Tema de casa

Intreruptor de IT, cu SF6, de

145kV/2500A

Ciolpan Cristian
Grupa:9401 S.E.

Mentenanta :
Totalitatea actiunilor de mentinere sau reducere a starii de functionare
a produselor.
Se deosebesc doua tipuri de mentenanta:
- preventiva sau planificata (care consta in mentinerea in stare de
functionare a produselor prin efectuarea anumitor activitati - inlocuiri,
reglaje etc.);
- corectiva sau neplanificata (care consta in reducerea produselor
defecte in stare de functionare prin desfasurarea unor activitati ce
urmaresc diminuarea defectelor aparute).
Mentenabilitate :
Uurina reparrii, ntreinerii sau mbuntirii unui produs.
Un produs care se repar, se ntreine sau se mbuntete uor are
o mentenabilitate ridicat.

ntreruptoare de nalt tensiune

ntreruptoare independente n SF6 tip H14; H24; H42 acionate cu sistem hidraulic tip SH
DESTINAIE
ntreruptoarele sunt prevzute a funciona n staii electrice de exterior pentru transformarea i
distribuia energiei electrice.
SIMBOLIZARE
Pentru ntreruptor:
H
- tipul constructiv cu SF6
14, 24, 42 - reprezint tensiunea nominal a ntreruptorului, respectiv 145; 245; 420 kV
Pentru acionare:
SH
- sistem hidraulic, acionare mono i trifazic
NORMA DE EXECUIE I NCERCRI : IEC 56
CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE UM
Tip ntreruptor
H14
Tensiune nominal
kV
145
Tensiune de ncercare la frecven nominal kVef
275
Tensiune de ncercare la impuls ms
kVmax
650
Frecven nominal
Hz
Curent nominal
A
Curent de rupere simetric nominal
kAef
Durata de scurtcircuit
s
Curent de scurt durat (valoare de vrf)
kAmax

H24
245
460
1050

H42
420
520
1425(+240)

50(60*)
2500
31.5(40**)

40

40
3
100

Memoriul justificativ
ntrerupatoarele de nalta tensiune sunt aparate electrice automate destinate comutatiei
circuitelor de nalta tensiune parcurse de curent.Sarcinile principale a acestor
ntrerupatoare sunt operatiile de stabilire si ntrerupere a curentului de sarcina normala, la
interventia voita a operatorului sa ntrerupa ct mai rapid n mod automat, curentii de
scurtcircuit n urma comenzilor primite de la protectia prin relee (declansatoare). La
nevoie aceste ntreruptoare trebuie sa poata ndeplini si operatia de reanclansare
automata rapida, imediat dupa prima deconectare, sub actiunea comenzii primite de la
dispozitivele RAR.
n construcia ntreruptoarelor cu SF6 a aprut ca urmare a descoperirii proprietilor
foarte bune de stingere a arcului electric de comutaie, pe care le posed acest gaz. n
afar de aceasta, spre deosebire de alte materiale electroizolante care i pierd n timp
calitile de dielectric mbtrnesc - SF6 nu mbtrnete.

Rezultate experimentale obinute pe ntreruptoare de nalt tensiune cu SF6

Pe schema de ncercare din Fig. 1, a fost ncercat un prototip de ntreruptor de 145
kV cu SF6 cu sistem de suflaj tip "puffer" cu autocompresie n vederea stabilirii perfor
manelor prototipului. Dup perfecionarea sistemului de suflaj corelat cu modificarea
caracteristicilor cinematice, n laborator s-au fcut ncercri n schem direct de
comutaie a bateriei unice de condensatoare (400 A, 100 kV), cabluri n gol (160 A,
117 kV) i linii n gol (163 A, 117 kV) [2]. n timpul ncercrilor s-a constatat c:
pe modelul iniial de ntreruptor au aprut re-aprinderi i reamorsri;
pe prototip, comportarea a fost corespunztoare unui factor K = 1.2;
nivelul supratensiunilor este n limitele admise.
Fig.1. Schema de ncercare pentru comutaia curenilor capacitivi G - Generator de scurtcircuit;
Ip - ntreruptoare; SK - Scurtcircuitor sincron; XR - Reactor; T - Transformator ridictor; R Rezistor; C - Baterii capaciti; Ml, M2 - Transformatoare de tensiune; M3 - unt; M4, M5 Divizoare capacitive; PC Calculator

MENTENANTA NTRERUPTOARELOR
Introducere
Mentenana preventiv a ntreruptoarelor de nalt tensiune cu SF6 poate fi abordat din
punctul de vedere al fabricantului precum i prin optica utilizatorului. Imbtrnirea pasiv
a unui ntreruptor depinde doar de timp. Dimpotriv, numrul de manevre ale
mecanismului de acionare i curentul cumulat ntrerupt al camerei de stingere sunt
parametrii determinani pentru starea ntreruptorului. Rezult astfel criterii i activiti ce
trebuie luate n seam precum i relaiile care trebuie s existe ntre construcie,
fabricaie, calitate i mentenana.
Fabricantul elaboreaz msuri de mentenana sprijinindu-se pe:
-rezultatele ncercrilor i calculelor din studiile de dezvoltare;
-ncercri de tip n conformitate cu normele internaionale;
-ncercri speciale complementare;
-ncercri de durat;
-repetarea ncercrilor cu componente de serie;
-ncercri mergnd pn la limitele performanelor;
-"injectarea" periodic a experienelor de exploatare pentru aparatele aflate n fabricaie
sau n dezvoltare.

Camera de stingere
Solicitri datorate mbtrnirii
Problema mbtrnirii pasive a camerei de stingere, adic fr influenele
datorate comutaiilor, se rezum la meninerea rigiditii dielectrice interne i
externe n timp.
Rigiditatea dielctrica intern depinde de calitatea gazului izolant, de densitate,
de meninerea unui anumit nivel al umiditii precum i de andurana dielctrica
a materialelor izolante. La nivelul actual al tehnicii pe plan mondial se
garanteaz incinte practic etane i se asigur condiii invariabile pentru plaje
de temperaturi specificate. Cu toate acestea, presiunea n camera de stingere
este supravegheat cu aparatur adecvat.
Rigiditatea dielctrica extern este nrutit n primul rnd de influena
condiiilor de mediu. Acestea pot fi influenate de utilizator prin curire n timp,
dar responsabilitatea rezistenei la coroziune revine n mare parte fabricantului.
Se poate spune c mbtrnirea pasiv nu determin durata de via a unui
ntreruptor.

Mentenana bazat pe monitorizare

Metoda tradiional include mijloacele de control pentru definirea
strii aparatului i privete supravegherea alterrilor ateptate ale unei
utilizri cu o mbtrnire i o uzur normale.
Mentenana preventiv se efectueaz pe baz de mrimi de msur
precoce i achiziionate din exterior. Pentru o utilizare general se va
ine cont de faptul c:
ntreraptorul poate fi n poziie nchis sau deschis \de exemplu pentru
controale asupra ntreruptorului acionat lent);
monitorizarea poate fi activ n mod continuu sau periodic (de
exemplu analiza eantioanelor de gaz).

La cinci ani sau 5000 de manevre realizate de intreruptor se vor verifica

urmatoarele componente:
- Inspectia vizuala a polilor (izolatorilor din rasina)
Izolatorul din rasina nu trebuie sa prezinte urme de descarcari partiale,praf,mizerie, fisuri
- Inspectie vizuala a mecanismului de actionare
Elementele mecanismului nu trebuie sa prezinte nici o deformare, iar suruburile ,piulitele
trebuie sa fie strinse
-Verificarea contactelor fixe
Contactele nu trebuie sa fie deformate sau erodate . Elementele contactelor vor fi
degresate.
-Masurarea rezistentei de izolatie
Rezistenta de izolatie va fi masurata cu un MEGOHMETRU de 1000 V si trebuie sa fie
mai mare de 50 [M]
-Verificarea sistemului de interblocare
Interblocajele trebuie sa functioneze corect
-Se verifica bobina 1 de declansare si bobina 2 de declansare
Intreruptorul deconecteaza Se verifica semnalizarea corecta a declansarii pe panoul
frontal al intreruptorului cit si de la panoul de comanda aflat in camera de comanda
Dupa 10 ani de functionare sau 10 000 de actionari este recomandat sa se contacteze
reprezentantii firmei constructoare in vederea verificarii intreruptorului.

Arborele de mentenant
Previzionarea mentenabilittii prin metoda arborelui de mentenant
permite evaluarea caracteristicilor de mentenabilitate de echipamente
tinnd seama de politica de mentenant si de achizitionarea datelor de
fiabilitate.
Timpul mediu de reparare cuprinde:
- divizarea operatiilor de mentenant n actiuni elementare;
- definirea logistic si eficient a secventei de actiune elementar;
- alocarea la fiecare actiune elementar cte o durat;
- evaluarea la rata de defectare a produsului.
Arborii de mentenant reprezint un mod practic de a prezenta o
secvent de actiune elementar n vederea restabilirii produsului.

Caracteristicile arborelui de mentenant: este diagrama logic ce

poate prezenta grafic o operatie de mentenant preventiv sau
corectiv dnd informatii calitative sau cantitative asupra modului
realizrii operatiilor. Fiecare ramur reprezint tipuri diferite de
defectri si este format din secventa de actiuni elementare. Numrul
de ramuri depinde de gradul de divizare a produsului si de nivelul de
mentenant considerat.
Un arbore de mentenant contine 3 faze principale pentru care
apartin diferite actiuni elementare:
1.faza de diagnoz (confimarea si localizarea defectrii ) cuprinde mai
multe actiuni elementare ce pot fi de 2 tipuri : actiuni care nu conduc la
luarea unor decizii si altele care duc la luarea deciziilor;
2.Faza de restabilire (izolarea defectului) demontarea produsului
nlocuirea si remontarea
3.Faza de control final.

Multumesc !!!