Sunteți pe pagina 1din 47

Grup colar Economic de Turism Iai Profesor: Rusu Mihaela-Loredana

Disciplina

DEZVOLTAREA DURABIL N TURISM

Anul colar 2010-2011

CUPRINS
1. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI NCONJURTOR ......................... 3 I. 1. RESURSELE MEDIULUI NCONJURTOR .................................................................................................... 4 I. 2. COMBATEREA POLURII ......................................................................................................................... 7 2. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE ........................................................ 8 II.1. RESURSELE TURISTICE ........................................................................................................................... 8 II. 2. RESURSELE TURISTICE NATURALE.......................................................................................................... 8 II. 3. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE ....................................................................................................... 10 3. ANGAJAREA FOREI DE MUNC LOCALE N UNITILE TURISTICE................................... 12 3.1. FORA DE MUNC LOCAL.................................................................................................................... 12 3.2. STRUCTURA PERSONALULUI UNEI AGENII DE TURISM ............................................................................ 12 A) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE .............................................................................. 17 B) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE ....................................................... 18 C) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 19 SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING.......................................................................................... 19 D) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 20 SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING .......................................................................................... 20 E) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING................................................................................. 21 F) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT VANZARI................................ 22 G) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT OUTGOING ............................ 23 H) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT MARKETING ......................... 24 I) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM .................................................................................. 25 J) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU OUTGOING .................................. 26 K) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI.......................................................................... 27 L) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM ............................................................................... 28 4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE N INDUSTRIA TURISTIC ..................................... 29 5. VALORIFICAREA AUTENTICITII LOCALE N CADRUL PROGRAMELOR TURISTICE..... 30 AUTENTICITATEA LOCAL........................................................................................................................... 30 A) TRADIII ................................................................................................................................................. 30 B) OBICEIURI ............................................................................................................................................... 30 C) VESTIMENTAIE ...................................................................................................................................... 30 D) STIL DE VIA ......................................................................................................................................... 30 E) CULTURA PROPRIE ................................................................................................................................... 30 F) CREDINE ............................................................................................................................................... 30 G) STIL ARHITECTURAL ................................................................................................................................ 30 H) LIMBA .................................................................................................................................................... 30 I) MANIFESTRI CULTURALE ........................................................................................................................ 30 6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI N CADRUL UNITILOR TURISTICE ....................................................................................................................................................................... 33 7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI N UNITILE TURISTICE ......... 35
A) ENERGIA EOLIANA .................................................................................................................................. 35 B) ENERGIA SOLARA.................................................................................................................................... 37

8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE................... 39 9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI I A ENERGIEI I A ALTOR CONSUMURI, N CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA UTILIZAT ............................................................................... 40 10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU TURITI I PENTRU PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTIC N SCOPUL NLTURRII RISIPEI ......................... 41 11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ATITUDINEA FA DE TURIST......................................................................................................................................................... 43 12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTRII DURABILE REFERITOARE LA TURIST ................ 45

1. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI NCONJURTOR


Dezvoltare durabil urmrete echilibrul dintre om i: Mediul nconjurtor; Mediul economic; Mediul social. Definiia dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare: Dezvoltarea durabil urmrete satisfacerea nevoilor prezentului fr a compromite posibilitile generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economice al cror fundament este asigurat printr-un echilibru ntre sistemele economico-sociale.

Explozii demografice

Exploatarea intens a resurselor mediului nconjurtor

Expansiunea oraelor

Degradarea mediului nconjurtor Dezvoltarea activitii din agricultur, industrie i alte domenii Amplificarea sistemului de transport

Dezvoltarea reelelor de comunicaie

Cauzele enumerate mai sus au condus n timp la: Degradarea: aerului, apei, solului, peisajelor, prin poluarea i distrugerea acestora; Efectele degradrii sau resimit i la monumentele naturale: pduri, parcuri, rezervaii naturale, etc.

I. 1. Resursele mediului nconjurtor

Aerul

Fauna

Resursele mediului nconjurtor

Apa

Flora

Solurile

DEFINIIE: Poluarea este un proces care reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care sunt nocive sntii i calitii vieii sau funciilor naturale ale ecosistemelor

Mediul nconjurtor este degradat de urmtoarele materiale poluante

Biodegradabili (poluani care se descompun rapid n procesul natural)

Non-degradabili (poluani care nu se descompun sau se descompun foarte greu n procesul natural)

Uneori mediul nconjurtor este poluat de diferite fenomene care nu in de aciunea oamenilor (erupiile vulcanice, cutremurele, ploile acide, etc) dar din pcate majoritatea materialelor poluante provin din activitatea uman.

Poluarea aerului
Poluarea aerului determin nclzirea global care conduce la schimbarea tipului climatic. Efectele schimbrii tipului climatic sunt: Creterea nivelului mrii; Calamitile naturale; Afectarea produciei agricole; Redistribuirea animalelor i plantelor.

Poluarea apelor Cererea de ap potabil este n continu cretere datorit exploziei demografice din ultimile decenii. Conform datelor statistice, n perioada anilor 1940-1990, preluarea apei potabile (din ruri, lacuri, rezervoare sau alte surse de ap) a crescut de patru ori. Cauzele polurii apei potabile: Apa menajer; Apa industrial; Procesele chimice folosite n agricultur; Eroziunea solurilor; Poluarea aerului i a solului.

Poluarea solului Solul este un amestec de materie format din plante minerale i animale i se formeaza de-a lungul unui lung proces care poate dura i mii de ani. Solul este degradat datorit: ngrmintelor chimice, pesticide; Irigaii necorespunztoare; Poluarea aerului.

Poluarea florei
Flora este deteriorat fatorit, pe de o parte a calamitilor naturale i pe de alt parte a aciunilor umane. Aciunea uman contribuie la poluarea florei prin: Defriarea pdurilor i distrugerea spaiilor verzi; Poluarea aerului, a apei i a solurilor.

Poluarea faunei Majoritatea speciilor de animale sunt pe cale de dispariie datorit polurii mediului nconjurtor. Din aceast cauz organizaiile nonguvernamentale militeaz pentru o dezvoltare durabil a societii. Fauna este protejat prin legislaia n vigoare.

I. 2. Combaterea polurii
Pentru a combate poluarea rile dezvoltate au emis i au pus n aplicare legi care au supravegheat i controlat deeurile toxice. Ca exemplu SUA a emis urmtoarele legi: Actul pentru Aer Curat 1970; Actul pentru Apa Curat 1977; Actul pentru Apa Potabil Curat 1974; Actul pentru Controlul Substanelor chimice 1976; Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor 1976. Legile impuse au condus la micorarea efectelor produse de poluare. rile n curs de dezvoltare continu s aib probleme din cauza polurii deoarece nu exist o tehnologie performant pentru combaterea polurii. Datorit acestui lucru puterea economic crete de cele mai multe ori cu costul polurii. rile n curs de dezvoltare atrag foarte muli investitori strini deoarece fora de munc este mai ieftin, materialele cerute sunt mai ieftine i pentru c sunt mult mai puine restricii n privina substanelor poluante.

2. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE II.1. Resursele turistice


Resursele turistice contribuie la calitatea serviciilor prestate n industria turistic. Conform legislaiei n vigoare resursele turistice sunt definite ca fiind componente ale mediului natural i antropic (mediul nconjurtor). Resursele turistice prin caracteristicul i specificul lor sunt valorificate n activitatea turistic fiind protejate i conservate prin mediu.

Resursele turistice

Resurse turistice naturale

Resurse turistice antropice

II. 2. Resursele turistice naturale


Hidrografia

Clima

Fauna

Patrimoniul turistic natural

Relieful

Ariile protejate

Relieful Romniei este format din mai multe forme de relief (glaciar, carstic i vulcanic) care contribuie la atractivitatea zonei. Obiectivele turistice ale reliefului sunt: peterile, formele ciudate ale stncilor (babele i sfinxul), vrfurile munilor. Relieful ca resurs natural a patrimoniului turistic contribuie la practicarea diferitelor forme de turism dintre care amintim: Turismul de drumeie; Turismul de odihn i recreere; Turismul tiinific, etc.

Clima Romniei este temperat continental i este aezat pe trei etaje: Un etaj montan i rcoros cu temperaturi medii anuale de 2 - 4 C; Un etaj mai blnd n zonele de deal, cu temperaturi medii anuale de 4 -10 C; Un etaj clduros n zonele de cmpie cu temperaturi medii anuale de 10-19 C. Clima contribuie la practicarea turismului de iarn, de var i de tratament.

Hidrografia contribuie la atractivitatea zonei. Lacurile glaciare, terapeutice, vulcanice, de baraj natural contribuie la practicarea urmtoarelor forme de turism: Turism de tratament; Turism de cur heliomarin; Turism de agrement; Turism pentru pescuit.

Vegetaia reprezint o atracie turistic i important pentru turismul de recreere i odihn. De asemenea vegetaia este cercetat de specialiti pentru protejarea i conservarea ei (plante, arbori, monumentele naturii). Elementele componente ale vegetaiei sunt: pajiti, speciile rare de plante, ariile forestiere, etc. Vegetaia contribuie la practicarea urmtoarelor tipuri de turism: Turismul de tratament; Turismul tiinific; Turismul de agrement.

Ariile protejate reprezint o importan cognitiv-tiinific pentru turismul de cunoatere i profesional. Romnia este una din rile Europei care se bucur de existena monumentelor naturale ntr-un numr foarte mare. Au fost elaborate legi care protejeaz monumentele naturale.

II. 3. Resursele turistice antropice

Obiective economice

Etnografie i folclor

Patrimoniul turistic antropic

Obiective religioase

Vestigii i monumente

Obiective sociodemografice

Obiective economice: Baraje; Lacuri de acumulare; Canale de navigaie; Drumuri i poduri; Diferite uniti economice; Ferme agricole; Centre viticole; Amenajri hidroenergetice.

Elemente socio-demografice: Populaia - urban 55%; - rural 45%.

Elemente de etnografie i folclor: Portul popular: rou, alb i negru; Tradiii i obiceiuri: Festivalul usturoiului; Festivalul recoltei de toamn; Festivalul Ctlina; Botezul; Nunta; nmormntarea; Patele; Craciunul; Urtura; Colindul; Tierea porcului; Sorcova, etc.

Atracii cultural artistice i istorice: Case memoriale; Muzee; Teatre; Atracii Culturale; Atracii Religioase.

3. ANGAJAREA FOREI DE MUNC LOCALE N UNITILE TURISTICE 3.1. Fora de munc local
a) instruit n mod corespunztor b) ocup posturi n industria turistic n conformitate cu nivelul de pregtire, fr a fi supus unor discriminri

3.2. Structura personalului unei agenii de turism


1. Personal administrativ: Angajai cu funcii de conducere; Angajai de ordine; Angajai de execuie.

2. Personal tehnic: Angajai cu funcii de conducere; Angajai de execuie.

3. Personalul specializat (asistena turistic): Interprei; Ghizi; Refereni; Ageni de turism; Asistentele turistice (hostess).

Conform studiilor de specialitate i a datelor statistice, n perioada 2000-2007, personalul angajat pe piaa turistic a fost de peste 10000 de angajai. n domeniul turismului peste 60% din angajai sunt de sex feminin. Majoritatea dintre cei angajai pe piaa muncii n domeniul turismului au vrsta cuprins ntre 25-34 de ani.

AGA

Consiliul de administraie

Director

Director vnzri
Secretar

Director turism

Director economie

ef Birou Vnzri

ef Birou Marketing

ef Birou Turism Intern

ef Birou Turism Internaional

ef Financiar - contabil

ef Administrativ

ef colectiv IT

Un referent incoming

Un referent outgoing

2 ageni de ticketing

Un agent de vnzri

Un econ. marketing

Un lucrtor resurse

Organigrama unei Agenii de Turism de dimensiuni mari

2 ageni de turism

Un administrator

2 ghizi interprei

Un programator

2 operatori PC

O ngrijitoare

Un contabil

Un referent

Un casier

2 ghizi

Valorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau zone geografice implic n prealabil asigurarea unor condiii minime pentru deplasarea, sejurul i petrecerea agreabil a timpului de ctre turiti. Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat de interes turistic, potenialul turistic trebuie s rspund la 2 cerine eseniale: s dispuna de resurse naturale i de alte elemente de atracie preferate de turiti; s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, alimentaie, de uniti comerciale, .a. n general, motivaiile turistice sunt subiective i deci foarte importante; preferinele i mai ales atitudinile turitilor fa de ofertele agenilor economici difer chiar n cadrul unei anumite tipologii de clientel. Din aceast cauz resursele naturale i cele antropice pot participa n cele ma diverse activiti posibile la conceperea unui produs turistic i, n consecin, la promovarea cltoriilor tristice. Dar, dac n condiiile turismului modern gradul de atractivitate a resurselor naturale i a celor create nu poate fi cuantificat corect dect sub forma unei medii a sumei influenelor particulare pe care le exercit elementele de atracie, evaluarea potenialului turistic al unui teritoriu presupune, nainte de toate, evidenierea acelor elemente ale ofertelor primare care, prin caracteristicile lor de atractivitate, pot satisface exigenele unui numr mare de turiti. Pe baza acestor criterii pot fi mai uor nelese i preocuprile pentru evaluarea atent a patrimoniului turistic, confruntat cu preferinele clientelei spre a determina riguros tiinific prioritile de punere n valoarea a elementelor de atracie turistic ale unui teritoriu, n funcie de care sunt elaborate i programele de investiii. Managementul resurselor umane ca orice alt domeniu tiinific este rezultatul cercetrii specializate. Desprinzndu-se de managementul general, managementul resurselor umane s-a difereniat i s-a automatizat, restrngndu-i problematica sau obiectul de studiu i n consecin s-a specializat avnd n prezent un loc bine precizat n cadrul managementului general. De-a lungul anilor, activitatea de conducere a resurselor umane a evoluat de la simpla nregistrare contabil a activelor umane, pn la abordarea contemporan din punct de vedere psihosocial, al oamenilor dintr-o organizaie. Aceast evoluie a fost influenat de o serie de factori. Apar legi i regulamente guvernamentale de care o ntreprindere trebuie s in cont: securitate i asisten medical, preocuparea pentru mediul nconjurtor. Un alt factor cu aciune n domeniul resurselor umane l reprezint computerizarea, care a nlocuit un important volum de munc destinat unor activiti administrative i a nceput s fie tot mai mult folosit n pregtirea angajailor.

Pe parcursul timpului, pot fi identificate sau individualizate diverse periodizri sau etape de dezvoltare care reprezint stadii n evoluia funciei de personal sau n definirea coninutului managementului resurselor umane. Una din variantele de periodizare prezentat n literatura de specialitate cuprinde etapele : empiric etapa bunstrii sau prosperitii administrarea personalului managementul personalului managementul resurselor umane.

Conducerea resurselor umane ca funcie specializat a managementului este responsabil de desfurarea a trei mari categorii de activiti : - activiti strategice ; - activiti de consultan ; - activiti operaionale. Activitile strategice au un pronunat caracter creativ i constau n formularea, propunerea i obinerea aprobrii pentru politicile i strategiile de personal al organizaiei, precum i nelegerea i anticiparea consecinelor schimbrilor. Aceste activiti revin directorului de resurse umane. Activitile de consultan au rolul de a acorda asistena, n cadrul organizaiei, celorlali manageri n rezolvarea problemelor legate de personal. Activitile operaionale revin administratorului de personal, care se ocup de aspecte de rutin, fiind nsrcinai cu gestionarea detaliilor activitii de conducere a resurselor umane, elaborarea fielor de post, nregistrarea personalului, elaborarea procedurilor privind disciplina. n realizarea activitii turistice, resursele umane constituie un factor ce asigur funcionalitatea celorlalte componente ale ofertei. Factorul uman transform resursele naturale i materiale din poteniale n efective. Volumul i calitatea activitii turistice depind ntr-o msur mare de ncadrarea cu personal, de numrul lucrtorilor i nivelul de calificare al acestora. Evoluia turismului se afl n corelaie direct cu dinamica i structura personalului. Rolul factorului uman crete pe msura sporirii exigenelor consumatorilor fa de calitatea serviciilor, la rndul su dezvoltarea turismului avnd consecine asupra utilizrii resurselor umane prin crearea de noi locuri de munc, determinarea unui nivel mai ridicat de instruire i a unor structuri profesionale pe funcii. Aadar, relaia dintre turism i capitalul uman este complex, de intercondiionare. Turismul imprim muncii prestate n acest sector o sum de caracteristici care se reflect asupra nevoii forei de munc i efectelor folosirii acesteia. Printre cele mai importante trsturi pot fi enumerate : consum mare de munc vie ; rspundere material i moral superioar ; nivel relativ ridicat i complex de pregtire; relaii directe lucrtor client ;

sezonalitate accentuat ; utilizarea muncii cu timp parial. Cu toate acestea, ele creeaz i dificulti n recrutarea forei de munc, mai ales n situaia muncii n contratimp. Alte caracteristici ar mai putea fi feminizarea forei de munc, mobilitatea ridicat datorat altor cauze dect sezonalitatea, angajarea ntregului timp de munc al unei zile. n concluzie, particularitile muncii n turism influeneaz nemijlocit numrul i dinamica lucrtorilor, structura acestora, nivelul productivitii muncii, sistemele de cointeresare i politicile de selecie i recrutare, organizarea pregtirii profesionale.

a) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE


Compartimentul de munca: Intreaga agentie Numarul de persoana/post: 1 Rolul: planifica, coordoneaza si urmareste desfasurarea eficienta a activitatii de ansamblu a agentiei de turism. Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism-servicii. Experienta profesionala: 14ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): Organizeaza, conduce si gestioneaza intreaga activitate a agentiei de turism Elaboreaza strategia de dezvoltare si stabileste masuri pentru realizarea acesteia Urmareste intocmirea si realizarea bugetelor de venituri si cheltuieli Promoveaza serviciile agentiei de turism in vederea obtinerii unui profit maxim Coordoneaza activitatea intregului personal al agentiei de turism Reprezinta societatea in relatii cu tertii Supervizeaza direct si coordoneaza activitatea de vanzare prin stabilirea produselor sau pachetelor, obiectivele cantitative si calitative de vanzare si nevoile de pregatiri ale angajatilor agentiei Urmareste permanent colectarea debitelor de la clienti si aplica politici de creditare ale firmei Determina potentialul de afaceri al pietei si genereaza afaceri noi pentru agentie Monitorizeaza preferintele si nevoile clientilor si identifica evolutiile viitoare ale pietei. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: Relatii functionale: cu toti lucratorii agentiei. Relatii de colaborare: colaboreaza cu toti directorii de compartimente Relatii de reprezentare: cu clientii, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: -

b) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE


Compartimentul de munca: Programe Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice. Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism-servicii. Experienta profesionala: 12 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): Incheie contracte de prestatii turistice Organizeaza activitatea de realizare a programelor incoming si outgoing Verifica calculatia de prt pentru programe si oferte speciale Urmareste realizarea la timp a incasarilor si platilor Verifica facturile de la prestatori Colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing pentru analiza ofertei pe piata specializata si propune masuri de promovare in raport cu programe disponibile. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei Relatii functionale: cu tori lucratorii agentiei. Relatii de colaborare: colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing Relatii de reprezentare: cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie.

c) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING


Compartimentul de munca: Ticketing Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare a biletelor de avion. Formarea profesionala: Institutul Politehnic Bucuresti, curs de ticketing Tarom Rezervari. Experienta profesionala: 4 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): Incheie contracte cu companiile aeriene si dezvolta relatii cu acestea Pastreaza contactul cu serviciile specializate ale companiei tarom precum si alte companii Tine evidenta incasarilor si a platilor in lei sai valuta Gestioneaza toate documentele necesare desfasurarii activitatii din cadrul compartimentului si raspunde de buna lor utilizare Intocmeste si/sau verifica si avizeaza bilunar deconturile cu IATA Asigura o buna functionare a sistemului de rezervari Promoveaza si dezvolta relatiile cu potentialii clienti, personae fizice si juridice. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei Relatii functionale: cu tori lucratorii agentiei. Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie.

d) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING

Compartimentul de munca: Incoming Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice destinate turistilor straini care sosesc in Romania. Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism-servicii. Experienta profesionala: minim 4 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): incheie contracte cu partenerii romani (unitati de cazare si alimentatie, firme de transport) coordoneaza activitatea programelor incoming efectueaza verificarea calculatiei de pret face propuneri privind angajarea ghizilor propune realizarea de info-triburi pregateste participarea la targuri si expozitii internationale in vederea promovarii ofertei sau produselor promoveaza vanzarile prin agentia proprie sau prin alti colaboratori urmareste derularea contractelor cu transportatorii, unitatile de cazare si alimentatie verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp (luna, trimestru, semestru) Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei Relatii functionale: cu tori lucratorii agentiei. Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie

e) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING


Compartimentul de munca: Ticketing, Turism, Vanzari, Transporturi Numarul de personae/post: 4 Rolul: rezerva si vinde bilete de avion. Formarea profesionala: studii superioare, curs de rezervare si tarifare a biletelor de avion, curs de specialitate IATA. Experienta profesionala: minim 1 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): participa la incheierea contractului specific, acorda consultanta la tratativele contractuale rezerva si vinde sau emite bilete de avion sau preschimba documente de calatorie informeaza clientul asupra datei limita pana la care poate achita biletul si asupra elementelor variabile in acest interval de timp efectueaza tarifarea serviciilor prestate opereaza cu instrumente de plata emite documente financiar contabile gestioneaza bilete de avion intocmeste si verifica deconturile periodice cu IATA intocmeste fisiere si rapoarte specifice culege si ofera informatii in relatia directa cu clientul mentine schimbul de informatii cu alte companii sau compartimente ale companiei promoveaza imaginea companiei. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului de Ticketing Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director Ticketing.

f) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT VANZARI

Compartimentul de munca: Vanzari. Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare sau revanzare a pachetelor de produse turistice. Formarea profesionala: studii superioare, curs de specialitate in domeniul vanzarilor. Experienta profesionala: minim 6 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): coordoneaza activitatea agentilor de turism incheie contracte de vanzare preia programe spre revanzare intocmeste facturi pentru programele turistice proprii interne si externe tine evidenta vanzarilor propune actiuni sau facilitate care sa concentreze interesul pentru oferta firmei promoveaza programe si modalitati de vanzare care sa amplifice volumul incasarilor propune programe de fidelizare in lipsa directorului preia conducerea colectivului. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie.

g) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT OUTGOING


Compartimentul de munca:Turism international outgoing. Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de realizare saqu concepere a programelor turistice destinate turistilor romani care calatoresc in strainatate. Formarea profesionala: ASE sau FEEA - specializare turism-servicii. Experienta profesionala: minim 4 ani Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): incheie contracte cu partenerii externi (unitati de cazare de diferite tipuri, firme de transport, touroperatori) coordoneaza activitatea de realizare a programelor turistice outgoing efectueaza verificarea calculatiei de pret propune agentilor de turism care vor participa la info-triburi, oferte pe care le cor comercializa face propuneri privind angajarea ghizilor interpreti si a ghizilor locali intocmeste facturi pentru programele proprii urmareste derularea contractelor incheiate cu prestatorii sau furnizorii externi si efectuarea platilor aferente verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp prospecteaza piata analizand produsele celorlalte agentii promoveaza vanzarile agentia proprie sau prin alti colaboratori. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie.

h) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT MARKETING

Compartimentul de munca: Marketing. Numarul de personae/post: 4 Rolul: coordoneaza activitatea de studiere a pietei si de promovare a produselor turistice. Formarea profesionala: Facultatea de Marketing Experienta profesionala: 1 ani jumatate Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): coordoneaza activitatea de studiere a pietei in vederea identificarii potentialilor noi clienti si a necesitatilor de servicii ale pietei elaboreaza strategia de marketing a agentiei si urmareste modul de implementare a acesteia defineste politica de produs stabileste politica de prt pentru fiecare gama de produs stabileste politica de distributie si intretine relatii cu distribuitorii defineste politica de comunicare realizeaza promotii, programe speciale promoveaza imaginea pozitiva a firmei efectueaza analiza periodica a cotelor de piata detinute si a impactului avut de nevoile servicii lansate asupra potentialilor clienti. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie

i) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM


Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari. Numarul de personae/post: 4 Rolul: concepe, ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora si efectueaza diferite categorii de rezervari:in unitati de cazare, alimentatie, agreement. Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism servicii, curs de calificare agent de turism. Experienta profesionala: minim 1 an. Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): ofera spre vanzare produse turistice in tara sau strainatate furnizeaza informatii despre produsele oferite incheie contractul cu turismul incaseaza contravaloarea serviciilor in numerar sau prin virament emite bilete, intocmeste factura opereaza cu valuta si carti de credit efectueaza rezervari sau intermediere in numele clientului incheie polite de asigurare si reasigurare promoveaza direct produsul turistic porspecteaza piata turistica administreaza si gestioneaza documentele specifice urmareste efectuarea platilor intocmeste situatiile financiare se documenteaza permanent utilizand surse variate privind obiectivele turistice, prestatorii de servicii Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie

j) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU OUTGOING


Compartimentul de munca: Programe, Turism. Numarul de personae/post: 4 Rolul: organizeaza calatorii individuale si de grup in strainatate pentru turisti sau oameni de afaceri punand la dispozitia clientului gama de servicii specifice pentru orice destinatie cazare in hoteluri sau pensiuni, transport, sejururi pe litoral sau munte, tratamente. Formarea profesionala: Studii superioare. Experienta profesionala: minim 1 an. Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): acorda consultanta pentru tratativele contractuale elaboreaza sau intocmeste programe turistice interne si externe efectueaza calculatia de prt sau stabileste pretul de vanzare al produsului turistic preai porgrame spre vanzare difuzeaza comenzile si graficele de desfasurare a programelor agentiei monitorizeaza modul de derulare a programului turistic instruieste ghizi acompaniatori intocmeste decontul pentru activitatea turistica intocmeste analiza de piata promoveaza produsele turistice elaboreaza si transmite cererile de oferta selecteaza ofertele intocmeste si administreaza documentel specifice intocmeste periodic rapoartele specifice activitatii. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului outgoing. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie

k) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI


Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari. Numarul de personae/post: 4 Rolul: efectueaza diferite categorii de rezervari. Formarea profesionala: Curs de Ticketing, curs de rezervare. Experienta profesionala: minim 1 an. Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): rezerva bilete de calatorie stabileste varianta optima de calatorie pentru client efectueaza tarifarea serviciilor prestate asigura schimbul de informatii cu alte companii sau alte compartimente ale companiei promoveaza imaginea companiei si a serviciilor oferite organizeaza timpul alocat fiecarui client prospecteaza piata turistica. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine. Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie

l) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM


Compartimentul de munca: Programe, Turism. Numarul de personae/post: 4 Rolul: este persoana calificata care in urma obtinerii atestatului de ghid de turism este angajata in relatiile dintre turisti, prestatorii de servicii si agentiile de turism pentru a derula in bune conditii a programelor turistice; insoteste persoana sau grupul de personae in vizite, excursii sau ploimbari, le sigura confort si ofera explicatii asupra punctelor de interes turistic. Formarea profesionala: Fcultatea de litere(Studii superioare), curs de ghid de turism. Experienta profesionala: minim 6 an. Capacitate profesionala: Cumoscator de limbi straine Operare PC Calitati personale: Sociabil Comunicativ Autoritar Operativ Deschis spre dialog Cu intuitie Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari): se informeaza cu privire la structura si specificul programului se informeaza cu privire la structura grupului se documenteaza pentru a putea asigura informatii specifice programului preia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul asigura derularea programului conform structurii prestabilite informeaza turistii asupra continutului programului instruieste turistii in scopul evitarii eventualelor probleme urmareste asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale pentru serviciile realizate de furnizor gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate rezolva situatiile particulare aparute intocmeste rapoarte face propuneri pentru adoptarea programelor agentiei la solicitarile clientilor. Pozitia in organigrama: Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie. Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei. Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic. Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii. Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca. Perspectiva profesionala: Director agentie.

4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE N INDUSTRIA TURISTIC


Resurse autohtone: alimente pentru activitatea de alimentaie public, buturi; produse textile pentru dotarea hotelurilor; mobil, materiale de construcie, etc.

5. VALORIFICAREA AUTENTICITII LOCALE N CADRUL PROGRAMELOR TURISTICE


Autenticitatea local a) tradiii b) obiceiuri c) vestimentaie d) stil de via e) cultura proprie f) credine g) stil arhitectural h) limba i) manifestri culturale

Tradiii i obiceiuri
Tradiii i obiceiuri n Maramure: Cladirile formeaz adesea o curte compact. La dreapta este casa, n spate ura, grajdul i buctria de var, iar n stnga opronul; Case mici, tradiionale cu o camer i un hol; Duminica se merge la Biseric n costum popular; Blciul; Femeile decoreaz locuina; Ocupaia de baz este sculptatul i olritul; Femeile lucreaz lna. Tradiii i obiceiuri n Bucovina Se poart costum popular duminica la Biseric; Tierea porcului; Mncruri: mmliga cu brnz proaspt, smntna, ou, crnai de porc, sarmale, iaurt, ciorb, rcituri; Se mnnc zinic supe variate i bor; Ocupaia principal este prelucrarea lemnului. Portul popular romnesc Portului brbtesc romnesc i sunt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru var iarii din pnz alb), care urmeaz lejer liniile corpului. n zilele de srbtoare se poart cizme iar n celelalte bocanci. Cmaa cu mnec larg deschis ajungndu aproape pn la nivelul genunchilor este strns pe talie cu un erpar frumos ornat. Peste cma, vara se poart o vest neagr, iar n anotimpurile rcoroase pieptarul nflorat (cojocel din blan ncheiat pe un umr), peste care se mbrac sumanul. Vara brbaii poart plrie cu borduri mari, iar n timpul iernii cciuli nalte cu vrful ascuit. Portul romnesc la femei se distinge prin iia cu mnec rsfrnt i alti pe umr, ca i prin poalele brodate strnse pe talie cu un bru lat, esut din ln i frumos ornat. Partea caracteristic a vetmntului este estura de form dreptunghiular din ln cu alesturi fota cu vrgulie colorate

fixat mai sus de talie printr-un bru de ln cu ornamentaie bogat. Fetele dar i femeile tinere i salt colul de jos al fotei fixndul de talie fcnd astfel mai vizibil i poala brodat. Se poartghete cu carmbul nalt, dar i pantofi. Tinerele fete e acoper capul cu un batic imprimat cu trandafiri, lsat pe ceaf, fruntea rmnnd descoperit. Femeile mai n vrst i acoper complet fruntea cu o basma de culoare nchis, legat sub brbie. Peste iie se mbrac piptarul din piele, cojocelul de blan, ornat cu motive florale, tivit adesea cu blan. Mrgelele de culoare deschis, cu pnglicu, se poart numai de tinere. Iarna, femeile poart bondi din blan de miel sau suman de trei sferturi. Sumanul pn la glezne, sau cojocul din blan de miel de aceeai lungime, se poart doar de femeile mai n vrst.

Caracteristici distinctive ale turismului rural - Un studiu pe ri din UE Germania Turismul in mediul rural incepe in Germania in anii 30, cu asa numitul Sommerfrische(estival) si consta in vacante la porturi accesibile.Treptat a inceput dezvoltarea in zone cu o inalta valoare peisagistica, in aproierea marilor arii rurale. Actualmente oferta se concentreaa in hoteluri cu gestiune familiala in orasele de vacanta, cazari sezoniere, camere de ospateti si agroturism, iar oferta este reglementata de Deuche Landvirtschafts Gesellschaft. Autoritatile germane joaca un mare rol in promovarea si comercializarea turismului rural, pornind mereu de la perimetrul land-ului sau regiunii, insa nu-l considera un produs dindependent, si unu care face parte din produsul turistic regional. Austria Structura hoteliera austriaca este de tip familial, ceea ce face sa-l conserve caracterul traditional.In aceatsa tara exista o puternica traditie comerciala care a deprins in mare masura de tursimul extern.O dovada incontestabila este faptul ca turismul rural reprezinta mai mult de 80% din oferta turistica austriaca.Turismul rural reprezinta pentru economia austriaca aprox. 15% din PIB, deoarece exista un interes foarte mare din partea diverselor Administratiei.Inainte de aparitia turismului structurat, in Austria a aparut o forma de gazduire in case particulare, unde arendasul era taran, din cauza insificientei de locuri de cazare in hoteluri in sezoane aglomerate. Oferta austriaca se axeaza, actualmente, pe agroturism privat, hoteluri si apartamente. Este interesant sa se mentioneze asistenta Asociatiei de Vacante Rurale care traseaza niste directive membrilor sai, agricultori in totalitate, pentru ca oferta de tip rural sa asigure un anumit nivel de calitate si bunastare. Rolul promovarii si comercializarii in tursimul rural austriac este fundamental pentru dezvoltarea sa.Cazul austriac poate fi definit ca unul din cele mai avansate in ceea ce priveste marketingul, atat in planul ofertei, cat si in promovare. Belgia Turismul rural belgian incepe sa se dezvolte in anii 70, deoarece in cadrul comunitatii flamande abia exista structuri de turism rural, lucru care nu se intampla in comunitatea franceza. In oferta de cazare se evidentiaza doua tipuri principale:cazare in casa locuitorului si agroturismul. Oficiul de Promovare Turistica este insarcinat cu promovarea intreprinderilor mici si mijlocii si indeplineste functia de tour-operator de turism rural in comunitatea belgiana. Unul din instrumentele de promovare utilizae de OPT este Gidul Oficial al Hotelurilor.

FRANTA Este probabil tara europeana unde idee de tursim rural a fost cea mai studiata.In afara de aceasta, datorita proximitatii sale geografiece si a legaturilor culturale, Franta este principatul punct de referinta al initiativelor tursimului rural din Spania. Inca de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial s-a inceput sa se lucreze la acest tip de turism, datorita declinului zonelor rurale.Au fost organizate noi forme de tursim ca Logis de France, bazate pe exploatarea ariilor rurale . Unul din aspectele importante ale tursimului rural din Franta este inaltul sau grad de sturcturare la nivel national, realizata prin intermediul unor organizatii verticale care sunt coordonate intre ele.Aceste organizatii sunt cele care realizeaza tot ceea ce se refera la promovarea infrastructurilor. De aceea, Franta este unica tara europeana cu o structura comerciala omogena si cu birouri proprii in diverse orase europene, structura mentinuta prin cazari extra hoteliere de organizatia Gites de France. Italia Succesiune din sectorul agricol a fost cea care a dus la cautarea de experiente in turismul rural.Prima regiune care s-a lansat in aceste noi activitati a fost Toscana.Apoi s-au adaugat alte regiuni si 2006 s-a creat prima asociatie de agroturism :AGRITURIST. Oferta italiana de turism rural se compune din hoteluri, oferta tursitica a particularilor si in principal din agroturism. Turismul rural, in sens amplu se poate traduce prin vacante de tip residential in mediul rural.Bineinteles, conceptual de agroturism este mai prcis, deoarece se refera la acele activitati de primire si ospitalitate exercitate de agricultor prin utilizarea propriei sale baze teritoriale al exploatariie. Este clar ca definirea turismului rural trebuie sa se faca la scara comunitara pentru a a armoniza si oferi criterii coerente Statelor membre, pentru a elimina obstacolele care nu sunt necesare in dezvoltarea sa si pentru a facilita munca propriului sctor, furnizand cea mai buna informatie beneficiarilor, printr-un tratament mai omogen in spatiul european. Este evident ca turismul este o activitate ce dateaza din cele mai vechi timpuri insa,in ultimii ani a inregistrat un avant spectaculos in tarile europene,datorita,printre altele,imbunatatirii nivelului de viata,progreselor in conceperea produselor si serviciiilor turistice.

6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI N CADRUL UNITILOR TURISTICE


Apa este o resursa importanta pentru turism. Plajele insorite ale marilor din toata lumea atrag anual mii de turisti, dar pentru a ne putea scalda fara urmari neplacute aceasta nu trebuie sa contina bacterii, sau alge care dau apei o culoare verzuie si care nu invita pe nimeni la scaldat. Aceste ape nu se ivesc numai pentru mari, dar si pentru apele curgatoare, lacuri si piscine. Calitatea apei din punct de vedere bacteriologic, este asigurata print-un tratament potrivit. Agentul de sterilizare cel mai folosit este clorul, fie sub forma de apa de Javel (hipoclorit de sodiu), NaClO, fie sub forma de granule de hipoclorit de calciu, Ca(ClO)2.. Prin adaugarea acestor produse, pH-ul apei ajunge spre valoarea 12, mult prea mare comparativ cu valoarea ideala care este in jur de 7.6. De aceea se adauga produse acide, care coboara pH-ul pana la valoarea dorita. Tratamentul cu apa de mare este practicat in toata lumea deoarece aceasta este o apa minerala, tot timpul anului, iarna in saloane specializate. Aceasta se numeste talasoterapia si se poate practica si la Marea Neagra intre mai si septembrie. Baile in mare se fac dupa expunerea la soare de 15 minute pentru evitarea incidentelor neplacute precum sopul cardiac sau socul termic. Valurile reprezinta un masaj pentru piele. Apele subterane sunt folosite pentru tratamente. In statiunile balneo-climaterice sunt tratate afectiuni precum cele ale aparatului respirator, cardio-vascular, locomotor, boli ale sistemului nervos si boli endocrine. Statiuni in Romania sunt Caciulata (ape sulfuroase), Govora, Buzias. Zapada constituie o alta variatie a apei cu o ridicata valoare economica datorita sporturilor de iarna. Partiile precum cele din Brasov reprezinta un venit importanat pentru Romania. Apa dulce folosita pentru consum. Apele dulci (apa subterana, din lacuri si rauri, ghetari si zapezi, care are un continut de saruri minerale sub 0,5 grame la litru), reprezinta o mare bogatie. Circa 60,7% din resursele de apa dulce ale planetei se afla in Asia si America de Sud (34% respectiv 26,7%). Apa este indispensabila pentru agricultura. Fertilitatea solului se formeaza si da randament numai impreuna cu apa, iar daca se doreste o productie mare sunt necesare irigatiile. In prezent 40% din productia agricola mondiala provine de pe paman irigat. Doua treimi din agricultura irigata se afla in Asia. Circa 70% din cerealele recoltate in China provin de pe pamant irigat, in timp ce in India revin 50%, iar in S.U.A., 15%. Indispensabilitatea apei pentru agricultura influenteaza si industria turismului prin frumusetea campiilor pe care unii din turisti ar fi foarte fericiti sa le priveasca sau sa isi ofere un concediu rural. Apa, i n special apa proaspt, este una din resursele naturale critice. Industria turismului n general suprafolosete resursele de ap pentru hoteluri, piscine, cursuri de golf, i uz personal de ctre turiti. Acest lucru poate rezulta n reducerea cantitii de ap i degradarea rezervelor de ap, ct i la generarea unui volum mai mare de ap rezidual. n regiuni mai uscate ca i Marea Mediteran, problema deficitului de ap este de o preocupare deosebit. Datorit climatului arid i a tendinei turitilor de a consuma mai mult ap n timpul vacanei dect consum acas, cantitatea folosit poate ajunge la 440 litri pe zi. Aceast cantitate este aproape dublu fa de cantitatea de ap consumat de cetenii unui ora spaniol. Meninerea cursului golfului poate de asemenea s reduc resursele de ap proaspt. n ultimii ani turismul legat de golf a crescut n popularitate i numrul cursurilor de golf a crescut rapid. Cursurile de golf cer o cantitate enorm de ap n fiecare zi i, la fel ca i alte cauze de extracie excesiv de ap, acesta poate duce la reducerea apei. Dac apa provine din sonde, pomparea excesiv poate duce la tulburarea apei cu sare n apa subteran. Staiunile de golf i din ce n ce mai mult situate pe sau n apropierea ariilor protejate unde resursele sunt limitate, exacerbnd impactul acestora. Un curs mediu de golf ntr-o ar tropical cum ar fi Tailanda are nevoie de 1500 kg de fertilizatori chimici, pesticide i erbicide pe an i folosete la fel de mult ap ct 60.000 de locuitori de la sate.

Concluzii Daca vorbim de apa in turism, primul cuvant care il asociem este hidrografia. Rauri, fluvii, oceane, mari, lacuri, cascade, toate acestea sunt si vor fi in continuare principalele atractii ale turistilor. Un concediu la mare, la ocean, sau poate la munte unde vei auzi susurul unui rau care iti garanteaza un somn linistit si odihna placuta sunt doar cateva din posibilitatile care ti le ofera turismul prin intermediul apei.

7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI N UNITILE TURISTICE


Turismul poate crea presiune asupra resurselor locale cum ar fi energie, mncare i alte materii de baz care pot fi deja n cantitate mic. O extragere i transport mai mare al acestora exacerbeaz efectele fizice asociate cu exploatarea lor. Datorit caracterului sezonier al industriei, multe destinaii au de zece ori mai muli locuitori n sezon dect n extrasezon. O aceste resurse sunt foarte cutate de turitii cu ateptri ridicate. (cldur, ap cald etc.).

a) Energia eoliana
Aerul in miscare a stat in centrul preocuparilor omului inca din antichitate. Egiptenii navigau, in urma cu 5000 de ani, in barci cu panze, mesopotamienii (cu 4000 de ani in urma) foloseau energia vanturilor pentru irigarea campiilor. Pe teritoriul Persiei (actualul iran) se mai gasesc si azi vestigii ale anticelor masini actionate cu ax vertical pentru macinatul graului. Traditia spune ca morile de vant au fost aduse in Europa prin intermediul cruciatilor intorsi din Orient. Cert este ca s-au raspandit si sfera de utilizare a lor a fost largita (de la macinarea graului la lucrari de desecare si drenare a lacurilor si mlastiniloor din Olanda, Anglia.Suedia, Germania, Rusia, etc). morivele pentru care omul isi folosea ingeniozitatea in acea vreme pentru utilizarea energiei vantului erau simple: nevoia de a-si usura munca, de a mari productivitatea. La ora actuala, insa, in contextul noii conjuncture energetice si economice atentia omenirii este indreptata spre sursele de energie noi, regenerabile:energie solara, geotermala, energia valurilor si nu in ultimul rand energia eoliana. Ratiunile care au dus la cautarea de noi surse de enegie nu mai sunt cele din vechime. Energia furnizata de centralele nucleare si de cele pe carbine furnizeaza in zilele noastre 2/3 din electricitatea mondiala, dar tot ele sunt responsabile de efectele negative asupra mediului inconjurator(efectul de sera, ploi acide,etc). Trecand peste dificultatile de ordin tehnologic, energia eoliana este ieftina si ceea ce este mai important, nepoluanta, acest lucru reprezentand unul din avantajele acestei pentru industria turismului. Tarile in curs de dezvoltare isi evalueaza potentialul eolian si motivele pentru care opteaza in favoarea acestei surse de enegie sunt obiective: lipsa unor surse de energie au preturi mai ridicate la energia existenta. Rentabilitatea eolienelor se dovedeste mai ales pentru zonele greu accesibile: in munti, locuri isolate unde energia electrica lipseste sau este insuficienta. In tara noastra, in Delta Dunarii au fost amplasate doua instalatii eoliene de sase kW care impreuna cu centrala termica solara, constituie primul punct cu autonomie energetica din Delta. Pe varful Ceahlaului a fost pusa in functiune o microcentrala eoliana ce alimenteaza cu electricitate cabana Dochia(1830 m altitudine). Omenirea utilizeaza energia eoliana pe parcursul a ctorva milenii. Vntul impunea sa lucreze morile de vnt, misca corabiile cu pnze. Energia cinetica a vntului a fost si este accesibila practic n toate partile pamntului. Este atractiva si din punct de vedere ecologic - nu produce emisii n atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive. Ca sursa energetica primara vntul nu costa nimic. De asemenea aceasta poate fi utilizata decentralizat - este o alternativa buna pentru localitatile mici aflate departe de sursele traditionale sau cabanele de pe munti care se alimenteaza greu. Avantaje n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependenei de aceti combustibili.

Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplicaiilor la scar redus. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. n 2004, preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora, deoarece se pun n funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai. Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mare dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate. Dezavantaje Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit variaiei vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului. La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, preul de producie pe unitate de energie electric a sczut drastic, ajungnd, prin mbuntirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 euroceni pe kilowatt or. Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser. Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului depete limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna exist posibilitatea ca ea s fie depit.

b) Energia solara
Energia solar se refer la o surs de energie rennoibil care este direct produs prin lumina i radiaia solar. Aceasta poate fi folosit s: genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice) genereze electricitate prin centrale electrice termale genereze electricitate prin turnuri solare nclzeasc blocuri, direct nclzeasc blocuri, prin pompe de cldura nclzeasc blocuri, prin cuptoare solare !Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice. Instalaiile termice ajut la economisirea gazului metan, n proporie de circa 75% /an. Instalaiile fotovoltaice produc energie electric gratis (cu lumina soarelui). Soarele este una din miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe ntregul Pamnt. Energia solara care ajunge pa pamnt in 40 de minute ar fi ajuns pentru acoperi nevoia de energie pe un an ntreg a ntregii omenirii. Omul utilizeaza ntr-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-petrolul si carbunele-nct rezervele se vor epuiza n a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculozitate este demonstrat de catastrofa de la Cernobl, din 1986. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea nlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea ce mai mare. n zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisiurilor, focul izbucnind datorita focalizarii razelor solare prin picaturile de roua, care se conporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat energia solara nca din 400 .e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu apa. n 200 .e.n. ei si chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop. Avantaje Soarele este o sursa virtual nelimitata de energie, trebuie doar sa stim s-o utilizam corect si eficient. Energia furnizata de soare este gratuita, regenerabila, inepuizabila In functie de tara si conditii financiare, pentru energiile alternative, inclusiv energia solara, sunt acordate subventii si facilitati fiscale Utilizarea energiei solare inlatura inconvenientele generate de utilizarea combustibililor fosili: costuri tot mai crescute, noxe, cenusa, fum, accentuarea fenomenului de sera Pe timp de vara, producerea ACM (apa calda menajera) este practic gratuita, dupa amortizarea costurilor de instalare a sistemelor solare Se poate face o economie de 50-60% anual pentru incalzirea spatiilor de locuit si prepararea ACM Pentru a utiliza acest urias potential energetic si a economisi resursele conventionale de energie, dar si pentru a proteja mediul inconjurator de excesiva poluare si a lasa generatiilor urmatoare o lume mai buna, in care sa poata trai, avem datoria morala sa luptam pentru un Pamant mai curat. Energia solara este unul din darurile pe care natura ni le-a facut si pe care trebuie sa invatam so utilizam eficient. Dezavantaje Nu exist nici un dezavantaj, deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Daca oamenii ar invata cum sa utilizeze avantajele oferite de natura, progresul s-ar inregistra pe toata linia, iar rata de viata a unei persoane ar creste semnificativ. Se afirma ca oamenii de la sate traiesc mai mult, iar eu sustin acest punct de vedere deoarece in colturile mai necercetate ale planetei, poluarea scade intr-un procentaj favorizant. Speram ca tehnologia sa avanseze insa intr-o directie constructiva, pasnica si omenirea sa tina cont de faptul ca planeta noastra simte, iar distrugerile care i

le producem ne afecteaza in mod direct pe noi, locuitorii Terrei. Ar trebui ca in locul mijloacelor de distrugere in masa sa se studieze metodele prin care am putea sa ne salvam planeta. O importanta modalitate de a trai in armonie cu natura este aceea in care noi am plasa-o pe post de mentor, deoarece avem multe de invatat de la aceasta. Energia solara este poarta catre o noua era si un remediu necesar planetei noastre.

8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE

9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI I A ENERGIEI I A ALTOR CONSUMURI, N CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA UTILIZAT

10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU TURITI I PENTRU PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTIC N SCOPUL NLTURRII RISIPEI
Materiale informative a) coduri proprii de utilizare a resurselor b) charte c) regulamente d) pliante pentru uzul turitilor i al personalului e) fluturai f) brouri Editarea de materiale publicitare Produsele turistice sunt comercializate de cele mai multe ori prin intermediul cataloagelor si brosurilor Catalogul este un suport publicitar de dimensiuni variabile, in care se prezint ainformatii privind produsele si serviciile oferite de firma, caracteristicile tehnice ale acestora, serviciile postvanzare. In functie de dimensiuni si continut, cataloagele pot fi: de prospectare utilizate in special in cazul produselor turistice noi sau cand se urmareste largirea pietei. Prezinta o enumerare a principalelor produse oferite sau a celor care urmeaza sa fie lansate pe piata. Este de dimensiuni reduse. de lucru prezinta intreaga oferta a firmei, impreuna cu caracteristicile tehnice ale produselor, fiind mai detaliat decat catalogul de prospectare. Este utilizat indeseobi in cadrul targurilor, in turismul international, in cadrul negocierilor pentru stabilirea tarifelor de contractare. de prestigiu distribuit unei clientele alese, intermediarilor si liderilor de opinie, pentru a intretine activitatea de relatii punblice. Cuprinde numai produsele de cea mai inalta calitate. Este o editie publicitara de lux, care pune in evidenta prestigiul si imaginea firmei. Dupa incheierea negocierii cu diferiti prestatori de servicii, tour-operatorii editeaza si difuzeaza gratuit brosuri. Brosura turistica reprezinta materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si agentii de turism. Etapele realizarii unei brosuri conceperea brosurii difuzarea brosurii Principalele argumente comerciale utilizate in brosurile turistice sunt: fotografiile in culori, care suscita cel mai mare interes pentru voiaj preturile de referinta vizand sa atraga atentia consumatorului calitatea grafica

Pliantele reprezinta materiale publicitare ce contin ilustrate, sloganuri menite sa atraga atentia, sa informeze si sa stimuleze adoptarea deciziei de cumparare. Pliantul este materialul imprimat ce sta la baza comunicarii traditionale intre producator/comerciant si potentialii cumparatori. Reprezinta instrumentul cel mai difuzat pentru prezentarea gamei de servicii, a zonei, a teritoriului. Principalele caracteristici ale pliantului sunt:

este subtire, prezentandu-se ca o foaie publicitara cu mai multe fete, care se impatureste. Ofera mai putine informatii. Avantajul pliantelor il constituie faptul ca pot fi recitite de catre client cand doreste si sunt mai convingatoare datorita imaginilor prezentate. Casetele video reprezinta mediul de prezentare a filmelor publicitate. Filmele publicitare sunt utilizate pentru prezentarea imaginilor in miscare, avand un impact mai mare asupra publicului. Principalul dezavantaj il constituie faptul ca realizarea unui film publicitar este foarte scumpa. Realizarea de campanii publicitare In domeniul turismului, actiunea de comercializare si promovare a tursimului se desfasoara in paralel. Promovarea implica o informare a publicului prin presa si radio, iar comercializarea presupune o informare specializata prin relatii cu publicul si publicitate in presa specializata. Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimularii vanzarilor. Promovarea activitatii turistice are un rol social, economic foarte important deoarece prin aceasta are loc informarea turistilor asupra produselor oferite spre vanzare si a serviciilor asociate lor. De asemenea prin actiunile de informare, agentia de turism convinge si chiar educa consumatorii in ceea ce priveste necesitatea practicarii turismului. Mijloacele de promovare se impart in 2 categorii: care atrag turismul catre firma: - reclama, publicitatea gratuita, intalniri, concursuri, expozitii. Care stimuleaza revenirea(fidelizarea turistilor):- cataloage, borsuri, reviste, filme publicitare, anunturi.

Campaniile de promovare si publicitate sunt realizate la initiativa a 2 agenti economici diferiti, ale caror interese sunt complementare: agentiile de turism din tara de destinatie tour-operatorii si agentiile de tursim distribuitoare

11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ATITUDINEA FA DE TURIST


Surse de informare a) Codul de etic al hotelului b) Codul de etic pentru turism al Organizaiei Mondiale a Turismului c) alte coduri de etic hoteliere d) Internet e) reviste de specialitate f) legislaie

Internet Reprezint una din sursele de informare cea mai des utilizat n industria turismului. Foarte muli turiti apeleaz la aceast surs de informare deoarece trim n secolul vitezei i timpul este o resurs care nu mai poate fi recuperat dac a fost pierdut. Prin utilizarea internet-ului clienii afl oferta de produse i servicii ntr-un timp util. Datorit importanei acestei surse de comunicare este recomandat ca unitile de alimentaie i hotelrie s-i promoveze produsele i servicii pe internet, pe site-uri virtuale. Un site conine n mod obligatoriu urmtoarele componente: - aplicaii care permit introducerea i modificarea informaiilor de ctre personalul specializat al unitilor de alimentaie i hotelrie; - informaii privind: date istorice, date despre politica i activitatea de baz a unitii, amplasarea unitii, turul virtual al unitii de alimentaie (restaurantul) i hotelrie (hotelul), oferta unitii, calendarul, organizarea diferitelor evenimente de ordin social, etc. - un site foarte bine realizat este site-ul ANAT www.anat.ro Legislaie: Unitile de alimentaie i turism funcioneaz conform legislaiei n vigoare. - Ordin 188/2003 privind modificarea i completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul turismului ministrului nr. 510/2002 Reviste de specialitate - Revista " Traveller Magazin" - caracteristici : apariie lunar, color, pag.34 - Revista Tour.ist (www.touristmedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, pagini 32 + coperti - Revista "Clever Travel" (www.clevertravel.ro) - caracteristici: aparitie lunara, 114 pagini full color, editie bilingva romana-engleza - Revista " Descopera Romania" (www.descoper-romania.ro) - caracteristici: aparitie lunara, 82 de pagini full color, format A4. - Revista "Romania Pitoreasca" (www.r-p.ro) - caracreristici:aparitie lunara, color, nr.de exemplare, pag:100 - Revista ANAT Media (www.anat.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, 24 pag - Revista " Vacante la tara" (www.vacantelatara.ro) - caracteristici: apariie lunara,color,pag.32 + coperti - Hotel Restaurant Bar expert (HRB expert) - Revista profesionistilor din Horeca (www.hrbexpert.ro) - Revista " Turism Club " (www.turism.home.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, pagini : 24 - Revista Gastromedia (www.gastromedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, numar de pagini 36, color, distribuit gratuit pentru asociatii si firme de specialitate Alte surse mass-media - radio/televiziune, promovare i publicitate Mass-media din zona unitilor de alimentaie i hotelrie:

creterea ponderii publicaiilor, emisiunile TV prin care se reliefeaz unitile de alimentaie i hotelrie; - promovarea turismului; - promovarea unitilor de alimentaie i hotelrie din zon. Mass-media internaional: - comentarii ale specialitilor; - sondaje de opinie; - informaii. Evolutia cererii la nivel informational (surse de informare asupra ofertei existente pe piata) a cunoscut si ea anumite transformari. S-a observat o deplasare a consumatorului catre informatia primita prin intermediul televiziunii si afisaj stradal (pentru alegerea destinatiei in cadrul unui produs turistic deja ales) dar si a presei scrise in acest plan. Presa scrisa ocupa in procente cota cea mai mare in acest segment, importanta ei nu este neglijata. Se face mai putina reclama directa in presa si se pune mai mult accentul pe informatia descriptiva cu tenta emotionala, sub forma de articole. Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii (atat la capitolul destinatii, cat si alegerea firmei). Procentul de vanzare a pachetelor turistice inregistreaza o crestere a vanzarii on-line prognoze bazate pe dinamica generala a informatizarii si pe cresterile impresionante inregistrate de magazinele de vanzare on-line pe diferite produse de larg consum. Contractele corporative sunt bazate in general pe relatii in cadrul unor asocieri de companii cu diferite domenii de activitate sau in cadrul unor holdinguri.

12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTRII DURABILE REFERITOARE LA TURIST


Norme cu privire la: a) respectarea turistului b) sigurana turistului c) protecia turistului d) comportamentul turistului n unitatea hotelier e) fidelizarea turistului f) comportamentul turistului fa de comunitatea gazd HOTRRE nr.237/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidena i protecia turitilor n structuri de primire turistice NORME cu privire la accesul, evidena i protecia turitilor n structuri de primire turistice Art. 1. - (1) Cazarea turitilor se face la orice or din zi i din noapte, n ordinea sosirii i n limita locurilor disponibile, inndu-se seama cu prioritate de obligaiile asumate anterior pe baz de contracte i rezervri confirmate, cu informarea anticipat asupra tarifului pentru o zi aferent spaiului nchiriat. (2) Cazarea se face fr nici o discriminare cu privire la cetenie, naionalitate, domiciliu, convingeri politice sau religioase. (3) Administraiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacan, bungalouri, pensiuni turistice i agroturistice i alte uniti cu funcie de cazare turistic au obligaia s asigure n incinta unitilor ordinea, linitea public i bunele moravuri, precum i securitatea turitilor i a bunurilor ce le aparin. Art. 2. - (1) Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligai s asigure nscrierea tuturor turitilor n evidenele operative, la sosirea acestora, i completarea formularului "Fia de anunare a sosirii i plecrii". (2) Pensiunile turistice i agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmnd s se utilizeze crile de imobil. (3) Fiele de anunare a sosirii i plecrii sunt formulare nseriate i nlocuiesc crile de imobil. Datele pe care le conine fiecare fi sunt cele prevzute n anexa care face parte integrant din prezentele norme. (4) Completarea fielor se face de ctre fiecare turist n momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, care pentru cetenii romni sunt: buletinul/cartea de identitate i paaportul, carnetul de marinar sau licena de zbor; pentru cetenii strini sunt: paaportul, carnetul de identitate, legitima ia provizorie, permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licena de zbor, iar pentru militarii n termen i elevii instituiilor militare de nvmnt sunt: buletinul/cartea de identitate sau, dup caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaia).

(5) Este interzis cazarea oricrei persoane care nu posed act de identitate. (6) Fiele de anunare a sosirii i plecrii, completate i semnate de turitii cazai, se preiau, mpreun cu actele de identitate, de ctre recepioneri, care sunt obligai s confrunte datele din fie cu cele din actul de identitate, s semneze fiele pentru confirmarea completrii corecte a acestora i s restituie imediat actele de identitate turitilor. (7) Rspunderea pentru completarea corect a fielor de anunare a sosirii i plecrii revine recepionerilor. (8) Fiele de anunare a sosirii i plecrii se ntocmesc n dou exemplare, iar pentru evitarea utilizrii indigoului, acestea sunt realizate din hrtie chimizat. (9) Originalele fielor de anunare a sosirii i plecrii, grupate n ordine alfabetic, se pun zilnic la dispoziie organelor de poliie. (10) Copiile de pe fiele de anunare a sosirii i plecrii, grupate n acelai mod ca i originalele, rmn la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani. (11) Obligaia de a procura aceste formulare revine deintorilor i administratorilor structurilor de primire turistice. (12) Tiprirea se face contra cost, prin Regia Autonom "Monitorul Oficial", la tarife difereniate n funcie de categoria de clasificare a structurii de primire turistice. Art. 3. - Modalitile de predare-preluare a fielor de anunare a sosirii i plecrii vor fi stabilite de comun acord de unitile de poliie teritoriale i de structurile de primire turistice. Art. 4. - (1) Cazarea minorilor n vrst de pn la 14 ani este permis numai n cazurile n care acetia sunt nsoii de prini sau de reprezentanii legali. (2) Se excepteaz de la aceast regul minorii aflai n drumeie, tabere, excursii, concursuri sau n alte aciuni similare, nsoii de cadre didactice, antrenori i ghizi din partea organizatorilor aciunilor respective. Art. 5. - (1) n scopul asigurrii proteciei turitilor personalului structurilor de primire turistice i este interzis s dea relaii i informaii cu privire la sejurul turitilor n aceste uniti, fr acordul acestora, cu excepia datelor referitoare la legalitatea ederii acestora, solicitate de ofierii i subofierii Ministerului de Interne cu atribuii n acest scop. (2) Vizitarea turitilor n structurile de primire turistice este admis cu condiia ca vizitatorul s anune recepia. Lucrtorii de la recepie au obligaia s permit vizita numai dup obinerea acordului turistului care urmeaz s fie vizitat. (3) Vizitatorul poate rmne peste noapte n camera turistului vizitat numai dup anunarea recepiei, completarea fiei turitilor i nregistrarea n celelalte documente de eviden operativ, n vederea achitrii contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice. Art. 6. - (1) Administraiile structurilor de primire turistice rspund de paza, sigurana i integritatea bunurilor turitilor, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, asigurnd msurile i dotrile necesare n acest scop.

(2) De asemenea, amenajeaz spaii corespunztoare pentru asigurarea valorilor predate de turiti spre pstrare la recepie, lund totodat i msuri de afiare a unor anunuri n acest sens. Art. 7. - (1) Personalul structurilor de primire turistice este obligat, n cadrul atribuiilor de serviciu, s ia msuri de prevenire a infraciunilor i a altor fapte antisociale n incinta acestora. (2) Administraiile i personalul de la recepia structurilor de primire turistice de toate tipurile au obligaia s informeze organele de poliie despre apariia persoanelor care au svrit infraciuni i care au fost date n urmrire, precum i a altor persoane cunoscute ca traficani, turbuleni, prostituate, proxenei etc. Art. 8. - (1) n conformitate cu prevederile legale, spaiul de cazare constituie reedina temporar a turistului i n consecin acest spaiu este inviolabil, cu excepia situaiilor care pun n pericol viaa, integritatea i bunurile turitilor, precum i baza material a structurilor de primire turistice. (2) Controlul n spaiul de cazare ocupat de turist este permis numai n condiiile prevzute de lege. Art. 9. - Instruirea personalului structurilor de primire turistice n legtur cu cunoaterea i aplicarea acestor reguli se realizeaz de ctre deintorii sau administratorii unitilor respective.