Dezvoltarea Durabila in Turism ALINA

DEZVOLTAREA
DURABILĂ ÎN TURISM
CUPRINS
1. PROTEJAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ......................... 3

I. 1. RESURSELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR .................................................................................................... 4
I. 2. COMBATEREA POLUĂRII ......................................................................................................................... 7
2. PROTEJAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE ........................................................ 8
II.1. RESURSELE TURISTICE ........................................................................................................................... 8
II. 2. RESURSELE TURISTICE NATURALE.......................................................................................................... 8
II. 3. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE ....................................................................................................... 10
3. ANGAJAREA FORŢEI DE MUNCĂ LOCALE ÎN UNITĂŢILE TURISTICE ................................... 12
3.1. FORŢA DE MUNCĂ LOCALĂ.................................................................................................................... 12
3.2. STRUCTURA PERSONALULUI UNEI AGENŢII DE TURISM ............................................................................ 12
A) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE .............................................................................. 17
B) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE ....................................................... 18
C) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 19
SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING.......................................................................................... 19
D) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 20
SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING .......................................................................................... 20
E) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING ................................................................................. 21
F) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT VANZARI................................ 22
G) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT OUTGOING ............................
23
H) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT MARKETING .........................
24
I) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM .................................................................................. 25
J) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU OUTGOING ..................................
26
K) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI .......................................................................... 27
L) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM ............................................................................... 28
4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE ÎN INDUSTRIA TURISTICĂ ..................................... 29

5. VALORIFICAREA AUTENTICITĂŢII LOCALE ÎN CADRUL PROGRAMELOR TURISTICE..... 30
AUTENTICITATEA LOCALĂ........................................................................................................................... 30
A) TRADIŢII ................................................................................................................................................. 30
B) OBICEIURI ............................................................................................................................................... 30
C) VESTIMENTAŢIE ...................................................................................................................................... 30
D) STIL DE VIAŢĂ ......................................................................................................................................... 30
E) CULTURA PROPRIE ................................................................................................................................... 30
F) CREDINŢE ............................................................................................................................................... 30
G) STIL ARHITECTURAL ................................................................................................................................ 30
H) LIMBA .................................................................................................................................................... 30
I) MANIFESTĂRI CULTURALE ........................................................................................................................ 30
6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI ÎN CADRUL UNITĂŢILOR TURISTICE

....................................................................................................................................................................... 33
7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI ÎN UNITĂŢILE TURISTICE ......... 35
A) ENERGIA EOLIANA .................................................................................................................................. 35
B) ENERGIA SOLARA.................................................................................................................................... 37
8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICŞORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE ................... 39

9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI ŞI A ENERGIEI ŞI A ALTOR CONSUMURI, ÎN
CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA UTILIZATĂ ............................................................................... 40
10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU TURIŞTI ŞI PENTRU
PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTICĂ ÎN SCOPUL ÎNLĂTURĂRII RISIPEI ......................... 41
11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ATITUDINEA FAŢĂ DE
TURIST......................................................................................................................................................... 43
12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTĂRII DURABILE REFERITOARE LA TURIST ................ 45
1. PROTEJAREA ŞI CONSERVAREA
RESURSELOR MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
Dezvoltare durabilă urmăreşte echilibrul dintre om
şi: Mediul înconjurător;
Mediul economic;
Mediul social.
Definiţia dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare: Dezvoltarea
durabilă urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilităţile
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de
dezvoltare socio-economice al căror fundament este asigurat printr-un echilibru
între sistemele economico-sociale.
Explozii
demografice
Exploatarea
intensă a resurselor Expansiunea
mediului oraşelor
înconjurător
Degradarea
mediului
înconjurător
Dezvoltarea
Dezvoltarea activităţii din
reţelelor de agricultură,
comunicaţie industrie şi alte
domenii
Amplificarea
sistemului de
transport
Cauzele enumerate mai sus au condus în timp la:
Degradarea: aerului, apei, solului, peisajelor, prin poluarea şi distrugerea
acestora;
Efectele degradării sau resimţit şi la monumentele naturale: păduri,
parcuri, rezervaţii naturale, etc.
I. 1. Resursele mediului înconjurător
Aerul
Fauna Apa
Resursele
mediului
înconjurător
Flora Solurile
DEFINIŢIE: Poluarea este un proces care reprezintă contaminarea

mediului înconjurător cu materiale care sunt nocive sănătăţii şi calităţii vieţii sau
funcţiilor
naturale ale ecosistemelor
Mediul înconjurător este

degradat de următoarele
materiale poluante
Biodegradabili Non-degradabili
(poluanţi care se descompun rapid în (poluanţi care nu se descompun sau se
procesul natural) descompun foarte greu în procesul natural)
Uneori mediul înconjurător este poluat de diferite fenomene care nu ţin de acţiunea
oamenilor (erupţiile vulcanice, cutremurele, ploile acide, etc) dar din păcate
majoritatea materialelor poluante provin din activitatea umană.
Poluarea aerului
Poluarea aerului determină încălzirea globală care
conduce la schimbarea tipului climatic.
Efectele schimbării tipului climatic
sunt: Creşterea nivelului mării;
Calamităţile naturale;
Afectarea producţiei agricole;
Redistribuirea animalelor şi plantelor.
Poluarea apelor
Cererea de apă potabilă este în continuă creştere datorită
exploziei demografice din ultimile decenii.
Conform datelor statistice, în perioada anilor 1940-1990,
preluarea apei potabile (din râuri, lacuri, rezervoare sau
alte surse de apă) a crescut de patru ori.
Cauzele poluării apei potabile:
Apa menajeră;
Apa industrială;
Procesele chimice folosite în agricultură;
Eroziunea solurilor;
Poluarea aerului şi a solului.
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie formată din
plante minerale şi animale şi se formeaza de-a
lungul unui lung proces care poate dura şi mii
de ani.
Solul este degradat datorită:
Îngrăşămintelor chimice, pesticide;
Irigaţii necorespunzătoare;
Poluarea aerului.
Poluarea florei
Flora este deteriorată fatorită, pe de o parte a calamităţilor
naturale şi pe de altă parte a acţiunilor umane.
Acţiunea umană contribuie la poluarea florei prin:
Defrişarea pădurilor şi distrugerea spaţiilor verzi;
Poluarea aerului, a apei şi a solurilor.
Poluarea faunei
Majoritatea speciilor de animale sunt pe cale de
dispariţie datorită poluării mediului înconjurător.
Din această cauză organizaţiile
nonguvernamentale militează pentru o
dezvoltare durabilă a societăţii.
Fauna este protejată prin legislaţia în vigoare.
I. 2. Combaterea poluării
Pentru a combate poluarea ţările dezvoltate au emis şi au pus în aplicare legi care au
supravegheat şi controlat deşeurile toxice. Ca exemplu SUA a emis următoarele
legi:
Actul pentru Aer Curat – 1970;
Actul pentru Apa Curată – 1977;
Actul pentru Apa Potabilă Curată – 1974;
Actul pentru Controlul Substanţelor chimice – 1976;
Actul pentru Conservarea şi Recuperarea Resurselor – 1976.
Legile impuse au condus la micşorarea efectelor produse de poluare.
Ţările în curs de dezvoltare continuă să aibă probleme din cauza poluării deoarece nu
există o tehnologie performantă pentru combaterea poluării. Datorită acestui lucru puterea
economică creşte de cele mai multe ori cu costul poluării.
Ţările în curs de dezvoltare atrag foarte mulţi investitori străini deoarece forţa de
muncă este mai ieftină, materialele cerute sunt mai ieftine şi pentru că sunt mult mai puţine
restricţii în privinţa substanţelor poluante.
2. PROTEJAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR
TURISTICE
II.1. Resursele turistice
Resursele turistice contribuie la calitatea serviciilor prestate în industria turistică.

Conform legislaţiei în vigoare resursele turistice sunt definite ca fiind componente
ale
mediului natural şi antropic (mediul înconjurător).
Resursele turistice prin caracteristicul şi specificul lor sunt valorificate în
activitatea turistică fiind protejate şi conservate prin mediu.
Resursele turistice
Resurse turistice naturale Resurse turistice antropice
II. 2. Resursele turistice naturale
Hidrografia
Clima Fauna
Patrimoniul
turistic
natural
Relieful Ariile protejate

Relieful României este format din mai multe forme de relief (glaciar, carstic şi vulcanic)
care contribuie la atractivitatea zonei.
Obiectivele turistice ale reliefului sunt: peşterile, formele ciudate ale stâncilor (babele
şi sfinxul), vârfurile munţilor.
Relieful ca resursă naturală a patrimoniului turistic contribuie la practicarea diferitelor
forme de turism dintre care amintim:
Turismul de drumeţie;
Turismul de odihnă şi recreere;
Turismul ştiinţific, etc.
Clima României este temperat continentală şi este aşezată pe trei etaje:

Un etaj montan şi răcoros cu temperaturi medii anuale de 2 - 4° C;
Un etaj mai blând în zonele de deal, cu temperaturi medii anuale de 4 -10° C;
Un etaj călduros în zonele de câmpie cu temperaturi medii anuale de 10-19°
C. Clima contribuie la practicarea turismului de iarnă, de vară şi de tratament.
Hidrografia contribuie la atractivitatea zonei. Lacurile glaciare, terapeutice, vulcanice,

de baraj natural contribuie la practicarea următoarelor forme de turism:
Turism de tratament;
Turism de cură heliomarină;
Turism de agrement;
Turism pentru pescuit.
Vegetaţia reprezintă o atracţie turistică şi importantă pentru turismul de recreere şi

odihnă. De asemenea vegetaţia este cercetată de specialişti pentru protejarea şi conservarea
ei (plante, arbori, monumentele naturii).
Elementele componente ale vegetaţiei sunt: pajişti, speciile rare de plante, ariile
forestiere, etc.
Vegetaţia contribuie la practicarea următoarelor tipuri de turism:
Turismul de tratament;
Turismul ştiinţific;
Turismul de agrement.
Ariile protejate reprezintă o importanţă cognitiv-ştiinţifică pentru turismul
de cunoaştere şi profesional.
România este una din ţările Europei care se bucură de existenţa monumentelor naturale
într-un număr foarte mare. Au fost elaborate legi care protejează monumentele naturale.
II. 3. Resursele turistice antropice
Obiective
economice
Etnografie şi Obiective
folclor religioase
Patrimoniul
turistic
antropic
Obiective socio-
Vestigii şi demografice
monumente
Obiective economice:
Baraje;
Lacuri de acumulare;
Canale de navigaţie;
Drumuri şi poduri;
Diferite unităţi economice;
Ferme agricole;
Centre viticole;
Amenajări hidroenergetice.
Elemente socio-demografice:
Populaţia - urbană 55%;
- rurală
Elemente de etnografie şi folclor:
Portul popular: roşu, alb şi negru;
Tradiţii şi obiceiuri:
Festivalul usturoiului;
Festivalul recoltei de toamnă;
Festivalul Cătălina;
Botezul;
Nunta;
Înmormântarea;
Paştele;
Craciunul;
Urătura;
Colindul;
Tăierea porcului;
Sorcova, etc.
Atracţii cultural artistice şi istorice:

Case memoriale;
Muzee;
Teatre;
Atracţii Culturale;
Atracţii
Religioase.
3. ANGAJAREA FORŢEI DE MUNCĂ LOCALE ÎN
UNITĂŢILE TURISTICE
3.1. Forţa de muncă locală

a) instruită în mod corespunzător
b) ocupă posturi în industria turistică în conformitate cu nivelul de pregătire, fără a fi
supusă unor discriminări
3.2. Structura personalului unei agenţii de turism
1. Personal administrativ:
Angajaţi cu funcţii de conducere;
Angajaţi de ordine;
Angajaţi de execuţie.
2. Personal tehnic:
Angajaţi cu funcţii de conducere;
Angajaţi de execuţie.
3. Personalul specializat (asistenţa turistică):

Interpreţi;
Ghizi;
Referenţi;
Agenţi de turism;
Asistentele turistice (hostess).
Conform studiilor de specialitate şi a datelor statistice, în perioada 2000-2007,

personalul angajat pe piaţa turistică a fost de peste 10000 de angajaţi. În domeniul
turismului peste 60% din angajaţi sunt de sex feminin.
Majoritatea dintre cei angajaţi pe piaţa muncii în domeniul turismului au vârsta cuprinsă
între 25-34 de ani.
AGA
Consiliul de administraţie
Director
Director vânzări Director turism Director economie

Secretară
Şef Birou Şef Birou Şef Birou Şef Birou Turism Şef Financiar Şef Şef
Vânzări Marketing Turism Intern Internaţional - contabil Administrativ colectiv IT
Un referent incoming
Un referent outgoing
2 agenţi de ticketing
Un agent de vânzări
Un econ. marketing
Un lucrător resurse
2 agenţi de turism
Un administrator
Un programator
2 ghizi
2 operatori PC
O îngrijitoare
Un contabil
Un referent
Un casier
2 ghizi
Organigrama unei Agenţii de Turism de dimensiuni mari

Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice implică în
prealabil asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a
timpului de către
turişti.
Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat „de interes turistic”, potenţialul turistic trebuie să
răspundă la 2 cerinţe esenţiale:
- să dispuna de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti;
- să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, alimentaţie, de unităţi
comerciale, ş.a.
În general, motivaţiile turistice sunt subiective şi deci foarte importante; preferinţele şi mai ales
atitudinile turiştilor faţă de ofertele agenţilor economici diferă chiar în cadrul unei anumite tipologii
de clientelă. Din această cauză resursele naturale şi cele antropice pot participa în cele maî
diverse activităţi posibile la conceperea unui produs turistic şi, în consecinţă, la promovarea
călătoriilor tristice.
Dar, dacă în condiţiile turismului modern gradul de atractivitate a resurselor naturale şi a celor
create nu poate fi cuantificat corect decât sub forma unei medii a sumei influenţelor particulare pe
care le exercită elementele de atracţie, evaluarea potenţialului turistic al unui teritoriu presupune,
înainte de toate, evidenţierea acelor elemente ale ofertelor primare care, prin caracteristicile lor de
atractivitate, pot satisface exigenţele unui număr mare de turişti.
Pe baza acestor criterii pot fi mai uşor înţelese şi preocupările pentru evaluarea atentă
a patrimoniului turistic, confruntat cu preferinţele clientelei spre a determina riguros ştiinţific
priorităţile de punere în valoarea a elementelor de atracţie turistică ale unui teritoriu, în funcţie de
care sunt elaborate şi programele de investiţii.
Managementul resurselor umane ca orice alt domeniu ştiinţific este rezultatul cercetării
specializate. Desprinzându-se de managementul general, managementul resurselor umane s-
a diferenţiat şi s-a automatizat, restrângându-şi problematica sau obiectul de studiu şi în consecinţă
s-a specializat având în prezent un loc bine precizat în cadrul managementului general.
De-a lungul anilor, activitatea de conducere a resurselor umane a evoluat de la simpla
înregistrare contabilă a „activelor” umane, până la abordarea contemporană din punct de
vedere psihosocial, al oamenilor dintr-o organizaţie. Această evoluţie a fost influenţată de o serie de
factori. Apar legi şi regulamente guvernamentale de care o întreprindere trebuie să ţină cont:
securitate şi asistenţă medicală, preocuparea pentru mediul înconjurător.
Un alt factor cu acţiune în domeniul resurselor umane îl reprezintă computerizarea, care a
înlocuit un important volum de muncă destinat unor activităţi administrative şi a început să fie tot
mai mult folosită în pregătirea angajaţilor.
Pe parcursul timpului, pot fi identificate sau individualizate diverse periodizări sau etape de
dezvoltare care reprezintă stadii în evoluţia funcţiei de personal sau în definirea conţinutului
managementului resurselor umane.
Una din variantele de periodizare prezentată în literatura de specialitate cuprinde etapele :
empirică
etapa bunăstării sau prosperităţii
administrarea personalului
managementul personalului
managementul resurselor umane.
Conducerea resurselor umane ca funcţie specializată a managementului este responsabilă
de desfăşurarea a trei mari categorii de activităţi :
- activităţi strategice ;
- activităţi de consultanţă ;
- activităţi operaţionale.
Activităţile strategice au un pronunţat caracter creativ şi constau în formularea, propunerea şi
obţinerea aprobării pentru politicile şi strategiile de personal al organizaţiei, precum şi înţelegerea
şi anticiparea consecinţelor schimbărilor. Aceste activităţi revin directorului de resurse umane.
Activităţile de consultanţă au rolul de a acorda asistenţa, în cadrul organizaţiei, celorlalţi
manageri în rezolvarea problemelor legate de personal.
Activităţile operaţionale revin administratorului de personal, care se ocupă de aspecte de
rutină, fiind însărcinaţi cu gestionarea detaliilor activităţii de conducere a resurselor umane,
elaborarea fişelor de post, înregistrarea personalului, elaborarea procedurilor privind disciplina.
În realizarea activităţii turistice, resursele umane constituie un factor ce asigură
funcţionalitatea celorlalte componente ale ofertei. Factorul uman transformă resursele naturale şi
materiale din potenţiale în efective.
Volumul şi calitatea activităţii turistice depind într-o măsură mare de încadrarea cu personal,
de numărul lucrătorilor şi nivelul de calificare al acestora. Evoluţia turismului se află în corelaţie
directă cu dinamica şi structura personalului. Rolul factorului uman creşte pe măsura sporirii
exigenţelor consumatorilor faţă de calitatea serviciilor, la rândul său dezvoltarea turismului
având consecinţe asupra utilizării resurselor umane prin crearea de noi locuri de muncă, determinarea
unui nivel mai ridicat de instruire şi a unor structuri profesionale pe funcţii.
Aşadar, relaţia dintre turism şi capitalul uman este complexă, de intercondiţionare. Turismul
imprimă muncii prestate în acest sector o sumă de caracteristici care se reflectă asupra nevoii forţei
de muncă şi efectelor folosirii acesteia. Printre cele mai importante trăsături pot fi enumerate :
consum mare de muncă vie ;
răspundere materială şi morală superioară ;
nivel relativ ridicat şi complex de
pregătire; relaţii directe lucrător – client ;
sezonalitate accentuată ;
utilizarea muncii cu timp parţial.
Cu toate acestea, ele creează şi dificultăţi în recrutarea forţei de muncă, mai ales în situaţia
muncii în contratimp.
Alte caracteristici ar mai putea fi feminizarea forţei de muncă, mobilitatea ridicată datorată
altor cauze decât sezonalitatea, angajarea întregului timp de muncă al unei zile.
În concluzie, particularităţile muncii în turism influenţează nemijlocit numărul şi dinamica
lucrătorilor, structura acestora, nivelul productivităţii muncii, sistemele de cointeresare şi
politicile de selecţie şi recrutare, organizarea pregătirii profesionale.
a) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE
Compartimentul de munca: Intreaga agentie

Numarul de persoana/post: 1
Rolul: planifica, coordoneaza si urmareste desfasurarea eficienta a activitatii de ansamblu a
agentiei de turism.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism-servicii.
Experienta profesionala: 14ani
Capacitate profesionala:
Cumoscator de limbi straine
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari):
Organizeaza, conduce si gestioneaza intreaga activitate a agentiei de turism
Elaboreaza strategia de dezvoltare si stabileste masuri pentru realizarea acesteia
Urmareste intocmirea si realizarea bugetelor de venituri si cheltuieli
Promoveaza serviciile agentiei de turism in vederea obtinerii unui profit maxim
Coordoneaza activitatea intregului personal al agentiei de turism
Reprezinta societatea in relatii cu tertii
Supervizeaza direct si coordoneaza activitatea de vanzare prin stabilirea produselor sau
pachetelor, obiectivele cantitative si calitative de vanzare si nevoile de pregatiri ale angajatilor
agentiei
Urmareste permanent colectarea debitelor de la clienti si aplica politici de creditare ale firmei
Determina potentialul de afaceri al pietei si genereaza afaceri noi pentru agentie
Monitorizeaza preferintele si nevoile clientilor si identifica evolutiile viitoare ale pietei.
Pozitia in organigrama:
Relatii ierarhice: -
Relatii functionale: cu toti lucratorii agentiei.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu toti directorii de compartimente
Relatii de reprezentare: cu clientii, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine.
Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca.
Perspectiva profesionala: -
b) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE
Compartimentul de munca: Programe

Numarul de personae/post: 4
Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice.
Experienta profesionala: 12 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Incheie contracte de prestatii turistice
Organizeaza activitatea de realizare a programelor incoming si outgoing
Verifica calculatia de prêt pentru programe si oferte speciale
Urmareste realizarea la timp a incasarilor si platilor
Verifica facturile de la prestatori
Colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing pentru analiza ofertei pe piata
specializata si propune masuri de promovare in raport cu programe disponibile.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei
Relatii functionale: cu tori lucratorii agentiei.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing
Relatii de reprezentare: cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
Perspectiva profesionala: Director agentie.
c) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU
SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING
Compartimentul de munca: Ticketing

Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare a biletelor de avion.
Formarea profesionala: Institutul Politehnic Bucuresti, curs de ticketing Tarom
Rezervari. Experienta profesionala: 4 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Incheie contracte cu companiile aeriene si dezvolta relatii cu acestea
Pastreaza contactul cu serviciile specializate ale companiei tarom precum si alte companii
Tine evidenta incasarilor si a platilor in lei sai valuta
Gestioneaza toate documentele necesare desfasurarii activitatii din cadrul compartimentului si
raspunde de buna lor utilizare
Intocmeste si/sau verifica si avizeaza bilunar deconturile cu IATA
Asigura o buna functionare a sistemului de rezervari
Promoveaza si dezvolta relatiile cu potentialii clienti, personae fizice si juridice.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente
Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
d) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU
SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING
Compartimentul de munca: Incoming

Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice destinate turistilor
straini care sosesc in Romania.
Experienta profesionala: minim 4 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
incheie contracte cu partenerii romani (unitati de cazare si alimentatie, firme de transport)
coordoneaza activitatea programelor incoming
efectueaza verificarea calculatiei de pret
face propuneri privind angajarea ghizilor
propune realizarea de info-triburi
pregateste participarea la targuri si expozitii internationale in vederea promovarii ofertei sau
produselor
promoveaza vanzarile prin agentia proprie sau prin alti colaboratori
urmareste derularea contractelor cu transportatorii, unitatile de cazare si alimentatie
verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp (luna, trimestru, semestru)
Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente
Perspectiva profesionala: Director agentie
e) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING
Compartimentul de munca: Ticketing, Turism, Vanzari, Transporturi

Rolul: rezerva si vinde bilete de avion.
Formarea profesionala: studii superioare, curs de rezervare si tarifare a biletelor de avion, curs de
specialitate IATA.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
participa la incheierea contractului specific, acorda consultanta la tratativele contractuale
rezerva si vinde sau emite bilete de avion sau preschimba documente de calatorie
informeaza clientul asupra datei limita pana la care poate achita biletul si asupra elementelor
variabile in acest interval de timp
efectueaza tarifarea serviciilor prestate
opereaza cu instrumente de plata
emite documente financiar contabile
gestioneaza bilete de avion
intocmeste si verifica deconturile periodice cu IATA
intocmeste fisiere si rapoarte specifice
culege si ofera informatii in relatia directa cu clientul
mentine schimbul de informatii cu alte companii sau compartimente ale companiei
promoveaza imaginea companiei.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului de Ticketing
Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei.
Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic.
Perspectiva profesionala: Director Ticketing.
f) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT VANZARI
Compartimentul de munca: Vanzari.

Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare sau revanzare a pachetelor de produse
turistice. Formarea profesionala: studii superioare, curs de specialitate in domeniul
vanzarilor. Experienta profesionala: minim 6 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
coordoneaza activitatea agentilor de turism
incheie contracte de vanzare
preia programe spre revanzare
intocmeste facturi pentru programele turistice proprii interne si externe
tine evidenta vanzarilor
propune actiuni sau facilitate care sa concentreze interesul pentru oferta firmei
promoveaza programe si modalitati de vanzare care sa amplifice volumul incasarilor
propune programe de fidelizare
in lipsa directorului preia conducerea colectivului.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei.
g) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT OUTGOING
Compartimentul de munca:Turism international outgoing.

Rolul: coordoneaza activitatea de realizare saqu concepere a programelor turistice destinate
turistilor romani care calatoresc in strainatate.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA - specializare turism-servicii.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
incheie contracte cu partenerii externi (unitati de cazare de diferite tipuri, firme de transport,
touroperatori)
coordoneaza activitatea de realizare a programelor turistice outgoing
efectueaza verificarea calculatiei de pret
propune agentilor de turism care vor participa la info-triburi, oferte pe care le cor comercializa
face propuneri privind angajarea ghizilor interpreti si a ghizilor locali
intocmeste facturi pentru programele proprii
urmareste derularea contractelor incheiate cu prestatorii sau furnizorii externi si efectuarea
platilor aferente
verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp
prospecteaza piata analizand produsele celorlalte agentii
promoveaza vanzarile agentia proprie sau prin alti colaboratori.
h) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT MARKETING
Compartimentul de munca: Marketing.

Rolul: coordoneaza activitatea de studiere a pietei si de promovare a produselor turistice.
Formarea profesionala: Facultatea de Marketing
Experienta profesionala: 1 ani jumatate
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
coordoneaza activitatea de studiere a pietei in vederea identificarii potentialilor noi clienti si a
necesitatilor de servicii ale pietei
elaboreaza strategia de marketing a agentiei si urmareste modul de implementare a acesteia
defineste politica de produs
stabileste politica de prêt pentru fiecare gama de produs
stabileste politica de distributie si intretine relatii cu distribuitorii
defineste politica de comunicare
realizeaza promotii, programe speciale
promoveaza imaginea pozitiva a firmei
efectueaza analiza periodica a cotelor de piata detinute si a impactului avut de nevoile servicii
lansate asupra potentialilor clienti.
i) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM
Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.
Rolul: concepe, ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora si efectueaza
diferite categorii de rezervari:in unitati de cazare, alimentatie, agreement.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism servicii, curs de calificare agent de
turism.
Experienta profesionala: minim 1 an.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
ofera spre vanzare produse turistice in tara sau strainatate
furnizeaza informatii despre produsele oferite
incheie contractul cu turismul
incaseaza contravaloarea serviciilor in numerar sau prin virament
emite bilete, intocmeste factura
opereaza cu valuta si carti de credit
efectueaza rezervari sau intermediere in numele clientului
incheie polite de asigurare si reasigurare
promoveaza direct produsul turistic
porspecteaza piata turistica
administreaza si gestioneaza documentele specifice
urmareste efectuarea platilor
intocmeste situatiile financiare
se documenteaza permanent utilizand surse variate privind obiectivele turistice, prestatorii de
servicii
j) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU
OUTGOING
Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Rolul: organizeaza calatorii individuale si de grup in strainatate pentru turisti sau oameni de afaceri
punand la dispozitia clientului gama de servicii specifice pentru orice destinatie cazare in hoteluri sau
pensiuni, transport, sejururi pe litoral sau munte, tratamente.
Formarea profesionala: Studii superioare.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
acorda consultanta pentru tratativele contractuale
elaboreaza sau intocmeste programe turistice interne si externe
efectueaza calculatia de prêt sau stabileste pretul de vanzare al produsului turistic
preai porgrame spre vanzare
difuzeaza comenzile si graficele de desfasurare a programelor agentiei
monitorizeaza modul de derulare a programului turistic
instruieste ghizi acompaniatori
intocmeste decontul pentru activitatea turistica
intocmeste analiza de piata
promoveaza produsele turistice
elaboreaza si transmite cererile de oferta
selecteaza ofertele
intocmeste si administreaza documentel specifice
intocmeste periodic rapoartele specifice activitatii.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului outgoing.
k) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI
Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.

Rolul: efectueaza diferite categorii de rezervari.
Formarea profesionala: Curs de Ticketing, curs de rezervare.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
rezerva bilete de calatorie
stabileste varianta optima de calatorie pentru client
efectueaza tarifarea serviciilor prestate
asigura schimbul de informatii cu alte companii sau alte compartimente ale companiei
promoveaza imaginea companiei si a serviciilor oferite
organizeaza timpul alocat fiecarui client
prospecteaza piata turistica.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie.
l) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM
Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Rolul: este persoana calificata care in urma obtinerii atestatului de ghid de turism este angajata in
relatiile dintre turisti, prestatorii de servicii si agentiile de turism pentru a derula in bune conditii a
programelor turistice; insoteste persoana sau grupul de personae in vizite, excursii sau ploimbari, le
sigura confort si ofera explicatii asupra punctelor de interes turistic.
Formarea profesionala: Fcultatea de litere(Studii superioare), curs de ghid de turism.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
se informeaza cu privire la structura si specificul programului
se informeaza cu privire la structura grupului
se documenteaza pentru a putea asigura informatii specifice programului
preia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata
se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul
asigura derularea programului conform structurii prestabilite
informeaza turistii asupra continutului programului
instruieste turistii in scopul evitarii eventualelor probleme
urmareste asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale
pentru serviciile realizate de furnizor
gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate
rezolva situatiile particulare aparute
intocmeste rapoarte
face propuneri pentru adoptarea programelor agentiei la solicitarile clientilor.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie.
Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine
4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE ÎN INDUSTRIA
TURISTICĂ
Resurse autohtone:
alimente pentru activitatea de alimentaţie publică, băuturi;

produse textile pentru dotarea hotelurilor;
mobilă, materiale de construcţie, etc.
5. VALORIFICAREA AUTENTICITĂŢII LOCALE ÎN CADRUL
PROGRAMELOR TURISTICE
Autenticitatea locală
a) tradiţii
b) obiceiuri
c) vestimentaţie
d) stil de viaţă
e) cultura proprie
f) credinţe
g) stil arhitectural
h) limba
i) manifestări culturale
Tradiţii şi obiceiuri
Tradiţii şi obiceiuri în Maramureş:

Cladirile formează adesea o curte compactă. La dreapta este casa, în spate şura, grajdul
şi bucătăria de vară, iar în stânga şopronul;
Case mici, tradiţionale cu o cameră şi un hol;
Duminica se merge la Biserică în costum popular;
Bâlciul;
Femeile decorează locuinţa;
Ocupaţia de bază este sculptatul şi olăritul;
Femeile lucrează lâna.
Tradiţii şi obiceiuri în Bucovina
Se poartă costum popular duminica la

Biserică; Tăierea porcului;
Mâncăruri: mămăliga cu brânză proaspătă, smântâna, ouă, cârnaţi de porc, sarmale, iaurt,
ciorbă, răcituri;
Se mănâncă zişnic supe variate şi borş;
Ocupaţia principală este prelucrarea lemnului.
Portul popular românesc
Portului bărbătesc românesc îi sunt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru vară iţarii din
pânză albă), care urmează lejer liniile corpului. În zilele de sărbătoare se poartă cizme iar în celelalte
bocanci. Cămaşa cu mânecă largă deschisă ajungându aproape până la nivelul genunchilor este
strânsă pe talie cu un şerpar frumos ornat. Peste cămaşă, vara se poartă o vestă neagră, iar în
anotimpurile răcoroase pieptarul înflorat (cojocel din blană încheiat pe un umăr), peste care se
îmbracă sumanul. Vara bărbaţii poartă pălărie cu borduri mari, iar în timpul iernii căciuli înalte cu
vârful ascuţit.
Portul românesc la femei se distinge prin iia cu mânecă răsfrântă şi altiţă pe umăr, ca şi prin
poalele brodate strânse pe talie cu un brâu lat, ţesut din lână şi frumos ornat. Partea caracteristică a
veştmântului este ţesătura de formă dreptunghiulară din lână cu alesături – fota cu vărguliţe
colorate
fixată mai sus de talie printr-un brâu de lână cu ornamentaţie bogată. Fetele dar şi femeile tinere
îşi saltă colţul de jos al fotei fixândul de talie făcând astfel mai vizibilă şi poala brodată. Se
poartăghete cu carâmbul înalt, dar şi pantofi. Tinerele fete îşe acoperă capul cu un batic imprimat cu
trandafiri, lăsat pe ceafă, fruntea rămânând descoperită. Femeile mai în vârstă îşi acoperă complet
fruntea cu o basma de culoare închisă, legată sub bărbie. Peste iie se îmbracă piptarul din piele,
cojocelul de blană, ornat cu motive florale, tivit adesea cu blană.
Mărgelele de culoare deschisă, cu pănglicuţă, se poartă numai de tinere. Iarna, femeile poartă
bondiţă din blană de miel sau suman de trei sferturi. Sumanul până la glezne, sau cojocul din blană
de miel de aceeaşi lungime, se poartă doar de femeile mai în vârstă.
Caracteristici distinctive ale turismului rural - Un studiu pe ţări din

UE
Germania
Turismul in mediul rural incepe in Germania in anii 30, cu asa numitul Sommerfrische(estival)
si consta in vacante la porturi accesibile.Treptat a inceput dezvoltarea in zone cu o inalta
valoare peisagistica, in aproierea marilor arii rurale.
Actualmente oferta se concentreaa in hoteluri cu gestiune familiala in orasele de vacanta,
cazari sezoniere, camere de ospateti si agroturism, iar oferta este reglementata de Deuche
Landvirtschafts
Gesellschaft.
Autoritatile germane joaca un mare rol in promovarea si comercializarea turismului rural,
pornind mereu de la perimetrul land-ului sau regiunii, insa nu-l considera un produs dindependent,
si unu care face parte din produsul turistic regional.
Austria
Structura hoteliera austriaca este de tip familial, ceea ce face sa-l conserve caracterul
traditional.In aceatsa tara exista o puternica traditie comerciala care a deprins in mare masura de
tursimul extern.O dovada incontestabila este faptul ca turismul rural reprezinta mai mult de 80% din
oferta turistica austriaca.Turismul rural reprezinta pentru economia austriaca aprox. 15% din PIB,
deoarece exista un interes foarte mare din partea diverselor Administratiei.Inainte de aparitia
turismului structurat, in Austria a aparut o forma de gazduire in case particulare, unde arendasul era
taran, din cauza insificientei de locuri de cazare in hoteluri in sezoane aglomerate.
Oferta austriaca se axeaza, actualmente, pe agroturism privat, hoteluri si
apartamente.
Este interesant sa se mentioneze asistenta Asociatiei de Vacante Rurale care traseaza niste
directive membrilor sai, agricultori in totalitate, pentru ca oferta de tip rural sa asigure un anumit
nivel de calitate si bunastare.
Rolul promovarii si comercializarii in tursimul rural austriac este fundamental
pentru dezvoltarea sa.Cazul austriac poate fi definit ca unul din cele mai avansate in ceea ce
priveste
marketingul, atat in planul ofertei, cat si in
promovare.
Belgia
Turismul rural belgian incepe sa se dezvolte in anii 70, deoarece in cadrul comunitatii
flamande abia exista structuri de turism rural, lucru care nu se intampla in comunitatea franceza.
In oferta de cazare se evidentiaza doua tipuri principale:cazare in casa locuitorului si agroturismul.
Oficiul de Promovare Turistica este insarcinat cu promovarea intreprinderilor mici si mijlocii
si
indeplineste functia de tour-operator de turism rural in comunitatea
belgiana.
Unul din instrumentele de promovare utilizae de OPT este Gidul Oficial al
Hotelurilor.
FRANTA
Este probabil tara europeana unde idee de tursim rural a fost cea mai studiata.In afara
de aceasta, datorita proximitatii sale geografiece si a legaturilor culturale, Franta este principatul
punct de referinta al initiativelor tursimului rural din Spania.
Inca de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial s-a inceput sa se lucreze la acest tip de
turism, datorita declinului zonelor rurale.Au fost organizate noi forme de tursim ca Logis de
France, bazate pe exploatarea ariilor rurale .
Unul din aspectele importante ale tursimului rural din Franta este inaltul sau grad de
sturcturare la nivel national, realizata prin intermediul unor organizatii verticale care sunt
coordonate intre
ele.Aceste organizatii sunt cele care realizeaza tot ceea ce se refera la promovarea infrastructurilor.
De aceea, Franta este unica tara europeana cu o structura comerciala omogena si cu birouri
proprii in diverse orase europene, structura mentinuta prin cazari extra hoteliere de organizatia
Gites de France.
Italia
Succesiune din sectorul agricol a fost cea care a dus la cautarea de experiente in turismul
rural.Prima regiune care s-a lansat in aceste noi activitati a fost Toscana.Apoi s-au adaugat alte
regiuni si 2006 s-a creat prima asociatie de agroturism :AGRITURIST.
Oferta italiana de turism rural se compune din hoteluri, oferta tursitica a particularilor si in
principal din agroturism.
Turismul rural, in sens amplu se poate traduce prin vacante de tip residential in
mediul rural.Bineinteles, conceptual de agroturism este mai précis, deoarece se refera la acele
activitati de
primire si ospitalitate exercitate de agricultor prin utilizarea propriei sale baze teritoriale
al exploatariie. Este clar ca definirea turismului rural trebuie sa se faca la scara comunitara pentru
aa
armoniza si oferi criterii coerente Statelor membre, pentru a elimina obstacolele care nu sunt
necesare in dezvoltarea sa si pentru a facilita munca propriului sctor, furnizand cea mai buna
informatie
beneficiarilor, printr-un tratament mai omogen in spatiul european.
Este evident ca turismul este o activitate ce dateaza din cele mai vechi timpuri insa,in ultimii
ani a inregistrat un avant spectaculos in tarile europene,datorita,printre altele,imbunatatirii nivelului
de viata,progreselor in conceperea produselor si serviciiilor turistice.
6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI ÎN
CADRUL UNITĂŢILOR TURISTICE
Apa este o resursa importanta pentru turism. Plajele insorite ale marilor din toata lumea atrag
anual mii de turisti, dar pentru a ne putea scalda fara urmari neplacute aceasta nu trebuie sa contina
bacterii, sau alge care dau apei o culoare verzuie si care nu invita pe nimeni la scaldat. Aceste ape
nu se ivesc numai pentru mari, dar si pentru apele curgatoare, lacuri si piscine. Calitatea apei din
punct de vedere bacteriologic, este asigurata print-un tratament potrivit. Agentul de sterilizare cel
mai folosit este clorul, fie sub forma de apa de Javel (hipoclorit de sodiu), NaClO, fie sub forma de
granule de hipoclorit de calciu, Ca(ClO)2.. Prin adaugarea acestor produse, pH-ul apei ajunge spre
valoarea 12, mult prea mare comparativ cu valoarea ideala care este in jur de 7.6. De aceea se
adauga produse acide, care coboara pH-ul pana la valoarea dorita.
Tratamentul cu apa de mare este practicat in toata lumea deoarece aceasta este o apa
minerala, tot timpul anului, iarna in saloane specializate. Aceasta se numeste talasoterapia si se poate
practica si la Marea Neagra intre mai si septembrie. Baile in mare se fac dupa expunerea la soare de
15 minute pentru evitarea incidentelor neplacute precum sopul cardiac sau socul termic. Valurile
reprezinta un masaj pentru piele. Apele subterane sunt folosite pentru tratamente. In statiunile
balneo-climaterice sunt tratate afectiuni precum cele ale aparatului respirator, cardio-vascular,
locomotor, boli ale sistemului nervos si boli endocrine. Statiuni in Romania sunt Caciulata (ape
sulfuroase), Govora, Buzias.
Zapada constituie o alta variatie a apei cu o ridicata valoare economica datorita sporturilor de
iarna. Partiile precum cele din Brasov reprezinta un venit importanat pentru Romania.
Apa dulce folosita pentru consum. Apele dulci (apa subterana, din lacuri si rauri, ghetari si
zapezi, care are un continut de saruri minerale sub 0,5 grame la litru), reprezinta o mare bogatie.
Circa
60,7% din resursele de apa dulce ale planetei se afla in Asia si America de Sud (34% respectiv
26,7%).
Apa este indispensabila pentru agricultura. Fertilitatea solului se formeaza si da randament
numai impreuna cu apa, iar daca se doreste o productie mare sunt necesare irigatiile. In prezent
40% din productia agricola mondiala provine de pe paman irigat. Doua treimi din agricultura irigata
se afla in Asia. Circa 70% din cerealele recoltate in China provin de pe pamant irigat, in timp ce in
India revin
50%, iar in S.U.A., 15%. Indispensabilitatea apei pentru agricultura influenteaza si
industria
turismului prin frumusetea campiilor pe care unii din turisti ar fi foarte fericiti sa le
priveasca sau sa isi ofere un concediu „rural”.
Apa, şi în special apa proaspătă, este una din resursele naturale critice. Industria turismului în
general suprafoloseşte resursele de apă pentru hoteluri, piscine, cursuri de golf, şi uz personal de
către
turişti. Acest lucru poate rezulta în reducerea cantităţii de apă şi degradarea rezervelor de apă, cât şi
la generarea unui volum mai mare de apă reziduală.
În regiuni mai uscate ca şi Marea Mediterană, problema deficitului de apă este de o
preocupare deosebită. Datorită climatului arid şi a tendinţei turiştilor de a consuma mai multă
apă în timpul
vacanţei decât consumă acasă, cantitatea folosită poate ajunge la 440 litri pe zi. Această cantitate este
aproape dublu faţă de cantitatea de apă consumată de cetăţenii unui oraş spaniol. Menţinerea
cursului
golfului poate de asemenea să reducă resursele de apă proaspătă. În ultimii ani turismul legat de golf
a crescut în popularitate şi numărul cursurilor de golf a crescut rapid. Cursurile de golf cer o
cantitate
enormă de apă în fiecare zi şi, la fel ca şi alte cauze de extracţie excesivă de apă, acesta poate duce la
reducerea apei. Dacă apa provine din sonde, pomparea excesivă poate duce la tulburarea apei cu
sare
în apa subterană. Staţiunile de golf şi din ce în ce mai mult situate pe sau în apropierea ariilor
protejate
unde resursele sunt limitate, exacerbând impactul
acestora.
Un curs mediu de golf într-o ţară tropicală cum ar fi Tailanda are nevoie de 1500 kg de
fertilizatori chimici, pesticide şi erbicide pe an şi foloseşte la fel de multă apă cât 60.000 de
locuitori de la sate.
Concluzii
Daca vorbim de „apa” in turism, primul cuvant care il asociem este hidrografia. Rauri,
fluvii, oceane, mari, lacuri, cascade, toate acestea sunt si vor fi in continuare principalele atractii ale
turistilor.
Un concediu la mare, la ocean, sau poate la munte unde vei auzi susurul unui rau care iti garanteaza
un somn linistit si odihna placuta sunt doar cateva din posibilitatile care ti le ofera turismul
prin
intermediul apei.
7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI ÎN
UNITĂŢILE TURISTICE
Turismul poate crea presiune asupra resurselor locale cum ar fi energie, mâncare şi alte
materii de bază care pot fi deja în cantitate mică. O extragere şi transport mai mare al acestora
exacerbează efectele fizice asociate cu exploatarea lor. Datorită caracterului sezonier al industriei,
multe destinaţii au de zece ori mai mulţi locuitori în sezon decât în extrasezon. O aceste resurse sunt
foarte căutate de turiştii cu aşteptări ridicate. (căldură, apă caldă etc.).
a) Energia eoliana
Aerul in miscare a stat in centrul preocuparilor omului inca din antichitate. Egiptenii
navigau, in urma cu 5000 de ani, in barci cu panze, mesopotamienii (cu 4000 de ani in urma)
foloseau energia vanturilor pentru irigarea campiilor.
Pe teritoriul Persiei (actualul iran) se mai gasesc si azi vestigii ale anticelor masini actionate
cu ax vertical pentru macinatul graului.
Traditia spune ca morile de vant au fost aduse in Europa prin intermediul cruciatilor intorsi din
Orient. Cert este ca s-au raspandit si sfera de utilizare a lor a fost largita (de la macinarea graului
la
lucrari de desecare si drenare a lacurilor si mlastiniloor din Olanda, Anglia.Suedia, Germania, Rusia,
etc). morivele pentru care omul isi folosea ingeniozitatea in acea vreme pentru utilizarea energiei
vantului erau simple: nevoia de a-si usura munca, de a mari productivitatea.
La ora actuala, insa, in contextul noii conjuncture energetice si economice atentia omenirii
este
indreptata spre sursele de energie noi, regenerabile:energie solara, geotermala, energia valurilor si
nu in ultimul rand energia eoliana.
Ratiunile care au dus la cautarea de noi surse de enegie nu mai sunt cele din vechime.
Energia furnizata de centralele nucleare si de cele pe carbine furnizeaza in zilele noastre 2/3 din
electricitatea
mondiala, dar tot ele sunt responsabile de efectele negative asupra mediului inconjurator(efectul
de sera, ploi acide,etc).
Trecand peste dificultatile de ordin tehnologic, energia eoliana este ieftina si ceea ce este mai
important, nepoluanta, acest lucru reprezentand unul din avantajele acestei pentru industria
turismului.
Tarile in curs de dezvoltare isi evalueaza potentialul eolian si motivele pentru care opteaza in
favoarea acestei surse de enegie sunt obiective: lipsa unor surse de energie au preturi mai ridicate
la energia
existenta.
Rentabilitatea eolienelor se dovedeste mai ales pentru zonele greu accesibile: in munti,
locuri
isolate unde energia electrica lipseste sau este insuficienta. In tara noastra, in Delta Dunarii au fost
amplasate doua instalatii eoliene de sase kW care impreuna cu centrala termica solara,
constituie primul punct cu autonomie energetica din Delta. Pe varful Ceahlaului a fost pusa in
functiune o microcentrala eoliana ce alimenteaza cu electricitate cabana Dochia(1830 m altitudine).
Omenirea utilizeaza energia eoliana pe parcursul a câtorva milenii. Vântul impunea sa
lucreze morile de vânt, misca corabiile cu pânze. Energia cinetica a vântului a fost si este accesibila
practic în toate partile pamântului. Este atractiva si din punct de vedere ecologic - nu produce emisii
în atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive.
Ca sursa energetica primara vântul nu costa nimic. De asemenea aceasta poate fi
utilizata
decentralizat - este o alternativa buna pentru localitatile mici aflate departe de sursele traditionale
sau cabanele de pe munti care se alimenteaza greu.
Avantaje
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea
dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor. Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se
pretează aplicaţiilor la scară redusă.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de
seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de
deşeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele
eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai
mici
decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare
externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.
În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai
multe
unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi
megawaţi.
Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mare decât costurile
centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul
perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei
vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pământ oferă
posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.
La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare
de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de
producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de asemenea
produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează
mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari
virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt
au o apariţie atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi
că alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu
mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului
depăşeşte limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există
posibilitatea ca ea să fie depăşită.
b) Energia solara
Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care este direct produsă prin lumina
şi radiaţia solară. Aceasta poate fi folosită să:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale electrice termale
genereze electricitate prin turnuri solare
încălzească blocuri, direct
încălzească blocuri, prin pompe de căldura
încălzească blocuri, prin cuptoare solare
!Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi

fotovoltaice.
Instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporţie de circa 75%
/an. Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu lumina soarelui).
Soarele este una din miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe
întregul Pamânt. Energia solara care ajunge pa pamânt in 40 de minute ar fi ajuns pentru
acoperi nevoia de energie pe un an întreg a întregii omenirii.
Omul utilizeaza într-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-petrolul si
carbunele-încât rezervele se vor epuiza în a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca
centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculozitate este demonstrat de
catastrofa de la Cernobâl, din 1986. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea înlocui
combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea ce mai mare.
În zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisiurilor, focul izbucnind datorita
focalizarii
razelor solare prin picaturile de roua, care se conporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat
energia solara înca din 400 î.e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu apa. În
200 î.e.n. ei si chinezii foloseau oglinzi concave în acest scop.
Avantaje
Soarele este o sursa virtual nelimitata de energie, trebuie doar sa stim s-o utilizam corect si
eficient.
Energia furnizata de soare este gratuita, regenerabila, inepuizabila
In functie de tara si conditii financiare, pentru energiile alternative, inclusiv energia solara, sunt
acordate subventii si facilitati
fiscale
Utilizarea energiei solare inlatura inconvenientele generate de utilizarea combustibililor fosili:
costuri tot mai crescute, noxe, cenusa, fum, accentuarea fenomenului de
sera
Pe timp de vara, producerea ACM (apa calda menajera) este practic gratuita, dupa amortizarea
costurilor de instalare a sistemelor
solare
Se poate face o economie de 50-60% anual pentru incalzirea spatiilor de locuit si prepararea
ACM
Pentru a utiliza acest urias potential energetic si a economisi resursele conventionale de
energie, dar si pentru a proteja mediul inconjurator de excesiva poluare si a lasa generatiilor
urmatoare o lume mai buna, in care sa poata trai, avem datoria morala sa luptam pentru un
Pamant mai curat.
Energia solara este unul din darurile pe care natura ni le-a facut si pe care trebuie sa invatam s-
o utilizam eficient.
Dezavantaje
Nu există nici un dezavantaj, deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de
vedere. Daca oamenii ar invata cum sa utilizeze avantajele oferite de natura, progresul s-ar
inregistra pe toata linia, iar rata de viata a unei persoane ar creste semnificativ. Se afirma ca oamenii
de la sate traiesc mai mult, iar eu sustin acest punct de vedere deoarece in colturile mai necercetate
ale planetei, poluarea scade intr-un procentaj favorizant. Speram ca tehnologia sa avanseze insa intr-
o directie constructiva, pasnica si omenirea sa tina cont de faptul ca planeta noastra simte, iar
distrugerile care i
le producem ne afecteaza in mod direct pe noi, locuitorii Terrei. Ar trebui ca in locul mijloacelor de
distrugere in masa sa se studieze metodele prin care am putea sa ne salvam planeta. O importanta
modalitate de a trai in armonie cu natura este aceea in care noi am plasa-o pe post de mentor,
deoarece avem multe de invatat de la aceasta.
Energia solara este poarta catre o noua era si un remediu necesar planetei noastre.
8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICŞORAREA
CONSUMURILOR SPECIFICE
9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI ŞI A ENERGIEI ŞI A
ALTOR CONSUMURI, ÎN CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA
UTILIZATĂ
10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU
TURIŞTI ŞI PENTRU PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTICĂ
ÎN SCOPUL ÎNLĂTURĂRII RISIPEI
Materiale informative
a) coduri proprii de utilizare a resurselor
b) charte
c) regulamente
d) pliante pentru uzul turiştilor şi al
personalului e) fluturaşi
f) broşuri
Editarea de materiale publicitare
Produsele turistice sunt comercializate de cele mai multe ori prin intermediul cataloagelor si
brosurilor
Catalogul este un suport publicitar de dimensiuni variabile, in care se prezint ainformatii

privind produsele si serviciile oferite de firma, caracteristicile tehnice ale acestora, serviciile
postvanzare.
In functie de dimensiuni si continut, cataloagele pot fi:
de prospectare – utilizate in special in cazul produselor turistice noi sau cand se
urmareste largirea pietei. Prezinta o enumerare a principalelor produse oferite sau a celor care
urmeaza sa fie lansate pe piata. Este de dimensiuni reduse.
de lucru – prezinta intreaga oferta a firmei, impreuna cu caracteristicile tehnice ale
produselor, fiind mai detaliat decat catalogul de prospectare. Este utilizat indeseobi in cadrul
targurilor, in turismul international, in cadrul negocierilor pentru stabilirea tarifelor de
contractare.
de prestigiu – distribuit unei clientele alese, intermediarilor si liderilor de opinie, pentru
a intretine activitatea de relatii punblice. Cuprinde numai produsele de cea mai inalta calitate.
Este o editie publicitara de lux, care pune in evidenta prestigiul si imaginea firmei.
Dupa incheierea negocierii cu diferiti prestatori de servicii, tour-operatorii editeaza si

difuzeaza gratuit brosuri.
Brosura turistica reprezinta materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare
si difuzat prin reteaua de sucursale si agentii de turism.
Etapele realizarii unei brosuri
conceperea brosurii
difuzarea brosurii
Principalele argumente comerciale utilizate in brosurile turistice sunt:
fotografiile in culori, care suscita cel mai mare interes pentru voiaj
preturile de referinta vizand sa atraga atentia consumatorului
calitatea grafica
Pliantele reprezinta materiale publicitare ce contin ilustrate, sloganuri menite sa atraga

atentia, sa informeze si sa stimuleze adoptarea deciziei de cumparare.
Pliantul este materialul imprimat ce sta la baza comunicarii traditionale intre
producator/comerciant si potentialii cumparatori. Reprezinta instrumentul cel mai difuzat pentru
prezentarea gamei de servicii, a zonei, a teritoriului.
Principalele caracteristici ale pliantului sunt:
este subtire, prezentandu-se ca o foaie publicitara cu mai multe fete, care
se impatureste.
Ofera mai putine informatii.
Avantajul pliantelor il constituie faptul ca pot fi recitite de catre client cand doreste si sunt
mai convingatoare datorita imaginilor prezentate.
Casetele video reprezinta mediul de prezentare a filmelor publicitate.

Filmele publicitare sunt utilizate pentru prezentarea imaginilor in miscare, avand un impact
mai mare asupra publicului. Principalul dezavantaj il constituie faptul ca realizarea unui film
publicitar este foarte scumpa.
Realizarea de campanii publicitare
In domeniul turismului, actiunea de comercializare si promovare a tursimului se desfasoara in
paralel. Promovarea implica o informare a publicului prin presa si radio, iar comercializarea
presupune o informare specializata prin relatii cu publicul si publicitate in presa specializata.
Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre

componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul
stimularii vanzarilor.
Promovarea activitatii turistice are un rol social, economic foarte important deoarece
prin aceasta are loc informarea turistilor asupra produselor oferite spre vanzare si a serviciilor
asociate lor. De asemenea prin actiunile de informare, agentia de turism convinge si chiar educa
consumatorii in ceea ce priveste necesitatea practicarii turismului.
Mijloacele de promovare se impart in 2 categorii:

care atrag turismul catre firma: - reclama, publicitatea gratuita, intalniri, concursuri, expozitii.
Care stimuleaza revenirea(fidelizarea turistilor):- cataloage, borsuri, reviste, filme
publicitare, anunturi.
Campaniile de promovare si publicitate sunt realizate la initiativa a 2 agenti economici

diferiti, ale caror interese sunt complementare:
agentiile de turism din tara de destinatie
tour-operatorii si agentiile de tursim distribuitoare
11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE
LA ATITUDINEA FAŢĂ DE
TURIST
Surse de informare
a) Codul de etică al hotelului
b) Codul de etică pentru turism al Organizaţiei Mondiale a Turismului
c) alte coduri de etică hoteliere
d) Internet
e) reviste de specialitate
f) legislaţie
Internet
Reprezintă una din sursele de informare cea mai des utilizată în industria turismului.
Foarte mulţi turişti apelează la această sursă de informare deoarece trăim în secolul vitezei şi timpul
este o resursă care nu mai poate fi recuperată dacă a fost pierdută. Prin utilizarea internet-ului clienţii
află oferta de produse şi servicii într-un timp util.
Datorită importanţei acestei surse de comunicare este recomandat ca unităţile de alimentaţie şi
hotelărie să-şi promoveze produsele şi servicii pe internet, pe site-uri virtuale.
Un site conţine în mod obligatoriu următoarele componente:
- aplicaţii care permit introducerea şi modificarea informaţiilor de către personalul specializat
al unităţilor de alimentaţie şi hotelărie;
- informaţii privind: date istorice, date despre politica şi activitatea de bază a unităţii,
amplasarea unităţii, turul virtual al unităţii de alimentaţie (restaurantul) şi hotelărie
(hotelul), oferta unităţii, calendarul, organizarea diferitelor evenimente de ordin social, etc.
- un site foarte bine realizat este site-ul ANAT – www.anat.ro
Legislaţie:
Unităţile de alimentaţie şi turism funcţionează conform legislaţiei în vigoare.
- Ordin 188/2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul turismului ministrului nr.
510/2002
Reviste de specialitate
- Revista " Traveller Magazin" - caracteristici : apariţie lunară, color, pag.34
- Revista Tour.ist (www.touristmedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, pagini 32 +
coperti
- Revista "Clever Travel" (www.clevertravel.ro) - caracteristici: aparitie lunara, 114 pagini
full color, editie bilingva romana-engleza
- Revista " Descopera Romania" (www.descoperă-romania.ro) - caracteristici: aparitie
lunara, 82 de pagini full color, format A4.
- Revista "Romania Pitoreasca" (www.r-p.ro) - caracreristici:aparitie lunara, color, nr.de
exemplare, pag:100
- Revista “ANAT Media” (www.anat.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, 24 pag
- Revista " Vacante la tara" (www.vacantelatara.ro) - caracteristici: apariţie
lunara,color,pag.32 + coperti
- Hotel Restaurant Bar expert (HRB expert) - Revista profesionistilor din Horeca
(www.hrbexpert.ro)
- Revista " Turism Club " (www.turism.home.ro) - caracteristici: aparitie lunara,
color, pagini : 24
- Revista Gastromedia (www.gastromedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, numar
de pagini 36, color, distribuit gratuit pentru asociatii si firme de specialitate
Alte surse mass-media
- radio/televiziune, promovare şi publicitate
Mass-media din zona unităţilor de alimentaţie şi hotelărie:
- creşterea ponderii publicaţiilor, emisiunile TV prin care se reliefează unităţile de
alimentaţie şi hotelărie;
- promovarea turismului;
- promovarea unităţilor de alimentaţie şi hotelărie din zonă.
Mass-media internaţională:
- comentarii ale specialiştilor;
- sondaje de opinie;
- informaţii.
Evolutia cererii la nivel informational (surse de informare asupra ofertei existente pe piata)
a cunoscut si ea anumite transformari. S-a observat o deplasare a consumatorului catre
informatia primita prin intermediul televiziunii si afisaj stradal (pentru alegerea destinatiei in cadrul
unui produs turistic deja ales) dar si a presei scrise in acest plan.
Presa scrisa ocupa in procente cota cea mai mare in acest segment, importanta ei nu este neglijata.
Se face mai putina reclama directa in presa si se pune mai mult accentul pe informatia descriptiva cu
tenta emotionala, sub forma de articole.
Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii (atat

la capitolul “destinatii“, cat si alegerea firmei). Procentul de vanzare a pachetelor turistice
inregistreaza o crestere a vanzarii on-line prognoze bazate pe dinamica generala a informatizarii si pe
cresterile impresionante inregistrate de magazinele de vanzare on-line pe diferite produse de larg
consum.
Contractele corporative sunt bazate in general pe relatii in cadrul unor asocieri de companii
cu diferite domenii de activitate sau in cadrul unor holdinguri.
12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTĂRII DURABILE
REFERITOARE LA TURIST
Norme cu privire la:

a) respectarea turistului
b) siguranţa turistului
c) protecţia turistului
d) comportamentul turistului în unitatea hotelieră
e) fidelizarea turistului
f) comportamentul turistului faţă de comunitatea gazdă
HOTĂRÂRE nr.237/2001 pentru aprobarea

Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire
turistice
NORME
cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire
turistice
Art. 1. - (1) Cazarea turiştilor se face la orice oră din zi şi din noapte, în ordinea sosirii şi în limita
locurilor disponibile, ţinându-se seama cu prioritate de obligaţiile asumate anterior pe bază de
contracte şi rezervări confirmate, cu informarea anticipată asupra tarifului pentru o zi aferent
spaţiului închiriat.
(2) Cazarea se face fără nici o discriminare cu privire la cetăţenie, naţionalitate, domiciliu, convingeri
politice sau religioase.
(3) Administraţiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanţă,
bungalouri, pensiuni turistice şi agroturistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică au obligaţia
să asigure în incinta unităţilor ordinea, liniştea publică şi bunele moravuri, precum şi securitatea
turiştilor şi a bunurilor ce le aparţin.
Art. 2. - (1) Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligaţi să asigure înscrierea tuturor
turiştilor în evidenţele operative, la sosirea acestora, şi completarea formularului "Fişa de anunţare a
sosirii şi plecării".
(2) Pensiunile turistice şi agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmând să
se utilizeze cărţile de imobil.
(3) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării sunt formulare înseriate şi înlocuiesc cărţile de imobil.
Datele pe care le conţine fiecare fişă sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentele norme.
(4) Completarea fişelor se face de către fiecare turist în momentul sosirii, pe baza actelor de
identitate, care pentru cetăţenii români sunt: buletinul/cartea de identitate şi paşaportul, carnetul de
marinar sau licenţa de zbor; pentru cetăţenii străini sunt: paşaportul, carnetul de identitate, legitima
ţia provizorie, permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licenţa de zbor, iar pentru militarii în
termen şi elevii instituţiilor militare de învăţământ sunt: buletinul/cartea de identitate sau, după caz,
documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaţia).
(5) Este interzisă cazarea oricărei persoane care nu posedă act de
identitate.
(6) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării, completate şi semnate de turiştii cazaţi, se preiau,
împreună cu actele de identitate, de către recepţioneri, care sunt obligaţi să confrunte datele din fişe
cu cele din actul de identitate, să semneze fişele pentru confirmarea completării corecte a acestora şi
să restituie imediat actele de identitate turiştilor.
(7) Răspunderea pentru completarea corectă a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării revine
recepţionerilor.
(8) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării se întocmesc în două exemplare, iar pentru evitarea utilizării
indigoului, acestea sunt realizate din hârtie chimizată.
(9) Originalele fişelor de anunţare a sosirii şi plecării, grupate în ordine alfabetică, se pun zilnic la
dispoziţie organelor de poliţie.
(10) Copiile de pe fişele de anunţare a sosirii şi plecării, grupate în acelaşi mod ca şi originalele,
rămân
la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5
ani.
(11) Obligaţia de a procura aceste formulare revine deţinătorilor şi administratorilor structurilor

de
primire turistice.
(12) Tipărirea se face contra cost, prin Regia

Autonomă
"Monitorul Oficial", la tarife diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare a structurii de

primire
turistice.
Art. 3. - Modalităţile de predare-preluare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării vor fi stabilite de

comun acord de unităţile de poliţie teritoriale şi de structurile de primire turistice.
Art. 4. - (1) Cazarea minorilor în vârstă de până la 14 ani este permisă numai în cazurile în care
aceştia sunt însoţiţi de părinţi sau de reprezentanţii legali.
(2) Se exceptează de la această regulă minorii aflaţi în drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în
alte acţiuni similare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi din partea organizatorilor acţiunilor
respective.
Art. 5. - (1) În scopul asigurării protecţiei turiştilor personalului structurilor de primire turistice îi
este interzis să dea relaţii şi informaţii cu privire la sejurul turiştilor în aceste unităţi, fără acordul
acestora, cu excepţia datelor referitoare la legalitatea şederii acestora, solicitate de ofiţerii şi
subofiţerii Ministerului de Interne cu atribuţii în acest scop.
(2) Vizitarea turiştilor în structurile de primire turistice este admisă cu condiţia ca vizitatorul să
anunţe recepţia. Lucrătorii de la recepţie au obligaţia să permită vizita numai după obţinerea
acordului turistului care urmează să fie vizitat.
(3) Vizitatorul poate rămâne peste noapte în camera turistului vizitat numai după anunţarea recepţiei,
completarea fişei turiştilor şi înregistrarea în celelalte documente de evidenţă operativă, în vederea
achitării contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice.
Art. 6. - (1) Administraţiile structurilor de primire turistice răspund de paza, siguranţa şi integritatea
bunurilor turiştilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând măsurile şi dotările
necesare în acest scop.
(2) De asemenea, amenajează spaţii corespunzătoare pentru asigurarea valorilor predate de turişti
spre păstrare la recepţie, luând totodată şi măsuri de afişare a unor anunţuri în acest sens.
Art. 7. - (1) Personalul structurilor de primire turistice este obligat, în cadrul atribuţiilor de serviciu,
să ia măsuri de prevenire a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale în incinta acestora.
(2) Administraţiile şi personalul de la recepţia structurilor de primire turistice de toate tipurile au

obligaţia să informeze organele de poliţie despre apariţia persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi
care au fost date în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi,
prostituate, proxeneţi etc.
Art. 8. - (1) În conformitate cu prevederile legale, spaţiul de cazare constituie reşedinţa temporară a
turistului şi în consecinţă acest spaţiu este inviolabil, cu excepţia situaţiilor care pun în pericol viaţa,
integritatea şi bunurile turiştilor, precum şi baza materială a structurilor de primire turistice.
(2) Controlul în spaţiul de cazare ocupat de turist este permis numai în condiţiile prevăzute de
lege.
Art. 9. - Instruirea personalului structurilor de primire turistice în legătură cu cunoaşterea şi

aplicarea
acestor reguli se realizează de către deţinătorii sau administratorii unităţilor
respective.

Dezvoltarea Durabila in Turism ALINA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Durabila in Turism ALINA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEZVOLTAREA

1. PROTEJAREA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ......................... 3

4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE ÎN INDUSTRIA TURISTICĂ ..................................... 29

6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI ÎN CADRUL UNITĂŢILOR TURISTICE

8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICŞORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE ................... 39

I. 1. Resursele mediului înconjurător

DEFINIŢIE: Poluarea este un proces care reprezintă contaminarea

Mediul înconjurător este

II.1. Resursele turistice

Resursele turistice contribuie la calitatea serviciilor prestate în industria turistică.

Resurse turistice naturale Resurse turistice antropice

II. 2. Resursele turistice naturale

Relieful Ariile protejate

Clima României este temperat continentală şi este aşezată pe trei etaje:

Hidrografia contribuie la atractivitatea zonei. Lacurile glaciare, terapeutice, vulcanice,

Vegetaţia reprezintă o atracţie turistică şi importantă pentru turismul de recreere şi

II. 3. Resursele turistice antropice

Atracţii cultural artistice şi istorice:

3.1. Forţa de muncă locală

3.2. Structura personalului unei agenţii de turism

3. Personalul specializat (asistenţa turistică):

Conform studiilor de specialitate şi a datelor statistice, în perioada 2000-2007,

Director vânzări Director turism Director economie

Organigrama unei Agenţii de Turism de dimensiuni mari

Compartimentul de munca: Intreaga agentie

Compartimentul de munca: Programe

Compartimentul de munca: Ticketing

Compartimentul de munca: Incoming

Compartimentul de munca: Ticketing, Turism, Vanzari, Transporturi

Compartimentul de munca: Vanzari.

Compartimentul de munca:Turism international outgoing.

Compartimentul de munca: Marketing.

Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.

Compartimentul de munca: Programe, Turism.

alimente pentru activitatea de alimentaţie publică, băuturi;

Tradiţii şi obiceiuri în Maramureş:

Tradiţii şi obiceiuri în Bucovina

Se poartă costum popular duminica la

Portul popular românesc

Caracteristici distinctive ale turismului rural - Un studiu pe ţări din

!Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi

Editarea de materiale publicitare

Catalogul este un suport publicitar de dimensiuni variabile, in care se prezint ainformatii

Dupa incheierea negocierii cu diferiti prestatori de servicii, tour-operatorii editeaza si

Pliantele reprezinta materiale publicitare ce contin ilustrate, sloganuri menite sa atraga

Casetele video reprezinta mediul de prezentare a filmelor publicitate.

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre

Mijloacele de promovare se impart in 2 categorii:

Campaniile de promovare si publicitate sunt realizate la initiativa a 2 agenti economici

Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii (atat

Norme cu privire la:

HOTĂRÂRE nr.237/2001 pentru aprobarea

(11) Obligaţia de a procura aceste formulare revine deţinătorilor şi administratorilor structurilor

(12) Tipărirea se face contra cost, prin Regia

"Monitorul Oficial", la tarife diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare a structurii de

Art. 3. - Modalităţile de predare-preluare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării vor fi stabilite de

(2) Administraţiile şi personalul de la recepţia structurilor de primire turistice de toate tipurile au

Art. 9. - Instruirea personalului structurilor de primire turistice în legătură cu cunoaşterea şi

S-ar putea să vă placă și