UNIVERSITATEA 

DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ,, REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL

SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN

ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

MACUL DE GRĂDINĂ - PAPAVER

SOMNIFERUM L. FAMILIA PAPAVERACEAE

Coordonator:
Prof. dr. Georgeta POP

Alina Gheorghina TODOR

Specializare: IMAPA- ANUL II

Forma de învățământ: I.F.R.

TIMIȘOARA

2021
 CUPRINS

PAG.

1. PREGĂTIREA TERENULUI
3

2. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR

3

3. RECOLTAREA
4

4. PROPIETĂȚILE SEMINȚELOR DE MAC

4

2
 MACUL DE GRĂDINĂ - PAPAVER SOMNIFERUM L. FAMILIA
PAPAVERACEAE
Macul (Papaver somniferum L. Familia Papaveraceae)  este una dintre plantele care se
cultivă în climat cald și continental. Seminţele încep să germineze la temperatura de 10 grade
Celsius. Plantele tinere suportă temperaturi scăzute de până la –100 grade Celsius. Spre
înflorire, plantele de mac necesită mai multă căldură şi o cantitate mai mare de apă. Cele mai
favorabile zone de cultură a macului sunt în Transilvania, nord-estul Moldovei şi Banat, unde
plantele găsesc condiţii mai bune de climă.
1. PREGĂTIREA TERENULUI
Începe din toamnă prin desfiinţarea culturii premergătoare, discuire cu grapa cu discuri,
fertilizare cu îngrăşăminte chimice: 300 kg./ha superfosfat, 200 kg/ha sare potasică şi arătură
adâncă la 20-30 cm, cu care ocazie se face şi încorporarea îngrăşămintelor. Dacă ne propunem
să avem o cultură ecologică, atunci se realizează o fertilizare organică cu 20 t/ha. Primăvara
devreme se execută grăpatul perpendicular pe arătură. Înainte de semănat solul trebuie
tăvălugit.
Semănatul se realizează primăvara timpuriu, când se poate ieşi în câmp, pentru că
solul este bine aprovizionat cu apă. Distanţa între rânduri este de 45-50 cm, iar adâncimea de
semănat este de 0,5-1 cm. Pentru 100 mp este necesară 0,04 kg de sămânţă.
 Lucrări de întreţinere
Distrugerea crustei înainte de răsăritul plantelor, printr-o grăpare uşoară, perpendicular
pe direcţia rândului.
O praşilă manuală superficială după răsărire;
Răritul, care se face în două etape: buchetatul, când plantele au 3-4 frunze, şi apoi
răritul propriu-zis. Distanţa între plante, după rărit, este de 25-30 cm;
Se fac 2-3 praşile mecanice până la îmbobocitul plantelor, după care nu se mai
realizează pentru că plantele de mac sunt foarte fragile. Dacă apar buruieni, se îndepărtează
prin plivit.
2. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR
Lupta împotriva bolilor și dăunătorilor se are în vedere tot timpul perioadei de vegetaţie.
Principala boală la mac este mana macului. În zonele cu precipitaţii abundente boala este

3
prezentă în toate stadiile de vegetaţie ale macului. Atacul pe primele două frunze duce la
uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate apar pete untdelemnii în dreptul cărora
pe partea inferioară a frunzei, apare un puf cenuşiu-violaceu. Principalul dăunător este
gărgăriţa capsulelor de mac (Pleospora papavera). Produsele folosite pentru combaterea
chimică sunt: Ridomil 0,1% – pentru mană; Curzate, Manox – pentru gărgăriţa capsulelor de
mac. Combaterea ecologică a bolilor şi dăunătorilor presupune evitarea culturii macului  în
soluri argiloase cu exces de umiditate, revenirea culturii pe acelaşi teren după 4 ani și
efectuarea de arături adânci în toamnă pentru îngroparea resturilor vegetale.

3. RECOLTAREA
Se  face la maturitatea deplină, adică atunci când capsulele şi tulpinile s-au îngălbenit, iar
seminţele sună în capsule. Recoltatul se face pe timp uscat cu secera sau cu combina. După ce
plantele au fost tăiate, sunt legate în snopi si sunt puse la uscat. Când capsulele sunt foarte
uscate, se rup de pe tulpină şi se desfac fie prin lovire cu un obiect greu, fie se calcă cu
picioarele. Apoi seminţele se trec printr-un ciur pentru a se elimina resturile rămase de la
capsule.
4. PROPRIETĂȚILE SEMINȚELOR DE MAC

4
 Acestea pot fi recunoscute cu ușurință datorită dimensiunilor reduse și a culorii specifice.
Semințele de mac se regăsesc în culorile cenușiu, negru, violaceu-cenușiu sau albastru-
cenușiu. În compoziția semințelor de mac se regăsesc trigliceride, acizi grași mono și
polinesaturați, lipide, proteine, săruri minerale, substanțe enzimatice și minerale. Datorită
acestui conținut variat, semințele de mac pot fi considerate un adevărat panaceu, folosite, în
special, pentru tratarea insomniei, durerilor de stomac, răcelilor, senzațiilor de greață,
anumitor tipuri de cancer și tumori, hemoragiilor etc. Consumate sub recomandare pentru
afecțiunile la tratarea cărora pot fi folosite ca adjuvant, acestea au efecte calmante, analgezice,
tonice, hipnotice, astringente, afrodisiace, bactericide, emoliente, sudorifice, expectorante,
hipotensive, narcotice, sedative. Însă, cel mai frecvent, macul este recunoscut pentru faptul că
reprezintă o sursă de opiu, în special capsulele verzi, imature. Acestea au în compoziția lor un
suc lăptos latex din care se extrage opiul natural.
Pentru menţinerea soiului sau populaţiei locale, atunci când avem în vedere producerea
semințelor, la recoltare se aleg cele mai mari capsule și care sunt libere de boli sau dăunători.
Există multe asemănări între macul de câmp și cel de grădină, însă cel din urmă poate fi
recunoscut prin faptul că este mai robust.