Mecanica.

Aplicatii in
tehnica
Referenti:
1.Matei Nicola
2.Chirila Ioana
3.Toader Robert
 Introducere
Probleme Mecanica
cuantica

C U P R I N S
Mecanica
Origine clasica Mecanica Bibliografie
relativista
ORIGINE
Galileo Galilei Isaac Newton  Aristotel Arhimede

ORIGINE
La dezvoltarea mecanicii au contribuit unii dintre cei mai mari savanti ai lumii.De antichitate sunt legate numele lui Aristotel (384-322
î.e.n) si Arhimede (287-212 î.e.n). Primul a enuntat principiul inertiei iar cel de-al doilea este considerat întemeietorul Staticii.
Perioada Renasterii contine si ea nume mari : Leonardo da Vinci (1452-1519), Nicolaus Copernic (1473-1543), Johannes Kepler (1571-
1630), C.R. Huygens (1629-1695) etc.
Întemeietorii mecanicii clasice ramân însa marii savanti Galileo Galilei (1564-1642) si Isaac Newton (1642-1727). Galilei stabileste
notiunile de baza ale cinematicii, viteza si acceleratia, studiaza caderea corpurilor, miscarea pe plan înclinat, formuleaza principiul
inertiei la forma actuala si sustine cu mult curaj conceptia heliocentrica a lui Copernic. Cel care extinde studiul mecanicii la întreg
sistemul planetar si stabileste cea dintâi lege fizica scrisa sub forma unei ecuatii diferentiale este, însa, Newton. El defineste principiile
fundamentale ale mecanicii si descopera legea gravitatiei universale.
Savanti de referinta întâlnim si în secolele XVII-XIX : Leonard Euler (1707-1783), Jean LeRond D' Alembert (1717-1783), William
Hamilton (1805-1865), Joseph Louis Lagrange (1756-1813), Carl Friedrich Gauss (1777-1855), Henri Poincare (1854-1912) etc.
Mecanica moderna este legata de numele lui Max Plank (1858-1947), Erwin Schrodinger (1887-1961) si al lui Albert Einstein (1879-
1955).
În tara noastra se disting prin cercetari în domeniul mecanicii Spiru Haret (1851-1912), Andrei Ioachimescu (1868-1943), Traian
Lalescu (1882-1929), Victor Vâlcovici (1885-1970), Caius Iacob (1910-1991), Radu Voinea etc.
INTRODUCERE
 INTRODUCERE
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor,
schimbare numită mișcare mecanică. Fondată de către fizicianul Isaac Newton în celebra sa
lucrare Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, mecanica clasică studiază legile mișcării
mecanice a corpurilor macroscopice care se deplasează cu viteze mici în comparație cu viteza 
luminii. Ulterior, fizicianul Albert Einstein a generalizat mecanica clasică prin crearea 
mecanicii relativiste capabile să descrie și mișcările corpurilor la viteze mari. În fine, pentru
studiul mișcării corpurilor microscopice, a fost creată mecanica cuantică.
Subramurile mecanicii sunt statica, cinematica și dinamica. Statica studiază condițiile în care se
realizează echilibrul corpurilor sub acțiunea forțelor și a cuplurilor, cinematica descrie mișcarea
mecanică neglijând cauzele acestei mișcări, iar dinamica stabilește legile mișcării mecanice ținând
seama de toate cauzele care pot modifica poziția corpurilor.
MECANICA
CLASICA
 MECANICA CLASICA
Descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete,
stele și galaxii.Dacă starea actuală a unui obiect este cunoscută, este posibil să prezicem prin legile mecanicii clasice cum se va mișca în
viitor (determinism) și cum s-a mișcat în trecut (reversibilitate).
Cea mai timpurie dezvoltare a mecanicii clasice este adesea denumită mecanică newtoniană. Este formată din conceptele fizice folosite
și metodele matematice inventate de Isaac Newton, Gottfried Wilhelm Leibniz și alții în secolul al XVII-lea pentru a descrie mișcarea
corpurilor sub influența unui sistem de forțe.
Ulterior, au fost dezvoltate metode mai abstracte, ceea ce a dus la reformularea mecanicii clasice cunoscute sub numele de mecanica
lagrangiană și mecanica hamiltoniană. Aceste progrese, realizate cu precădere în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, se extind
substanțial dincolo de activitatea lui Newton, în special prin utilizarea lor de mecanica analitică. Acestea sunt utilizate, cu unele
modificări, în toate domeniile fizicii moderne.
Mecanica clasică oferă rezultate extrem de precise atunci când sunt studiate obiecte mari care nu sunt extrem de masive și viteze care
nu se apropie de viteza luminii. Atunci când obiectele examinate au aproximativ dimensiunea unui diametru de atom, devine necesară
introducerea celuilalt subdomeniu major al mecanicii: mecanica cuantică. Pentru a descrie viteze care nu sunt mici în raport cu viteza
luminii, este nevoie de relativitatea restrânsă. În cazul în care obiectele devin extrem de masive, se aplică relativitatea generală. Totuși,
o serie de surse moderne includ mecanica relativistă în fizica clasică, care în opinia lor reprezintă mecanica clasică în forma ei cea mai
dezvoltată și precisă
Mecanica
relativista
 MECANICA RELATIVISTA
Se referă la mecanica compatibilă cu postulatele relativității speciale și ale relativității generale și care, prin
urmare, oferă o descriere a unui sistem de particule sau a unui fluid în cazul în care viteza corpurilor în
mișcare este apropiată de cea a luminii c , fără a lua în considerare efectele mecanicii cuantice . [1] Mecanica
relativistă include în special interacțiunile dintre particulele încărcate și câmpul electromagnetic , astfel încât
nici o particulă să nu se poată deplasa mai repede decât viteza luminii.
În ceea ce privește mecanica clasică , mecanica relativistă poate fi împărțită între cinematică , care include
descrierea mișcării în ceea ce privește vectorul de poziție și viteză și dinamică , care descrie cauzele care
modifică starea mișcării și legile de conservare, cum ar fi cea a energiei. , impulsul și impulsul unghiular. [1]
Deși unele concepte ale mecanicii clasice nu au un echivalent relativist, precum conceptul de forță între două
corpuri la distanță sau a treia lege a dinamicii, unele principii rămân valabile după unele modificări
importante. De exemplu, relativitatea specială necesită o regândire a conceptului de masă și o unificare a
legilor conservării impulsului și energiei într-un singur principiu. Mai mult, spre deosebire de mecanica clasică
, mișcarea corpurilor nu are loc în spațiul tridimensional, ci în spațiul-timp cu patru dimensiuni al lui
Minkowski .
MECANICA
CUANTICA
 MECANICA
CUANTICA
Este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică. Ea a apărut, în primele decenii ale
secolului XX, ca rezultat al unui efort colectiv de a înțelege fenomene care în fizica clasică nu-și
găseau explicația: structura atomilor și interacția acestora cu radiația electromagnetică.
Mecanica cuantică nerelativistă a rezolvat problema structurii atomice; extinsă apoi pentru a
ține seama de principiile teoriei relativității, ea a deschis drumul către teoria cuantică relativistă
a radiației, numită electrodinamică cuantică. Denumirea de mecanică cuantică a fost păstrată
pentru a indica teoria fenomenelor atomice din domeniul energiilor nerelativiste, în care
numărul de particule rămâne constant; dezvoltările ulterioare, care studiază procese de creare și
anihilare de particule, se încadrează în teoria cuantică a câmpurilor și are legătură cu ramuri
experimentale precum cea a fizicii nucleare și a particulelor elementare.
PROBLEME
 PROBLEME
1. Un resort cu lungimea iniţială de 12 cm este fixat la un capăt şi este alungit pe orizontală sub
acţiunea unei forţe F = 48N, cu viteza constanta 0,5 cm/s timp de 8 s. Dacă resortul este suspendat
pe verticală sub acţiunea unui corp de masă m, el ajunge la lungimea de 18cm. Să se afle masa
corpului (g=10 N/kg).
2. Pentru ridicarea unei maşini cu masa 600kg, Marius foloseşte un cric
Rezolvare: hidraulic. Aria pistonului mic
Δl1 = v ∙ t este de 10 cm2 si aria pistonului mare este de 60 cm2. Cu ce forţă
Δl1 = 0,005 ∙ 8 = 0,04m
K = K/Δl1 acţionează Marius asupra cricului?
K = 1200N/m
G = F2 Rezolvare:
m ∙ g = K ∙ Δl2, Δl2 = 0,06cm
m = 7,2 kg
F1/F2=S1/S2
F2=G=m*g
F2=600*10=6000N
F1/6000=10/60
F1=1000N
BIBLIOGRAFI
E
 BIBLIOGRAFIE
• https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Mecanica-teoretica-teorie-si-a
13112171320.php
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_clasic%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83
• https://koaha.org/wiki/Meccanica_relativistica
• http://henricoandaarad.ro/files/resurse_educationale/mecanica_liceu.pdf