Mentenanta Predictiva Analiza vibratii

Studiu de caz Cost Saving

1. Generalitati
Mentenanta predictiva reprezinta procesele de mentenata bazate pe inspectii ale utilajelor,
monitorizari periodice si predictii. Oprirea utilajelor pentru interventii este planificata in functie de
predictii (condition based).
Strategia de mentenanta a echipamentului, bazata pe masuratori si inspectii in timpul functionarii
apreciaza daca utilajul va cadea in perioada imediat urmatoare, atunci luandu-se masuri care sa previna
consecintele acesteia.
Conditia echipamentului este monitorizata utilizand tehnici specifice: monitorizare si analiza de
vibratii on-line si off-line, analiza de ulei, analiza conditiei motoarelor electrice, termografiere, controale
ultrasonice si tehnici de performanta care fac parte din categoria tehnicilor obiective ale mentenantei
predictive. Din categoria tehnicilor subiective fac parte inspectiile organoleptice, viuale, auditive, simturi,
miros.
Avantaje:
Cresterea duratei de viata a echipamentelor si a disponibilitatii lor;
Eliminarea opririlor accidentale;
Permite programarea actiunilor corective;
Reducerea timpului de stationare;
Costuri scazute pentru piese de schimb si mana de lucru;
Reducerea costurilor de mentenanta;
Siguranta in exploatare si a mediului;
Aparitia unei defectiuni pentru un utilaj poate fi urmarita pe asanumita curba de tip cada care
arata evolutia temporala a unuia sau mai multor parametri monitorizati. Defectiunile aparute in perioada
imediat urmatoare de la punerea in functiune a utilajului fac parte din categoria asanumitelor defectiuni
infantile cand parametrii urmariti au cresteri semnificative datorita unor anomalii de reparatie sau de
exploatare.

Fig.1.
In perioada de functionarea normala a utilajelor cresterea unia dintre paametrii urmariti atrage
atentia asupa aparitiei unei defectiuni.
-1-

Created by Paduraru Dumitru

2. Studiu de caz 138 FP9B - Pompa benzina nestablizata Instalatia Cracare Catalitica
2.1. Istoric
Pompa centrifuga monoetajata de provenienta Sulzer tip ZE 100 - 4450 a fost inclusa in baza de
date a programului de mentenanta predictiva monitorizare si analiza vibratii RBMview in data de 21
februarie 2005 cand a avut loc si prima monitorizare a acesteia in ruta.
De la acea data utilajul a fost monitorizat periodic conform rutelor programate, memorandu-se in
baza de date parametrii de vibratie dintre care amintim: viteza de vibratie, acceleratie, deplasare insotite
de spectre si forma de unda a semnalului de vibratie.
Dupa fiecare monitorizare informatiile (spectrele si forma de unda) colectate erau analizate pentru
a detecta eventuale defectiuni si pentru a se lua masuri in vederea eliminarii lor.
Anterior acestei date era monitorizata doar amplitudinea vitezei de vibratie, informatiile fiind
stocate in aplicatia software de gestiune a datelor Maximo, fara posibilitate de analiza spectrala.
Totodata in Maximo nu este specificata nici o interventie mecanica pe aceasta pompa.
2.2. Monitorizare, analiza si diagnoza vibratii
Fiind un utilaj strategic utilajul a fost monitorizat si analizat saptamanal neobservandu-se
diferente semnificative fata de valorile de vibratii inregistrate la prima masuratoare pentru cele doua
lagare in toate cele trei plane, valori prezentate mai jos.

Fig. 2.
-2-

Created by Paduraru Dumitru

Area:
Cracare
Report Date: 21-Feb-05
MEASUREMENT POINT
----------------138 FP9B
CH
CV
CA
DH
DV
DA

10:39
OVERALL LEVEL
-------------

- 138 FP9B
4.000
3.083
2.180
2.727
2.679
2.416

(21-Feb-05)
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec

------------------------------------------------------------------------------Clarification Of Vibration Units:

Vel
--> mm/Sec

La un moment dat (in data de 28 noembrie 2005) s-a observat o crestere a valorilor vitezei de
vibratii pentru ambele lagare in directie verticala ceea ce a atras dupa sine o analiza atenta a fenomenului.
Area:
Cracare
Report Date: 28-Nov-05
MEASUREMENT POINT
----------------138 FP9B
CV
DH

08:34
OVERALL LEVEL
-------------

- 138 FP9B

(28-Nov-05)
4.041 mm/Sec
3.865 mm/Sec

------------------------------------------------------------------------------Clarification Of Vibration Units:

Vel
--> mm/Sec

Valorile vitezei de vibratie pentru ambele lagare in directie orizontala au ramas constante.
Analiza spectrului de vibratie (viteza de vibratie si acceleratie) a scos in evidenta defect incipient
de rulment radial-axial, cu bile, pe un rand, de precizie ridicata, seria 7312 BECBM corespunzatoare
frecventei de 198Hz, defect incipient de corp de rostogolire.

Fig. 3.

-3-

Created by Paduraru Dumitru

Fig. 4.
Analiza formei de unda a confirmat existenta unui defect incipient de rulment (defect de corp de
rostogolire), cu uzura uniforma, ceea ce permite monitorizarea utilajului fara oprirea imediata a acestuia.
Neuniformitatea formei de unda a vibratiei ar fi condus la oprirea imediata a utilajului.
Utilajul a fost monitorizat in continuare observandu-se cresterea usoara a nivelului de vibratii
pentru ambele lagare in directie verticala, care au depasit in timp valoarea de alerta, in directie orizontala
ramanand constante. Valorile au luat proportii incepand cu data de 11 iulie 2006 cand au incaput sa se
apropie de valoarea maxima admisibila.
Analizand aceasta situatie a fost anuntat supervizorul de zona pentru a pregati piese de schimb si
plan de interventie pentru aceasta pompa avand confirmarea existentei tuturor celor necesare.
In tot acest timp analiza spectrelor de viteza si acceleratie aratau cresterea amplitudinilor
frecventelor de defect, dar manifestarea era vizibila si in plan orizontal.
CC - 138 FP9B
138 FP9B -CV Pump Inboard Vertical
Max Amp
6.95
Plot
Scale
RMS Velocity in mm/Sec

24-Jul-06
09:27:38

17-Jul-06
08:24:59

11-Jul-06
09:21:59

10-Jul-06
08:42:08
0

1000

2000
Frequency in Hz

3000

4000

24-Jul-06
09:27:38
RPM= 2985.
Freq:
Ordr:
Sp 4:
Dfrq:

198.44
3.989
6.945
.00000

Fig. 5.
-4-

Created by Paduraru Dumitru

In data de 24.iulile 2006 valorile de vibratii au depasit valoarea maxima admisbila pentru viteza
de vibratie diagnosticul fiind defect de rulment defect de corp de rostogolire.
MEASUREMENT POINT
----------------138 FP9B

OVERALL LEVEL
-------------

- 138 FP9B

(24-Jul-06)
OVERALL LEVEL
6.265 mm/Sec
8.508 mm/Sec
4.715 mm/Sec
4.341 mm/Sec
5.916 mm/Sec
3.696 mm/Sec

CH
CV
CA
DH
DV
DA

------------------------------------------------------------------------------Clarification Of Vibration Units:

Vel
--> mm/Sec
RMS

Fig. 6.
2.3 Analiza ulei
Acest utilaj este introdus si in baza de date pentru analiza ulei fiind programat lunar pentru
analize.
La data programarii, 7 iulie 2006 s-a prelevat o mostra de ulei, analiza acesteia indicand
contaminanti de origine feroasa (uzura rulment) si de natura neferoasa (impuritati). Deasemenea s-a
constata ca uleiul are un miros de substante petroliere.
Numaratorul de particule a indicat prezenta particulelor cu dimensiuni de pana la 26 microni.
In aceste conditii s-a dispus schimbarea uleiului, aceasta realizandu-se imediat de catre partea
tehnologica pompa functionand pana in data de 24 iulie 2006 cand a fost oprita pentru interventie.

-5-

Created by Paduraru Dumitru

Fig. 7.

Fig. 8.

Fig. 9.
-6-

Created by Paduraru Dumitru

2.4. Interventie si Remediere

Avand in vedere diagnosticul, s-a emis Nota de Constatare nr 25611 din data de 24 iulie 2006 in
care s-a specificat diagnosticul, valorile de vibratii, avand propunerea de interventie asupra utilajului in
atelier. S-a mentionat faptul ca pompa nu a suferit nici o interventie mecanica.
Pompa a fost demontata de pe pozitie, transportata in atelierul mecanic, in urma inspectiei s-au
constatat urmatoarele:
Rezultatele Inspectie:
rulmentii seria 7312 - 2 buc si NU 312 - buc prezinta joc marit al elementelor de rostogolire in
caile de rulare.
etansarea mecanica SEALOL 680-070-9428 prezinta rizuri circulare pe suprafetele active si
burduf comprimat.
Cauze posibile: uzura in timp
Propuneri:
inlocuit rulmentii seria 7312 - 2 buc si NU 312 1 buc.
reconditionat/inlocuit etansarea mecanica SEALOL 680-070 9428.
In urma inspectiei pompei in atelierul de reparatii nu s-au constatat abateri de forma ale
elementelor componente, s-au inlocuit rulmentii s-a reconditionat etansarea mecanica, a fost montata in
instalatie functionand cu valori de vibratii asemanatoare cu cele de la inceputul monitorizarii.
Area:
Cracare
Report Date: 09-Aug-06

10:39

MEASUREMENT POINT
----------------138 FP9B
CH
CV
CA
DH
DV
DA

OVERALL LEVEL
-------------

- 138 FP9B
3.899
4.010
2.730
2.585
3.789
2.797

(07-Aug-06)
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec
mm/Sec

----------------------------------------------------------------Clarification Of Vibration Units:

Vel
--> mm/Sec

La analiza rulmentilor dupa demontare s-a constatat:

uzura uniforma a cailor de rulare atat pentru inelul interior si cel exterior confirma diagnosticul
oferit de analiza formei de unda.
uzura bilelor insotite de fenomenul de piting care a dus la desprinderea de particule metalice
descoperite in analiza de ulei.
joc marit al elementelor de rostogolire intre caile de rulare, datorita uzurii normale in functionare.

Fig. 10.
-7-

Created by Paduraru Dumitru

2.5. Materiale si manopera

Materiale
Description

Quantity

Snur 3,5, Viton

Surub cap hexagonal, M14X40, OLC35

Surub cap hexagonal, M12x50, OLC35
Rulment radial-axial, cu bile, pe un rand, de prec. ridic., 7312 BECBM
Rulment radial,cu role cilindrice ,pe un rand , NU 312
Loctite 8018
Loctite, 406
Burduf, 2,750" BSAI, SAC/C/Viton

6
10
2
1
1
1
1

Laveta ibemol

Total costuri materiale 3505,15 RON

Manopera
Nr. persoane

Meseria

Lacatus mecanic - Rominserv

08:00

1
3
1

Lacatus mecanic - Rominserv

Lacatus mecanic - Rominserv
Lacatus mecanic - Rominserv

04:00
02:00
01:00

Total

Hours

83:00

3. Ce s-ar fi intamplat daca.......

3.1.Analiza
In acest paragraf se va analiza ce s-ar fi intamplat daca pompa nu ar fi fost supravegheata si nu ar
fi fost monitorizata folosind cele doua programe de mentenanta predictiva.

Fig. 11
-8-

Created by Paduraru Dumitru

Analizand trendul de vibratii, a reiesit ca viteza de crestere a nivelului de vibratii de 2.666

(mm/sec)/zi in perioada de manifestare deplina a defectului. Acesta crestere s-ar fi manifestat pana la
aparitia fenomenului de rezonanta cand amplitudinea nivelului de vibratii ar fi crescut teoretic la infinit.
Cresterea nivelului de vibratii teoretic la infinit nu se manifesta niciodata pentru ca pompa s-ar fi
blocat, gripat sau distrus.
Imaginea de mai sus arata o pompa care a functionat fara sa fie monitorizata, nefolosindu-se nici
un program de mentenanta predictiva sau preventiva.
Dupa cum se observa pompa a fost distrusa complet existand posibilitatea de a afecta si utilajele
din jur, dar mai ales posibilitatea de a rani sau afecta personalul de deservire.
3.2. Materiale si forta de munca estimate necesare reparatiei
In cazul teoretic in care pompa nu ar fi fost monitorizata si s-ar fi gripat, insotita de deteriorarea
arborelui, rotorului si corpului de lagar, excluzand varianta distrugerii complete ar fi fost necesare
urmatoarele materiale si ore de manopera pentru reparatie:
Materiale
Description

Quantity

Arbore
Bucsa de protectie
Etansare mecanica
Rotor
Inel labirint rotor
Inel labirint stator
Surub fixare rotor
Pana
Corp lagar
Inel labirint capac

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

Inel barbotor
Deflector

2
1

Garnituri GS
Rulment radial-axial, cu bile, pe un rand, de prec. ridic., 7312 BECBM

3
2

Rulment radial,cu role cilindrice ,pe un rand , NU 312

Surub cap hexagonal, M14X40, OLC35

1
6

Surub cap hexagonal, M12x50, OLC35

Snur 3,5, Viton

10
2

Loctite 8018
Loctite, 406

1
1

Laveta ibemol
Motorina

3
10

Total costuri materiale estimate 17006 RON

Manopera
Total estimat ore

144

Pentru estimarea manoperei necesare s-a luat in calcul doar inlocuirea subansamblelor deteriorate
cu subansamble noi si eventualele mici ajustari necesare ansamblarii pompei. Daca se incearca
reconditionarea subansamblelor, daca este posibil, timpul necesar ansamblarii pompei creste de pana la
trei ori.
-9-

Created by Paduraru Dumitru

4. Cost saving
4.1 Estimare cost saving pentru acest caz
Analiza cost savingului se va face din punct de vedere al materialelor, manoperei si a timpului de
stationare.
In ceea ce priveste materialele din calculul estimativ cost savingul a fost de 13501 RON
reprezentand 79 procente din totalul reparatiei daca nu se aplica nici un tip de mentenanta predictiva.

Materiale
RON
20000
Caz real
(predictiv)
Estimat (nonpredictiv)

15000
10000
5000
0

Fig. 12
La randul ei si pentru forta de munca s-a estimat un cost saving de 61 ore, reprezentand 42
procente din totalul reparatiei daca nu se aplica nici un tip de mentenanta predictiva.

Manopera
Ore

150
Caz real
(predictiv)
Estimat (nonpredictiv)

100
50
0

Fig. 13
In ceea ce priveste timpul de stationare acesta este aproximativ egal cu cel de interventie deoarece
produsul vehiculat de pompa are aproximativ 40 grade, pompa nenecesitand racire, iar timpul de scurgere
este de cateva minute. Pentru pompele calde se va adauga la timpul de interventie si timpul de racire si
scurgere care variaza de la pompa la pompa in functie de marimea acesteia.
- 10 -

Created by Paduraru Dumitru

4.1 Extinderea calculului pentru anul 2005

Programul de mentenanta predictiva analiza vibratii a inceput in ianuarie 2005, prin crearea
bazelor de date, crearea rutelor si masurarea conform rutelor urmate apoi de analiza trendurilor, a
spectrelor vitezei de vibratie, a spectrelor de acceleratie si a formelor de unda; inainte de acea data se
monitorizau doar nivelele de vibratii pentru utilajele dinamice.
Aplicarea acestui tip de mentenanta a condus in primul rand la scaderea numarului de reparatii si
la diminuarea complexitatii acestora; in ianuarie 2005 se reparau 67 pompe, excluzand motoarele iar in
ianuarie 2006 se reparau 35 pompe, excluzand motoarele.
Diagrama de mai jos reprezinta evolutia numarului de reparatii utilaje dinamice, pompe in 2005,
excluzand motoarele electrice si dinamicele reparate in revizie conform programarii, practic rezultatul
mentenantei predictive in anul respectiv. Se observa ca numarul de reparatii au scazut continuu, rezultat
concret al programului de mentenanta predictiva. Comparativ cu anul 2004 cand in medie se reparau 55
pompe pe luna, in anul 2005 se reparau 45 utilaje dinamice pe luna.
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1

10

11

12

Comparatie intre numarul de pompe (fara ME) reparate in 2005 si media anului 2004
2005

Med 2004

Med 2005

Fig.14
Luand in considerare cazul anterior in care pompa este de talie medie se poate estima un cost
saving datorita scaderii numarului de reparatii si cost savingul datorita scaderii complexitatii reparatiilor
prin nedeteriorarea pompelor datorita interventiei programate in urma inspectiilor predictive.
Cost saving
materiale - estimat

Valoare RON

Valoare USD

420.720

153.531

7.358.045

2.685.124

7.778.765

2.838.655

Scadere numarului de
reparatii
Scaderea complexitatii
reparatiilor

Total estimat

Cost saving
manopera - estimat
Scadere numarului de
reparatii
Scaderea complexitatii
reparatiilor

Total estimat

Ore
9.960
33.245

43.205

4.2 Extinderea calculului pentru anul 2006

Pentru primele 7 luni ale anului 2006 media reparatiilor pentru pompe este 32 bucati pe luna, iar
numarul de reparatii lunare nu a depasit media anului 2005.
- 11 -

Created by Paduraru Dumitru

60
50
40
30
20
10
0
1

Comparatie intre numarul de pompe (fara ME) reparate in 2006 si media anulor 2005 si 2004
2006

Med 2006

Med 2005

M ed 2004

Fig. 15
Aplicand aceeasi metoda de calcul pentru anul 2006 se pot pune in evidenta urmatoarele cost
savinguri estimate:
Cost saving
materiale - estimat

Valoare RON

Valoare USD

546.936

199.590

3.064.727

1.118.391

3.611.663

1.317.981

Scadere numarului de
reparatii
Scaderea complexitatii
reparatiilor

Total estimat

Cost saving
manopera - estimat
Scadere numarului de
reparatii
Scaderea complexitatii
reparatiilor

Total estimat

Ore
12.948
13.847

26.795

5. Concluzii
Conform ultimelor studii independente, prin aplicarea unui program complet si functional de
metenanta predictiva se obtin urmatoarele rezultate:
amortizarea investitiei de peste10 ori
cost saving intre 25 si 30 % din totalul costurilor de mentenanta
reducerea timpului de stationare intre 35 si 45 %
cresterea productiei intre 20 si 25%
In ceea ce priveste amortizarea investitiei, acest lucru este realizat indeplinindu-se concluziile
studiului.
Daca ne referim la cost saving pentru 2005 acesta este egal cu 25.45% din totalul bugetului de
mentenanta, incadrandu-se in limita de jos a studiului.
Timpul de stationare a fost redus cu 42 procente, dar procentul este mai mare in cazul pompelor
calde si mai ales daca se incearca reconditionarea pieselor.
Acest tip de mentenanta pe langa cost saving conduce la cresterea disponibilitatii utilajelor,
faciliteaza programarea din timp a operatiilor, scade timpul de stationare a utilajelor dar necesita investitii
in aparatura si software care insa sunt recuperate rapid si specializarea personalului prin cursuri,
seminarii, conferinte.
- 12 -

Created by Paduraru Dumitru