Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Unitatea de învăţare nr. 5

REPREZENTAREA SI COTEREA ASAMBLARILOR

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 104

5.1 Asamblari demontabile 104
5.1.1 Asamblari prin filet 104
5.1.2 Asamblari prin pene 112
5.1.3 Asamblari prin caneluri 116
5.2. Asamblari nedemontabile 118
5.2.1. Asamblari prin sudare 118
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5 124

103
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:

Reprezentarea si cotarea asamblarilor demontabile si a
celor nedemontabile, acestea avand rolul imbinarii
organelor de masini (pieselor) cu scopul de a realiza un
produs finit

5.1 Asamblari demontabile

5.1.1. Asamblari prin filet

Asamblările filetate fac parte din grupa asamblărilor demontabile şi sunt des utilizate în
construcţia de maşini, construcţii metalice etc.
O asamblare filetată se realizează cu ajutorul a două piese: o piesă filetată exterior
numită şurub şi o piesă filetată interior numită piuliţă. Piesa intermediară, numită şaibă,
realizează o suprafaţă de sprijin mai mare între piesa asamblată şi piuliţă, iar pentru evitarea
autodeşurubării se folosesc (şaibe de siguranţă, şplinturi etc.). În figura 5.1 sunt reprezentate
elementele de îmbinare: şurubul 1, şaiba 2, piuliţa 3 şi şplintul 4.

Figura 5.1.

104
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Şurubul este o tijă filetată prevăzută într-o parte cu o porţiune îngroşată (de obicei
prismatică), numită cap. Porţiunea filetată a şurubului se termină printr-o zonă de formă
tronconică numită vârf, al cărui diametru terminal trebuie să fie mai mic decât diametrul
piuliţei, pentru a se putea face uşor înşurubarea (figura 5.5.).
Piuliţa este piesa care se înşurubează împreună cu şurubul în vederea asamblării
pieselor; forma exterioară a piuliţei trebuie astfel realizată încât să permită strângerea cu
ajutorul unei chei.

Reprezentarea, cotarea şi notarea şuruburilor

Şuruburile se clasifică după forma capului, după tipul filetului, după precizia de
execuţie etc.
Clasificarea şuruburilor este cuprinsă în STAS 1450/1-89.
După precizia de execuţie şuruburile cu cap hexagonal se clasifică în următoarele grupe:
- şuruburi grosolane cu dimensiuni cuprinse în STAS 920-91 prevăzute cu abateri mari de
formă a suprafeţei, având prelucrat numai filetul;
- şuruburi precise cu dimensiuni cuprinse în STAS 4272-89, executate din bare cu profil
hexagonale şi prelucrate prin aşchiere.
În figura 5.2, este reprezentat şi cotat un şurub cu cap hexagonal, iar în figura 5.3 sunt
indicate dimensiunile respective, (STAS 4272-89).

Figura 5.2

105
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.3

În figura 5.3 dimensiunile R1, r, R2 sunt date exclusiv pentru construcţia grafică în
desen a capătului şurubului sau piuliţei. Acestea nu se evidenţiază în desenele de execuţie.
Dimensiunile principale ce caracterizează şuruburile (fig. 5.2) sunt:
d – diametrul tijei în partea filetată (diametrul maxim al filetului);
d1 – diametrul tijei în partea nefiletată;
b – lungimea filetată;
k – înălţimea capului;
D – diametrul cercului circumscris conturului poligonal al capului;
S – deschiderea de chei;
da – diametrul cercului de trecere între racordarea dintre tijă şi cap, şi suprafaţa de aşezare
a capului (fig. 5.2);
l – lungimea totală a tijei.
Exemplu de notare a unui tip de şurub cu cap hexagonal ca cel din figura 5.3, cu filet
M 10 şi cu lungimea l = 50 mm: Şurub M10 x 50 STAS 4272-89
În figura 5.3, este reprezentată o construcţie generală a capului hexagonului cu trei
proiecţii obişnuite, arcele de hiperbolă în această construcţie se pot aproxima şi înlocui prin
arce de cerc (pentru construcţia grafică în desen).
Elementele dimensionale necesare construcţiei sunt calculate în funcţie de diametrul d
al tijei şurubului şi sunt înscrise sub formă de cote literale.
În detaliile A şi B, desenate la scară mărită, este indicat modul corect de trasare a
colţurilor capului hexagonal atât pentru cazul reprezentării pe trei feţe (detaliul A) cât şi
pentru cazul reprezentării pe două feţe (detaliul B).

106
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Cota care caracterizează orice cap hexagonal este deschiderea cheii notată cu S, a
cărei valoare este 1,7 d şi măsoară distanţa dintre feţele opuse ale prismei hexagonale.
Această cotă măsoară distanţa dintre feţele opuse ale prismei hexagonale.
Figura 5.4 reprezintă un cap hexagonal, la care teşitura muchiilor feţei superioare este mai
pronunţată; construcţia capului hexagonal pentru acest caz este arătată în figură.

Figura 5.4

Reprezentarea, cotarea şi notarea piuliţei

Exemplu de notare a unei piuliţe hexagonale, cu filet M12, execuţie semiprecisă: Piuliţă M12
– sp – STAS 4071-89
Exemplu de notare a unei piuliţe hexagonale cu filet M12, execuţie precisă: Piuliţă M12 – p –
STAS 4071-89
Ca şi capul şurubului, piuliţa are forma unei prisme hexagonale cu muchiile feţei
superioare sau ambelor feţe teşite, ca în figura 5.6.
Construcţia piuliţei se poate face ca şi construcţia capului şurubului, aşa cum s-a
arătat în figura 5.2.
Prin STAS 1450/4-89 se stabileşte terminologia şi se clasifică piuliţele, după aceleaşi
criterii ca şi şuruburile.

107
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.5

Forma şi dimensiunile piuliţelor hexagonale sunt reglementate prin STAS 922-76

pentru piuliţe grosolane cu filet metric şi prin STAS 4071-89 pentru piuliţe precise şi
semiprecise cu filet metric.
În figura 5.6, este reprezentată o piuliţă hexagonală de forma A care poate fi o piuliţă
de execuţie precisă, semiprecisă sau grosolană şi de forma B, care este o piuliţă de execuţie
grosolană, dimensiunile respective fiind cuprinse în STAS 922-76. De remarcat că această
construcţie se face în funcţie de deschiderea S a cheii.
Desenul de execuţie a unei piuliţe este reprezentat în figura 5.6.

Reprezentarea, cotarea şi notarea şaibelor şi a organelor de siguranţă contra

autodeşurubării

Şaibele sunt piese metalice, care se montează între piuliţă şi piesa de strâns. Scopul
şaibelor în asamblările cu şurub şi piuliţă este de a realiza o suprafaţă mai mare de
repartizare a presiunilor pe piesa strânsă.
În figura 5.7, este reprezentat un tip de şaibă des utilizat, şaiba plată. În STAS 5200-91 sunt
cuprinse dimensiunile pentru seria fină (A) şi seria mijlocie (B).

Figura 5. 6 Figura 5.7

108
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Exemplu de notare a unei şaibe din seria fină, pentru şurubul cu cap hexagonal, (cu
deschidere de cheie normală), M10: Şaibă A 10 STAS 5200-91
Un alt tip de şaibă este şaiba Grower, reprezentată în cele două variante R şi
respectiv N, arătate în figura V.5.
În STAS 7666-82 sunt date dimensiunile pentru şaiba Grower.
Şplintul (cuiul spintecat) se execută din sârmă semirotundă din oţel şi se foloseşte la
asigurarea asamblării. Şplintul se reprezintă şi se cotează ca în figura 5.9, dimensiunile
respective fiind cuprinse în STAS 1991-89. Pe desenele de ansamblu, cuiul spintecat nu se
desenează, dar se prevede în tabelul de componenţă.

Figura 5.8

Figura 5.9

Exemplu de notare a unui şplint cu diametrul nominal 10 şi lungimea 80 mm:

Şplint 10 x 80 STAS 1991-89

Reprezentarea şi cotarea prezoanelor

Prezoanele sunt şuruburi fără cap formate din tije filetate la ambele capete. Unul din capete
este înşurubat într-una din piesele de asamblat, care este prevăzută cu un alezaj filetat, iar la
celălalt capăt se înşurubează o piuliţă. Reprezentarea şi cotarea unui prezon se face ca în
fig. 5.10, dimensiunile fiind cuprinse în STAS 4551-80.

109
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.10

Exemplu de notare a unui prezon pentru înşurubat din oţel de tip B, ca cele din figura
V.10, cu filet metric normal dreapta, având diametrul d = 10 mm şi lungimea l = 60 mm:
Prezon B – M 10 x 60 STAS 4551-80

Reprezentarea şi cotarea ştifturilor filetate

Ştifturile filetate sunt tije filetate de obicei şi sunt prevăzute cu o crestătură sau cu un locaş
hexagonal. În figura 5.11, este reprezentat un ştift filetat cu crestătură, iar dimensiunile
acestuia sunt conform STAS 4770-90. Scopul ştiftului este de a împiedica deplasarea
reciprocă a pieselor în care se montează.

Figura 5.11

Exemplu de notare a unui ştift filetat cu crestătură, cu vârf teşit, ca cele din figura 5.11
cu filet M 10 şi lungimea de 25 mm: Ştift filetat – M 10 x 25 STAS 4770-90

Reprezentarea asamblărilor filetate

Reprezentarea asamblărilor filetate este stabilită prin STAS 700-8.

În secţiune, şurubul se reprezintă complet pe porţiunea înşurubată, iar filetul piuliţei se
reprezintă pe porţiunea rămasă neînşurubată.
În figura 5.12 sunt reprezentate două piese filetate înainte de înşurubare: piesa 1, care
are rolul de şurub şi piesa 2, care are rolul de piuliţă, iar în figura 5.13, a, b, cele două piese
înşurubate parţial şi total.

110
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.12

Figura 5.13

Reprezentarea asamblărilor prin şurub şi piuliţă

Prin STAS 187-80 se stabilesc regulile de reprezentare a asamblărilor cu şurub, piuliţă

şi şaibă, respectând următoarele:
- şurubul, piuliţa, contrapiuliţa şi şaiba se desenează în vedere, nesecţionate;
- piesele asamblate se desenează secţionate şi haşurate în sensuri opuse conform STAS
104-80.
În figura 5.14, este reprezentată în triplă proiecţie ortogonală o asamblare prin şurub
cu cap hexagonal, piuliţă hexagonală şi şaibă prelucrată.
- tija filetată a şurubului trebuie să depăşească piuliţa (strânsă) cu aproximativ 0,2 d;
- diametrul alezajului de trecere d1 este cu aproximativ 0,15 d mai mare decât diametrul
şurubului respectiv.
În STAS 3336-81 sunt reprezentate dimensiunile găurilor de trecere pentru organe de
asamblare filetate.

Reprezentarea asamblărilor prin şurub

Asamblarea din figura 5.15 se realizează asamblând şurubul în partea filetată a uneia
din piesele date. Cealaltă piesă este prevăzută cu alezaj de trecere cu diametrul d1.

111
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.14

Figura 5. 15

5.1.2. Asamblari prin pene

Penele sunt organe de asamblare cu secţiune constantă (pană paralelă), sau cu una
din feţe înclinate (pana înclinată). Pana este elementul de asamblare, iar arborele, roţile,
manivelele sunt elementele care se asamblează.
După poziţia axei geometrice longitudinale a penei faţă de axa longitudinală comună a
pieselor care se asamblează, se deosebesc două mari categorii:

112
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

a) Pene longitudinale, cu sau fără înclinare, care se montează paralel cu axa geometrică a
pieselor de asamblat (arbore-butuc) şi transmit momente de torsiune (figurile 5.16, 5.17,
5.18).

Figura 5. 16

Figura 5. 17

b) Pene transversale, care se montează perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcţia

sarcinii; ele sunt prevăzute totdeauna cu înclinare (fig. 5.19).

c) Penele îngropate (STAS 1007-84) sunt de forma A cu capete rotunde (fig. 5.20), de forma
B, cu ambele capete drepte (fig. 5.21, a), de forma C, cu capăt rotund şi unul drept (fig. 5.21,
b) şi cu nas sau călcâi (fig. 5.22), conform STAS 1007-84.

113
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.18

Figura 5.19

114
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.20

Figura 5.21

Figura 5.22

Pentru uşurinţa montării, penele înclinate au muchiile teşite la 45o.

Exemplu de notare a unei pene înclinate de forma A cu lăţimea b = 25, înălţimea h = 14 şi
lungimea l = 100 mm: Pană înclinată A 25 x 14 x 100 STAS 1007-84

115
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

5.1.3. Asamblari prin caneluri

Asamblarile prin caneluri inlocuiesc asamblarile prin pene longitudinale in cazul

transmiterii unor momente de torsiune mari, sau deplasari axiale repetate a pieselor montate
pe arbori.
Profilul canelurilor poate fi: dreptunghiular (cel mai des utilizat), in evolventa sau triunghiular.

Reprezentarea si cotarea arborilor si butucilor canelati

Arborii canelati sectionati longitudinal se reprezinta atat cu varful ct si cu fundul
canelurii trasate cu linie continua groasa. Inceputul si sfarsitul iesirii canelurii se reprezinta cu
linii intrerupte subtiri. In sectiune transversala se reprezinta numai doua caneluri invecinate,
restul canelurilor reprezentandu-se prin cercuri trasate cu linie continua groasa (pentru varful
canelurilor) si cu linie continua subtire (pentru fundul canelurilor), fig. 5.23.

Figura 5.23

La butucii canelati, atat varfurile cat si fundurile canelurilor se reprezinta cu linie

continua groasa (fig. 5.24). In vedere laterala sau sectiune transversala se reprezinta, ca si la
arbori, numai doua caneluir invecinate, cercul de varf cu linie continua groasa iar cercul de
fund cu linie continua subtire (fig. 5.24 ,a– butuc cu caneluri cu profil dreptunghiular: b - butuc
cu caneluri cu profil evolventic)

Figura 5.24

116
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.24

Asamblarile prin caneluri se reprezinta considerand, in mod conventional, ca arborele

canelat are prioritate, adica pe portiunea comuna asamblarii, canelurile arborelui acopera pe
cele ale butucului (fig. 5.25: a – asambalare prin caneluri dreptunghiulare; b - asambalare
prin caneluri in evolventa).

b
Figura 5.25

117
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

5.2.Asamblari nedemontabile

5.2.1. Asamblari sudate

Îmbinările sudate sunt executate prin operaţia tehnologică numită sudare, care constă
din asamblarea nedemontabilă a două piese din materiale de aceeaşi compoziţie sau
apropiată, ale căror suprafeţe, pe porţiunea pe care se sudează, au fost aduse în stare
plastică sau aproape lichidă, cu sau fără adaos de material de compoziţie corespunzător.
Legătura făcută prin sudare se numeşte sudură. Sudarea executată (continuă sau
discontinuă) pe o linie se numeşte cusătură.
Materialul de adaos depus pe cusătură constituie cordonul de sudură.
Deoarece asamblările sudate asigură rezistenţa şi o substanţială economie de metal,
în construcţia de maşini şi în construcţii metalice, ele tind să înlocuiască din ce în ce
asamblările nituite.
Prin STAS 735/1-87, se stabilesc regulile de reprezentare şi de notare a îmbinărilor
sudate sau lipite cu aliaje pentru lipire, figurile 5.26 ÷ 5.28.
În desenul tehnic îmbinările sudate sau lipite pot fi reprezentate detaliat sau simplificat;
în acest context fiecare agent economic are cataloage proprii.
Reprezentarea şi notarea detaliată se foloseşte decât în cazurile în care reprezentarea
şi notarea simplificată nu determină complet forma şi dimensiunile sudurii.
Reprezentare simplificată
Cusătura se reprezintă simplificat pe desene printr-o linie continuă groasă. Sudura în puncte,
în găuri rotunde şi alungite, se reprezintă prin axele găurilor sau punctelor, iar îmbinarea în
linie şi prin suprapunere, prin axa cusăturii, aşa cum este exemplificată în figurile 5.29 5.30.

Figura 5.26 Figura 5.27

118
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.28 Figura 5.29

Figura 5.31
Figura 30

Exemplu: o îmbinare în Y, realizată prin sudare cu arc electric cu electrod învelit de

tipul E 51.1 conform STAS 1125/2-81, în clasa de execuţie III, conform STAS 9398-83,
poziţia de sudare orizontală A1 se notează ca în fig. 5.31, tabelul X.1.
Îmbinările, având toate elementele cusăturii identice, inclusiv lungimea, se notează pe
reprezentare o singură dată, aşa cum este exemplificat în figura 5.32, n fiind numărul
cusăturilor identice.

Figura 5.32

Reprezentare detaliată

În reprezentarea detaliată, în vedere, marginile cusăturii sau găurilor, în cazul îmbinării

în găuri, se trasează cu linie continuă groasă. Cusătura se evidenţiază prin trasarea cu linie
continuă subţire (cu mâna liberă) a liniilor curbe. În secţiune, sudura se reprezintă înnegrit cu
excepţia desenelor care evidenţiază descrierea rosturilor.
Dacă pe desen sunt figurate găuri de trecere pentru organe de asamblare, pentru a nu
se confunda cu acestea, se admite ca reprezentarea în vedere a îmbinărilor în puncte să se
facă înnegrit.
Exemple de reprezentare detaliată sunt cuprinse în figurile 5.33, 5.34.

119
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Notarea detaliată

Notarea detaliată se face respectând prevederile STAS 188-76 şi a standardelor în

vigoare referitoare la forma şi dimensiunile rosturilor.
Desenele de execuţie pentru îmbinări sudate sau lipite se întocmesc în conformitate
cu condiţiile generale pentru desenele de execuţie din domeniul construcţiilor de maşini,
conform STAS 6857/1-85.
Tabelul X.1

120
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Tabelul X.1 (continuare)

Cusăturile nu se reprezintă în desenele de ansamblu care nu au ca scop specificarea

formei şi dimensiunile îmbinării. În acest desen, ansamblurile sudate sau lipite se reprezintă
evidenţiind elementele componente şi se poziţionează ca o singură piesă.
Se recomandă ca evidenţierea elementelor componente să se facă prin reprezentarea
conturilor acestora cu linii vizibile (fig. 5.33, 5.34).

121
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Figura 5.33

Figura 5.34
122
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

De reţinut!

Asamblările filetate fac parte din grupa asamblărilor demontabile şi

sunt des utilizate în construcţia de maşini, construcţii metalice etc.

O asamblare filetată se realizează cu ajutorul a două piese: o piesă

filetată exterior numită şurub şi o piesă filetată interior numită piuliţă.

Penele sunt organe de asamblare cu secţiune constantă (pană

paralelă), sau cu una din feţe înclinate (pana înclinată). Pana este
elementul de asamblare, iar arborele, roţile, manivelele sunt elementele
care se asamblează.

Asamblarile prin caneluri inlocuiesc asamblarile prin pene

longitudinale in cazul transmiterii unor momente de torsiune mari, sau
deplasari axiale repetate a pieselor montate pe arbori.
Profilul canelurilor poate fi: dreptunghiular (cel mai des utilizat), in
evolventa sau triunghiular

Îmbinările sudate sunt executate prin operaţia tehnologică numită

sudare.

Recapitulare

Unitatile de invatare 1,2,3,4

Concluzii

In aceasta unitate de invatare am dobandit cunostinte

legate de reprezentarea si cotarea asamblarilor

123
 Reprezentarea si cotarea asamblarilor

Bibliografie

1. Barhalescu, M., Zidaru, N.: Geometrie Descriptiva si Desen Tehnic,

vol I, Editura Printech, 2004, ISBN 973-718-089-5
2. Vasilescu, E, s.a.: Desen Tehnic Industrial – Elemente de Proiectare,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1995, ISBN 973-31-0679-8
3. I.R.S. : Colectie de standarde. Desene Tehnice, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1994,ISBN 973-31-0928-2

124