MODULUL 5: LUCRARI DE INTRETINERE

FISA DE DOCUMENTARE
Intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor

Activitatea de intretinere si reparatii trebuie sa asigure functionarea in bune conditii a utilajelor,

instalatiilor si echipamentelor de lucru, in scopul evitarii defectiunilor accidentale. Repararea utilajului
urmareste mentinerea si readucerea utilajului la capacitatea sa initiala de functionare .

Organizarea rationala a reparatiilor si intretinerii utilajelor are ca efect: economisirea muncii vii
si matarializate, imbunatatirea calitatii productiei si a indicilor de utilizare, reducerea costurilor de
productie.

Deseori, managerii intreprinderilor mici sau mijlocii neglijeaza aceasta activitate si o amana pe
cat posibil in scopul concentrarii asupra proceselor de productie sau de prestari servicii .

Natura activitatii de intretinere si reparatii depinde de tipul operatiilor si de felul utilajelor

folosite de intreprinderea respectiva. Astfel, pentru echipamentele care se folosesc in birouri
(calculatoare, copiatoare, imprimante), intretinerea si repararea se face de catre intreprinderi
specializate, pe baza unui contract de service.

In intreprinderile mici si mijlocii cu profil de productie, care folosesc utilaje si instalatii

complexe si specializate, importanta activitatii de intretinere si reparatii creste. In acest caz, sarcinile
de intretinere curenta pot fi atribuite muncitorilor direct productivi, iar pentru activitatea propriu-zisa
de reparatii se impune crearea unei subunitati de intretinere si reparatii, in care sa lucreze personal
specializat.

O intreprindere are posibilitatea sa opteze pentru unul sau mai multe sisteme de intretinere si
reparatii, principalele alternative in acest sens fiind:

1) Sistemul de intretinere si reparatii preventive urmareste sa evite uzura avansata a utilajelor

si caderile accidentale ale acestora. Principalele variante ale acestui sistem sunt:

a) intretinere si reparatii preventive sub forma reviziilor tehnice si a reparatiilor

planificate (reparatii curente de gradul I si II, reparatii capitale), care necesita elaborarea unor
normative tehnice de reparatii pe grupe de utilaje de acelasi tip (eventual acestea pot fi preluate de la
intreprinderi similare mari) si care se refera la urmatoarele elemente:

- ciclul de reparatii care se caracterizeaza printr-o durata si structura. Durata ciclului de

reparatii exprima intervalul de timp dintre doua reparatii capitale, inclusiv durata uneia dintre
ele. Structura ciclului de reparatii cuprinde numarul, succesiunea si felul reparatiilor care urmeaza a fi
efectuate in cadrul ciclului, fiind particularizata pe tipuri de utilaje, conform caracteristicilor
acestora.

- durata de functionare intre doua reparatii succesive, care reprezinta intervalul de timp
in care utilajul poate fi exploatat fara a necesita nici o interventie.

- durata de imobilizare in reparatii, care exprima intervalul maxim de timp (in zile
lucratoare) in care utilajul poate sta in reparatii, fiind o marime dependenta de caracteristicile tehnice
ale acestuia.
MODULUL 5: LUCRARI DE INTRETINERE

- timpul necesar pentru executarea reparatiilor, care se stabileste pe tipuri de utilaje si

feluri de lucrari de reparatii, luand in considerare complexitatea lucrarilor si marimea formatiei de
lucru care poate lucra efectiv, asa incat printr-o concentrare de forte, la efectuarea unei anumite lucrari
de reparatii, sa poata fi redusa durata de imobilizare a utilajelor in reparatii. Prin urmare exista o relatie
de dependenta intre 'durata de imobilizare in reparatii a unui utilaj' si 'timpul necesar pentru executarea
reparatiilor', in sensul ca aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice poate influenta favorabil durata
efectiva de imobilizare in reparatii;

- felul si succesiunea interventiilor;

- costul maxim admis al reparatiilor (exprimat in % din valoarea de inlocuire a utilajului),

reprezinta limita maxima a cheltuielilor admise a se efectua, pe feluri de lucrari de reparatii, fiind un
element de baza in aprecierea eficientei economice a executarii lucrarilor de reparatii planificate.

b) intretinere si reparatii preventive sub forma verificarilor periodice, reviziilor

partiale si a reviziilor generale, a carei aplicare necesita fise tehnologice pe tipuri de utilaje si feluri
de lucrari, care sa contina operatiile aferente acestor lucrari si timpul normat aferent.

c) intretinere si reparatii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecventei

interventiilor consta in stabilirea pentru fiecare grupa de utilaje de acelasi tip a intervalului de timp
(in luni calendaristice) intre doua lucrari de reparatii consecutive, pe baza minimizarii costului total al
prevenirii defectiunilor si al repararii utilajelor din grupa respectiva. Lucrarile de reparatii care se vor
executa in cadrul acestui sistem nu sunt diferentiate pe categorii de dificultate, astfel ca le denumim
simplu 'reparatii preventive', iar operatiile componente se vor stabili concret, in momentul opririi
utilajului pentru efectuarea fiecarei reparatii.

2) Sistemul de intretinere si reparatii in functie de starea utilajelor (intretinere predictiva) se

caracterizeaza prin aceea ca utilajele sunt oprite numai cand starea lor reclama acest lucru, iar piesele
si subansamblele se inlocuiesc cand defectiunile sunt in faza incipienta. Aplicarea acestui sistem
necesita urmarirea continua a starii utilajelor, prin compararea valorilor limita ale parametrilor si
identificarea unor nereguli in functionarea utilajelor. Parametrii privind functionarea utilajelor (viteza
de lucru, temperatura, precizia) trebuie masurati in mod continuu, evaluati si interpretati, pe baza lor
putand fi anticipata starea tehnica viitoare a utilajelor.

3) Sistemul de intretinere si reparatii in functie de necesitati (intretinere de

remediere) consta in exploatarea utilajelor pana in momentul in care, datorita uzurii fizice avansate a
acestora, se produc caderi accidentale. In acest caz se renunta la eforturile de urmarire a starii tehnice a
utilajelor, ceea ce face imposibila atat prevederea momentului in care se vor produce caderi
accidentale, cat si a volumului de munca vie si materializata necesar remedierii defectiunilor.