TEHNOLOGII DE REALIZARE A OPERATIILOR DE LACATUSERIE

FILETAREA MANUALA

profesor TODIRASCU GABRIELA

Liceul “Stefan Procopiu” Vaslui

1
 Cuprins
 Definitii: filetare, filet, asamblari filetate.
 Elementele geometrice ale filetului.
 Clasificarea filetelor.
 Scule şi dispozitive folosite la executarea filetelor.
 Tehnologia filetării manuale.
 Controlul filetelor.
 NTSM si PSI.
 Test de verificarea cunostintelor

2
 Definitii
 Filetarea manuală este operaţia tehnologică de
executare a unui filet cu ajutorul unei scule de filetat
(filieră sau tarod).

 Filetul este un canal elicoidal pe o suprafaţa de

revoluţie cilindricei sau conică, la exterior, în cazul
şurubului, sau la interior, în cazul piuliţei.

 Asamblarile filetate sunt imbinari demontabile

formate dintr-o piesa cu filet exterior (surub) si o piesa
cu alezaj filetat (piulita).

3
Elementele geometrice ale filetului

 profilul - este forma geometrica a filetului într-o secţiune axială a piesei;

 pasul p - distanţa dintre două puncte consecutive ale aceleaşi spire
măsurată pe o paralelă la axa şurubului;

 unghiul filetului - cuprins între flancurile consecutive ale filetului

masurat in planul axial al filetului. 4
 diametrul exterior, d la şurub şi D la piuliţă
distanţa, între vârfurile filetului la şurub sau intre fundurile filetului la
piuliţă, măsurată perpendicular pe axa filetului;

 diametrul mediu, d2 la şurub şi D2 la piuliţa

distanţa dintre mijloacele flancurilor filetului măsurată perpendicular
pe axa filetului;

 diametrul interior, d, la şurub şi D, la piuliţă

distanţa între fundurile
filetului la şurub sau între vârfurile
filetului la piuliţă măsurată perpen­
dicular pe axa filetului;

 inaltimea filetului surubului h1 si al piulitei H1 –

distanta masurata perpendicular pe axa asamblarii intre varful si
fundul filetului surubului, respectiv, piulitei

5
 Clasificarea filetelor
1. După rolul funcţional, filetele pot fi:
 de fixare (strângere) - pentru asamblări demontabile sau fixe;
 de strângere-etanşare - pentru asamblarea ţevilor şi filete conice;
 de mişcare - pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare d e

translaţie (menghine, cricuri, şuruburi conducătoare etc.);

 de măsurare - pentru micrometre;
 cu destinaţie specială - filete rotunde.

2. După forma profilului (fig. 2) se cunosc tipurile de filete;

 triunghiular, utilizat cel mai frecvent;
 pătrat, utilizat la şuruburile conducătoare de la maşinile unelte;
 trapezoidal - la micrometre sau la fixarea rulmenţilor pe arbori;
 ferăstrău - la eforturi mari (laminoare, instalaţii de ridicat etc.);
 rotund - la sarcini mari, în condiţii grele, praf, noroi (cuplele

vagoanelor, armături pentru incendiu, armături hidraulice etc.).

6
3. După forma piesei, pot fi:
 cilindrice - cele mai răspândite;
 conice - asigură o bună etanşare, fiind lipsite de joc la vârf.
4. După fineţea pasului:
 cu pas mare;
 cu pas normal;
cu pas fin.
5. După poziţia pe piesă:
 exterioare:
 interioare
6. După sistemul de măsurare:
 metric;
 în inch (în ţoli). fig.2
7. După sensul de înfăşurare (fig. 3):
filete pe dreapta;
 filete pe stânga
8. După numărul de începuturi, sunt filete:
 cu un început;
 cu două sau mai multe începuturi
fig.3
7
 Scule şi dispozitive folosite la
executarea filetelor
Principalele scule utilizate la filetare sunt:
tarozii si filierele.
1. Tarozii sunt scule aşchietoare utilizate la filetarea interioară, care se
fixeaza in dispozitive numite porttarozi.

Din punct de vedere constructiv, tarodul este compus din: partea de atac sau aşchietoare,
de forma conică; partea de calibrare, care netezeşte filetul; coada; antrenorul, sub forma
unui cap pătrat, utilizat la prinderea tarodului în porttarod şi canalele, care au rolul de
evacuare a aşchiilor metalice şi de formare a muchiilor aşchietoare.


8
 2. Filierele sunt scule aşchietoare utilizate la filetarea exterioară,
care se fixează în timpul filetării în portfiliere (fig. 4).

 în funcţie de forma lor, filierele pot fi; rotunde (au forma unui inel
întreg sau spintecat prevăzut cu un filet interior cu elemente tăietoare şi
canale pentru evacuarea aşchiilor), pătrate, hexagonale, prismatice
(sub formă de bacuri de filetat montate într-o portfilieră specială numită
clupă).

9
 Tehnologia filetării manuale
1. Filetarea exterioara (pentru arbori) – se executa cu filierele.

Operaţia de filetare exterioara (fig. 5) are următoarele etape:

 fixarea tijei (piesei de filetat) în menghină şi ungerea abundentă
cu ulei;
 fixarea filierei în portfilieră;
 aşezarea filierei pe capătul tijei şi centrarea ei;
 rotirea şi apăsarea uniformă a filierei în
sensul acelor de ceasornic, pentru
filetul pe dreapta şi în sens invers
pentru filetul pe stânga.
După câteva rotaţii
complete, se întrerupe apăsarea axială şi
se roteşte filiera în sens invers cu
jumătate de rotaţie, în scopul de a sfărâma
aşchiile desprinse în cursa activă
şi a le face sa cadă prin canalele de evacuare ale filierei. Se are în
vedere păstrarea coaxialităţii.
 ştergerea tijei, cu o cârpă sau cu bumbac, de ulei şi de aşchii.
Filetarea se execută complet dintr-o singură trecere;
10
2. Filetarea interioară (pentru alezaje)
 Se utilizează seturi de trei tarozi (tarod de degroşare, mediu şi de
finisare), pentru executarea filetului metric normai şi a filetului în ţo li, sau
doi tarozi (tarod de degroşare şi de finisare), pentru executarea filetului
metric fin şi a filetului pentru ţevi.
 Inainte de operaţia de filetare este necesar să se teşească muchia găurii şi
să se verifice diametrul acesteia. Diametrul găurii pentru filet va fi mai mic
cu 1-1,5 mm decât diametrul exterior al filetului, pentru a nu se produce
griparea sau chiar ruperea tarodului.
Operaţia de filetare interioară (fig. 6) are următoarele etape:
 fixarea piesei de filetat în menghina şi ungerea cu lubrifiant;
 fixarea tarodului în porttarod;
 introducerea tarodului în gaura
de filetat, în aşa fel încât axa lui să
corespunda cu axa găurii;
 cu ajutorul manivelei se roteste tarodul in
sensul de aschiere si se apasa usor numai
la primele spire;dupa 1-2 rotatii se executa
½ rotatie in sens invers, pentru sfaramarea
aschilor metalice.

Filetul se va executa cu toata seria de tarozi pentru

a se evita ruperea acestora si obtinerea unei calitati
necorespunzatoare a flancurilor filetului.
11
 Filetarea interioara si exterioara a tevilor
Se execută cu o clupă specială cu patru fălci care pot fi schimbate
în funcţie de diametrul ţevii.
Operaţia de filetare consta din:
- fixarea ţevii şi ungerea capătului care trebuie filetat;
- aşezarea clupei pe capătul ţevii pe o lungime de 2-3 spire şi
apropierea fălcilor între ele până ia o distanţă stabilită;
- rotirea clupei în jurul ţevii până se înfiletează lungimea necesară.

Răcirea şi ungerea în timpul filetării sunt necesare pentru a se

obţine un filet neted şi curat. Se utilizează:
- emulsie, ulei de in, ulei mineral, seu topit (pentru oţel);
- petrol lampant şi seu (pentru fonta);
- ulei de in fiert (pentru oţel şi alamă);
- terebentină (pentru cupru).

12
 Controlul filetelor
La controlul filetelor se urmăreşte:
1. respectarea dimensiunilor geometrice principale ale
filetuiui (diametrul mediu, pasul, unghiul flancurilor)
2. calitatea suprafeţelor prelucrate.

Controlul se efectuează prin doua metode:

A. metoda complexă de control, care se aplică la piesele
executate în serie şi care stabileşte dacă piesele filetate
sunt sau nu corespunzătoare. Se realizează cu calibre care
au doua părţi: partea trece (T) şi partea nu trece (NT), şi
anume:

 calibre tampon filetate, pentru verificarea alezajeior filetate(fig.7)

 calibre inel filetate, pentru verificarea arborilor filetaţi(fig.8);

13
 Fig.8 Calibru inel pentru filete exterioare

Fig.7 Calibre-tampon pentru filete interioare

Calibrele partea „trece" trebuie să se înşurubeze în piuliţa sau

pe şurubul care se verifică, dar partea „nu trece" nu trebuie
să se înşurubeze decât pe maximum 1-2 spire.

14
 B. metoda diferenţială, care se aplica la
verificarea pieselor filetate de precizie
ridicata, a calibrelor tampon şi a tarozilor.
Se măsoară diametrul mediu, pasul şi
unghiul flancurilor şi se compară cu cele
din documentaţia tehnica a piesei.
Se utilizează:
 micrometrul pentru filete;

 şabloanele de filetat;

 microscopul de atelier sau universal ;

 metoda celor trei sârme.

15
 Controlul simplu de identificare a filetelor exterioare sau interioare se
face cu ajutorul şabloanelor şi a lerelor.

Şabloanele pot fi: cu crestături si diviziuni

pentru controlul poziţiei cuţitelor la
prelucrarea filetelor şi controlul pasului
(fig.9.a) pentru controlul filetelor triunghiular
şi pătrat (fig.9.b), pentru controlul
filetului trapezoidal (fig.9. c).
Fig.9
Lera, care constituie o garnitură de mai
multe şabloane, serveşte la controlul
respectiv determinarea pasului filetului
sau a numărului de paşi pe inch prin
suprapunerea lerei pe filet (fig.10).

Fig.10
16
 Micrometrul special pentru filete (fig.11)
Se utilizează pentru controlul diametrului
mediu,interior si exterior ale filetelor
exterioare de precizie înaltă.
Acesta este alcătuit din:
1- potcoava;
2- nicovala;
3- tija şurubului micrometric;
4- braţ;
5- tambur.
Este prevăzut cu adaosurile 6, 7, 8, 9, 10, care
după caz se introduc în alezajele din nicovală si tija fig.11
şurubului micrometric.
Reglarea periodică a micrometrului se face cu cheia 11.
Micrometrele utilizate pot fi: cu citire pe tambur sau cu citire electronică.
 Controlul diametrului mediu al filetului se realizează şi prin metoda
celor trei sârme, în golurile filetuli se introduc trei sârme de control
cu acelaşi diametru, se controlează cota M peste sârme cu ajutorul
aceste cote se calculează diametrul mediu necunoscut.
 Microscopul pentru controlul filetelor asigură o precizie ridicată
pentru controlul celor trei elemente principale ale filetului. 17
 NTSM si PSI
 In timpul executarii operatiilor de filetare se vor
respecta normele de tehnica securitatii muncii
specifice locului de munca (atelier, sectie, etc)
 In timpul filetarii piesele si sculele trebuie sa fie
corect fixate in dispozitivele de prindere.
 Sculele se vor verifica inainte de inceperea
muncii.
 Indepartarea aschiilor ramase in urma filetarii nu
se vor face cu mana libera ci cu o maturica sau
o pensula.

18
 Test de verificarea cunostintelor
 Indică varianta corectă:

1.1. Care sunt elementele principale ale filetuiui:

a) diametrul exterior d, pasul p, unghiul flancurilor α;
b) diametrul interior d,, pasul p, unghiul flancurilor α;

c) diametrul mediu d2, pasul p, unghiul flancurilor α.

 1 punct

1.2. Tarozii sunt scule aşchietoare folosite la:

a) filetarea exterioară;
b) filetarea interioară;
c) filetarea exterioară şi interioară.
 1 punct

1.3. Gaura pentru filet trebuie să aibă un diametru:

a) mai mic decât diametrul exterior al filetului cu pana la 1,5 mm;
b) mai mic decât diametrul exterior al filetu lui cu până la 0,5 mm;
c) mai mic decât diametrul exterior al filetului cu până la 2,5 mm.
 1 punct
19
 2.Stabileşte corespondenţa dintre elementele celor două coloane:
a) filet de strângere-etanşare a) şuruburi conducătoare
b) filet de măsurare b) cricuri
c) filet de mişcare c) ţevi
d) filet pătrat d) micrometre
1 punct
 3.Completează spaţiile libere:
Filetarea manuală este operaţia ………………………..de executare a
unui…………. cu ajutorul ……………………. . 1
punct
Filetul este un …………………….. pe o suprafaţă ………….. sau……. , la
exterior, în cazul…………..sau la interior, în cazul…………… . 1 punct

 4. Menţionează:
Clasificarea filetelor după rolul funcţional. 1 punct
Sculele şi dispozitivele utilizate la filetare. 1 punct
Care sunt asemanarile si deosebirile intre filetul metric si filetul Whitworth?
1 punct

 Timpul de lucru este de 30 min.

20