STUDII DE IMPACT

INSTALATIE DE BRICHETARE VAR

com. Valea Mare Pravăț, județul Argeș

- CONSTANTA 2018 –

CUPRINS

5
1. Date generale
2. Descrierea activităților propuse
3. Amplasarea în mediu
4. Surse de poluare și protecția factorilor de mediu
5. Impactul asupra factorilor de mediu
6. Posibilități de diminuare a impactul
7. Analiza privind riscul asupra mediului
Concluzii
Bibliografie

6
 Cap. 1 Date generale

1.1. Denumirea proiectului sau profilul de activitate :

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru
obiectivul INSTALAŢIE DE BRICHETARE VAR com. Valea Mare Pravăţ, judeţul Argeş

1.2. Amplasamantul și adresa

Amplasamentul analizat este situat în com. Valea Mare Pravăţ, jud. Argeş, la
intersecţia DN 73 şi DN 72A, cu acces din DN 72A, pe platforma industrială comună cu
S.C. Holcim Romania S.A. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ. Pe acest amplasament
există o Fabrică de var care funcţionează în baza Autorizaţiei Integrate de Mediu nr.90
revizuită în data de 10.07.2014, valabilă până în 03.01.2022. Activitatea autorizată:
fabricare var bulgări si var hidratat.
Datele de identificare S.C. Carmeuse Holding S.R.L. – Punct de lucru Valea Mare
Pravăţ sunt:
 adresa: comuna Valea Mare Pravăţ, jud. Arges
 tel/fax: 0248 557 210
 persoana de contact punct de lucru:
Vecinătăţile S.C. Carmeuse Holding S.R.L. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ
sunt:
- Nord:
- S.C. Holcim România S.A. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ;
- terenuri incluse în categoria fâneţe şi livezi, pe o rază de 150 m de amplasamentul
analizat; - locuinţe situate la cca. 250 m de limita amplasamentului analizat.
- Est:
- S.C. Holcim România S.A. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ, pe toată latura
estică a amplasamentului analizat;
- pârâul Argeşel (limitrof societăţii Holcim) la cca 150 m est; - teren pe care se
desfăşoară activităţi industriale, la cca.520 m.
- Sud:
- S.C. Holcim Romania S.A. – PL Valea Mare Pravat, pe toată latura sudică a
amplasamentului analizat;
- terenuri incluse în categoria fâneţe şi livezi, la cca. 150 m de amplasamentul
analizat.
- Vest:
- calea ferată Târgovişte – Pietroşiţa la cca. 30 m;
- terenuri incluse în categoria fâneţe şi livezi, la cca. 100 m de amplasamentul
analizat; - zonă locuită la cca. 400-500 m de amplasamentul analizat.

1.3. Titularul proiectului sau al activității

7
 Titularul proiectului este S.C. Carmeuse Holding S.R.L. Braşov, cu sediul în Brașov,
str. Carierei nr. 127A, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul
J08/2938/2004, având codul unic de înregistrare RO 1539680.
Persoana de contact: manager de mediu S.C. Carmeuse Holding S.R.L. –d-na Bota
Claudia
Telefon: 0268 516 841 ; Fax: 0268 516 830 , E-mail: office@carmeuse.ro
Pentru realizarea proiectului s-a emis Certificatul de urbanism nr. 44/23.10.2014 de
către Primaria com. Valea Mare Pravăț, jud. Argeș.

Cap. 2 Descrierea activităților propuse

8
 2.1. Scopul și necesitatea
Prin proiectul propus, S.C. Carmeuse Holding S.R.L. intenționează construirea unei
instalaţii de brichetare var în incinta existentă a Fabricii de var.

2.2. Descrierea sumară a proiectului

Obiectul principal de activitate al S.C. Carmeuse Holding S.R.L. - Punct de lucru
Valea Mare Pravăţ este fabricarea şi comercializarea varului bulgări şi a varului hidratat,
cod CAEN 2352.
S.C. Carmeuse Holding S.R.L. - Punct de lucru Valea Mare Pravăţ cuprinde o
instalaţie pentru producerea varului nestins/bulgări formată din 2 cuptoare Maerz şi
instalaţiile aferente, cu capacitatea maximă de producţie de 800 tone var nestins pe zi (400
tone/zi/cuptor). Capacitatea de producţie proiectată medie de var nestins/bulgări este de
200.000 tone/an, iar de var hidratat este de 100.000 tone/an.
Conform Certificat de Urbanism nr.44 din 23.10.2014, terenul pe care este amplasat
obiectivul analizat este situat în intravilanul com. Valea Mare Pravăţ, sat Valea Mare şi are
ca folosinţă actuală: “industrie”, destinaţia prin PUG: “industrie”. Conform CF 80236 şi CF
80237 terenul este în proprietatea societăţii S.C. Carmeuse Holding S.R.L.
Instalaţia de brichetare va fi amplasată lângă clădirea hidratării de var existentă şi a
silozului de clean-calco existent, ocupând o suprafaţă de 73,59 mp pe platforma betonată.
Bilanțul de suprafețe se modifică astfel:
- suprafața totală: 11840 mp
- suprafaţa construită: 5987,59 mp
- platforme betonate: 5682,41 mp
- suprafaţă spatiu verde amenajat: 170 mp.
Se propune o construcţie compusă din patru stâlpi metalici de tip HEA şi grinzi
metalice transversale şi longitudinale de tip HEA şi IPE. Platformele tehnologice vor fi
folosite pentru instalarea de echipamente tehnologice şi electrice. Platformele tehnologice
vor fi metalice cu pardoseala realizată din gratare metalice zincate pozitionate la cotele
+4,700 m; +7,700 m; +11,300 m; +15,60 m şi +21,00 m.
Exploatarea platformelor tehnologice se va face de către o singură
persoană/schimb, periodic, inspectate cel mult de 8 ori/schimb. Înălţimea acestei
construcţii va fi de 28,00 m faţă de cota amenajată actuală din curtea fabricii.
Construirea Instalaţiei de brichetare var nu va afecta suprafaţa spaţiilor verzi din
incintă şi nu va necesita alocarea unei suprafeţe de teren pentru organizarea de şantier.
În conformitate cu Normativul P100-1/2013 privind Codul de Proiectare Seismică,
clasa de importanţă a construcţiei este clasa III.
Construcţia propusă are un caracter permanent şi se înscrie, conform HGR
766/1997 şi conform regulamentului publicat în B.C. 4/96, în categoria „C”, de importanţă.

Procesul de producţie cuprinde următoarele faze:

- obţinerea varului bulgări – prin decarbonatarea calcarului/calcarului dolomitic în
două cuptoare verticale de tip Maerz, capacitate 400 tone/cuptor/zi

9
 - obţinerea varului hidratat – in hidratorul cu trei trepte, capacitate 100.000 tone/an
(CL90, CL80, CL70);
- obţinerea mixturilor de var.
Instalaţia are regim de funcţionare continuu, cu perioade de revizii tehnice când
este necesar. Numarul de zile de funcţionare normală este în general de 310 zile pe an.
Din motive obiective de natură economică, producţia realizată în ultimii ani este de cca. 55-
60% din capacitate.

2.3. Detalii de amplasament a obiectivului

Suprafaţa totală ocupată este de 11840 mp, din care: - suprafaţa construită: 5914
mp - platforme betonate: 5756 mp - suprafaţă spatiu verde amenajat: 170 mp.
La cca. 5 km de amplasamentul analizat se află Rezervaţia geologică şi
paleontologică Albeşti. Rezervaţia situată la 590 m altitudine, este un monument al naturii
cu o suprafaţă de 2 ha. Este atât rezervaţie geologica (granitul de Albeşti - 0,50 ha), cât şi
paleontologică (calcarul numulitic de Albeşti – 1,50 ha, punct fosilier cu calcare numulitice
în care se găsesc pietrificaţi crabi, arici de mare, dinţi fosili de rechini, etc.).
În municipiul Câmpulung Muscel se află un parc dendrologic ce cuprinde şi o
rezervaţie naturală botanică cu specii exotice aclimatizate.
La analiza vizuală a terenului nu se identifică sol sau vegetaţie degradate, mirosuri
sau scurgeri de lichide. Spatiul verde este bine întreţinut. Pentru limitarea emisiilor de
pulberi în aer au fost prevăzute filtre cu saci montate pe toata linia de producţie a varului
nestins bulgări şi a varului hidratat
2.4. Realizarea și funcționarea obiectivului
Instalaţia S.C. Carmeuse Holding S.R.L. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ
functionează în baza urmatoarelor autorizaţii:
- Autorizaţia Integrată de Mediu nr.90 revizuită în data de 10.07.2014, valabilă până
în 03.01.2022;
- Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 226 din 06.12.2011 emisă de Administraţia
Bazinală de Apă Argeş–Vedea;
- Autorizaţia nr.37/21.12.2012 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru
perioada 2013-2020, de către Ministerul Mediului şi Pădurilor – Agenţia Natională pentru
Protecţia Mediului.

Principalele contracte de prestări servicii care asigură buna desfăşurare a activităţii

şi în conformitate cu prevederile legale relevante sunt:
- Contract din 30.09.2002. pentru furnizare apa potabila si industriala încheiat cu S.C.
Holcim Romania S.A. Ciment Câmpulung;
- Contract de furnizare gaze naturale 3005847846/2012, încheiat cu S.C. GDF Suez S.A.,
act adiţional 3/2013;
- Contract de furnizare energie electrica nr. 5/2011 incheiat cu S.C. Holcim Romania S.A.
Ciment Campulung, act additional 2/2012;
- Contract de prestări servicii nr.10/11/1014 încheiat cu S.C. KML OIL & Business 2007
S.R.L.;

10
- Contract de prestări servicii nr. 554/01.08.2013 încheiat cu S.C. Financiar Urban S.R.L.
Piteşti pentru servicii de salubrizare;
- Contract de prestari servicii nr. 201500560/20.01.2015 încheiat cu S.C. ECOROM
AMBALAJE S.A.;
- Contract de vanzare-cumparare nr.1212/2008 încheiat cu S.C. Gamicom Grup S.R.L.
pentru deşeuri industriale reciclabile cu acte adiţionale nr.5, 6, 8.
Pentru supravegherea calităţii factorilor de mediu in zona amplasamentului, în
cadrul S.C. Carmeuse Holding S.R.L. – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ sunt realizate
măsuri şi acţiuni specifice activității.

Schema fluxului tehnologic al instalației de brichetare var

11
 Cap. 3 Amplasarea în mediu
3.1. Elemente de geologie
Cel mai apropiat curs de apă este Pârâul Argeşel, situat la o distanţă de cca.150 m
Est de amplasamentul analizat. Între amplasamentul analizat şi Pârâul Argeşel se află
instalaţiile aferente S.C. Holcim Romania S.A
În zona analizată, reţeaua hidrografică o formează Râul Argeşel cu afluenţii Valea
Cârstii şi Pârâul Valea Mare. Debitul prezintă o deplasare lină. Râul Argeşel care are
debitul multianual de 1,82 m3/s. Nivelul apei freatice este de 1,50 m sub nivelul platformei
betonate.

3.2. Solul
Comuna Valea Mare Pravăţ este parte integrantă a depresiunii Câmpulung de
origine tectonică, mărginită de falii de vârstă cretacică accentuate în cuaternar. Legat de
aceste falii, se înregistrează rare miscări seismice care au hipocentrul în fundamentul
regiunii, iar epicentrul în zona satului Bilceşti.
Depresiunea, căreia i s-a dat chiar numele orasului, s-a format acum 60 de milioane
de ani, în perioada cretacicului superior a erei mezozoice, prin prăbuşirea unei zone de
cristalin, afundate astăzi la câteva mii de metri, de-a lungul unor planuri de falie.
În comuna Valea Mare-Pravăţ apar cele mai mari înălţimi din nordul depresiunii
Câmpulung: 838 m (Dealul Namaiestilor) şi 1243 m (Varful Mateias).
Cercetările pedologice au evidenţiat exstenţa pe teritoriul judetului Argeş a unei mari
varietăţi de soluri, începând de la solurile pajistilor alpine până la cele mai slab dezvoltate,
de luncă.
În partea de nord a judeţului, unde se află comuna Valea Mare Pravăţ, au o largă
răspândire solurile montane, caracterizate prin areale foarte mici datorită diversităţii
litologiei şi altitudinii. Acestea sunt solurile brune acide, solurile brune podzolice,
feriiluviale, soluri humicosilicatice, regosoluri, rendzine şi roca de zi. Pe "muscele"
predomină solurile brune montane de pădure şi cele montane de pădure podzolice formate
mai ales sub pădurile de foioase. Predomină însă, la poalele acestora, solurile argiloase.
Profilul este slab diferenţiat, colorat brun sau brun-gălbui.

3.3. Resurse de apă

Alimentarea cu apa:
Situatia existenta: alimentarea cu apa potabila se realizeaza de la reteaua de apa a
Holcim Romania S.A – P.L. Valea Mare Pravat, prin 2 racorduri (Dn = 50 mm). Nu sunt
instalatii de tratare sau de aductiune si inmagazinare a apei. Consumul este monitorizat cu
2 apometre alimentarea cu apa tehnologica ete asigurata prin racord la reteaua S.C.
Holcim Romania S.A.

3.4. Clima și calitatea aerului. Temperatura aerului. Precipitațiile atmosferice.

Regimul vânturilor
Direcţiile dominante ale vântului sunt cele Nord-Vest (18,2%) şi Vest (14,1%).
Urmează direcţiile Nord (10,9%) şi Sud-Vest (10,0%). Cele mai mici frecvenţe sunt: Sud
(3,0%), Sud-Est (2,0%), Est (1,7%) şi Nord-Est (1,3%). Calmul atmosferic reprezintă
39,5%.

12
 Radiaţia solară anuală înregistrează valori medii de 112,5 kcal/cmp.
Temperatura medie anuală este de 8,1 grade C, iar temperaturile medii lunare sunt
conform tabelului de mai jos:
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
T[°C] -2.8 -1.4 - 8.1 13.1 16.6 18.4 17.9 13.9 8.6 3.3 -0.8 8.1
2.7
Pe fondul climatului temperat-continental de dealuri subcarpatice mijlocii şi înalte,
zona analizată beneficiază de un topoclimat catacterizat prin temperaturi medii anuale în
jur de 8 grade C şi vânturi slabe de scurtă durată şi perioade de calm atmosferic.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 798,0 mm.

13
 Cap. 4 Surse de poluare și protecția factorilor de mediu
Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul construirii instalației de
brichetare var sunt:
- utilajele folosite la execuţia fundaţiilor;
- mijloacele de transport greu pentru transportul elementelor de construcţie şi a
echipamentului nou achiziţionat.
Din aceste surse rezultă emisii din gazele de eşapament: CO, NOx, COV, particule .

4.1. Emisii de poluanți în ape și protecția calității apelor

În etapa de construire a obiectivului:
În timpul execuţiei lucrărilor de construcţie nu sunt generate ape uzate.

În etapa de operare a obiectivului:

În Instalaţia de brichetare var nu se utilizează apă şi nu rezultă apă uzată
tehnologică sau apă uzată fecaloid-menajeră.
În etapa de dezafectare a obiectivului
În timpul dezafectării, sursele posibile de poluare a apei sunt:
- traficul autovehiculelor – prin generarea de scurgeri accidentale de carburanți
sau lubrifianți;
- emisii fugitive de la dezafectarea filtrelor, benzilor transportoare și a silozurilor.

4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului

Sursele locale de poluare a atmosferei, aflate in zona amplasamentului
sunt:
- Pe platforma Fabricii de var, principalele surse punctiforme sunt cele de la
cuptoare. Poluanţii, emişi sunt: CO, NOx, SO2, pulberi totale.
- În imediata vecinatate a unităţii (platformă industrială comună) se afla fabrica de
ciment, aparţinând S.C. Holcim Romania S.A. Principalele emisii punctiforme sunt cele de
la cuptoare. Poluanţii, emişi sunt: CO, NOx, SO2, pulberi totale.
- În partea de est, la cca. 520 m, se află o platformă pe care se desfăşoară diferite
mici activităţi industriale. Principalele emisii punctiforme sunt cele de la centralele termice.
Poluanţii, emişi sunt: CH4, CO, CO2, N2O, NMVOC, NOx, SO2.
- În partea de Nord a amplasamentului este drumul naţional – DN 73, arteră cu trafic
intens. Principalele emisii care apar sunt gazele de eşapament: NOx, CO, particule, COV,
la care se adaugă zgomotul produs de motoare şi cauciucurile în contact cu asfaltul.
- În partea de Vest a amplasamentului este drumul naţional – DN 72A, arteră cu
trafic mai puţin intens faţă de DN73. Principalele emisii care apar sunt gazele de
eşapament: NOx, CO, particule, COV, la care se adaugă zgomotul produs de motoare şi
cauciucurile în contact cu asfaltul.

14
 Estimarea emisiilor in etapa de construire a obiectivului:
Cuantificarea debitelor masice de poluanţi pentru emisiile rezultate ca urmare a
transportului echipamentelor şi a utilajelor folosite în faza de şantier nu este relevantă.
Aceste surse de poluare au un caracter intermitent şi de scurtă durată şi se suprapun
peste traficul auto existent în incinta fabricii de var şi pe DN 72A (trafic cu intensitate mult
mai mare decât cel din faza de şantier).
Estimarea emisiilor in etapa de operare a obiectivului:
În această fază a documentaţiei nu se cunosc caracteristicile tehnice ale filtrelor
deoarece încă nu au fost achiziţionate. Conform informaţiilor furnizate de titulr, filtrele vor
asigura, fiecare în parte, o concentraţie maximă a pulberilor în aerul emis în atmosferă de
10 mg/mc, la un debit de aer vehiculat de 1500 mc/h.

Estimarea emisiilor de pulberi

Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul construirii instalației de
brichetare var sunt: - utilajele folosite la execuţia fundaţiilor;
- mijloacele de transport greu pentru transportul elementelor de construcţie şi a
echipamentului nou achiziţionat.
Din aceste surse rezultă emisii din gazele de eşapament: CO, NOx, COV, particule.
Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul operării instalației de
brichetare var sunt:
- silozul de var;
- silozul de brichete. Din aceste surse rezultă emisii de pulberi.
Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul dezafectării instalației
de brichetare var sunt:
- mijloacele de transport greu pentru transportul elementelor de construcţie şi a
componentelor instalației de brichetat;
- emisii necontrolate de pulberi de la demontarea componentelor instalației de
brichetare.
Din aceste surse rezultă emisii din gazele de eşapament: CO, NOx, COV, particule
și emisii necontrolatede pulberi.

15
 4.3. Sursele de protecție împotriva solului:
a). Sursele potențiale care pot afecta calitatea solului în timpul construirii instalației
de brichetare var sunt: - utilajele folosite la execuţia fundaţiilor;
- mijloacele de transport greu pentru transportul elementelor de construcţie şi a
echipamentului nou achiziţionat.
Calitatea solului poate fi afectată în urma scurgerilor accidentale de produse
petroliere din motoare.
b). Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul operării instalației de
brichetare var sunt:
- silozul de var;
- silozul de brichete. Din aceste surse rezultă emisii de pulberi care se pot depune
pe solul din jurul amplasamentului analizat.
c). Sursele potențiale care pot afecta calitatea aerului în timpul dezafectării
instalației de brichetare var sunt ca și cele de la punctul a), însă mai mici din punct de
vedere cantitativ, având un impact mai redus decât cel din faza de șantier.
4.4. Surse și protecția împotriva radiațiilor
În urma analizei procesului de fabricaţie, a estimărilor emisiilor/imisiilor şi a nivelului
de zgomot generat, a rezultat că impactul asupra factorilor de mediu este unul redus, zona
în care se resimte fiind platforma Fabricii de var.
4.5. Gospodărirea deșeurilor
In etapa de construire a instalației de brichetare var:
Conform reglementărilor în vigoare, evidența gestiunii deșeurilor produse în timpul
execuției se va ține pe baza „Listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase”,
prezentate în anexa 2 a H.G. 856/2002. Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri:
- metalice, rezultate din activitățile de execuție a structurilor metalice de rezistență
(armătura fundațiilor) și din asamblarea structurii metalice care va susține echipamentele
instalației de brichetare;
- deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe șantier;
- plastic (ambalaje diferite, izolații de cabluri electrice);
- cartoane, hârtia din activitatile de birou în cadrul șantierului
Deşeurile rezultate din activitatea de brichetare a varului sunt colectate şi
reintroduse în procesul de fabricaţie.
Nu se pune problema impactului asupra calităţii solului.

16
 Estimarea deșeurilor generate în faza de construire a instalației de brichetare
var.

Agentul economic care execută construcția va fi responsabil de gestionarea

deșeurilor și anume:
- deșeurile menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în incinta
amplasamentului într-un punct de colectare prevăzut cu container tip pubelă și vor fi
transportate la cea mai apropiată rampă de gunoi, printr-o societate autorizată;
- deșeurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta amplasamentului
și vor fi valorificate prin unități specializate;
- deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu
special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi, sau amenajări
de spații verzi;
- deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele vor fi reutilizate iar restul
valorificate ca lemn de foc pentru populație;
- în cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere din motoarele utilajelor (în
faza de şantier), deşeurile rezultate în urma operaţiilor de curăţire vor fi gestionate printr-o
societate autorizată.

În faza de operare a instalației de brichetare var:

În timpul exploatării instalației de brichetare var sunt generate următoarele tipuri de
deșeuri:
- refuzuri de var;
- deșeuri metalice;
- uleiuri de ungere;
- filtre textile

17
Estimarea deseurilor generate în faza de operare a instalației de brichetare
var.

Cantitățile de deșeuri sunt estimate pentru o funcționare a instalației de brichetare

var de 8 ore/zi și 300 zile/an.
Beneficiarul va fi responsabil de gestionarea deșeurilor generate în faza de operare
a instalației de brichetare var și anume:
- refuzul de var va fi colectat și reintrodus în procesul de fabricație a brichetelor de
var;
- deșeurile metalice vor fi colectate în același loc cu cele generate de activitatea
existentă (producere var) și valorificate prin unități specializate;
- uleiurile uzate provenite de la angrenaje vor fi colectate împreună cu cele generate
de activitatea existentă și valorificate prin unități specializate;
- filtrele textile uzate vor fi colectate împreună cu cele generate de activitatea
existentă și vor fi transportate la cea mai apropiată rampă de gunoi, printr-o
societate autorizată.

În faza de dezafectare a instalației de brichetare var:

În timpul dezafectării instalației de brichetare var sunt generate următoarele
tipuri de deșeuri:
- deșeuri metalice;
- particule și praf;
- uleiuri de ungere;
- filtre textile;
- cabluri electrice

18
 Estimare deșeuri generate în faza de dezafectare a instalației de brichetare var

În faza de dezafectare a instalației de brichetare var responsabilitatea gestionării

deșeurilor revine executantului:
- deșeurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta amplasamentului
și vor fi valorificate prin unități specializate;
- particulele și praful de var vor fi reintroduse în fluxul de fabricație a bulgărilor de
var, dacă specificațiile tehnice permit acest lucru. În caz contrar, se vor elimina prin
intermediul unei societăți autorizate;
- uleiurile uzate provenite de la angrenaje vor fi colectate și valorificate prin unități
specializate;
- filtrele textile uzate vor fi colectate și transportate la cea mai apropiată rampă de
gunoi, printr-o societate autorizată;
- cablurile electrice vor fi valorificate printr-o societate autorizată;
4.6. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
În cadrul instalației de brichetare var nu există structuri subterane (rețea de apă –
canalizare).
4.7. Estimarea nivelului de zgomot în faza de şantier:
Sursele de zgomot în faza de şantier sunt:
- mijloacele de transport a elementelor de construcţie şi a echipamentelor noi
achiziţionate;
- operaţiile de manipulare;
- utilajele şi echipamentele folosite la execuţia lucrării.

Nivelul de zgomot diferă în funcţie de tipul sursei:

- transportul elementelor de construcţie şi echipamentelor noi achiziţionate: 7595
dB(A);
- manipularea elementelor de construcţie şi echipamentelor noi achiziţionate: 70-
90 dB(A);

19
 - utilajele şi echipamentele folosite la execuţia lucrării: 80-100 dB(A);

Luând în considerare următoarele aspecte:

- scenariul cel mai defavorabil, un nivel de zgomot de 100 dB(A);
- distanţa până la limita incintei Fabricii de var: 70 m;

Estimarea nivelului de zgomot în etapa de operare a obiectivului:

Sursele de zgomot aferente Instalaţiei de brichetare var sunt ventilatoarele filtrelor şi
benzile transportoare. Toate aceste surse de zgomot sunt amplasate în spaţii închise,
contribuind la diminuarea nivelului de zgomot.
Nivelul de zgomot produs de echipamente este de 70-85 dB(A). Prin atenuarea
zgomotului de pereţii incintelor în care aceste surse sunt amplasate, nivelul de zgomot în
exterior va fi diminuat semnificativ.
Având în vedere că cea mai apropiată locuinţă este situată la o distanţă de cca. 250
m, nu se pune problema disconfortului fonic datorită activităţii Instalaţiei de brichetare var.

20
 Cap. 5 Impactul asupra factorilor de mediu
5.1. Impactul produs asupra apei
Alimentarea cu apa:
Instalația de brichetare var nu este alimentată cu apă potabilă – procesul tehnologic
nu necesită apă.
Personalul care va deservi instalația va utiliza grupurile sanitare existente pe
platforma Fabricii de var.
Managementul apelor uzate si impactul prognozat:
Descrierea surselor de generare a apelor uzate;calitati si caracteristici fizico-chimice
ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale); regimul/graficul generarii apelor
uzate; refolosirea apelor uzate, daca este cazul; sistemul de colectare a apelor uzate; locul
de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate, etc.

În etapa de construire a obiectivului:

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţie nu sunt generate ape uzate.
Pot apărea scurgeri de produse petroliere din motoarele utilajelor sau a mijloacelor
de transport, care pot afecta calitatea apelor pluviale în cazul în care nu sunt luate măsuri
imediate de înlăturare. Cu toate că aceste scurgeri accidentale sunt de regulă în cantităţi
mici şi lipsite de importanţă la prima vedere, impactul asupra calităţii apei poate fi
semnificativ. Este cunoscut faptul ca un litru de ulei poate contamina un milion de liprii de
apa potabila sau poate produce pe apa o pata cu suprafata de un hectar!
De aici rezultă importanţa care trebuie acordată prevenirii acestor scurgeri
accidentale şi măsurilor ce trebuie luate în caz de poluare accidentală
În etapa de operare a obiectivului:
În Instalaţia de brichetare var nu se utilizează apă şi nu rezultă apă uzată
tehnologică sau apă uzată fecaloid-menajeră.
Apele pluviale de pe acoperişul instalaţiei de brichetare var vor fi dirijate prin
sistemele existente de rigole pentru colectare ape pluviale şi deversate în reţeaua de
canalizare a apelor pluviale aparţinând S.C. Holcim Romania S.A.
În etapa de dezafectare a obiectivului
În timpul dezafectării, sursele posibile de poluare a apei sunt:
- traficul autovehiculelor – prin generarea de scurgeri accidentale de carburanți sau
lubrifianți;
- emisii fugitive de la dezafectarea filtrelor, benzilor transportoare și a silozurilor

21
 Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa

Semnificaţia termenilor:
- IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de
mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului.
- IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii
existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei
mediului.
- B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de
situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului.
- N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii
existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei
mediului.
- b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minora în calitatea
existentă a factorului de mediu sau o îmbunatăţire minoră a acestuia din perspectiva
protecţiei mediului.
- n – impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii
existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva
protecţiei mediului.
- O – impact fără efecte măsurabile asupra mediului.
- M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul
nesemnificativ, negativ sau semnificativ.
- NA – nu este aplicabil.
Concluzie:
În concluzie, amplasarea Instalaţiei de brichetare pe amplasamentul analizat nu va
avea efecte negative semnificative asupra stării de calitate a apelor de suprafață sau
asupra rețelei de canalizare pluvială. Instalaţia de brichetare var nu va genera ape uzate
industriale sau ape uzate fecaloid menajere.

22
 5.2. Impactul produs asupra aerului
Emisiile de pulberi sunt în concentraţii situate sub limita maxim admisă, dispersia
acestora în atmosferă ducând la valori mici a concentraţiilor din imisii.
Prin urmare nu se pune problema impactului asupra calităţii aerului.

5.3. Impactul produs asupra solului

Având în vedere următoarele aspecte:
- locul unde urmează a se construi instalaţia de brichetare var – este o suprafață
betonată;
- în faza de șantier nu se folosesc materii prime brute sau auxiliare, care ar putea
afecta solul;
- instalaţia de brichetare var va fi amplasată într-un spaţiu închis, ferit de acţiunea
vântului şi de precipitaţii, putem afirma că, atât în faza de construire cât şi în faza de
exploatare a instalaţiei, calitatea solului nu va fi afectată.
Acest obiectiv, în perioada de operare, nu poate avea un impact potential
semnificativ asupra solului, datorită măsurilor de protecţie luate.
Obiectivul analizat nu va constitui o sursă de poluare pentru subsol.

5.4. Impactul produs asupra florei și faunei

Fauna, în comuna Valea Mare Pravăţ, s-a păstrat mai bine decat în alte părţi, fiind
reprezentată încă printr-un numar mare de specii şi printr-un efectiv destul de apreciabil.
Aceasta se datoreaza faptului că intervenţia directă sau indirectă a omului a fost mai
redusă ca amploare decât în alte comune şi din alte judeţe. Lumea animală a pădurilor
este deci bogată şi variată. Contribuie la aceasta şi faptul că zona forestieră constituie un
mediu natural optim pentru diferite specii de vietuiţoare.
În pădurile de munte şi de deal ale comunei Valea Mare-Pravăţ, o mare parte dintre
animale au o arie de răspândire mai largă. Dintre acestea fac parte: lupul, vulpea, iepurele,
nevastuica, dihorul, ursul, mistreţul, căprioara. Exista însă şi animale specifice pădurilor
montane. Astfel, în pădurile de răşinoase de pe raza comunei se întâlnesc, mai rar, râsul,
jderul şi cocosul de munte, pasăre de mare valoare cinegetică.
O mare răspândire o au rozatoarele: veveriţa şi şoarecele de pădure.
Bogată este şi lumea păsărilor: cucul, rândunica, vrabia, gaiţa, ciocârlia, piţigoiul
etc.
Se mai pot întâlni: şopârla şi şarpele dintre reptile. Dintre batracieni, frecvent aflăm:
broasca de apă şi broasca de iarba.
Fauna acvatică, bogată odinioarăa, este astazi pe cale de dispariţie.
Flora este reprezentată prin păduri de fag şi păduri de conifere. Se întaleşte însa şi
etajul fagetelor amestecate. Subetajul pădurilor amestecate de fag, molid şi brad are o
extindere apreciabilă, mai ales în zona Gura Pravăţ. Se constată că molidul însoţeşte fagul
mai cu seamă pe pantele cu expoziţie nord-vest, iar bradul pe culmile umede şi mai mult
expuse vânturilor.

23
 În zona montană a satelor Nămăieşti şi Gura Pravăţ, vegetaţia acestor păduri este
dominată aproape exclusiv de fag, fapt pentru care ele se numesc "fagete pure montane".
Exista însă şi exemplare rare de alte specii de arbori şi arbuşti cum sunt: carpenul,
paltinul de munte, mesteacănul, alunul şi altele.
De-a lungul Argeşelului creşte o vegetaţie specifică, formată din alunişuri de anin
negru, pe alocuri sălcete şi plopişuri.
Din flora păşunii subalpine, prin vais şi paduri, întalnim trifoi, paruşca, ghiocelul,
steregoiaia, urzica, urzica moartă, brusturi, măcris, clopoţelul, feriga, păpădia, pătlagina,
brânduşa de toamna.
Prin padurile de fag si de brad se intalnesc: smeurul, murul, afinul.
La rădăcinile arborilor şi arbuştilor cresc diferite soiuri de ciuperci comestibile şi
necomestibile (veninoase).
În stratul erbaceu predomină plante mezofile ca iarba vântului, cât şi xerofile ca
păşunile stepice.
Pentru ca Instalația de brichetare var urmează să fie amplasată în zona puternic
antropizată – platforma industrială, nu se prognozează manifestarea unui impact
semnificativ asupra elementelor de floră și faună naturală din zonă.
Peisajul
Instalația de brichetare var va fi amplasată pe platforma industrială existentă în jurul
căreia există terenuri agricole și ansamblul locuințelor din reședința de comună și satele
adiacente. Tipul general de peisaj poate fi definit ca „peisaj de terenuri cultivate și livezi”, la
care se adaugă, pe mici porțiuni, suprafețe destinate pășunatului.
Având în vedere că Instalația de brichetare var va fi amplasată într-o zonă cu
activități industriale, nu se pune problema impactului asupra peisajului.
5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane
Cele mai apropiate locuințe se află situate la distanță de cca. 250 m, la Nord de
amplasamentul analizat, în localitatea Valea Mare Pravăţ, avand cca.1300 de locuitori. Alte
localităţi identificate în vecinătăţile amplasamentului analizat sunt: - la cca.400-500 m Sud-
Vest, loc. Bilceşti, având cca. 200 locuitori;
- la cca. 1200 m Sud-Vest, loc. Şelari, având cca. 400 locuitori;
- la cca.400 m Nord, loc. Nămăeşti, având cca. 715 locuitori;
- la cca. 1700 m Vest, loc. Pietroasa, având cca. 700 locuitori.
Investiţia propusă nu va crea noi locuri de muncă, însă prin creşterea profitului
Fabricii de var, va creşte şi contribuţia financiară la dezvoltarea comunei Valea Mare
Pravăţ (taxe, impozite). În concluzie, se poate spune că are un impact pozitiv asupra
mediului economic şi, indirect, asupra mediului social.

24
 Cap. 6 Posibilități de diminuare a impactul
6.1. Posibilități de diminuare a impactului asupra apei
În faza de şantier, măsurile de diminuare a impactului sunt:
- folosirea unor utilaje cu inspecţia tehnică la zi, care să nu prezinte scurgeri de
produse petroliere (ulei, motorină);
- colectarea deşeurilor generate de lucrările de execuţie;
În scopul reducerii impactului în faza de exploatare a instalaţiei se recomandă
urmatoarele măsuri:
- întreţinerea rigolelor şi a canalului colector al apelor pluviale existente, în scopul
asigurării secţiunii de scurgere normală a apelor meteorice.

Analiza impactului cumulativ pe termen scurt, mediu si lung si in acelasi

context a aspectului schimbarilor climatice:
În condiţiile date este dificil de efectuat o modelare matematică a dispersiilor pentru
toate sursele de emisii de pe platforma Fabricii de var – 35 de surse de emisii în
atmosferă, care să includă şi Instalaţia de brichetare var.
Conform Raport anual de mediu 2014, măsurătorile la PM10 din imisii au condus la
valori de 20 μg/mc (perimetrul unităţii în partea de S-V), respectiv 40 μg/mc (perimetrul
unităţii la Poarta nr.2). În condiţii normale de funcţionare a filtrelor de la silozurile Instalaţiei
de brichetare, estimarea concentraţiei de PM10 din imisii a condus la o valoare de 6,2

25
μg/mc. Comparativ cu valorile măsurate prezentate în Raportul anual de mediu 2014,
imisiile estimate pentru Instalaţia de brichetare var reprezintă 31% respectiv 15,5%,
indicand un aport relativ mic la nivelul de poluare din prezent.

Comparatie intre imisii monitorizate ( situatie existenta) si imisii estimate (situatie

propusa)

Comparație procentuală între imisii monitorizate (situație existentă) și imisii

estimate (situație propusă)

Unde:
- Comparaţie 1: comparatie între imisii perimetrul unităţii în partea de S-V şi imisii
estimate Instalaţia de brichetare var
- Comparaţie 2: comparaţie între imisii perimetrul unităţii la Poarta nr.2 şi imisii
estimate Instalaţia de brichetare var
26
 - Imisii 3: imisii estimate Instalaţia de brichetare var.

6.2. Posibilități de diminuare a impactului asupra solului

Masuri de diminuare a impactului

6.3. Posibilități de diminuare a impactului asupra florei și faunei

Fauna, în comuna Valea Mare Pravăţ, s-a păstrat mai bine decat în alte părţi, fiind
reprezentată încă printr-un numar mare de specii şi printr-un efectiv destul de apreciabil.
Aceasta se datoreaza faptului că intervenţia directă sau indirectă a omului a fost mai
redusă ca amploare decât în alte comune şi din alte judeţe. Lumea animală a pădurilor
este deci bogată şi variată. Contribuie la aceasta şi faptul că zona forestieră constituie un
mediu natural optim pentru diferite specii de vietuiţoare.
În pădurile de munte şi de deal ale comunei Valea Mare-Pravăţ, o mare parte dintre
animale au o arie de răspândire mai largă. Dintre acestea fac parte: lupul, vulpea, iepurele,
nevastuica, dihorul, ursul, mistreţul, căprioara. Exista însă şi animale specifice pădurilor
montane. Astfel, în pădurile de răşinoase de pe raza comunei se întâlnesc, mai rar, râsul,
jderul şi cocosul de munte, pasăre de mare valoare cinegetică.
O mare răspândire o au rozatoarele: veveriţa şi şoarecele de pădure.
Bogată este şi lumea păsărilor: cucul, rândunica, vrabia, gaiţa, ciocârlia, piţigoiul
etc.
Se mai pot întâlni: şopârla şi şarpele dintre reptile. Dintre batracieni, frecvent aflăm:
broasca de apă şi broasca de iarba.

27
 Fauna acvatică, bogată odinioarăa, este astazi pe cale de dispariţie.
Flora este reprezentată prin păduri de fag şi păduri de conifere. Se întaleşte însa şi
etajul fagetelor amestecate. Subetajul pădurilor amestecate de fag, molid şi brad are o
extindere apreciabilă, mai ales în zona Gura Pravăţ. Se constată că molidul însoţeşte fagul
mai cu seamă pe pantele cu expoziţie nord-vest, iar bradul pe culmile umede şi mai mult
expuse vânturilor.
În zona montană a satelor Nămăieşti şi Gura Pravăţ, vegetaţia acestor păduri este
dominată aproape exclusiv de fag, fapt pentru care ele se numesc "fagete pure montane".
Exista însă şi exemplare rare de alte specii de arbori şi arbuşti cum sunt: carpenul,
paltinul de munte, mesteacănul, alunul şi altele.
De-a lungul Argeşelului creşte o vegetaţie specifică, formată din alunişuri de anin
negru, pe alocuri sălcete şi plopişuri.
Din flora păşunii subalpine, prin vais şi paduri, întalnim trifoi, paruşca, ghiocelul,
steregoiaia, urzica, urzica moartă, brusturi, măcris, clopoţelul, feriga, păpădia, pătlagina,
brânduşa de toamna.
Prin padurile de fag si de brad se intalnesc: smeurul, murul, afinul.
La rădăcinile arborilor şi arbuştilor cresc diferite soiuri de ciuperci comestibile şi
necomestibile (veninoase).
În stratul erbaceu predomină plante mezofile ca iarba vântului, cât şi xerofile ca
păşunile stepice.
Pentru ca Instalația de brichetare var urmează să fie amplasată în zona puternic
antropizată – platforma industrială, nu se prognozează manifestarea unui impact
semnificativ asupra elementelor de floră și faună naturală din zonă.

6.4. Ameliorarea impactului asupra populației

Cele mai apropiate locuințe se află situate la distanță de cca. 250 m, la Nord de
amplasamentul analizat, în localitatea Valea Mare Pravăţ, avand cca.1300 de locuitori. Alte
localităţi identificate în vecinătăţile amplasamentului analizat sunt: - la cca.400-500 m Sud-
Vest, loc. Bilceşti, având cca. 200 locuitori;
- la cca. 1200 m Sud-Vest, loc. Şelari, având cca. 400 locuitori;
- la cca.400 m Nord, loc. Nămăeşti, având cca. 715 locuitori;
- la cca. 1700 m Vest, loc. Pietroasa, având cca. 700 locuitori.
Investiţia propusă nu va crea noi locuri de muncă, însă prin creşterea profitului Fabricii de
var, va creşte şi contribuţia financiară la dezvoltarea comunei Valea Mare Pravăţ (taxe,
impozite). În concluzie, se poate spune că are un impact pozitiv asupra mediului economic
şi, indirect, asupra mediului social.

Măsuri administrative de reduere a impactului asupra mediului fizic şi uman :

- întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a echipamentelor de producţie;
- instruirea periodică a angajaţilor privind protecţia mediului şi condiţiile de securitatea
muncii, PSI;
- verificarea periodică a stării construcţiilor şi a platformelor şi aplicarea de măsuri de
întreţinere corespunzătoare cerinţelor;

28
- revizii şi reparaţii periodice ale echipamentelor pentru menţinerea lor în stare de
funcţionare;
- verificarea periodică a stării conductelor subterane;
- verificarea periodică a utilajelor sub presiune, cu firme specializate şi autorizate.

Cap. 7 Analiza privind riscul asupra mediului

7.1. Evaluarea impactului asupra mediului
Evaluarea impactului s-a facut utilizand metodologiile :
- calcule utilizând valoarea maximă la emisii dată de producători, pentru
determinarea emisiilor de pulberi la silozul de var şi cel pentru brichetele de var;
- imisiile s-au determinat utilizând un model de dispersie având ca date de intrare
caracteristicile surselor de emisie şi ale parametrilor meteorologici pentru toate clasele de
stabilitate;
- evaluarea modului de operare a obiectivului, consumurile de energie, emisiile şi
imisiile etc. s-au comparat cu BAT

7.2 Descrierea activitatii fara caracter tehnic

Constructia obiectivului :
Instalaţia de brichetare var va fi amplasată în incinta Fabricii de var lângă clădirea
hidratării de var existentă şi a silozului de clean-calco existent, ocupând o suprafaţă de
73,59 mp. Lucrările de construcţie constă din:
- efectuarea săpăturilor pentru fundaţii, prin spargerea (acolo unde se impune) a
platformei betonate existente;
- execuţia fundaţiilor şi ridicarea pe verticală a structurii metalice care va adăposti
instalaţiile;
- închiderea exterioară a structurii metalice şi a acoperişului cu panouri din tablă
cutată vopsită;
- refacerea platformei betonate acolo unde se impune;
- execuţia staţiei de compresoare

Operarea obiectivului proiectat

Varul intră în linia de producţie de la elevatorul existent de langa silozul de var
existent. Varul de granulaţie 0-3 mm, după sortare, este transportat prin intermediul
şnecurilor la noul siloz de stocare.
Materialele (var, Ca-stearat, reziduu) sunt colectate în şnec şi transportate în mixer
unde sunt omogenizate. Cantitatea necesară este presată de două role cu diametrul 800
mm, iar apoi amestecul în repaus este transportat în echipamentul de descărcare
împreună cu refuzul de material. Ieşirea brichetelor din maşină se face prin intermediul
unei mese vibratoare care alimentează echipamentul de descărcare.
Acest echipament transportă brichetele, împreună cu materialul refuzat, prin benzile
existente până în instalaţia de sortare. Brichetele curate, după sortare, continuă traseul
până în silozul de brichete sau pe banda transportoare existentă BC10. Silozul de brichete

29
conţine în interior un tobogan spirală pentru a conduce brichetele jos, evitându-se astfel
spargerea acestora. Silozurile (atât cel de var cât şi cel cu brichete) sunt izolate cu
termoizolatie de 100 mm grosime.
Materialul subdimensionat din sortator (fracţia 0-12 mm) curge în concasor şi mai
departe în coşul de gunoi. De aici, materialul este zdrobit până la granulaţie de 0-3 mm şi
creează reziduu care este alimentat înapoi în sistem prin banda dozatoare şi prin şnecuri
de colectare.
Brichetele sunt preluate din siloz de o bandă dozatoare şi apoi sunt încărcate direct
în camion. Banda dozatoare este concepută să limiteze cantitatea de brichete pentru a
evita supraîncărcarea.

7.3. Concluzii
În condiţiile realizării măsurilor cuprinse în proiect şi a recomandărilor (apă, aer, sol
şi subsol), impactul activităţii obiectivului “Instalaţie de brichetare var” va fi de nivel II
„mediu afectat de activitatea umană, fară a provoca stări de disconfort”.
Punerea în funcţiune Instalatiei de brichetare vad nu va contribui la cresterea
nivelului de poluare din zona si nu va contriibui la deteriorarea starii de sanatate a
populatiei.
În Instalaţia de brichetare var nu se utilizează apă şi nu rezultă apă uzată
tehnologică sau apă uzată fecaloid-menajeră. Operarea instalaţiei generează pulberi în
concentraţii care nu vor afecta, în urma dispersiei, calitatea apei de suprafaţă.
Prin urmare nu se pune problema impactului asupra calităţii apelor de suprafaţă,
apelor subterane sau a solului.

Bibliografie

1. GIURCA D.(coord.), LUCA, L HURDUZEU G., (2006), Scenarii privind impactul

măsurilor de dezvoltare rurală asupra structurilor agricole româneşti după aderarea la
Uniunea Europeană, Institutul European din Romania
2. Legea de Potabilitate a Apei nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea 311/2004
3. http://apmbc-old.anpm.ro/
4. LegEA 211/2011
5. HG 856/2002

30