alt exemplu, este cel al zonelor cu sate pescaresti
'moarte' ori al oraselormanufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei
maritime, care aubeneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. De
asemenea, deosebit de
sugestive sunt si cazurile unor insule, mai ales cele mici si suprapopulate, in cadrul carora
oriceresursa conventionala (energetica, minerala) este absenta, dar exista resurse turistice
'libere' (plajeexotice deosebite, ape oceanice calde si nepoluate, recife de corali, vulcani
impresionanti etc.) carenu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie
singura alternativa, alaturi de oagricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de
exemplu.
Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din
celeneregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-
intensiv,fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand,
modul de gandiredupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si
neregenerabile, suntlimitate,  si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri
nesfarsite ale naturii, sedovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat
lectia amara a diminuariicalitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor
(incluzand chiar s i pe celerefolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o
atenta planificare a intrebuintariilor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca
actiunea umana poate avea nu numai efecte
pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii
vietii.Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in
dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin
sistemulresurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei
dintre om simediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu
poate fi privitexclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de
expansiune economicaexponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest
mediu, fata de rolulacestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci,
natural sau fizic, mediultrebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de
bucurie, destindere sirevigorare psihica.
 Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a
resurselorturistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o
clasificare aresurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare,
in colaborare cuJack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot
fi subInpartite in treicategorii: climat, peisaj (decor) si fauna.

3.Climatul

Soarele si apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes.Odata

cetransportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile
urbanemai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje
accesibile,asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai
numeroase.Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si
Brighton inAnglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum
si multe altele.Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt
ieftine si usor de gasit.Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale
caror tari de originese caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale
caror plaje, chiar si vara, nusunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului
turistic traditional al EuropeiOccidentale, principalul flux turistic este cel ce porneste din nord
spre bazinul mediteranean. Mariipoli turistici ai bazinului mediteranean - Costa de Azur,
Coasta Lidi (de la Marea Adriatica), CoastaBrava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo
(Malaga) - absorb si pot asigura conditii pentru 10-15milioane turis ti anual. Se adauga acestor
regiuni de coasta, tot in bazinul mediteranean, insulele:Cipru, alaturi de Corfu, Creta si
Cycladele (care apartin Greciei). De fapt, zona mediteraneanareprezinta cea mai mare
localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala  siaproximativ 1/2 din cea
regional-europeana).
Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare, nu
numaipentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora, ci si
pentru restulpopulatiei atrasa de soare si apa. Plajele din Florida, Hawaii, Mexic si Caraibe au
ajuns sa atragavizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera.Unele
organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. Astfel, incadin anii
'30, in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin', prima fiind deschisa laSkegness in
1936, complet echipata cu jocuri, elemente de distractie  si de amuzament. TabereleButlin sunt
inca operative si astazi, conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice.O
componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean,
Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80de cluburi existente
in prezent in jurul lumii. Din informatiile pe care le detinem, un Club Med nudispune de un
sistem organizatoric absolut al distractiei oferite, dar fiecare caz ofera o largavarietate de
activitati sportive libere. De aceea, in acord cu una din brosurile sale publicitare,
devizaClubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban, aflati in vacanta, satele
trecutului -cu toate libertatile lor, dar fara ipocrizia lor'.
Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare, ci si din motive sportive, cum
sunt:navigatia  si skiul nautic. Din perspectiva acestei motivatii, exista astazi o multime de
plajerecreative renumite in lume, de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia),
Montego Bay(Jamaica), Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei.
Din pacate,datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale, precum s i a
pierderilor dehidrocarburi din vasele de transport maritim, unele plaje au fost puternic poluate.
Altele au devenitexcesiv de aglomerate, incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi
(de exemplu, plajele depe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari
publice). Pentru plaje mai putinaglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic, iar daca
cineva dores te rezervare de accespe plaja, poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club
care detine o parte a plajei. Calitatea demembru in club permite accesul la o anume parte a
plajei pentru un sezon.
Cu siguranta, clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii.
Schioriicauta zapada  si inaltimi in perioada de iarna. Sub acest aspect, zona arcului alpin din
CentrulEuropei, in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei
Occidentale,constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.13
milioane de primirianuale). Aici, la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze
(Chamonix, Megcve, Aix leBains), elvetiene (Davos, Crans-Montana), austriece (Innsbruck),
italiene (Cortina d'Ampezzo, deexemplu, in Dolomitii italieni) etc. Intr-adevar, skiul a
reprezentat cea mai dinamica atractie dinultimii 25 de ani (de exemplu, industria austriaca a
skiului s-a triplat in acest interval s i dispune depeste 1500 de instalatii pe cablu pentru
skiori). Totusi, in prezent cererea pentru acest minunat sportde iarna pare sa fi atins un nivel al
saturarii sale, ceea ce sporeste optimismul multora, deoarece, asacum s-au poluat plajele, tot asa
se pot polua si muntii, cu partii si telescaune.Decorul (peisajul). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt
sinonimi, ei desemnand combinatii alevariatelor resurse naturale, in cadrul carora interventia
omului se face tot mai simtita, ca elementeale unui intreg.
Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural, cum sunt muntii, sunt preocupati
declimat, dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de
zapadapentru skiat.Si in acest caz dezvoltarea societatii  si-a pus amprenta. Dupa ce trenurile au
usuratcalatoriile la distanta, europenii au fost atrasi de Alpi, iar nord-americanii de M-tii
Rocky.Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele, sa-i escaladeze si doreau sa-i admire
asa cumerau, fara a avea nevoie de sporturi inventive, cum este skiul, de exemplu. Si astazi
muntii incaatrag oameni pentru frumusetea lor naturala, asa cum se intgpla si cu alte localizari
naturale, cumar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona - SUA), formatiunile stancoase
(Stanca Ayer dinAustralia), vulcanii (Vezuviu in Italia), recifele de corali (Marea Bariera de
Corali - Australia) etc.Apa, privita separat de cea marina, poate fi de asemenea o atractie
decorativa, ceea ce esteun motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt:
Cascada Niagara (SUA si Canada),Cascada Victoria pe raul Zambezi (Zimbabwe - Africa),
Districtul Lake (Anglia), gheizerele sighetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul
credincios) din parcul national Yellowstone(SUA).
Turistii mai sunt atrasi, de asemenea, de peisajele multicolore ale toamnei din Noua
Anglie(SUA), sau Ardeni (Belgia), precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia, sau
lalelele dinOlanda. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni, padurile tropicale trezesc
interesul altora, iaraltii prefera des ertul.

4.Fauna

Fauna constituie o alta atractie naturala. Si in acest caz constatam o diversitate

demanifestare a relatiei dintre om si natura. Unii percep fauna ca ceva de observat si admit in
timpulunei vizite printr-un parc african, cum ar fi: Serengeti (Tanzania), Murchison Falls
(Uganda),Kruger (Africa de Sud), sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din
Antarctica, ursiipolari arctici, ori diferitele forme de fauna intalnite intr-o excursie de-a lungul
Amazonului si, de cenu, Dunarii si Deltei acesteia.Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la
capatul unditei sau Inpuscat cu o arma devanatoare. Acesti turisti, nu de putine ori, pot fi o
sursa importanta de venituri guvernamentale,obtinute din taxele platite pentru permisele de
vanatoare si pescuit.

5.Resursele turistice antropice

 Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale, create si organizate
deoameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si
constanta cepoate incanta vizitatorii. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Este
insa greu deaflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice.
Turistiiviziteaza Parisul pentru atmosfera sa, ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul
Versailles.Marile orase ale lumii, cu rezonanta turistica deosebita, dispun de o lista
impresionanta, prinintensitatea atractiei, de destinatii, cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa
(Italia), ruinele romane dinBath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. Mai
mult, intretinerea si conservareaunor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori.
Chiar si bisericile sau catedralele potcastiga bani suplimentari, permitand turistilor sa strecoare
monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'.
Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. De exemplu,
obiectivulistoric Stonehenge din Anglia, amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea
terenului de labaza ruinelor cel reprezinta, a fost Inprejmuit cu un gard de protectie.Palatele, ca
Versailles in Franta, si castelele, precum Castelul Windsor din Anglia, atrag altituristi. Unii
prefera sa viziteze monumente, precum Arcul de Triumf din Paris. Altii se perinda prinsate-
restaurant, precum Williamsburg (Virginia  - SUA), sau pe fostele campuri de batalii
caGettysburg (Pennsylvania - SUA) ori Waterloo (Belgia).
Alti turisti prefera muzeele. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din
Londra,Muzeul German din M ・ chen, Muzeul Louvru din Paris, Muzeul National de
Antropologie dinMexico City, precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Unii turisti
includ ca prioritatevizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Constructiile
guvernamentale sau politice atrag, deasemenea, turistii. Aici pot fi incluse: Kremlinul din
Moscova, Parlamentul din Londra, Casa Albadin Washington sau Palatul Parlamentului din
Bucuresti. 
Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice,
precum:piramidele din Egipt, Stonehenge din Anglia, templele maiase din Mexic sau Maciu
Piciu din Peru.
Altii prefera contactul cu culturile inca existente, cum sunt cele ale bascilor din Pirineii
spaniolo-francezi, marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania.
Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti
aiglobului, cum sunt: Festivalul de la Edinburgh, Carnavalul de la Rio, Mardi Gras in New
Orleans,Sarbatoarea din octombrie din Munchen sau Festivalul apelor din Stokholm. Unele
festivaluri suntde esenta religioasa. Dintre acestea, Jocurile pasiunii - de la Oberammergan in
Germania - esteapreciat ca unul din cele mai celebre, cu o vechime organizatorica de peste 350
ani si operiodicitate, de obicei, de 10 ani. Locuri sau constructii religioase atrag, de asemenea, o
multimede turisti, spre Vatican (Roma), Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt
Lake City - SUA, statul Utah). In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte
religioase, ca cel de laFatima (Portugalia) si Lourdes (Franta).
Muzica, artele, dansul si teatrul atrag, la randul lor, foarte multi turisti. Baletul
mareluiteatru din Moscova, Corul barbatilor vienezi, Madrigalul bucurestean, dansurile
populare din multetari europene si teatrele marilor oras e, incluzand Parisul, Londra si New
York, dupa aprecierilemultor analisti, nu ar putea supravietui fara turisti.
In sfars it, productia unor obiecte de arta  si artizanat, cu o pondere importanta a
munciimanuale deosebit de creativa, poate constitui un important stimulator de turism. Cu titlu
deexemplu, putem nominaliza: Italia - renumita prin obiectele de pielarie, Cehia - pentru
cristalul deBhoemia, Irlanda - pentru panza, indienii Cherokee si Navajo - pentru ceramica lor,
iar eschimosiicanadieni - pentru sculpturile lor in roca.

Student Voda Bogdan