Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ceea ce-si doreste orice companie este ca aceste mijloace fixe sa functioneze pe toata
durata lor de viata, la parametrii nominali, cu cat mai putine intreruperi si costuri cat mai
mici pentru reparatii si intretinere.
Intreruperile accidentale au drept cauza defectarea pieselor sau materialelor din care este compus
un mijloc fix. In cazurile grave, poate fi vorba chiar de avarierea mijlocului fix.
Motivandu-se neglijarea mentenantei prin lipsa resurselor financiare, se pierd din vedere
consecintele dezastruoase chiar asupra acestor resurse. Cu alte cuvinte, economiile de astazi, prin
inactivitate, vor fi 'razbunate' prin cheltuielile de maine, cerute de caderile accidentale ale
fondurilor fixe sau chiar de avarii.
Solutia corecta si, in acelasi timp, economica, este aceea de a efectua reparatii si
intretinere, doua componente de baza ale mentenantei, alaturi de urmarirea si prelucrarea
statistica a defectelor, diagnosticarea, informatizarea, asigurarea calitatii.
Termenul s-a impus si in economia romaneasca, in special prin activitatea Asociatiei de Terotehnica
si Terotehnologie din Romania (ATTR), condusa de profesor universitar doctor inginer Iulian
Ceausu.
Legea nr. 15 din anul 1994, privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, stabileste in art.1 obligativitatea companiilor de a amortiza activele corporale si
necorporale, pentru refacerea capitalului angajat. Amortizarea se calculeaza de la data punerii in
functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de inventar a acestora. Sunt supuse calculului
de amortizare acele active care sunt destinate sa serveasca activitatea pe o perioada mai mare de
un an si care se consuma treptat (art.2) si care au o valoarea de intrare mai mare decat limita
stabilita prin hotarare a Guvernului (art.3).
Mijloacele fixe fac parte din categoria activelor corporale. Pentru ele limita valorii de intrare
stabilita in prezent este de cel putin 15.000.000 lei. Limita valorica a fost stabilita prin Hotararea
de Guvern nr.1553 din 18 dec. 2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii
de intrare a mijloacelor fixe si se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004.
Normele de amortizare si duratele de serviciu normale ale fondurilor fixe sunt cele cuprinse in
'Catalogul normelor de amortizare si duratelor de serviciu normale ale fondurilor fixe', aprobat prin
HG nr. 964 din 23 decembrie 1998 [7].
Mijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si subclase,
iar pentru unele si in familii. Astfel, mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate in 6 grupe
principale si anume:
Grupa 1 - Constructii
3 Mentenanta in practica
Mentenanta, definita ca un ansamblu de activitati care au ca scop mentinerea in stare de
functionare a fondurilor fixe (denumite in continuare, pentru simplificare, echipamente), la
parametrii nominali si cu costuri minime, pe toata durata lor de viata, inseamna:
reparatii planificate
intretinere
modernizarea echipamentelor
asigurarea utilitatilor (energie electrica, gaze naturale, abur tehnologic, apa, aer
comprimat s.a.)
activitatea metrologica
verificarile PRAM
In mod practic preocuparea companiilor este concentrata pe doua mari categorii de activitati:
intretinerea
3.1 Intretinerea
3.1.1 Notiuni generale despre intretinere
Intretinerea reprezinta activitatea prin care se asigura:
o uzura rulmentilor
o uzura lagarelor
nivelul de incalzire, care se poate constata fie prin citirea indicatiilor unui termometru,
atunci unde echipamentul este dotat cu asa ceva, fie prin simpla atingere cu mana a
suprafetei exterioare (in cazul unor cabluri electrice, de exemplu)
sa se determine cauza
lipsa de timp
Una dintre cauzele importante ale rezultatelor slabe ale activitatii de intretinere este lipsa
informatiilor privind defectele anterioare suportate de echipamente, cu cauzele si simptomurile
aferente. Practic, fiecare persoana din intretinere are propria ei experienta si cunoaste o parte
dintre defectele anterioare. De asemenea, experientei proprii se adauga o parte (de regula mica)
din experienta colegilor. In cazul unei activitati de mentenanta neinformatizata, defectele
inregistrate sunt consemnate in registrele de tura si, in cel mai bun caz, in caiete/dosare personale.
Valorificarea informatiilor din registrele de tura este aproape nula: cine parcurge zeci de registre de
tura, de pe durata unui an, pentru a vedea intregul comportament al unui echipament in timp? Dar
de pe durata mai multor ani? Daca aceasta informatie ar fi completa si la dispozitia intregului
personal de intretinere, ar fi posibil sa se determine mai usor iminenta aparitie a unui defect atunci
cand se manifesta unul dintre simptomurile cunoscute.
Exemple de practici negative ale activitatii de intretinere, foarte des intalnite in practica:
Avarie aparate de
comutatie (lipire contacte
s.a.).
Deconectare Suprasarcina. Scurtcircuitare releu Ardere electromotor.
electromotor
termic.
de catre releul
Blocaje sau uzuri ale
termic
mecanismului antrenat. Montare releu ter-mic
supradimensio-nat.
Exemple de defecte minore care, daca nu sunt inlaturate prompt, pot conduce la defecte
majore:
O varianta a acestei forme de organizare este aceea in care, din punct de vedere
metodologic, personalul de intretinere de la sectiile de productie este coordonat si
controlat de departamentul mecano-energetic. Se ajunge insa astfel la o dubla
subordonare, care de multe ori creeaza probleme.
intretinerea ca activitate in cadrul sectiei mecano-energetice; principalul repros care se
aduce acestei forme de organizare se refera la slaba legatura/dependenta a activitatii
de intretinere cu/de activitatea de productie propriu-zisa. Avantajul este dat de
calitatea mai buna a activitatii de intretinere, calitate obtinuta datorita conducerii
activitatii de catre personal specializat.
In activitatea practica, de multe ori se cauta si se gasesc "motive" ale arderii si nu cauzele
adevarate. Astfel, este un obicei sa se considere "vinovate" de defectarea electromotoarelor doar
mecanismele antrenate si nu si instalatiile electrice din care electromotoarele fac parte. Defectele
mecanismelor antrenate sunt reale si numeroase (uzuri, blocaje etc.) dar este si necesar si posibil
ca ele sa nu produca arderea infasurarilor.
Daca, totusi, se ard electromotoare, principala cauza o constituie lipsa sau dereglarea
protectiilor.
Arderea unui electromotor se produce atunci cand intensitatea curentului prin infasurarile
sale depaseste valoarea nominala, pe o anumita durata de timp. Cu cat aceasta intensitate este
mai mare, cu atat este mai scurt intervalul de timp pana la aparitia defectului.
defecte ale instalatiei electrice din care face parte electromotorul, ca de exemplu:
o alimentarea in doua faze in loc de trei (caz in care are loc o crestere a
intensitatii curentului pe cele doua faze de circa 1,7-1,8 ori si o scadere a
turatiei
rulmenti uzati
izolatie necorespunzatoare
Analiza oricarei arderi de electromotor trebuie sa inceapa prin analiza protectiilor acestuia.
In acest sens se verifica:
integritatea acestora
utilizarea de sigurante fuzibile necalibrate sau, in cel mai bun caz, calibrate dar cu
intensitatea curentului nominal superioara celei necesare
Neplacut este faptul ca, de regula, aceste situatii sunt create chiar de personalul obligat si
indreptatit sa nu le admita, adica electricienii de intretinere.
O situatie cu totul necorespunzatoare dar, din fericire, mai rar intalnita, este aceea in care
se utilizeaza patroane fuzibile necalibrate, avand un conductor cu sectiunea mult marita, uneori
depasind chiar sectiunea conductorilor electrici de alimentare a electromotorului. Consecintele unei
asemenea iresponsabilitati pot fi dintre cele mai grave, incepand cu deconectarea unor protectii din
amonte (cu oprirea si a altor echipamente) si terminand cu incendierea instaltiilor electrice.
vibratii
lipsa ventilatiei
Cu toate acestea, reparatiile periodice nu pot fi eliminate din preocuparea companiilor; uzura
fireasca, imbatranirea unor materiale, deprecierea calitativa a altora fac necesare reparatii in cadrul
carora sa se procedeze la inlocuirea acelor piese, subansamble sau materiale care in mod firesc nu
mai corespund.
Astfel de reparatii sunt numite planificate si in legatura cu ele exista multe pareri si mai ales
controverse. Totul porneste de la faptul ca un echipament care inca functioneaza este oprit pentru
reparatie. De aici incep discutiile si reprosurile la adresa . reparatiilor planificate. O anumita
rigiditate care s-a manifestat in trecut motiveaza pana la un punct aceste reprosuri.
De aceea, pentru ca reprosurile sa nu mai fie indreptatite, este necesar sa existe flexibilitate si
criterii corespunzatoare pentru planificare.
Valoarea acestor contori era prevazuta in normative, specifice fiecarei familii de echipamente,
unele dintre ele fiind utilizate si astazi.
intervalul dintre doua reparatii de acelasi tip, exprimat in unitati de "contor": ore de
functionare, km parcursi, numar de piese produse etc.
o capitale, simbol RK
Primul astfel de ciclu de reparatii incepe odata cu punerea in functiune (simbol PIF) iar
ultimul se termina cu odata cu scoaterea din functiune.
unde:
RK - 2RC2 - 1RC1 - 7 RT
(x = 2, y = 1, z = 7)
Exista si cicluri de reparatii "simplificate", in care lipseste fie RC2, fie RC1; de
asemenea, este posibil de intalnit o structura cu ciclul:
RK - RC - RT
revizii generale RG; au, de regula, periodicitate anuala si sunt reparatii (chiar daca se
numesc Revizii) de cel mai inalt nivel in compania care le practica. Sunt utilizate, de
regula, in companii cu proces continuu si cu multe echipamente intr-un flux/linie de
productie, echipamente care nu pot fi oprite decat toate odata (se intalnesc in rafinarii,
industria aluminiului, industria chimica etc.). Intre doua revizii generale se mai
executa, de regula, doar reparatii RC1 si revizii tehnice RT.
aparitia de caderi accidentale la scurt timp dupa terminarea unei reparatii planificate
Solutia unor astfel de situatii nu este aceea de a nu mai avea reparatii planificate ci de a schimba
punerea in practica a metodei, de a elimina rigiditatea si formalismul. Astfel, pot fi avute in vedere
urmatoarele:
a) identificarea SISC carora li se aplica PAM si includerea lor intr-o lista detaliata care
sa fie utilizata la alegerea si programarea lucrarilor de mentenanta (Centralizatorul
SISC incluse in PAM). Cerintele privind PAM se aplica diferentiat, in concordanta cu
rolul si importanta pe care fiecare SISC il are in functionare, in securitatea
personalului si a mediului, gradul de risc implicat, istoria particulara de mentenanta
a fiecarui SISC;
atelierul mecanic
atelierul electric
atelierul instalatori
atelierul hidraulica
atelierul constructii
PRAM etc.
Functie de marimea companiei aceste ateliere pot fi mai multe sau mai putine. Cateva alte
compartimente (numite birouri, servicii etc.) coordoneaza sau deservesc sectia:
Proiectarea
Serviciul tehnic
O tehnologie de reparatie este documentul care stabileste modul in care trebuie sa fie
efectuata o reparatie. Ea contine urmatoarele elemente principale:
echipamentul
restrictii de executie
buget
antecalcul s.a.
Tehnologii trebuie sa fie persoane foarte bine pregatite, atat din punct de vedere teoretic
cat si practic, astfel ca tehnologia elaborata sa asigure cele mai bune conditii pentru
executia reparatiei. Executantii trebuie sa respecte aceste tehnologii, ceea ce de multe ori
nu se intampla in practica. Experienta reparatiilor anterioare se considera suficienta pentru
executia unei reparatii dar se pierde din vedere ceea ce lipseste, de regula, reparatorilor:
fundamentele teoretice ale unei anumite operatii! Si de aici drumul pana la operatii
"echivalente" este pe cat de scurt pe atat de pagubos.
Majoritatea reparatiilor sunt executate cu forte proprii. Este insa posibil ca o parte dintre
ele, pentru care nu exista, de regula, resursele umane necesare, sa fie executate partial
sau in totalitate de terti. Este, in special, cazul reparatiilor la cladiri si constructii.
Una dintre formele intalnite este aceea in care reparatiile de nivel mai mic (RT, RC) sunt
executate de sectiile de productie (care au in schema personal pentru reparatii) iar cele de nivel
superior (RK, RG) sunt executate de sectia de reparatii. Si in aceasta organizare este posibil ca
unele reparatii sa fie executate, total sau partial, de terti.
Reparatiile externalizate
intretinerea
planificarea reparatiilor
urmarirea executiei
analiza costurilor
o echipamentul
o defectul
o categoria de defect
o cauza defectului
o costurile remedierii
o pierderile inregistrate
frecventa unor defecte; sunt interesante analize de tip Top-Bottom prin care se pun in
evidenta, de exemplu:
locurile din companie (sectia, atelierul) cu cea mai mare frecventa a unui anumit tip de
defect
cauzele cu cea mai mare repetabilitate (deci cauzele asupra carora nu se intervine
corespunzator)
defectele sistematice
tipul defectelor cu cea mai mare repetabilitate (electrice, mecanice, hidraulice etc.); se
pot obtine concluzii inclusiv in ceea ce priveste pregatirea personalului care executa
categoria respectiva de activitati: electricieni, lacatusi, hidraulicieni etc.
Datele care se inregistreaza in acest mod sunt extrem de numeroase. Practica arata ca singura
modalitate prin care aceste date pot fi inregistrate si valorificate este cea oferita de produsele
software specializate.
si necesita obligatoriu utilizarea unor produse software performante, capabile sa gestioneze baze
mari de date.
Scopul acestui tip de mentenanta este acela de a maximiza disponibilitatea echipamentelor pentru
productie, in conditiile minimizarii costurilor globale de mentenanta.
Principiul de aplicare consta in a analiza imediat si in detaliu orice problema apare in functionarea
echipamentelor.
In timp ce numeroase tari vest europene dispuneau inca din anii 1980 de produse software
specializate pentru mentenanta, in Romania s-a platit mult timp tribut unor conceptii invechite,
potrivit carora in categoria domeniilor de activitate vizate de informatizare nu se afla si
mentenanta. Sau, in cel mai bun caz, locul acesteia este considerat departe, la coada unei lungi
liste de asteptare.
Mai mult, statisticile existente pe plan mondial arata ca prin informatizarea mentenantei se
obtin beneficii importante precum:
Iata de ce, atat dezvoltarea de sisteme informatice autohtone cat si patrunderea unora
asemanatoare dintre cele deja consacrate in Europa si in lume sunt evenimente cu implicatii dintre
cele mai favorabile asupra viitorului mentenantei companiilor romanesti.
Sistemul permite gestionarea si cunoasterea unei arii largi de informatii necesare specialistilor
din compartimentele de mentenanta - practic a tuturor categoriilor de informatii de
interes. Aceste date, care sunt de regula disipate in toata compania: Serviciul
Tehnic/LUR/Productie, Sectiile/Atelierele de reparatii, Sectiile/Atelierele de Proiectare etc. si
greu de gasit in aceste conditii, se vor regasi acum intr-un singur loc: SIVECO APPLICATIONS
- componenta MENTENANTA.
Aducerea tuturor datelor relevante in sistem are avantajul accesarii si cunoasterii lor, usor si
rapid, de catre toti utilizatorii care au nevoie de ele. Datele vor fi adaugate/actualizate de cine
trebuie, atunci cand trebuie, in conformitate cu drepturile de operare conferite. Sistemul asista
utilizatorul astfel ca acesta sa aiba cat mai putine erori de introducere sau il avertizeaza daca
este posibila o eroare. In acest fel,
Toate informatiile despre echipamente si comportarea lor in exploatare sunt pastrate pe toata
durata de viata a acestora. In acest scop sistemul pune la dispozitie instrumente de arhivare a
activitatilor incheiate; informatiile necesare pot fi consultate in istoric, astfel ca:
Sistemul pune la dispozitie instrumente de cautare performante - filtre de selectie, care permit,
practic in orice moment, o consultare a datelor de interes, printr-o selectie complexa, bazata
pe diverse criterii de cautare bine definite. Sistemul beneficiaza de timpi optimi de executie a
proceselor de cautare, drept pentru care:
Sistemul ofera instrumentele necesare unei tratari unitare a tuturor entitatilor supuse
mentenantei, oricare ar fi acestea: echipamente tehnologice propriu-zise (utilaje, instalatii, linii
tehnologice etc.), cladiri, constructii speciale, drumuri s.a.m.d.; chiar si componentele acestora
(subansamble, repere) sunt tratate de sistem ca echipamente.
Astfel, sistemul permite definirea cu usurinta a structurii echipamentului, pana la orice nivel de
detaliere se doreste. Un echipament poate fi reprezentat prin structura sa, atat din punct de
vedere constructiv cat si functional.
Sistemul gestioneaza atat costurile interne cat si costurile externe (la terti).
o resurse umane-salariati
o resurse materiale
o centre de cost
Fiecare lucrare de mentenanta care s-a efectuat sau se efectueaza asupra unui echipament
este gestionata de sistem, in principal prin:
o ciclul de executie
o durata de executie
o costuri
o defect
o cauza defectului
o simptom manifestat
o mod de remediere
Prin analiza acestora, sistemul permite prevenirea altor defecte asemanatoare, evidentierea
punctelor critice, a defectelor sistematice, a defectelor datorate furnizorilor, care are ca efect:
Pentru a facilita analiza defectelor inregistrate, sistemul prezinta "arbori de defecte", construiti
automat pe baza evenimentelor inregistrate in ordine cronologica. Un arbore de defecte are ca
punct de plecare (radacina) un simptom manifestat, detaliat pe cauze, defecte rezultate si
remedii intreprinse.
Implementarea si utilizarea sistemului are consecinte positive si in ceea ce priveste nivelul general
de pregatire a utilizatorilor finali, prin:
Prin ECHIPAMENT se intelege, practic, tot ceea ce exista in dotarea unei companii si
necesita reparatii si intretinere: cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, linii tehnologice, linii
electrice, drumuri, conducte etc.
Extrem de util este faptul ca si partile componente ale unui echipament (de la
subansamblele principale pana la repere) pot fi introduse in sistem ca echipamente de sine
statatoare (cu punerea in evidenta a apartenentei lor la un ansamblu, sub forma unei structuri
arborescente flexibile si usor de realizat . Dintre avantajele introducerii componentelor
(subansamblelor) ca echipamente:
Fiecare echipament se afla intr-o zona, face parte dintr-o familie, realizeaza
o functie si are atasat un cont de cheltuieli.
Centrul de cost - sistemul permite alocarea fiecarui echipament unui centru de cost si
prezinta in orice moment situatia costurilor inregistrate cu activitatile de mentenanta la nivelul
centrelor de cost.
Daca cele 4 criterii prezentate nu sunt suficiente, exista posibilitatea gruparii si dupa
alte criterii, dorite de utilizator. Grupurile dispun de aceleasi facilitati de prelucrare ca si
echipamentele:
o costurile sunt urmarite pentru tot grupul dar pot fi cunoscute si la nivel de
componente ale grupului.
Controlul costurilor este vital intr-o lume bazata pe concurenta. Trebuie cunoscute si
stapanite toate costurile, inclusiv cele legate de echipamente.
Sistemul ofera costurile trecute, costurile activitatilor in curs de desfasurare, in timp real si
previzionarea costurilor pentru orice perioada si orice tip de activitate. Toate costurile sunt
detaliate pe resurse umane si resurse materiale.
costurile activitatilor de mentenanta sunt pastrate in baza de date pe toata durata de viata a
echipamentului; evolutia lor in timp poate constitui un alt element de fundamentare a unui
buget
calcule efectuate asupra valorii de inventar sau de inlocuire a unui echipament ajuta, de
asemenea, la fundamentarea unui buget
Contorii sunt indicatori folositi pentru stabilirea momentului unei interventii si pot fi exprimati prin:
numarul de ore de functionare, cantitatea produsa, numarul de kilometri parcursi s.a.
6.6 Diagnosticarea
Inregistrarea si analiza datelor privind incidentele si defectele care apar in functionarea
echipamentelor au efecte favorabile asupra randamentelor acestora si determina scaderea
numarului caderilor accidentale.
Inregistrarile pot fi definite pentru echipamente de orice nivel si sunt considerate in structura:
Prin prelucrarea si analiza statistica a inregistrarilor sunt evidentiate punctele critice ale
echipamentelor, sunt emise semnale privind defectele datorate unor furnizori, se obtin diagnostice
etc.
Inregistrarea incidentelor/defectelor poate fi facuta fie direct asupra unui echipament fie prin
intermediul unei dispozitii de lucru.
Sistemul permite folosirea tuturor acestor metode, individual sau combinat si asigura conditii optime pentru trecerea rapida
de la mentenanta corectiva, la cea preventiva si/sau predictiva.
Caracteristici:
flexibilitate maxima
emiterea automata de comenzi de lucru pentru fiecare pozitie din plan, cu atasarea resurselor,
listei de piese si materiale, desenelor de piese, tehnologiilor de executie, masurilor de
securitate necesare
Pot fi simulate programe pe termen lung sau scurt (Figura 5), cu scopul de a evalua costurile, fara a perturba planurile in curs
de desfasurare.
Mentenanta predictiva este visul oricarui sector mecano-energetic si inseamna efectuarea interventiilor functie de starea
concreta a echipamentului, determinata prin masuratori directe efectuate in timpul functionarii. Sistemul poate primi, pastra si
interpreta date diverse, culese direct de la echipament: temperatura, presiunea, vibratiile s.a. in urmatoarele conditii:
pot fi definite marimile nominale, limitele abaterilor admise si semnalele de alarma pentru
fiecare punct de masura
frecventa masuratorilor este definita de utilizator dar sistemul poate interveni "inteligent" si
dinamic iar daca observa ca echipamentul da semne de deteriorare, modifica frecventa
acestora astfel ca datele sa fie relevante
diverse functii permit gestionarea alarmelor; se ofera lista echipamentelor pentru care sunt
estimate defectari si datele la care acestea vor apare
crearea activitatilor destinate masuratorilor predictive este extrem de usoara: este suficient sa
se copieze, total sau partial, activitatile unei interventii la alta interventie.
Sistemul asista utilizatorul in planificarea resurselor umane (prin calculul disponibilului pentru un
plan dat) si resurselor materiale (prin calculul disponibilului pentru un plan dat, rezervarea
materialelor si pieselor existente si emiterea de raport de necesitate pentru cele care nu exista).
informatii tehnice despre echipament, istoricul interventiilor, lucrari in curs de executie s.a.
Dispozitia de lucru, cunoscuta si sub numele de "Comanda interna" sau "Comanda de reparatie"
contine toate elementele specifice executiei unei lucrari:
tehnologia de executie
Dispozitiile de lucru asigura cunoasterea IN TIMP REAL a costurilor unei lucrari aflata in curs de
executie. Acest lucru se asigura prin urmatoarele mecanisme:
- Costurile resurselor materiale se inregistreaza la nivelul dispozitiei de lucru in mod automat, atunci cand
materialele/piesele sunt eliberate de la magazie;
- Costurile resurselor umane se calculeaza in momentul introducerii pontajului zilnic al persoanelor care lucreaza pe
dispozitia de lucru respectiva
Sistemul permite definirea de tehnologii cadru pentru fiecare tip de reparatie. Aceste tehnologii
contin operatiile tehnologice, resursele umane necesare (la nivel de meserie), resursele materiale
necesare, indicatii, restrictii, desene, practic orice informatie este necesara pentru o executie
corespunzatoare a reparatiei. O tehnologie cadru este elaborata la nivel de familie de echipamente
si poate fi asociata la fiecare echipament al familiei respective. O astfel de tehnologie poate fi
versionata. Ea poate fi mostenita la nivelul dispozitiilor de lucru (numite si comenzi interne de
reparatii), unde se realizeaza adaptarea ei conform cerintelor concrete ale reparatiei respective.
6.9 Gestiunea pieselor de schimb
Sistemul acorda o atentie deosebita gestiunii pieselor de schimb urmarind, printre altele:
Sistemul permite realizarea, in modulul Fisiere de baza / Piese de schimb, a unui Nomenclator (unic) cu toate
piesele de schimb folosite in companie. Piesele de schimb pot fi atat standardizate cat si nestandardizate.
Bibliografie
[2] Bucur Constantin Mircea, 'Sedinta de analiza si bilant a activitatii ATTR pe anul 1995', in Revista
de TEROtehnica si TEROtehnologie nr.27-28.
[3] Dimofte Sorin "Masuri practice pentru evitarea arderii infasurarilor electromotoarelor de joasa
tensiune", in Revista de TEROtehnica si TEROtehnologie nr. 13-14
[4] Hortopan Gheorghe - Aparate electrice. Principii si aplicatii. Ed. A-III-a, EDP, Bucuresti, 1980
[5] Pietrareanu T.M. - Pornirea si protectia motoarelor asincrone trifazate, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1976
Legea nr. 15/1994 republicata, privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale
HOTARARE nr. 1.553 din 18 decembrie 2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe
HOTARARE nr. 964 din 23 decembrie 1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor
normale de functionare a mijloacelor fixe
HOTARARE nr. 1.340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
[10] Ordinul 35 din 6 decembrie 2002 al ANRE privind Regulamentul de conducere si organizare a
activitatii de mentenanta in sectorul energiei electrice si termice care desfasoara activitati de
producere, transport, distributie sau dispecerizare a energiei electrice si/sau termic
Anexa 1
5. Sobe sau alte aparate de incalzit, in uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau
gazos
6. Aparate de gatit si pentru incalzirea apei si similare, in uz neindustrial sau colectiv, alimente
cu combustibil solid, lichid sau gazos
B. Instalatii sub presiune, instalatii de ridicat si componente din cadrul obiectivelor si instalatiilor
nucleare, supuse regimului de verificare tehnica
3. Conducte de abur si apa, precum si pentru alte lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau
umede
4. Pompe
5. Armaturi
8. Ascensoare
1. Produse din metale feroase, neferoase si materiale nemetalice - table, tevi, tuburi, profiluri,
forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare
6. Materiale folosite pentru tratarea agentilor termici mase schimbatoare de ioni, agenti de
alcalinizare si similare