LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA

Profesor: GABRIELA PETRESCU

MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
FISA DE DOCUMENTARE
Materia prima, principalele tipuri de laminoare si produsele finite ale
laminarii

1.1. Notiuni generale

Laminarea este procesul de deformare plastica pe care il sufera un material cand

trece printre doi sau mai multi cilindrii aflati in miscare de rotatie. Cilindrii de laminare se
rotesc in sens contrar sau in acelasi sens, antrenad prin frecare, materialul metalic in zona
in care are loc deformarea (Fig. 1.).

Utilajul de lucru poarta denumirea de laminor, procesul de deformare se numeste

de laminare iar produsul rezultat laminat.

Dimensiunile materialului se reduc in directia presarii lui de catre cilindrii si cresc

in celelalte directii, mai ales in directia de avans a acestuia.

Fig.1.

1- Cilindrii
2- Semifabricat
3- Produsul laminat

Principalele procedee de laminare sunt :

a. Laminarea longitudinala (fig.1a)

b. Laminarea transversala (fig1b)
c. Laminarea oblica sau elicoidala(fig.1c)

Laminarea are loc la cald sau la rece si are urmatoarele scopuri:

- sa schimbe structura la turnareintr- o structura fina

- sa transforme un semifabricat de sectiune transversala mai mare in laminate cu
sectiunea dorita
1.2. Materia prima si pregatirea ei pentru laminare
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
Materia prima pentru obtinerea laminatelor o constituie lingourile. Masa si forma
lor sunt determinate de compozitia chimica a materialului metallic, de tipul si constructia
laminoarelor, de sortimentul produselor finite.

Laminoarele de semifabricate lamineaza lingouri cu masa de 200 kg.- 35 t in blumuri de

3- 10 t si mai mult si sleburi de 8- 25 t.

Propietatiile materiei prime influenteaza propietatiile lingourilor. Astfel retasura si

porozitatea, segregatia , sulfurile, defectele de suprafata, incluziunile nemetalice si alte
defecte de suprafata trebuie sa fie in cantiatati cat mai mici. Pentru a preveni aparitia
defectelor pe suprafata laminatelor inainte de incalzire, lingourile se supun controlului de
calitate. Defectele lingourilor se transmit pe semifabricat si pot fi inlaturate. Aceasta duce
la obtinerea produselor laminate cu calitati corespunzatoare.

1.2.1. Semifabricate folosite pentru laminare

Prin semifabricate se intelege produsele intermediare obtinute din laminarea

lingourilor, destinate unei prelucrari ulterioare prin deformare plastica.

Din aceasta categorie fac parte:

- Blumurile – semifabricate cu sectiune patrata si lungimea minima a laturii de 150

mm, obtinute din laminarea lingourilor pe laminoare numite bluminguri.
- Sleburile – semifabricate cu sectiunea dreptunghiulara obtinute pe laminoare
numite slebinguri sau pe bluminguri. Au grosimea minima de 80 mm, iar
latimea maxima 1800 mm si uneori mai mult.
- Taglele plate – semifabricate cu sectiunea patrata, cu dimensiuni de 140 140
mm pana la 40 40 mm obtinute pe laminoare de semifabricate. Taglele plate
sunt destinate relaminarii in bare si benzi.
1.2.2. Controlul si inlaturarea defectelor

Defectele de suprafata la lingouri si semifabricate pot fi puse in evident printr-o

veificare atenta si eliminare inainte de obtinerea produsului finit. Aceasta se face vizual sau cu
flux magnetic si pilitura de fier.

Curatirea este operatia de eliminare a defectelor. Metodele de curatire sunt:

- curatirea manuala – consta in utilizarea unui ciocan pneumatic si a unei dalti, cu

ajutorul careia se elimina materialul cu defectele de pe suprafata produselor.
- curatirea mecanica – se realizeaza cu masini de frezat care permit prelucrari
rapide. Se pot efectua aschieri repetate in adancime, sau numai partiala a
suprafetei profilului. Se pot utiliza masini pentru frezarea la cald in flux. O alta
metoda este decojirea pe strunguri special.
- curatirea prin flamare – consta in curatirea defectelor cu ajutorul unor arzatoare
cu oxygen, producandu- se o temperatura ridicata care topeste stratul
superficial.
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
O alta metoda de curatire a suprafetei este polizarea cu o masina de polizare fixa sau
oscilanta compusa dintr- un disc abraziv actionat electric.

1.3. Incalzirea materiei prime pentru laminare

Inainte de laminare, materialele metalice se supun incalzirii pentru micsorarea

rezistentei la deformare si cresterea plasticitatii.

Temperatura de incalzire (tinc) inainte de inceperea procesului trebuie sa asigure

realizarea procesului si temperature ceruta la sfarsitul laminarii (tsf), adica:

tinc = tsf +Δt

in care Δt - este scaderea totala a temperaturii in cursul prelucrarii, din momentul evacuarii
semifabricatului din cuptor pana la terminarea procesului da laminare.

Temperature de incalzire depinde de compozitia chimica, caracteristicile tehnologice

ale materialelor metalice, precum si de cerintele calitative impuse produsului finit. Acestea
sunt recomandate pentru diferite calitati de materiale in literature de specialitate.

Regimul de incalzire in vederea laminarii este determinat de masa lingourilor sau

semifabricatelor, temperature acestora la incalzire, compozitia chimica, temeratura cuptorului,
etc. Timpul de incalzire al lingourilor reci variaza de la 8 – 22 h, iar al celor calde de la 2 -10
h(fig. 2).

Timpul de incalzire se poate calcula cu relatia:

T = k1 k2 d

in care: T este timpul total de incalzire de la 20 la 1200oC, in ore;

k1 – coeficientul de calitate egal cu 10 pentru oteluri carbon si 20pentru oteluri inalt

aliate;

k2 – coeficientul de pozitie, egal cu 1,4 pentru lingourile singulare, 2 sau 2,2 pentru
cele situate la o distanta d, respective ½ d unul de celalat si 4 pentru lingourile sau
semifabricatele incalzite in cuptoare cu propulsie;

d – grosimea medie
a lingoului sau
semifabricatului, in metrii.

Fig. 2. Diagrama
pentru stabilirea timpului
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
total de incalzire a lingourilor si semifabricatelor reci in functie de latura acestora si calitatea
otelului;

1. Otel carbon hipoeutectoid;

2. Otel carbon hipoeutectoid si slab aliat pentru constructii;

3. Otel mediu aliat pentru constructii, mediu aliat pentru scule, otel pentru rulmenti si pentru
arcuri;

4. Otel inalt aliat pentru constructii si inoxidabil feritic;

5. Otel inalt aliat pentru scule, inoxidabil martensitic si inoxidabil austenitic;

6. Otel rapid si manganos.

Pentru incalzirea lingourilor (5- 8t) calde din otel carbon se foloseste relatia:

T = 7,0 – 0,006 (t - 200)

In care: T – timpul de incalzire, in ore;

t – temperature lingourilor la introducerea in cuptor, in oC.

In precesul de incalzirii, prin formarea oxizilor de suprafata, se pierde 1,5- 2 % din

metalul respective, iar daca luam in considerare ca pentru obtinerea laminatelor finite se
aplica cateva incalziri, atunci pierderile totale se ridica la 3-4 %.

1.4. Racirea laminatelor

Produsele laminate la cald se racesc pe paturi de racire sau in aer. Unele oteluri cu
continut mediu si ridicat de carbon, impun o racire dirijata, incetinita. Aceasta deoarece
pot sa apara fisuri interioare si de suprafata. La laminarea la cald se produce nu numai
ecruisarea ci si recristalizarea, care micsoreaza tensiunile interne ce apar datorita
interactiunii diferitelor parti componente ale laminatului in procesul modificarii
permanente a formei.

In prima perioada a racirii, straturile de

la suprafata laminatului sunt supuse la tensiuni
de intindere, iar cele interne la comprimare. La
racirea in continuare, starea de tensiuni se
schimba, deoarece contractia straturilor reci de
la suprafata a incetat, iar staturile interioare
continuand sa se raceasca isi micsoreaza
dimensiunile comprimand prin aceasta
portiunile periferice reci cu care acestea au o
legatura neintrerupta.
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
Fig. 3. Schema variatiei tensiunilor la racirea otelului

Tensiunile interne se insumeaza cu tensiunile remanente care apar in timpul

deformarii. Viteza de racire dupa lamianare determina nu numai valoarea tensiunilor
interne ci si starea structurala si propietatiile fizico-mecanice.

La otelurile de uz general pentru constructii, racirea accelerata dupa laminare

imbunatateste propietatiile de rezistenta si mareste plasticitatea otelurilor inoxidabile.

La racirea laminatelor se folosesc urmatoarele medii si metode de racire:

- racirea pe paturi de racire si in stive. Se aplica produselor laminate fara tendinta

de a forma fisuri si fulgi;
- racirea prin suflarea cu aer uscat, umed si apa pulverizata. Se obtine o racire
accelerata,are loc un proces de calire;
- racirea accelerata prin introducerea in apa. Are ca efect imbunatatirea structurii, a
caracteristicilor de rezistenta;
- racirea dirijata a laminatelor din materiale metalice cu tendinta de formare a
fisurilor, fulgilor si a altor defecte.
1.5. Clasificarea laminatelor

Prin laminare se produc diferite tipuri de profile care se deosebesc prin forma
sectiunii lor tansversale. Toate produsele laminate sunt, de regula, standardizate in privinta
parametrilor si dimensiunilor de baza: profile, table si benzi, tevi si tipuri speciale de
laminate.

Acestea se pot clasifica in:

- profile cu destinatie generala;

- profile cu destinatie speciala.

In prima grupa intra: profilele rotund si patrat, banda ingusta si laminatele plate
profilul I, U, L, sarma, etc. din grupa a doua fac parte: sinele de cale ferata, sinele pentru
tramvai, profile pentru constructia de masini, etc.

Fig. 4.
Tipuri de
laminare: 1.
Profil patrat,2.
Profil rotund, 3.
Profil
haxagonal, 4.
Banda, 5. Profil
cornier (a. cu
aripi egale, b.
cu aripi
neegale), 6.
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
Sina de cale ferata, 7. Sina de tramvai, 8. Profil I, 9. Profil U, 10. Profil Z, 11. Profil
de imbinare.

1.6. Scheme tehnologice de laminare

Sectiile de laminare au in comonenta lor:

- laminnoare degrosisoare (bluminguri, slebinguri) si laminoare de semifabricate;

- laminoare de profile (sine si grinzi, profile grele,etc.);
- laminoare de tabla;
- laminarea de tevi, etc.

Din operatiile de baza ale oricarei scheme tehnologice de laminare fac parte:

- pregatirea materiei prime;

- incalzirea inainte de laminare;
- laminarea;
- racirea laminatelor;
- ajustarea cu operatii de taiere, racire, indreptare, etc.
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISA DE DOCUMENTARE
Prelucrari ale metalelor prin deformare plastica

Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la care un semifabricat este trecut
printre doi cilindrii care se rotesc in sensuri inverse si reduc dimensiunile sectiunii in directia actionarii fortei
obtinandu-se o crestere a dimensiunilor pe celelalte doua directii. Ea reprezinta procedeul cu cea mai mare
raspandire in prelucrarea metalelor prin deformare plastica. Aproximativ 75% din productia de otel elaborata in
industria metalurgica se prelucreaza prin laminare in semifabricate ca: table, benzi, profile, tevi, etc., in timp ce
restul de 25% din cantitatea de otel se prelucreaza prin turnare sau prin forjare.
Laminorul este o instalatie complexa utilizata pentru prelucrarea prin laminare la cald sau la rece a materialelor
metalice. Este format din utilaje de baza (care participa direct la deformarea plastica), de exemplu: linii de
laminare (care la randul lor se compun si ele din trenuri de laminare) si din utilaje auxiliare (care deservesc
utilajele de baza) de incalzire, manevrare, ajustare, etc..
Asamblul format din doi sau mai multi cilindri care lucreaza simultan la executarea unei operatii de laminare
poarta numele de caja de laminare sau caja de lucru (fig. 9.1). Partea cilindrilor care vinde in contact direct cu
laminatul poarta numele de tablie. Dupa forma ei, cilindrii pot fi cu tablie neteda (folositi la laminarea tablelor si
benzilor) sau cu tablie calibrata (folositi pentru laminarea profilelor).
Laminorul utilizat in laborator, este un laminor duo, nereversibil, cu cilindri orizontali de o 60 folosit pentru
laminarea benzilor subtiri la rece (fig.9.2). El se compune din:
- motoreductorul 1;
- cuplajul de compensatie 2, care permite mici deplasari sau dezaxari ale arborilor ce urmeaza a fi cuplati; caja
de angrenare 3, care are rolul de a transmite cajei de lucru momentul de rotatie primit de la motorul de actionare,
impartindu-l proportional pe cilindri de lucru ai cajei si de a schimba sensul de rotatie al acestora;
- barele de cuplare 4, pentru transmiterea momentului motor de la cilindri cajei de angrenare la cilindri cajei de
lucru, permitand anumite dezaxari ca urmare a schimbarii pozitiei pe verticala a cilindrilor de lucru prin reglarile
ce sunt necesare a se efectua;
- mansoanele de cuplare 5;
- caja de lucru, formata dintr-un cadru in care sunt montati cei doi cilindri de lucru cu tablie neteda 6, impreuna
cu dispozitivul de reglare pe verticala a cilindrului superior.

Prelucrari ale metalelor prin deformare plastica

- forjarea libera a pieselor
- forjarea in matrita
Masini unelte pentru forjare si matritare .Descriere ,scheme cinematice,functionare.
- ciocane mecanice
- prese mecanice
- prese hidraulice
- prelucrarea tablelor prin deformare plastica la rece
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
Operati de prelucrare a tablelor subtiriprin taiere.
- forfecare
- stanţare
Operaţi de matriţare.
- indoierea
- roluirea
- ambutisarea
- fasonarea
Masini unelte folosite la prelucrarea prin deformare plastica a tablelor.Descrieri ,scheme
cinematice ,functionare .
- foarfeci
- prsese mecanice
- prese hidraulice
Deformarea elastică şi plastică a metalelor şi aliajelor
Sub acţiunea unor forţe exterioare metalele şi aliajele pot suferi deformări elastice şi
plastice .
Deformarea elastică a materialelor şi aliajelor se menţine numai în timpul acţiunii
unor forţe exterioare
capabile să le modifice forma şi dimensiunile .La înlăturarea acestor forţe metalul
sau aliajul revine la forma şi
. dimensiunile iniţiale
Deformarea plastică a metalelor şi aliajelor se produce numai la o animită valoare a
forţelor exterioare .
Această deformare se menţine şi după indepărtarea forţelor care a provocat-o .
Metalele şi aliajele sunt corpuri solide deformabile care au însuşiri elastice şi
plastice . De aceea ,la prelucrarea
metalelor prin lovire sau presare ,deformarea plastică este precedată întotdeauna de
deformarea elastica .
După înlăturarea forţei exterioare ,deformarea elastică se recuperează şi rămîne
numai deformarea plastică
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISA DE DOCUMENTARE

Mecanismul deformării plastice

La prelucrarea prin deformarea plastică, metalele şi aliajele se deformează, în principal,
prin două
mecanisme, şi anume: alunecarea si maclarea.
Alunecarea în reţelele cristaline constă în deplasarea în întregime a unei părţi de cristal,
în raport cu
altele, pe planele de maximă densitate de atomi, numite plane de alunecare, şi în
direcţiile de alunecare pe
care atomii au aşezarea cea mai densă. La alunecare, deplasarea se face cu un multiplu
întreg de distanţe
atomicesi pe un număr mic de plane atomice ( 1 pînă la 100 plane atomice ), fără a
distruge coeziunea
dintre părţile alăturate ale cristalului.
Maclarea constă în deplasarea unei părţi de cristal, astfel încît partea respectivă să se
plaseze, în raport
cu un plan într-o poziţie simetrică prin reflectare în oglindă. La maclare atomii se
deplasează pe distanţe mai
mici decît un spaţiu interatomic, de aceea maclarea nu produce o deformare permanentă
însemnată.
Deformarea prin maclare este favorizată de scăderea temperaturii şi de creşterea vitezei
de deformare.
Alunecarea se întîlneşte la deformarea monocristalelor şi agregatelor policristaline unui
număr mare de
metale si aliaje în timp ce maclarea are loc numai în cazul anumitor metale şi aliaje.
La monocristale, planele de alunecare au aceeaşi direcţie, în schimb la policristale,( adică
la metale, şi
aliaje industriale), direcţia planelor de alunecare diferă de la un cristal la altul.
Datorită orientării diferite a planelor de alunecare de la un grăunte cristalin la altul, a
neomogenităţii
chimice şi structurale şi a altor factori, procesele de deformare plastică a agregatelor
policristaline sînt mult mai
complexe decît la monocristale.
La început solicitării metalelor şi aliajelor mai întîi se deformează cristelele a căror plane
şi direcţii de
alunecare se apropie cel mai mult de planele înclinate la 45 faţă de direcţia forţei. Pe
măsură ce deformarea
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
continuă, alunecarea se produce şi în alte plane cu o înclinare mai puţin favorabilă faţă de
direcţia solicitării.
Din acest punct de vedere plasticitatea metalelor este determinată de capacitatea lor de a
produce plane
de alunecare. Cu cît un metal are mai multe plane de alunecare, cu atît plasticitatea lui
este mai ridicată.

Deformarea plastică a metalelor şi aliajelor la rece şi la cald

Deformarea la rece are loc la temperaturi sub 0,3 Ttop (temperatura de topire a
metalului ,în K),find caracterizată prin creşterea durităţi şi a rezistenţei la rupere şi prin
micşorarea ductibilităţii . Această stare a materialului obţinută ca rezultat al deformării
se numeşte ecruisare
şi reprezintă o stare instabilă .
Deformarea plastică la cald are loc la temperaturi ce depăşesc 0,7 Ttop ,fapt ce
permite ca procesul de recristalizare să se desfăşoare in acelaşi timp cu deformarea .
Prelucrarea la cald ,în comparaţie cu cea la rece , prezintă unele avantaje :
reducerea importantă a energiei necesară deformarii şi diminuează neomogenităţile şi
suflurile şi se fărîmiţează structura grosolană de la turnare . Totodată ,procedeul prezintă
şi unele dezavantaje : se produce oxidarea şi decarburarea suprafeţei materialului
,structura şi proprietăţile mecanice sunt mai puţin uniforme pe secţiunea transversală
decît la metalele prelucrate la rece şi apoi recoapte .
Metalele şi aliajele prelucrate prin deformare plastică se caracterizează printr-o
structură fibroasă rezultată prin deplasarea particolelor şi incluziunilor ,în structuri
paralele cu direcţiile freferate ale grăunţilor deformaţi .Această structură este stabilă şi
nu poate fii distrusă nici prin tratamente şi nici prin deformări plastice ulterioare .
La proiectarea procesului tahnologic de prelucrare,pentru a se obţine piese cu
caracteristici mecanice optime ,se va ţine seama de structura fibroasă şi de starea de
anizotropie a materialului .
În timpul procesului de deformare plastică ,datorită mişcări relative dintre
corpurile solide în contact apare rezistenţa la mişcarea respectivă . Frecarea exterioară
este ,în general ,dăunătoare , deoarece măreşte energia consumată la deformare
,curgerea neomogenă a materialului ,diminuează calitatea suprafeţelor prelucrate şi
sporeşte uzura sculelor . Frecarea exterioară este benifică numai la procesul de
laminare,asigurînd prinderea şi antrnarea metalului .
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISA DE DOCUMENTARE

Clasificarea procedeelor de prelucrare prin deformare

plastică
Se cunosc multe procedee de prelucrare a metalelor prin deformare plastică ,însă
în practica industrială se folosesc un număr limitat de procedee. Pe baza solicitărilor
exterioare aplicate ,procedeele de prelucrare prin deformare plastică pot fii incluse în
cinci grupe .
1. Deformare prin compresiune , realizată, prin solicitarea de compresiune mono- şi
poliaxială ,în această grupă se includ : forjarea liberă ,forjarea în matriţe ,extrudarea şi
laminarea
matriţarea ,constă în deformarea simultană în întregul volum al
materialului ,iar curgerea acestuia este dirijata şi condiţionată de forma ,şi dimensiunile
locaşurilor matriţei .
forjarea liberă , constă în comprimarea succesivă a metalului cu
ajutorul a două scule ,montate pe ciocane sau prese din care una este fixă iar alta mobilă .
extrudarea ,constă in deformarea sub acţiunea presiunii
exercitată asupra metalului ,care este obligat să curga printr-o matriţă ,preluînd profilul
acesteia
laminarea , constă în deformarea metalului între doi cilindri cu
axe paralele care se rotesc continuu în sensuri opuse .Odată cu deformarea propriu-
zisă ,cilindrii realizează şi avansul metalului ,datorită frecării dintre suprafaţa cilindrilor
şi fuprafaţa metalului prelucrat
2.Deformarea prin tracţiune-compresiune ,constă în deformarea metalului printr-o
solicitare compusă de tracţiune şi compresiune , din această grupă fac parte : trefilare şi
tragerea barelor şi a ţevilor şi ambutisarea adîncă .
trefilarea sîrmelor şi tragerea barelor ,constă în tragerea unei
sîrme sau bare prismatice ,cu o forţă axială ,prin orificiul une scule numită filieră ,cu
secţiunea transversala mai mică decît a materialului iniţial .
tragerea ţevilor ,este procedeul în care ţeava laminată este
ddeformată prin tracţiune ,între o filieră şi un dorn care determină diametrul interior şi
grosimea de perete .
ambutisarea adîncă , constă în deformarea unui material
(semifabricat)
de formă plană pînă la forma cavă sau mărimea cavă a unui produs cav ,cu sau fără
modificare voită a grosimii pereţilor .
2. Deformarea prin tracţiune ,constă în deformarea plastică a materialului printr-o solicitare
de tracţiune mono- sau poliaxială .În această grupă sunt incluse alungirea ,lăţirea şi
adîncirea .
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
3. Deformarea prin încovoiere se obţine prin solicitarea de încovoiere ,aplicată unui
semifabricat plan ; încovoierea poate fii realizată liber sau prin matriţare
4. Deformare prin forfecare constă în deformarea prin răsucire a unei porţiuni de
semifabricat faţă de altele ,ca de exemplu la răsucirea manetoanelor de la arborii cotiţi .

Forjarea liberă
Constă în comprimarea succesivă a metalului cu ajutorul a două scule(nicovale) ,montate
pe ciocane sau prese din care una este fixă iar alta mobilă .
La forjarea liberă materialul iniţial este constituit din lingouri şi semifabricate
laminate .
Piesele forjate se caracterizează prin caracteristici mecanice superioare produselor
laminate ,
dar mai ales a pieselor obţinute prin turnare ,datorită structurii de forjare caree este
omogenă şi
densă .Calitatea pieselor forjate depinde de gradul de forjare numit şi caroiaj ,adică
raportul dintre secţiunea piesei perpendiculare pe direcţia deformaţiei principale
,măsurată înainte şi după forjare .
Mărimea gradului de forjare depinde de semifabricatul folosit ,de calitatea
materialului şi de importanţa piesei forjate în timpul funcţiomării

Scule şi dispozitive folosite la forjarea liberă

Se pot grupa în următoarele grupe :
 scule de bază cu ajutorul cărora se execută forjarea propriu-zisă
 scule ajutătoare cu ajutorul cărora se realizează manipularea semifabricatelor

 dispozitive de măsurat şi controlat .

Scule de bază şi ajutătoare .

Din această categorie fac parte : nicovale ,matriţe pentru finisare ,dălţile
,întinzătoarele şi dornurile.De asemenea se folosesc baroase şi ciocana executate din oţel
forjat cementat şi îmbunătăţit ,prevăzut cu cozi din lemn .
 nicovalele se montează pe berbecul ciocanului şi pe şabotă ,fixîndu-se prin coadă de
 rîndunică cu pană .Aceste scule au rolul de a deforma materialul ,avînd forme diferite in
funcţie de operaţia pe care o execută .
- nicovalele se execută din OL 50 sau OL 60 forjat şi tratat termic .
- matriţele pentru finisarea barelor se execută din oţeluri slab aliate ;
- dălţile de găurit sunt confecţionate din acelaşi material ca şi matriţele .
- întinzătoartele şi netezătoarele se folosesc pentru înrinderea şi netezirea suprafeţelor .
- topoarele de tăiat la cald utilizate la tăierea materialului au forme diferite în funcţie de
profilul
materialului de tăiat
- dornurile folosesc la perforarea materialului pentru a obţine alezaje de diferite forme şi
dimensiuni
- apoi la netezirea lor după perforare .
În timpul forjării se folosesc şi o serie de scule ajutătoare şi anume :
- cleşti de forjă folosiţi la prinderea şi mînuirea pieselor calde în timpul forjării;
- cletei de macara este astfel executat, încît la ridicarea cîrligului macara ,fălcile lui se
închid ,
- strîngînd piesa pe care o pot ridics şi transporta ;
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
- furicile pentru răsucit se folosesc la manipularea pieselor în timpul lucrului şi au
dimensiuni determinate de piesele forjate ;
- manşoanele de prindere se folosesc la manipularea pieselor grele şi a lingourilor ,fiind
manevrate
- cu macaraua ;
- dispozitive de rotit piesele grele în jurul axelor longitudinale;
Dispozitive pentru măsurat şi controlat .
În timpul forjării se folosesc o serie de dispozitive de măsurat şi controlat ,de
construcţie
simplă ,pentru verificarea dimensiunilor şi formei piesei forjate . Astfel pentru verificarea
secţiunilor transversale ,longitudinale şi unghilor se folosesc :
- compas simplu ,compas dublu , compas triplu şi compas de interior ,care servesc la
măsurarea alezajelor sau a degajărilor din piesă ;
- riglă metalică gradată sau metru metalic pentru măsurarea lungimilor ;
- echer pentru verificarea unghilor ;
- şabloane pentru verificarea formelor complexe ;
- şublere pentru măsurarea pieselor cu o precizie mai ridicată .
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISA DE DOCUMENTARE
Utilaje folosite la forjarea liberă

Ciocanele sunt folosite la construcţia de serie mică sau mijlocie ,ele pot fii :
- vapopneumatice
- pneumatice
- mecanice
Ciocanele vapopneumatice
Sunt acţionate cu abur sau aer comprimat la presiunea de 0,7-0,9 MN/m 2 .
Din figură rezultă principiul de funcţionare a unui ciocan vapopneumatic .Aburul sau
aerul comprimat

furnizat de o centrală este adus prin conducta 1 în distibuitorul 4 de unde prin

intermediul conductelor 12 ajunge în cilindrul 3 unde acţionează pistonul 5 care va
antrena la rîndul său tija 6 ce este legată de berbecul 7 şi nicovala superioară 8 . Nicovala
inferioară 9 este montată pe şabota 10 fixată în fundaţia 11. La ridicarea pistonului aerul
sau aburul iese prin conducta 14 iar dirijarea berbecului in poziţia sus jos se face cu
ajutorul pîrghiei 13 ce este ficsată împreună cu celelalte dispozitive pe batiul 15 Regimul
de lucru al ciocanului vapopneumatic constă din : lovituri cu energie variată ,cursa de
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
ridicare a berbecului în poziţia suspendată şi cursa de coborîre lentă a berbecului
.Ciocanele vapopneumatice pot fii :
cu una sau două coloane ;
cursa berbecului de la 200 pînă la 2500 mm;
greutatea părţilor mobile între 750şi100 000N
numărul de lovituri pe minut de la 50 la 300;
energia de impact între 1000 şi 250 000 J

Viteza berbecului este de 7-8 m/s iar durata impactului de 10 -3 s. Pentru a mări puterea
ciocanului este necesar să fie accelerată viteza de impact , întrucît imensiunile ciocanului
sunt limitate .Acest lucru se realizează prin acţiunea aerului sau aburului comprimat
asupra pistonului ciocanului .La forjarea liberă numai o parte din energie produce
deformarea materialului ,cealaltă parte este trimisă nicovalei inferioare ( şabota). În
timpul funcţionări ciocanul produce vibraţii şi zgomote ,iar pentru ca acestea să fie mai
mici este necesar ca raportul dintre masa şabotei şi părţile mobile sa fie adoptate în
limitele 15-20 .
Ciocanele pneumatice lucrează numai cu aer comprimat şi sunt acţionate de un
motor electric. De la motorul electric prin intermediul unor roţi dinţate se transmite
mişcarea de rotaţie arborului cu manivelă care prin bielă imprimă mişcare unui piston de
comprimare a aerului din cilindrul comprsor din care se trimite aerul comprimat in
cilindrul de lucru unde se deplasează un puiston ce ese cuplat cu un berbec de care este
prinsă nicovala superioară .În canalele de legătură dintre cei doi cilindri sunt montate
ventilurile orinzotale şi cel central După poziţia ventilelor faţă de canalele de legătură cu
cilindrul de lucru şi cu cilindrul compresor ,ciocanul pneumatic are cinci regimuri de
funcţionare : în gol ,menţinerea berbecului în poziţie suspendată , lovituri automate
,lovituri individuale si lovituri de presare .
În categoria ciocanelor mecanice intră toate tipurile de ciocane acţionate prin
transmisie .
După modul de acţionare ,ciocanele mecanice pot fi: cu arc ,cu scîndură ,cu lanţ , cu
curea etc. Aceste ciocane au masa părţilor mobile pînă la 250 – 300 kg .
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISA DE DOCUMENTARE
Operaţii de forjare liberă
Principalele operaţii de forjare liberă sunt : refularea ,întinderea ,gîtuirea
,găurirea ,îndoirea ,răsucirea şi tăierea .
Refularea este operaţia prin care în impul deformării se reduce înălţimea
semifabrivatului şi se măreşte suprafaţa secţiuni transversale. Prin refulare se obţin piese
cu secţiune mare şi înălţime mică ,cum sunt : flanşele ,discurile ,pinioanele ,discuri
perforate etc.Piesele obţinute prin refulare au o structură compactă şi caracteristici
mecanice superioare .Pentru executarea corectă a refulări trebuie ca raportul dintre
înălţimea iniţială h0 a semifabricatului şi diametrul său d0 să fie suficient de mic ,adică
h0<2,5 d0. La un raport mai mare se produce flambarea semifabricatului .Operaţia de
refulare se execută la prese sau ciocane de forjare liberă mecanică ,fie între nicovale
plate ,fie în matriţe de mînă .
Întinderea este operaţia de forjare prin care se obţine creşterea lungimii
semifabricatului şi micşorarea secţiuni lui transversale .Întinderea se poate realiza fie
prin rotirea semifabricatului cu 900 după fiecare lovitură ,fie prin rotirea în spirală în
funcţie de deformabilitatea materialului .Aplicaţiile operaţiei de întindere sunt
multiple ,de exemplu ; forjarea pe dorn a inelelor cu diametru mare ,forjarea pieselor
tubulare lungi .
Gîtuirea este operaţie ajutătoare la întindere. De exemplu, în unele piese trebuie
întinsă numai o porţiune sau numai un capăt, restul rămînînd cu secîounea nemodificată.
Porţiunea respectivă de marchează cu ajutorul gîtuitoarelor. Gîtuirea este operaţia de
forjare prin care cu ajutorul unuia sau mai multor dornuri, un gol care străbate complet
sau parţial semifabricatul respectiv.
Îndoirea este o operaţie de forjare prin care se dă semifabricatului o formă curbă după
un anumit contur, în vederea obţineri directe sau în combinaţie cu alte opersţii a
diverselor piese de formă îndoită . Îndoirea are loc cu modificări de secţiune ,care se
produc fără ca acestea să reprezinte scopul operaţiei .Prin îndoire se obţin piese cum ar
fii; colţare, corniere, cleme ,bride, cîrlige, scoabe etc.
Răsucirea este operaţia prin care o porţiune a unei piese este rotită în jurul axei
sale faţă de altă porţiune a aceleaşi piese caare rămîne fixă .Această operaţie se aplică fie
la semifabricate de secţiune uniformă ,care iau astfel un profil special de răsucire
(burghie elicoidale ),fie la piese care au proieminenţe care trebuie orientate în plane şi
unghiuri diferite unul faţă de celălalt .Operaţia se execută pe prese hidraulice prin fixarea
unei părţi a piesei între nicovale şi răsucirea părţii indicate în jurul axei longitudinale .
Tăierea constă în detaşarea unei părţi din piesa forjată sau în separarea a două
piese forjate împreună.
Presarea la rece a metalelor
Prin presare la rece se înţelege operaţia de prelicrare a materialelor prin
deformare plastică ,la temperatura mediului ambiant ,cu aplicarea unor forţe exterioare .
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
Procedeele de presare la rece a materialelor au aplicaţii multiple în industrie,
datorită avantajelor pe care aceasta le prezintă ,în comparaţie cu alte procedee
tehnologice ,şi anume :
 productivitate mare ,deci cost redus ,utilajul necesar presării fiind de mare randament ;
 posibilitatea de a folosi muncitori cu calificare inferioară ;
 obţinerea unor piese cu un înalt grad de precizie,ceea ce asigură interschimbabilitatea
acestora în
ansamblurile în care sunt montate;
 pierderi mici de material ,realizarea printr-o elaborare corectă a proceselor tehnologice ;
 condiţii favorabile introducerii mecanizării şi automatizări proceselor de producţie ;
 îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice a materialelor în urma presării la rece ;
În schimb presarea la rece ,necesită o pregătire a fabricaţiei ,mai costisitoare decît alte
procedee tehnologice ,este economică la producţia în serie mare .
În funcţie de scopul urmărit ,laprelucrarea pieselor prin presare la rece
,principalele operaţii tehnologice sunt: -- operaţii de tăiere - retezare
,decupare,perforare , tundere
-- operaţii de deformare - îndoirea ; profilare, îndreptare
- ambutisarea ; ambutisare, bordurare
- fasonarea ; reliefarea ,gîtuirea ,umflarea , evazarea
- formarea ; refularea ,presarea în matriţă
- ansamblarea ; fălţuire ,sertizare
Pregătirea materialelor
Operaţia de presare la rece poate fii aplicată atît materialelor feroase cît şi celor neferoase
, cu condiţia ca acestea să se poată prelucra uşor şi să aibă proprietăţile impuse de piesa
finită .
Calitatea produselor obţinute prin presare la rece este condiţionată de
următoarele :
1. aspectul exterior ,forma şi dimensiunile materialului ;
2. proprietăţile chimice (compotiţia şi rezistenţa la coroziune )

3. structura internă ;

4. caracteristicile mecanice (duritate ,limită la curgere , rezistenţă la rupere ,

alungire şi gîtuire la rupere);

5. proprietăţi tehnologice (capacitate de deformare )

Suprafaţa materialului trebuie să fie perfect netedă ,laminată curat ,fără cute
,exfolieri şi alte deteriorări mecanice .De asemenea trebuie să fie lipsit de oxizi sau
incluziuni nemetalice .
În privinţa formei ,dimensiunilor şi toleranţelor acestora ,materialul trebuie să
satisfacă normele standardelor corespunzătoare pentru sortimentul respectiv .
Proprietăţiile chimice şi tehnologice structura şi caracteisticile mecanice sunt
indicate în standarde şi se determină prin analize şi încrcări.
Scule şi dispozitive utilizate la operaţiile de presare la rece.
Pentru executarea operaţiilor de tăiere se utilizează ştanţele ,iar pentru executarea
operaţiilor de deformare plastică se utilizează matriţele ,ambele tipuri putînd fii
executate într.o gamă variată de construcţie.
Ştanţele şi matriţele se pot clasifica după mai multe criterii:
1. după felul operaţiilor tehnologice ,ştanţele pot fii : de retezarre,de decupare,de perforare
,de tundere ,iar matriţele pot fii: de îndoire ,de ambutisare,de bordurare ,de reliefare
etc.
2. după desfăşurarea operaţiilor de lucru ştanţele şi matriţele pot fii simple sau combinate ;
 LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
cele simple execută la fiecare cursă a poansonului ,una sau mai multe operaţii de acelaşi
fel iar cele combinate execută la fiecare cursă a poansonului ,operaţii diferite din punct
de vedere tehnologic.
3. după particularităţi constructive ,ştanţele şi mnatriţele pot fii: cu sau fară ghidare a
elementelor deplasabile ,cu sau fără dispozitiv de evacuare a pieselor sau deşeurilor,cu
sau fără limitare a materialului(în cazul ştanţelor),cu sau fără dispozitiv de apăsare (în
cazul matriţelor).
Elementele componente ale ştanţelor.
Elementele unei ştanţe formează două ansambluri : un ansamblu mixt ,montat pe masa
maşini şi un ansamblu mobil, montat pe culisorul presei . Majoritatea elementelor
componente ale unei ştanţe sunt tipizate cu excepţia elementelor active ,care pot avea
diferite forme ,în funcţie de piesele sau semifabricatele ce rezultă în urma ştanţării .
Elementele de bază ale ştanţelor au rolul să fixeze ştanţa pe presă .
1 placa de bază ,fixează pe masa presei ansamblul inferior ,care preia în timpul lucrului
toate toate eforturile la care este supusă ştanţa
. 2 placa superioară are rolul de a mării suprafaţa de sprijin a poansonului
pe culisorul presei şi de a face legătura împreună cu placa portpuanson intre cepul de
prindere şi şi poanson .
3 placa de ghidare are rolul de a conduce poansonul în placa tăietoare .
4 cepul de prindere asigură legătura dintre culisorul presei şi partea
superioară a ştanţei
Coloanele şi bucşele de ghidare au rolul de a asigura o poziţionare precisă a poansonului
faţă de placa de tăiere . În majoritatea cazurilor coloanele se montează în plăcile de bază
prin presare .
Elementele active ale unei ştanţe sunt poansonul şi placa de tăiere aceste elemente
execută operaţia de tăiere ,fiind supuse solicitărilor principale ce intervin în timpul
lucrului .
Elementele ajutătoare sunt: placa de presiune ,desprinzătorul ,inelul de strîngere,
aruncătorul ,tija aruncătoare ,opritorul ,elementele elastice ,şuruburile şi ştifturile .
Placa de presiune se montează între poanson şi placa superioară sau între placa de
tăiere şi placa de bază ,cu scopul de a împiedica imprimarea elementelor active în plăcile
respective, datorită diferenţei de duritate dintre acestea .
Inelul de stîngere asigură fixarea plăci de tăiere în placa de bază .
Desprintătorul este utilizat în cazul tăierii după un contur închis ;el are rolul de a
desprinde materialul de pe poanson la cursa de ridicare a culisorului piesei .
Aruncătorul este utilizat în construcţia ştanţelor de retezat ,decupat sau perforat cu
scopul de a îndepărta piesa executată de unul din piesele active.
Tija aruncătoare echipează ştanţele cu aruncător montat pe partea superioară a
acestora .Tija aruncătoare acţionează aruncătorul prin intermediul tamponului din
culisorul presei.
Opritorul are rolul de a limita avansul materialului corespunzător cu forma şi
dimensiunile piesei.Ele pot fii fixe sau mobile ,ele au forma unor ştifturi cilindreice sau
ştifturi cu cîrlig montat în placa de tăiere.
Elementele elastice utilizate în construcţia ştanţelor sunt arcurile elicoidale sau tip
taler ,precum şi tampoane din cauciuc

Şuruburile şi ştifturile sunt elemente de ansamblare a ştanţelor.

LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

Ştanţă de decupare fără ghidareapoansonului:

1- cap de prindere
2- placă superioară
3- plăci de presiune

4- port poanson
5- poanson
6- placă de tăiere
7- inel de stîngere
8- şuruburi cu capînecat
9- placă debază

Elementele componente ale matriţelor sunt în general cam aceleaşi ca şi cele ale
ştanţelor prezentînd unele mici deosebiri .
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018

FISE DE DOCUMENTARE
Tehnologia operaţiilor de presare la rece

1 . Operaţia de tăiere .Tăierea este o operaţie de prelucrare prin care un semifabricat

este
separat în una sau mai multe părţi distincte după un contur închis sau deschis .
a. retezarea constă în separarea unor părţi dintr-un material după un contur
deschis .Retezarea se utilizează în general la tăierea foilor de tablă în benzi sau în bucăţi
dreptunghiulare necesare operaţiilor următoare .Operaţia de retezare se poate executa cu
foarfecele sau cu ştanţele .
b. decuparea constă în decuparea completă a unor părţi din material ,după un
contur închis ,partea rămasă constituind deşeul .decuparea se execută pe prese cu
ajutorul ştanţelor de decupat .
c. perforarea constă în separarea completă a unor părţi din material după un
contur închis ,partea desprinsă constituind deşeul .Operaţia de decupare şi cea de
perforare se pot executa simultan .
d. tunderea constă în separarea surplusului de material de la marginea piesei
ambutisate .Se execută cu ajutorul unor ştanţe speciale
.
2. Operaţii de deformare .Sunt foarte variate vom prezenta doar cîteva .
a. îndoirea urmăreşte transformarea semifabricatelor plane în piese curbe sau
îndreptare curburi pieselor .Operaţia de îndoire se execută cu ajutorul matriţelor de
îndoire .
b. profilarea constă în transformarea semifabricatelor plane în piese curbe prin
îndoirea acestora pe muchii sau generatoare paralele între ele şi paralele cu muchia lor
longitudinală .
c. îndreptare constă în aducerea unei piese curbe la forma rectilinie sau plană .
d. bordurarea constă în prelucrarea prin deformare a margini exterioare a unei
piese pentru a se obţine o margine de racordare sau întărirea marginilor .
e. fasonarea cuprinde operaţiile prin care se modifică forma piesei sau a
semifabricatului ,grosimea materialului rămînînd constantă
f. ambutisarea este o operaţie de deformare plastică care se execută în matriţe
cu acţiune simplă şi cu acţiune dublă directă sau inversă .În funcţie de natura
materialului ,de forma şi dimensiunile pieselor ,ambutisare poate fii executată dintr-o
singură sau mai multe operaţii .Pentru reducera frecării de contact dintre suprafeţele
piesei ,ale matriţei şi ale inelului de strîngere ,se folosesc lubrifianţi.Pentru deformarea
tablelor subţiri din aliaje de aluminiu sau din magneziu şi a tablelor din oţel inoxidabil ,se
aplică ambutisarea cu cauciuc sau ambutisare hidraulică .-
Operaţii principale de fasonare :
a. reliefare constă în scoatere în relief a unor înscripţii sau desene ,fără modificarea
grosimii materialuli
b. gîtuirea urmăreşte micşorarea secţiuni transversale a barelor ,ţevilor sau a
pieselor realizate prin ambutisare .
c. umflarea este prelucrarea de deformare executată cu scopul de a mării
dimensiunile transversale spre fundul unei piese cave .
d. evazarea constă în marirea progresivă a diametrului interior al une ţevi sau al
unei piese cave . e. formarea cuprinde operaţiile care urmăresc modificarea
semifabricatului prin deformare de volum (se aplică numai pieselor din materiale cu
plasticitate mare .
LICEUL TEHNOLOGIC MECANIC CAMPINA
Profesor: GABRIELA PETRESCU
MODULUL :11 PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ.
CLASA XII: S2
2017-2018
f. ansamblarea cuprinde operaţiile prin care se realizează îmbinarea diferitelor
piese folosind presele . – dintre operaţiile de ansamblare amintim fălţuirea care este o
operaţie de deformare prin care se realizează ansamblare marginilor a două table sau a
două piese prin îndoirea acestora .
Controlul pieselor preasate la rece
Piesele obţinute prin prelucrare la rece pot avea un înalt grad de precizie ,dacă ştanţele şi
matriţele au fost executate corect .Piesele prelucrate la rece se controlează cu mijloace
universale de control şi cu şabloane .
O atenţie deosebită trebuie acordată verificări materialului presat ,nu trbuie să
aibă ondulaţii sau fisuri .Cauzele pot fii : material necorespunzător ,matriţă executată
incorect sau reglajul maşini executat defectuos .
Măsuri de tehnica securităţii muncii
La operaţiile de presare au loc cele mai fregvente accidente ,care constau în general în
prinderea mîinilor muncitorului între poanson şi inelui matriţei şi ,mai rar , între părţile
rotative ale maşinii.
Aceste accidente se datoresc următoarelor cauze:
-- pornirea neaşteptată a maşini datorită acţionări din greşeală a manetei sau a
pedalei de pornire ;
-- itroducerea sau scoaterea piesei în timp ce presa lucrează;
-- pornirea presei de către conducătorul maşinii ,fără a se asigura ca ajutorul a
scos mîinile de sub culisor (în cazul în care presa este deservită de doi sau mai mulţi
muncitori )
Pentru prevenirea pornirii neaşteptate ,pedala trebuie prevăzută cu apărătoare
superioare sau laterale .Introducerea sau scoaterea piesei la presele care lucrează
continuu se va face numai cu penseta de prindere ,iar culisorul trebuie să fie prevăut cu
ecrane de protecţie .
Pentru a se evita eventualele accidente presele sunt prevăzute cu dublă acţiune
,astfel încît muncitorul să fie ocupat cu ambele mîini atunci cînd porneşte maşina .
La operaţiile de tăiere se folosesc mănuşi de protecţie