SC ” V A L I M C O R ” SRL

Loc. Racoviţa, nr. 6, Oraş Avrig, jud.Sibiu

J 32/1666/04.11.2004; CUI RO 16914659

PLAN DE REFACERE A MEDIULUI

PERIMETRUL DE EXPLOATARE
BRADU-SEBEŞ OLT, jud. Sibiu

-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş -

operator:
S.C.”VALIMCOR”SRL
Administrator-VALENTIN LIMBĂŞAN

proiectant:
S.C.”CLARISSAN” SRL Cluj
(atestat ANRM nr 163/2003)
as. unic: ing. CORNEL DIŢA
faza: DT
data: NOIEMBRIE 2009
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

CUPRINSUL DOCUMENTATIEI
1. Date generale
1.1 Titularul activitatii
1.2 Localizarea si accesul la perimetrul de exploatare
1.3 Descrierea cadrului natural din zona perimetrului
1.4 Geologia zacamintului
1.5 Solul
1.6 Resurse de apa
1.7 Clima si calitatea aerului
1.8 Elemente de ecologie acvatica si terestra
1.9 Modul de incadrare a obiectivului in planurile de urbanism si
amenajarea teritoriului
2. Descrierea proiectului
2.1 Situatia resurselor/rezervelor de substante minerale utile
2.2 Stadiul actual al lucrarilor miniere
2.3 Descrierea principalelor faze ale activitatii
2.4 Organizare de santier
2.5 Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare
2.6 Lucrari de pregatire
2.7 Lucrari de exploatare
2.8 Lucrari de prelucrare
2.9 Dotari cu utilaje si echipamente
2.10 Deseuri rezultate din activitatea de exploatare ; tipul deseurilor si
caracteristicile acestora
2.11 Colectarea si depozitarea deseurilor
3. Factori de mediu afectati de exploatarea miniera
3.1 Aerul
3.2 Solul si subsolul
3.3 Acviferele de suprafata sau subterane
3.4 Vegetatia si fauna
3.5 Asezarile umane

4. Masuri pentru limitarea impactului asupra factorilor de mediu

5. Propuneri de folosire pentru viitoarea exploatare a terenului, in functie de
potentialul agricol al acestuia

1
PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

6. Concluzii

2
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

1. Date generale

1.1. Titularul activităţii

 Denumire operator: S. C.« VALIMCOR » S.R.L.-persoană juridică română, cu

statut de societate cu răspundere limitată
 Sediul: localitatea Racoviţa, nr.6, oraş Avrig, jud.Sibiu

 Număr de înregistrare în RC: J 32/1666/04.11.2004;

 Cod Unic de Înregistrare- RO 16914659;

 Reprezentant: LIMBĂŞAN VALENTIN -Administrator

 Obiectul de activitate al solicitantului:
- domeniul principal de activitate-cod CAEN 494-transporturi rutiere de mărfuri şi
servicii de mutare
-activitate principală - cod CAEN 4941 -transporturi rutiere de mărfuri - cod CAEN
1421
- activităţi secundare- cod CAEN 0812- extracţia pietrişului şi nisipului ; extracţia
argilei şi caolinului ; cod CAEN 0811-extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru
construcţii ; extracţia pietrei calcaroase ; cod CAEN 0899-alte activităţi extractive, n.c.a.; cod
CAEN 0322 –acvacultură în ape dulci ; cod CAEN 0312-pescuit în ape dulci
Capacitatea tehnicã: S. C. « VALIMCOR » S.R.L deţine în proprietate utilajele specifice
domeniului exploatãrii rocilor utile (nisip şi pietriş) şi prelucrãrii acestora pentru industria
materialelor de construcţii. Deţine de asemenea şi personalul calificat necesar, exploatarea
(extracţia) resursei realizându-se prin forţe proprii.

1.2. Localizare şi accesul în perimetrul de exploatare

Perimetrul de exploatare este situat în sudul judeţului Sibiu, pe raza administrativ-

teritorială a oraşului Avrig, jud. Sibiu (extravilan localitatea Bradu), în terasa inferioară (şesul
aluvial) a râului Olt (zona terminală a cursului mijlociu), la cca 500-600 m vest de acesta, pe
malul drept. Perimetrul este localizat între localităţile Racoviţa şi Bradu, la cca 2.8 km de
localitatea Bradu şi cca. 2.2 km de localitatea Racoviţa. Perimetrul este orientat pe direcţia nord
est-sud vest, având o formă neregulată, cu lungimea de cca.546 m şi lăţimea cuprinsă între 56
m în nord şi 81 m în sud. Suprafaţa perimetrului însumează 21 000 mp, reprezentâd suprafaţa
exploatabilă la nivelul terenului, respectiv 20 340 mp suprafaţa exploatabilă după îndepărtarea
copertei de sol vegetal. Spaţial, perimetrul se situează în cuprinsul fostei albii a râului Olt, acum
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

părăsită şi presărată de bălţi, zonă pretabilă pentru realizarea unei amenajări piscicole (în cadrul
perimetrului de exploatare o parte din suprafaţa acestuia este ocupată de o astfel de baltă).
Accesul în perimetru este posibil în două variante:
1.-din DN 1-SIBIU-FĂGĂRAŞ pe un drumul local care se racordează la acesta în
localitatea Bradu, iar în continuare pe cca 3 km de drum industrial, până în perimetru (drumul
industrial este amenajat şi utilizat pentru acces în zona lucrărilor hidrotehnice din cadru
Complexului hidrotehnic-hidroenergetic Racoviţa-Turnu Roşu)

2.- din D.J. Talmaciu — Racovita, pe un drum tehnologic cu o lungime de cca. 600m ,
care trece pe langa C.H.E. Racoviţa.

Coordonatele topogeodezice ale perimetrului sunt urmatoarele:

NUMĂR COORDONATE
PUNCT X Y
1 466.395 447.069
2 466.513 447.243
3 466.528 447.320
4 456.565 447382
5 466.517 447.413
6 466.467 447.273
7 466.430 447.222
8 466.325 447120

1.3. Descrierea cadrului natural

Din punct de vedere morfologic, perimetrul BRADU-SEBEŞ OLT este situat în depresiunea
Făgăraşului, în zona de contact cu masivul muntos al Făgăraşului la sud, Depresiunea Sibiului
la vest şi podişul Hârtibaciului la nord şi nord-vest, în aşa numita Câmpie Făgărăşană.
Resursa minerală din perimetrul de exploatare este de natură detritică fiind reprezentată
de depozitele nisipoase ce alcătuiesc, din punct de vedere morfologic terasa râului Olt în
culoarul Avrig-Bradu-Racoviţa-Turnu Roşu.

Relieful
Relieful zonei (la nivel regional) este un relief relativ scund, cu pante reduse şi văi largi,
cotele maxime nedepaşind 620 m. Procesele de versant sunt reprezentate prin alunecări de
teren (în zonele cu argile şi marne) şi prin ogaşe şi torenţi (îndeosebi în zonele cu nisipuri).
Versanţii ce flanchează valea Oltului în zonă sunt formaţi dintr-o succesiune de trepte
structurale, având în general un profil concav. Pe acestea se dezvoltă terase, cu dispunere
asimetrică. Depozitele de terasă sunt mai groase la nivelele inferioare. Luncile se
caracterizează printr-o largă extensiune. Procesele de modelare actuală a reliefului sunt
4
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

reprezentate prin eroziunea şi acumularea fluviatilă, prin alunecări de teren, şiroire şi

torenţialitate, cu intensităţi diferite, în funcţie de litologie, pantă, structură. Regiunea de
dispunere a perimetrului este dominată de Dealul Chicera Veştem (613,2m) la nord-vest şi
Dealul cu Humă (505 m) la est.
Cota generală în zona perimetrului se situează între 365 şi 375 m
Caracteristic pentru zona perimetrului este cursul foarte meandrat al Oltului, cu fenomene
de eroziune laterală puternică.
În zona perimetrului aspectul morfologic al suprafeţei este neuniform. Perimetrul de
exploatare se situează la cca. 500 m de malul râului. Geomorfologic terasa malului drept al
Oltului în zona perimetrului are aspect tabular, cu mici denivelări locale şi o uşoară înclinare, in
general în jur de 8% pe direcţiile Nord - Sud, şi 0.8% pe direcţia Est - Vest. Altitudinea reliefului
în zona oscilează intre 365 m şi 370 m. Spaţial, perimetrul se situează în cuprinsul fostei albii a
râului Olt, acum părăsită şi presărată de bălţi, zonă pretabilă pentru realizarea unei amenajări
piscicole (în cadrul perimetrului de exploatare o parte din suprafaţa acestuia este ocupată de o
astfel de baltă).

Cadrul geologic regional. Geologia zacamântului

Din punct de vedere geostructural perimetrul aparţine Bazinului Transilvaniei, fiind situat pe
bordura sud-sud-vestică a acestuia, la nord de contactul cu Pânza Getică ( unitate structurală
de bază reprezentată în regiune de masivele muntoase Lotru-Cibin-Sebeş). Litofacial, în
regiunea ce include perimetrul BRADU-SEBEŞ OLT se întâlnesc formaţiuni aparţinând
fundamentului cristalin al zonei marginale (de bordură) a depresiunii Transilvaniei, depozite
sedimentare neogene şi depozite sedimentare cuaternare.
Fundamentul cristalin este alcătutit din şisturi cristaline mezometamorfice (gnaise,
paragnaise, micaşisturi, amfibolite) şi calcare cristaline (acestea reprezintă prelungirea
formaţiunilor pânzei Getice în zona depresionară).
Depozitele neogene sunt reprezentate prin:
-formaţiuni sedimentare badeniene -tufuri, marne vinete nisipoase, depozite lagunare cu
sare şi gips, şisturi argiloase, marne albicioase tufitice, marne nisipoase, nisipuri, pietrişuri,
marne cu Spirialis.
-formaţiuni sedimentare sarmaţiene aparţinând volhinian-bessarabeanului inferior, în
bază cu marne şi argile marnoase nisipoase, şistoase, în alternanţă cu nisipuri gălbui şi gresii
compacte, care trec în partea superioara a etajului în pietrişuri poligene consolidate printr-o
matrice grezo-calcaroasă. Aceste caracteristici ale litologiei sarmaţiene se întâlnesc pe

5
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

V.Cibinului şi Hârtibaciului. Formaţiunile volhinian-bessarabeanului inferior vin în contact cu

depozitele cuaternare (holocen inferior)
-formaţiuni sedimentare pannoniene-se dezvoltă în zone ceva mai îndepartate în raport
cu perimetrul, respectiv în aria văilor Cibin şi Hârtibaci, fiind constituite dintr-un complex bazal
marno-argilos şi unul superior nisipos, cu intercalaţii de argile marnoase şi concreţiuni
calcaroase.
Depozitele cuaternare aparţin următoarelor perioade:
-pleistocen superior-care constitue în regiune terasele medii şi superioare ale Oltului şi
terasele medii ale Cibinului, Sevişului şi Sadului, reprezentate prin bolovănişuri, nisipuri şi
pietrişuri, fără stratificaţie
-holocen inferior - reprezentat prin depozitele teraselor joase ale cursurilor de apă din zonă
-holocen superior- alcătuieşte depozitele şesului aluvial ale cursurilor de apă din zonă
(V.Oltului, văile Cibin, Hârtibaci, Sadu, Seviş, Cârţişoara, etc.)
Resursa minerală care va face obiectul extracţiei în limitele perimetrului BRADU-SEBEŞ
OLT aparţine din punct de vedere stratigrafic formaţiunilor sedimentare cuaternare (holocen
superior) şi constă dintr-o acumulare naturală de nisipuri şi pietrişuri, până la pietrişuri grosiere,
cantonate în cuprinsul zonei de terasă a malului drept al râului Olt. Roca de bază, peste care s-
a depus materialul aluvionar cuaternar, este reprezentată prin depozitele neogene ale Miocen-
Pliocenului, ce ating grosimi mari (cca 1500 m), constituite dintr-un complex heterogen
(Volhinian-Bessarabian inferior) de marne cenuşii-albăstrui, în bază, urmate de gresii compacte
cu frecvente lentile de conglomerate şi nisipuri galbene spre suprafaţă.
Grosimea depozitului aluvionar este variabilă fiind cuprinsă între 3,0-4,20 m. Granulometria
depozitului variază intre 0 – 200 mm, fiind caracteristică zonei terminale a cursului mijlociu al
Oltului şi alcătuită din formaţiuni aluvionare necoezive grosiere, reprezentate prin nisipuri de
diferite granulaţii, nisipuri cu pietrişuri, pietrişuri grosiere şi mărunte, nisipuri cu pietrişuri şi
bolovănişuri (în adâncime), de culoare cenuşie sau gălbuie, într-o alternanţă neregulată,
specifică structurilor încrucişate. Petrografic, elementele ce alcătuiesc depozitul aluvionar sunt
reprezentate prin fragmente şi galeţi de roci mezometamorfice (gnaise, paragnaise, micaşisturi,
amfibolite, cuarţite) şi subordonat sedimentare (gresii, marne), cu grade diferite de rulare şi
forme izometrice şi tabulare (aspecte sferoidale, fusiforme, eliptice) cu dimensiuni cuprinse în
general între 2,00 şi 60,00 mm. Fracţia maruntă este alcatuită din fragmente monominerale de
cuart, granaţi, feldspaţi, mice, etc. Nisipurile reprezintă ca pondere în alcătuirea depozitului, cca
25%, iar pietrişurile şi bolovănişurile cca 60 %. Aceste date au fost obţinute în urma lucrarilor
experimentale hidrogeologice efectuate în zona perimetrului.

6
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

La suprafaţă resursa este acoperită de un strat de sol vegetal şi vegetaţie diversă, cu o

grosime de cca. 30 cm, sub care se găseşte un strat de mâl cafeniu cu grosimea de 50 cm
(coperta depozitului aluvionar), urmat de un strat de nisip grosier si bolovanis în grosime de 3,0-
4,20 m, sub care se găseşte un strat de marnă cafenie.

Solul
Perimetrul este parte a fostei albii a râului Olt, acum părăsită şi presărată de bălţi. Drept
urmare aria perimetrului prezintă o caracteristică tipică, relativ mlăştinoasă, întâlnindu-se pe cca
0,8m un sol mâlos, argilos. Forajele hidrogeologice efectuate în zona perimetrului au evidenţiat
existenţa unui strat de sol vegetal tipic, de cca 0,3m, urmat de un nivel de cca 0,5m de mâluri
cafenii şi argile mâloase. Analiza granulometrică efectuată asupra probelor recoltate din foraje
au pus in evidenţă următoarea succesiune litologică şi compoziţie granulometrică :
-sol vegetal-0,3m
-mîluri, argilă mâloasă (0,5m)...................... 10 - 15 %
-pietriş şi bolovăniş în masă de nisip............(3-4,2 m), din care:
-nisipuri. .. .1 5 - 25 %
-pietrişuri...30 – 40 %
-bolovănişuri...15 – 20 %
-marnă cafenie

Resurse de apă
Principalul curs de apă care drenează întreaga zonă este râul Olt a cărui direcţie de
curgere în zonă este dinspre nord-est spre sud-vest. Alte ape de suprafaţă sunt reprezentate de
micile bălţi existente în zonă, parte a fostei albii a Oltului.
Suprafaţa piezometrică se afla la adâncimea de 1,35 – 1,48 m fata de suprafaţa
terenului.
Direcţia de curgere a acviferului freatic este NE- SV. Gradientul hidraulic al apei subterane
freatice este 0.9 - 0.95%. Orizontul acvifer este bine dezvoltat şi alimentat de la suprafaţă fiind
direct influenţat de oscilaţiile nivelului hidrodinamic al râului precum şi de cantitatea de
precipitaţii sezoniere căzute într-o anumită perioadă de timp.

Caracteristicile forajelor şi ale nivelului hidrostatic sunt prezentate mai jos :

Nr. Foraj
Cota teren (mdM) Cota foraj (mdM) Cota nivel Adâncime nivel
hidrostatic hidrostatic
FI 366,40 361,90 365,00 -1,40
F2 366,35 361,95 365,00 -1,35
F3 366,48 361,88 365.00 -1,48

7
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

După efectuarea forajelor, s-a constatat, în timp de 10-15 ore, tendinţa de aplatizare spre
cota nivelului oglinzii apei de 365,00 mdM a nivelul pânzei freatice. Astfel se concluzionează
că.circulaţia apei în substart este relative mică, menţinându-se constantă.

Clima si calitatea aerului

Amplasamentul se înscrie în domeniul climatului temperat continental moderat, cu uşoare
nuanţe de depresiune piemontană. Zona este supusă fenomenului de foehn şi inversiunilor
termice, cu ceţuri persistente în perioadele de calm-iarna. Ca fenomene climatice atipice se
menţionează prezenţa în zonă a brizelor de munte (ca fenomene periodice diurne). Circulaţia
aerului are loc cu preponderenta de-a lungul văii Oltului. Calitatea aerului în zona este bună,
fiind afectată doar de poluanţii emişi de traficul rutier.
Arealul perimetrului se încadrează în subprovincia climatică temperat moderată definită de
circulaţia şi caracterul maselor de aer din NV şi V, fiind caracterizată de următorii parametrii de
referinţă:
- temperatura medie anuală: cca 8°C
- temperatura medie a lunii ianuarie: -3,8 °C: -4,6 °C
- temperatura medie a lunii iulie: + 18,7°C: +19,7 °C
-amplitudini termice anuale: 21 °C – 25 °C
-precipitaţii medii anuale: 650 mm-800 mm
-umiditatea relativă a aerului atmosferic: 72%
-durata de strălucire a soarelui: 2056 ore/an
-numărul anual de zile cu îngheţ: 125 zile
-nebulozitate medie lunară: 5,6
-frecvenţa medie a vântului la staţia Boiţa este:
 din direcţia NV-17,1 % cu viteza medie de 3,0 m/s
 din direcţia V-13,8 % cu viteza medie de 2,2 m/s
 perioada de calm atmosferic: 42,2 %

Elemente de ecologie acvatică şi terestră

Vegetaţia: din punct de vedere al vegetaţiei, se întâlnesc specii caracteristice zonelor de
luncă cu pâlcuri de sălcii şi salcâm şi a celor mlaştinoase (stufăriş) cu o vegetaţie ierboasă
specifică unui sol sarac (ierburi ţepoase, tari, tufărişuri, etc). În zonele de deal se întâlnesc
pădurile de foioase, subzona gorunului.

Modul de folosinţă actuală a terenului este „teren neproductiv-stufăriş”.

8
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

Fauna: fauna este reprezentată prin specii de rozătoare mici, vulpi şi păsări specifice
zonelor de luncă. Mai rar se întâlnesc animalele mari (căprioare, ş.a.)

1.4. Modul de incadrare a obiectivului in planurile de urbanism si

amenajarea teritoriului
Terenul aferent perimetrului de exploatare BRADU-SEBEŞ OLT, se identifică în CF nr.13
318 N, oraş Avrig, sub număr cadastral 2273-stufăriş extravilan-28 000 mp-parcelă nr.817/1.
Zona de amplasare a fost cuprinsă în PUG oraş Avrig, aprobat prin HCL nr.80/20.12.1999.
Pentru obiectuvul în discuţie s-a obţinut Certificatului de Urbanism nr. 188/14.11.2008,
eliberat de Primăria oraşului Avrig. În temeiul reglementărilor documentaţiei de urbanism
nr.29041/1997, faza PUG aprobat prin HCL nr.80/20.12.1999, terenul prezintă următoarele
caracteristici:
-Regimul juridic -terenuri extravilane
-Regimul economic –stufărişuri şi neagricole
-Regimul tehnic-extracţie nisip,pietriş şi balast cu amplasare staţie de sortare. Albiile
rezultateîn urma extracţiilor se vor amenaja în lacuri ca elemente de aranjamente peisagere.

9
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

2. Descrierea proiectului

2.1. Situaţia resurselor/rezervelor de substanţă utilă

În aria de dispunere a perimetrului nu s-au efectuat cercetări sistematice în vederea

conturării, evaluării şi omologării volumului de resursă/rezervă.
Având în vedere dispunerea luncii râului Olt, în acest areal s-ar putea dezvolta extractia
agregatelor minerale pe o perioadă de mai mulţi ani, resursa fiind exploatabilă pe o adâncime
de maximum 4,2 m (în situatia exploatării sub nivelul hidrostatic până la limita cu stratul bazal
marnos al aluviunilor).
Cantitatea de resursă exploatabilă pentru perioada 2010-2011 s-a determinat având în
vedere urmatoarele :
-configuraţia terenului în zona de exploatare
-prevederile avizului de gospodărire a apelor nr SB 24/27.03.2009 şi ale proiectului de
amenajare piscicolă
-suprafaţa totală a amenajării piscicole...............28 000mp
-suprafaţa pilierilor de siguranţă(ptr.iaz piscicol)...5 160 mp
-suprafaţa exploatabilă la nivelul terenului......... 21 000 mp
-adâncimea medie copertă(strat vegetal şi mâl) ..0,80m
-volum strat vegetal decopertat.......................... 16 736 mc
-suprafaţa ocupată de taluzul stratului vegetal.... 10 68 mp
-suprafaţa exploatabilă după îndepărtarea
stratului vegetal şi de argilă mâloasă... 20 340mp
-suprafaţa exploatabilă la cota 362.50 mdM....... 16 590mp
-grosimea stratului exploatabil.............................3,0 m – 4,20 m
-volumul total de exploatare (masă minieră)....86 860 mc
din care :
-volum strat vegetal şi argilă mâloasă.................. 16 736 mc
-volum agrgate minerale (nisip şi pietriş)...............70 124 mc
Volumul copertei şi al agrgatelor minerale s-a determinat prin metoda secţiunilor verticale
paralele (conform documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor-Amenajare
piscicolă BRADU-SEBEŞ OLT, localitatea Avrig, jud.Sibiu, 2009-SC”AQUACON PROIECT SRL
Sibiu-vezi anexe)
Exploatarea se va face fără a coborî sub cota 362,5 m cota medie a vetrei amenajării piscicole.
Astfel, pentru perioada de permis (anul contractual 2010-2011), se programează pentru
exploatare cantitatea de 70 124 mc.

10
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse

2.2.1. Organizare de şantier
Nu există organizare de şantier, aceasta urmănd a fi realizată la cca 450-500 m sud de
perimetru, în afara zonelor de exploatare. Organizarea de şantier va cuprinde :

▪ un modul compartimentat pentru birou (tip rulotă)

▪ un modul compartimentat pentru reparaţii (atelier mecanic) şi magazie
▪ un modul compartimentat pentru vestiar, sală de mese;
2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare nu este necesar,
utilizându-se drumurile de acces existente în zona lucrărilor hidrotehnice din cadru Complexului
hidrotehnic-hidroenergetic Racoviţa-Turnu Roşu.
Accesul în zona de exploatare este realizat, fiind posibil în două variante:
1.-din DN 1-SIBIU-FĂGĂRAŞ pe un drumul local care se racordează la acesta în
localitatea Bradu, iar în continuare pe cca 3 km de drum industrial, până în perimetru (drumul
industrial este amenajat şi utilizat pentru acces în zona lucrărilor hidrotehnice din cadru
Complexului hidrotehnic-hidroenergetic Racoviţa-Turnu Roşu)
2.- din D.J. Talmaciu — Racovita, pe un drum tehnologic cu o lungime de cca. 600m ,
care trece pe langa C.H.E. Racoviţa.
Accesul până la perimetru în zona malului drept se face pe un drum tehnologic balastat de
cca.150-200 m.
2.2.3. Lucrări de pregătire- se va efectua înlăturarea copertei pe măsura derulării
procesului de extracţie. Astfel pentru perioada de permis se apreciaza că se vor îndeparta cca.
16 736 mc steril corespunzător unei suprafeţe de cca. 21 000 mp (partea neocupată de baltă).
Sensul de înaintare a lucrarilor de pregătire va fi de la nord spre sud. Coperta (solul vegetal
şi argila mâloasă) se înlătură prin împingere laterală cu buldozerul, depozitându-se temporar de
jur împrejurul perimetrului iar la final se va utiliza în întregime la lucrări de realizare a digului
amenajării piscicole şi/sau la consolidări diverse, dupa caz.
Se va asigura decalajul necesar între lucrările de decopertare şi cele de extracţie pentru a se
înlătura pericolul surpării copertei de sol şi contaminării resursei
Programul de decopertare eşalonat pe trimestre se prezintă după cum urmează :
Trim I an contractual - decopertare = 8 000 mc
Trim II an contractual - decopertare = 7 000 mc
Trim III an contractual - decopertare = 1 736 mc
Trim IV an contractual - decopertare = 0 mc
TOTAL =16 736 mc

11
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

2.2.4. Lucrări de exploatare- Exploatarea resursei utile se va realiza din spaţiul situat în
terasa malului drept al râului Olt, în exteriorul zonei de protecţie a digului de contur al lacului de
acumulare al amenajării hidrotehnice de pe râul Olt –zona Racoviţa (CHE Racoviţa) la cca 315-
330 m de axul acestuia.
Se va realiza o excavaţie cu o secţiune trapezoidala, cu dimensiunile de: baza mare = 50-81,5
m, baza mică = 34, 5 m -66 m, h = 3,80 m – 6,95 m, cu taluzele de 1 : 1,5 şi adâncimea apei in
lac g = 2.50 m. Iazul piscicol care se va crea în excavaţia realizată va avea următoarele
caracteristici:
-adâncimea de la nivelul terenului.......................3,80 - 5,0 m
-adâncimea medie apei......................................2,50 m
-suprafaţa medie a luciului de apa.....................18 000 mp
-volum apă........................................................45 000 mc
Exploatarea resursei se va realiză pe o suprafaţă de 21 000 mp (suprafaţa exploatabilă la
nivelul terenului), respectiv 20 340 m2, corespunzător suprafaţei exploatabile după îndepărtarea
stratului vegetal şi argilă mâloasă. Având în vedere prevederile avizului de gospodărire a apelor
nr. SB 24/27.03.2009 şi ale proiectului de amenajare piscicolă, exploatarea se va desfăşura pe
o adâncime de 3,0-4,2 m, până la cota 362,5 m cota medie a vetrei amenajării piscicole.
Exploatarea resursei se va realiza şi din zona bălţii existente în perimetru, de sub pânza de apă.
Resursa utilă se va extrage mecanizat, cu draglină şi/sau excavator, în fâşii cu lungimi cuprinse
între 12,5 m şi 15 m şi lătimea de cca. 3-5 m, în funcţie de raza maximă de acţiune a utilajelor
folosite, configuraţia terenului şi coeziunea depozitului. Sensul de înaintare a exploatării va fi de
la nord spre sud, iar a fâşiilor de la sud vest spre nord est. În procesul de exploatare se va
asigura un decalaj între lucrările de pregătire şi cele de extracţie util de minimum 10 m.
Prin exploatare se va asigura un taluz marginal al excavaţiei de 1:1,5. De la limita de
proprietate se va păstra o distanta de 4,0 m ce reprezintă pilieri de siguranţa ai lucrării. Nu se
estimează pierderi de exploatare.
Pe perioada de iarnă (decembrie, ianuarie, februarie), în funcţie de condiţiile
meteorologice, activitatea de extracţie poate fi întreruptă.

Cantitatea de resursă programată pentru exploatare în perioada de permis 2010-2011 este de

70 124 m3,

Programul de producţie (exploatare) eşalonat pe trimestre (lucrări de descopertare şi

exploatare în util) se prezintă după cum urmează :

12
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

Total
Volum Volum
masă
Perioada Trimestrul util steril
minieră
-m3- -m3- -m3-
I 5 000 8 000 13 000
AN II 25 000 7 000 32 000
CONTRACTUAL
2010-2011 III 30 000 1 736 31 736
IV 10 124 0 10 124
TOTAL 70 124 16 736 86 860

Indicatorii tehnici ai activităţii de extracţie-valorificare programaţi a se realiza în anul de permis sunt

redaţi în tabelul următor:
Nr UM Total An contractual 2010-2011:
Specificaţie
crt. perioadă Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
1 Consum de resurse m3 70 124 5 000 25 000 30 000 10 124
2 Pierderi de exploatare m3 0 0 0 0 0
3 Pierderi de transport m3 0 0 0 0 0
4 Extras industrial, d. c.: m3 70 124 5 000 25 000 30 000 10 124
a Produs minier brut valorificat m3 30 124 5 000 10 000 15 000 124
b Produs minier supus prelucrarii m3 40 000 - 15 000 15 000 10 000
5 Pierderi la prelucrare m3 2 000 - 750 750 500
6 Produs minier prelucrat m3 38 000 14 250 14 250 9 500
7 Grad de recuperare la 100 100 100 100
% 100
exploatare
8 Randament de prelucrare % 95 95 95 95 95
9 Grad de valorificare % 95 95 95 95 95
10 Valoarea prod.comercializabile lei 1 402 480 100 000 500 000 600 000 202 480

Haldarea materialului steril Materialul steril care rezultă din exploatare este reprezentat
de solul vegetal şi argila mâloasă care acoperă resursa. Acesta se înlătură prin împingere
laterală cu buldozerul, depozitându-se temporar de jur împrejurul perimetrului iar la final se va
utiliza în întregime la lucrări de realizare a digului amenajării piscicole şi/sau la consolidări
diverse, dupa caz. Nu se vor crea depozite (halde ) de steril

2.2.5. Descrierea principalelor faze ale activităţii de sortare

Societatea va achiziţiona o staţie de prelucrare, momentan nedispunând însă de o astfel de
instalaţie.
Lucrări de prelucrare- materialul extras care se va supune prelucrării va fi transportat la
staţia de prelucrare, situată la cca 450-500 m sud de perimetru, în afara zonelor de exploatare,
unde se va supune unui proces de spălare-sortare, obţinându-se sorturile calitative, în functie
de necesarul societaţii. În principiu, sorturile calitative care se vor obţine aparţin claselor
granulometrice 0-4 mm ; 4-8 mm; 8-16mm, 16-32 mm, >32mm Se estimează pierderi de
prelucrare de maximum 5%.

13
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

În staţia de spălare-sortare are loc separarea pe sorturi a agregatelor minerale prin

cernere mecanică şi îndepărtarea fracţiei levigabile prin spălare sub jet de apă.
In cele ce urmează se va prezenta la modul general principiul de lucru şi fluxul tehnologic
al unei staţii de prelucrare agregate, momentan societatea nedispunând de instalatii de
prelucrare, pe care însă urmează a le achiziţiona.
Facem precizarea că activitatea de prelucrare se va realiza în afara perimetrului de
exploatare.
Cracateristicile statiei de prelucrare şi fluxul tehnologic luat în considerare se prezintă astfel:
-S-a luat în considerare o staţie cu o capacitate de prelucrare de 75 000 mc/an.
Fluxul tehnologic în staţia de sortare este:

 Autobasculanta aduce agregatele minerale din perimetrul de exploatare şi le

deversează în buncărul de alimentare al ciurului.
 Prin banda de alimentare a ciurului agregatele ajung în ciur şi sunt trecute prin sitele cu
care este echipat: 4x4, 8x8, 16x16 mm, 32x32mm.

 Se obţin sorturile 0-4mm, 4-8mm, 8-16mm, 16 -32mm  > 32mm (refuz de ciur).

 Sortul 0-4 mm este preluat prin pâlnia de sub ciur de clasor, împreună cu apa de spălare.
Melcul clasorului spală sortul şi îl dirijează pe banda de transport la depozitul (silozul)
sortului.
 Sorturile 4-8mm, 8-16mm, 16-32 mm sunt preluate de la ciur, prin intermediul unor
jgheaburi metalice, de benzile care le transportă la depozite.
 sortul > 32 mm(refuzul de ciur) se depozitează ca atare sau poate fi preluat şi trecut
printr-un concasor, fiind apoi dirijat din nou în fluxul de spălare-sortare
 Apa pentru spălarea agregatelor este adusă dintr-un bazin (bazin pentru apă
tehnologică) săpat anume în zona staţiei de prelucrare, alimentat din freaticul local. Apa
se transportă prin intermediul unei conducte metalice Ø 200 mm şi a unei pompe AN 200
cu o capacitate de Q=60-80 mc/h. Necesarul de apă este de 2 mc apă/1 mc balast
(140 248 mc apă/an).
 Apa uzată este deversată din clasor în conducta Ø 200 mm care ajunge din nou în
bazinul de apă tehnologică, prin intermediul bazinului de decantare (V=300 mc) şi al celui
de limpezire(V=300 mc). Apa evacuată în bazinul de apa tehnologică reprezintă 80% din
apa preluată, restul infiltrându-se în sol.
 Din depozitele de sorturi materialul este transportat auto la lucrările de amenajare a
iazului piscicol sau la beneficiari.
14
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

2.3. Dotări cu utilaje şi echipamente

Pentru exploatarea şi sortarea agregatelor minerale, Societatea Comercială

« VALIMCOR» SRL dispune de:
-Draglină AMERICAN cu cupa de 1,00 mc
- Excavatoare KOBELCO (2 buc) cu cupa de 2 mc, respectiv 4 mc
- Încărcător frontal HANOMG B-11
-Autobasculante IVECO-18 mc
- Staţie de sortare (în curs de achiziţioanre)

2.4. Deşeuri rezultate din activitatea de exploatare

2.4.1. Tipul deşeurilor şi caracteristicile fizice şi chimice ale acestora

Problema deşeurilor şi în special a managementului acestora, de aşa natură încât să

producă daune cat mai mici factorilor de mediu, ramane o prioritate în toate domeniile de
activitate.
In ceea ce priveste desfăşurarea activităţii şi amenajarea perimetrului balastierei, vor fi
generate urmatoarele deseuri:
- deseuri rezultate din activitatea de productie - cod 16.01.03 (anvelope scoase din uz)
- deseuri menajere - cod 20.03.01
Deseurile enumerate se pot clasifica in doua tipuri, dupa cum urmeaza:
a) deseuri tehnologice si industriale
b) deseuri menajere
a) Deşeurile tehnologice
- deşeuri vegetale rezultate in urma defrişării de specii erbacee si de arbuşti, care nu se
pot valorifica si care se vor depune impreuna cu stratul de sol decopertat urmand a se
transforma in material de umplutura la închiderea exploatarii (sau alte utilizări, după caz);
- deseuri tehnologice constituite din sterilul din coperta, stabile chimic. Coperta suprafeţei
perimetrului de exploatare (an de permis 2010-2011) şi în medie pe perioadele anuale de
exploatare, la o grosime de 0,8 m, este de 16 736 mc
- materialul decantat în bazinul de decantare a apei uzate folosită în staţia de sortare.
Conţinutul în material levigabil al agregatelor minerale este în medie de 3%. La o producţie
medie de 50.000 mc agregate supuse sortării, cantitatea de material decantat este de:
50.000 mc x 3 : 100 = 1 500 mc.

15
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

În prima etapă sterilul rezultat este depozitat în zona de contur a excavaţiei

urmând a se utiliza la realizarea digului de contur a lacului piscicol şi la diverse lucrări de
umplutură şi consolidare.
Materialul decantat are acelaşi tratament ca şi sterilul din copertă şi aceeaşi utilizare.
Deseurile rezultate din activitatea utilajelor, cel mai probabil a se produce, sunt:
- anvelope scoase din uz;
- resturi de ulei de ungere uzat
b. Deşeurile menajere
O alta categorie de deseuri o reprezinta deseurile menajere provenite de la personalul
care lucreaza in fluxul tehnologic si personalul administrativ. Cantitatea de deseuri menajere
rezultate de la o persoana se considera a fi de 0.5 kg/zi. Personalul care lucreaza in balastieră
fiind in medie de 4 persoane(inclusiv paza), cantitatea de deseuri menajere produsa va fi:
0,5 kg/zi x 4 x 22 zile=44 kg/luna. Anual se vor aduna 0,44 tone (10 luni x 44 kg=0.44 t).
Aceasta cantitate de deseuri va trebui colectata in pubele sau saci menaj eri si transportata la
punctul de colectare al celei mai apropiate societati de salubritate, cu care se va incheia
contract in acest sens.
În incinta perimetrului de exploatare nu este depozit de carburanţi. Utilajele de extracţie
sunt alimentate din canistre sub protecţia unui covor de cauciuc, iar celelalte în punctul de
alimentare cu combustibili din incinta staţiei de prelucrare. Întreţinerea şi repararea utilajelor
se face în ateliere specializate.
Alimentarea cu apă pentru consum este făcută din comerţ, în recipienţi de 10 l,
ambalajul fiind predat furnizorului.

2.4.2.Colectarea si depozitarea deşeurilor

Problemele ce pot aparea in timpul exploatarii obiectivului sunt legate de urmatoarele
aspecte ale activitatii:
-defrisarea perimetrului pe care urmeaza sa se amenajeze balastiera;
-antrenare de catre apele de siroire a sterilului daca acesta este depozitat in mod
incorect;
-depozitarea materialului brut extras în mod necontrolat in afara platformei ce se va
amenaja in acest scop;
-depozitarea necontrolata a gunoiului menajer in incinta balastierei.

16
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

In scopul prevenirii sau reducerii la minim posibil a efectelor negative asupra mediului, in
special poluarea apelor de suprafata si a solului precum si inlaturarea oricarui risc pentru
sanatate a populatiei se recomanda urmatoarele:
-tinerea evidentei deseurilor pe fiecare tip de deseu rezultat din activitate conf. HG 856/2002 dupa
cantitatea produsa, modul de stocare, transport si eliminare dupa cum urmeaza:
Cantitatea Codul Managementul deseurilor.
prevazut Stare Cod Cantitatea prevazuta a fi l!
Denumirea privind Ramasa
deseurilor a fi fizica deseu principala Valorificata Eliminata in
generata proprietate stoc
Anvelope 5 buc/an
scoase din S 16.01.03 - - 5 buc/an -
din uz
Ulei uzat 800 l/an L 13.02.04 H3A. 800 l/an - -
Deseuri
0,44 0,44
menajere S 20.03.01 - -
to/an to/an
amestecate

Gestionarea deseurilor se va face in conditiile respectarii OUG nr. 426/2001 privind regimul
deseurilor si anume:
-colectarea selectiva a deseurilor in scopul valorificarii sau eliminarii lor;
-evitarea formarii de stocuri;
-reciclarea deseurilor produse prin utilizarea lor la amenajarea platformei şi a drumurilor
- predarea lor agentilor economici autorizati pentru valorificare (anvelope, piese metalice
uzate, uleiuri uzate etc);
-interzicerea arderii deseurilor de orice tip si a celor rezultate din procesul tehnologic.
Gestionarea deseurilor industriale reciclabile trebuie facuta cu respectarea prevederilor OUG
nr. 16/2001 conform careia detinatorii de aceste tipuri de deseuri sunt obligati sa asigure
strangerea, sortarea si depozitarea lor temporara.
In cadrul balastierei grupele de deseuri identificate sunt:
a. deseuri reciclabile
- uleiuri uzate
- anvelope uzate
Se va avea in vedere in special gestionarea uleiurilor uzate, conf. R.G. 662/2001 modificata
si completata cu R.G. 441/2002 si anume :
• asigurarea conditilor de colectare a uleiurilor pe tipuri si predarea lor catre agentii
economici autorizati pentru colectarea şi valorificarea lor, conform Planului National de
gestionare a deseurilor aprobat prin R.G. 1470/2004
• colectarea acestor uleiuri in conditii de siguranta, pentru a nu ajunge pe sol sau in apele de

17
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

suprafata si subterane
• gestionarea anvelopelor uzate se va face prin colectarea si predarea lor catre agentii
economici autorizati
Facem mentiunea ca in cadrul activitatii este posibil să rezulte şi cca. 500 kg deşeuri metalice/
an şi acumulatori uzati (cca 2 buc/an), asigurarea gestiunilor urmând a fi facuta la baza de
productie a societăţii ( predarea acestora se va face la SC”REMAT” SA).
b. deseuri tehnologice provenite din defrisari si decopertarea suprafetei de lucru:
- deseurile vegetale marunte ce vor fi depozitate impreuna cu sterilul, urmand a fi utilizate
împreună cu acesta la realizarea digului de contur a lacului piscicol şi la diverse lucrări de
umplutură şi consolidare.
c. deşeuri menajere provenite de la personalul de exploatare:
- deseurile menajere vor fi colectate in pubele sau saci menajeri si transportate la cea mai
apropiata unitate de salubritate

18
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

3. Factorii de mediu afectaţi de activitatea minieră de exploatare

3.1. Aerul
Aerul este vectorul cu cea mai larga cuprindere, prin care substantele poluante, produse de
sursele naturale sau antropice sunt răspîndite în mediu. Activităţile generatoare de noxe, ce
afecteaza factorul de mediu aer, pot fi grupate in două categorii :

- activitati generatoare de pulberi in suspensie, asociate procesului tehnologic ;

- arderea combustibililor lichizi ;

Categoriile de agenti poluanti emisi sunt următoarele :

- pulberi sedimentabile ;

- gaze toxice rezultate din arderea combustibililor fosili ;

Sursele de poluare pe amplasamentul analizat pot fi grupate în surse staţionare şi surse

mobile.

Principala sursă staţionară de poluare atmosferică o constitue lucrările de extracţie a

resursei care conduc la eliberarea de pulberi/particule în suspensie şi sedimentabile (praf).

Sursele mobile de poluare atmosferică sunt reprezentate de mijloacele de transport şi

manipulare pe amplasament care conduc la emanaţii de noxe (gaze de eşapament în principal)
şi particule/pulberi în suspensie şi sedimentabile (praf), pe perioada de funcţionare şi deplasare.
Pulberile sedimentabile rezulta din operatiile de  incarcare a utilului din frontul de lucru şi
a transportului. Influenta pulberilor in suspensie rezultate in urma procesului tehnologic se
limiteaza la incinta balastierei, incinta unde se face si sedimentarea. Pulberile emise sunt inerte
chimic şi în mare parte sedimentabile, depunându-se în timp scurt. In anumite zile ale anului, in
perioadele secetoase, pot aparea conditii favorabile dispersiei eoliene a prafului si in afara
conturului zonei de lucru de la operatiunile de extractie, incarcare, transport.
Gazele toxice emanate in atmosfera , datorita functionarii motoarelor cu ardere interna
ale utilajelor si a mijloacelor de transport–functionarea in regim stationar si mobil a principalelor
utilaje miniere si masini de transport consumatoare de carburanti lichizi (motorina) se
concentraza pe un perimetru avind o suprafata de cca. 0,01 kmp . Principalele produse de
ardere ale motoarelor Diesel sunt : bioxidul de sulf , bioxidul de carbon , monoxidul de carbon si
oxizii de azot ( exprimati in echivalent NO2). Datorita existentei unei bune circulatii a maselor de
aer in zona si dotarii tehnice a utilajelor si masinilor de transport se poate aprecia ca se produce
o dispersie accentuata si rapida a poluantilor atmosferici

19
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

În tabelul următor redăm cantităţile de poluanţi care se emit în aer prin activitatea zilnică,
la un consum mediu de 125 l motorină/zi.

Specificaţie Emisii la 1 l Emisii la 125 l

NOx 27,0 gr/l 3,375 gr
SOx 4,8 gr/l 0,6 kg
CO 21,0 gr/l 2,625 kg
C.O.V. 12,0 gr/l 1,5 kg
particule 1,76 gr/l 0,220 kg
Menţionăm că emisiile sunt discontinue în timp, întrucât utilajele funcţionează în perimetru
astfel:
▪ excavatorul/draglina în timpul încărcării autobasculantei;
▪ autobasculanta de asemenea pe timpul transportului.
În aceste condiţii, poluarea aerului este semnificativă în perimetrul de exploatare în
perioada de extracţie şi strict în zona de lucru. În perioadele defavorabile dispersiei poluanţii pot
depăşi valorile admisibile la distanţe de până la 100 m de frontul de lucru. Gradul de poluare se
reduce însă în etapa de extracţie deoarece se lucrează în mediu relativ umed, fapt ce împiedică
eliberearea de pulberi şi particule din conţinutul rersei. În această etapă, aport la poluarea
aerului vor avea utilajele cu ardere internă folosite în procesul extracţiei şi transportului resursei.
Cu toate acestea se poate afirma că nu se vor înregistra fenomene de poluare
permanentă şi remanentă în zonă, impactul asupra aerului resimţindu-se doar în zona
amplasamentului obiectivului şi pe perioada de exploatare a resursei (activitatea de exploatare
este temporară).

3.2. Solul şi subsolul

Cea mai importanta formă de poluare a solului o constituie scoaterea din folosinta initiala
sau schimbarea destinaţiei suprafetelor sub care se afla resursa minerala. Un impact
semnificativ se va produce asupra solului şi subsolului. Suprafetele de teren afectate de
exploatarea resurei fac parte din categoria fond neagricol, neproductiv, solul vegetal fiind
aparent slab calitativ si cantitativ (zona facând parte din fosta albie a râului Olt este „presărată”
de mici bălţi unde se dezvoltă, pe un sol specific, o vegetaţie caracteristică de stufăris, iar
pătura de „material solid” ce alcătuieşte coperta resursei este alcătuită din sol vegetal şi argilă
mâloasă).
În timpul lucrărilor de exploatare (deschidere, pregătire, extracţie agregate) poate rezulta
un impact negativ, relativ semnificativ, asupra structurii solului, însă numai pe suprafaţa propusă
pentru exploatare. În jurul zonei de exploatare este posibilă afectarea solului din punct de

20
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

vedere calitativ, prin impurificarea accidentală cu produse petroliere şi uleiuri minerale de la

mijloacele de transport şi utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi mici, în diverse
puncte, deci impactul este negativ, semnificativ.
Executarea lucrărilor de exploatare implică o modificare peisagistică a zonei rezulând în
final un relief antropic, modificat. Prin acţiunea de realizare a amenajării piscicole se vor asigura
noi valenţe zonei şi implicit a solului şi subsolului acestui areal.

3.3. Apele de suprafaţă şi subterane

După cum s-a mai menţionat, principalul curs de apă care drenează întreaga zonă este
râul Olt a cărui direcţie de curgere în zonă este dinspre nord-est spre sud-vest. Alte ape de
suprafaţă sunt reprezentate de micile bălţi existente în zonă, parte a fostei albii a Oltului.
Acestea, exceptând balta inclusă în perimetru şi care va fi parte a lacului piscicol, nu vor fi
influenţate sau poluate prin activitatea de exploatare din perimetru.
Suprafaţa piezometrică se află la adâncimea de 1,35 – 1,48 m faţă de suprafaţa terenului.
Orizontul acvifer este bine dezvoltat şi alimentat de la suprafaţă fiind direct influenţat de
oscilaţiile nivelului hidrodinamic al râului precum şi de cantitatea de precipitaţii sezoniere căzute
într-o anumită perioadă de timp. Direcţia de curgere a acviferului freatic este NE- SV. Gradientul
hidraulic al apei subterane freatice este 0.9% - 0.95%.

Caracteristicile nivelului hidrostatic sunt prezentate mai jos :

Nr. Foraj
Cota teren (mdM) Cota foraj (mdM) Cota nivel Adâncime nivel
hidrostatic hidrostatic
FI 366,40 361,90 365,00 -1,40
F2 366,35 361,95 365,00 -1,35
F3 366,48 361,88 365.00 -1,48
Posibilitatea de poluare a apei din NH se reduce doar la scurgerile de carburanţi.
Poluarea cu scurgeri de carburanţi poate fi evitată prin:
▪ menţinerea utilajelor în condiţii tehnice corespunzătoare funcţionării în condiţii
normale;
▪ alimentarea cu combustibili a utilajelor în afara perimetrului de exploatare (pe
platforma din incinta staţiei de sortare).
Nu sunt emisii de alţi poluanţi în NH.
Apele de suprafaţă nu pot fi poluate cu suspensii provenite din bazinul de decantare al
staţiei de sortare în situaţia în care dimensionarea acestuia nu asigură limpezirea
corespunzătoare a apei (NTPA), deoarece acesta nu are legătură cu apele de suprafată şi este
situată în afara perimetrului de exploatare.

21
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

Pe de altă parte, suspensiile din apă nu sunt toxice sau periculoase, ele provenind din
compoziţia agregatelor minerale.
Drept urmare se poate afirma că impactul prognozat este redus, fără influente majore
asupra calităţii apelor de suprafaţă. Asupra freaticului, probabilitatea de a se manifesta efecte
semnificative negative este redusă la minimum.

3.4. Vegetaţia şi fauna

Incinta perimetrului de exploatare este înierbată, natura vegetaţiei fiind specifică zonelor
de luncă şia celor mlaştinoase. Terenul este încadrat economic ca „teren neagricol, stufăriş,
neproductiv” . Prin exploatarea resursei iarba şi stufărişul sunt îndepărtate, fără posibilitatea de
refacere, locul acestora fiind luat de o vegetaţie specifică amennajărilor piscicole şi de agrement
asemănătoare celor iniţiale.
Amplasarea activităţii de exploatare în lunca râului Olt afectează ecosistemul de luncă
din perimetru. Ecosistemul este reprezentat prin rozătoare (şoareci, iepuri), carnivore (vulpi),
păsări de luncă şi apă (fazani, raţe sălbatice).
Fauna din zona va fi afectata de zgomotul produs in balastieră existind posibilitatea ca
unele specii faunistice sa se stabileasca la distante mai mari fata de actualele locuri de cuibarire
.
3.5. Aşezările umane

Cele mai apropiate localităţi sunt satul Bradu şi Racoviţa, perimetrul fiind localizat între
localităţile Racoviţa şi Bradu, la cca 2.8 km de localitatea Bradu şi cca. 2.2 km de localitatea
Racoviţa. Astfel aceste aşezări umane nu pot fi afectate de activitatea din perimetru. Poluanţii
ce rezultă în urma activităţii de exploatare nu afecteaza gospodariile individuale sau obiectivele
social economice si nu afectează conditiile de viaţă ale locuitorilor din zona.

22
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

4. Măsuri pentru limitarea impactului asupra factorilor de mediu

În cazul balastierei BRADU-SEBEŞ OLT, activitatea de monitorizare a mediului, va avea în

vedere tipurile de impact deosebit care îl produce activitatea de exploatare. După cum a rezultat
din cele de mai sus, factorii de mediu afectaţi de activitatea de exploatare sunt:
- factorul de mediu AER
- factorul de mediu SOL-SUBSOL
Impactul asupra aerului datorat funcţionării utilajelor dotate cu motoare termice se va
diminua prin efectuarea periodică a reviziilor necesare în ateliere specializate şi întreţinerea
corespunzătoare a motoarelor. Pentru prevenirea poluării cu carburanţi şi lubrifianţi, ce poate să
apară accidental în timpul manevrării acestora, se vor lua unele măsuri speciale cum ar fi
depozitarea carburanţilor în butoaie, păstrarea acestora într-un spaţiu îngrădit, iar reparaţiile
curente ale utilajelor se vor efectua numai în locuri special amenajate.
Pentru prevenirea fenomenelor de poluare cu particule fine, se va efectua stropirea
materialului la toate punctele generatoare de pulberi inclusiv la cele de încǎrcare în mijloacele
de transport.
Pentru preîntâmpinarea apelor de infiltraţie provenite din ploi se vor efectua şi curăţi canalele
de gardă sau se vor executa altele noi, în cazul în care cele existente se distrug.
Pulberile generate de traficul rutier se vor diminua prin reducerea vitezei de circulaţie a
autobasculantelor şi umectarea permanentă a căilor de transport generatoare de praf.
Pentru limitarea impactului asupra factorului de mediu SOL-SUBSOL se va avea în vedere:
-Lucrările programate se vor executa strict în limitele perimetrului de exploatare fără să
fie afectate suprafeţe suplimentare de sol vegetal.
-În exploatare se vor respecta cu stricteţe elementele geometrice ale excavaţiei şi limita
în adâncime a exploatării. Lucrările de exploatare (deschidere,pregătire, extracţie) vor fi astfel
dirijate încât să afecteze căt mai puţin factorii de mediu, prin reducerea suprafeţelor de teren ce
pot fi degradate prin activitatea desfăşurată.
Se va avea în vedere în primul rând reducerea la minim a punerii în exploatare de noi
terenuri, aceasta implicând economisirea rezervelor prin dimensionarea extrasului de rocă utilă
strict la nivelul asigurării planului de producţie (în corelare cu cererea de pe piaţă), dirijarea şi
concentrarea activităţii de exploatare în zonele deja afectate, reducerea pierderilor de
exploatare, evitarea blocării rezervelor prin amplasarea de noi lucrări (halde, utilităţi, etc),
construcţii minime de noi drumuri, valorificarea integrală a resurselor/rezervelor, etc.
Este necesară monitorizarea permanentă a stării terenurilor şi a fenomenelor fizico-
geologice de tipul alunecări de teren, torenţi, tasări etc, atât în perimetrul excavaţiei cât şi în

23
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

zonele adiacente; evitarea extinderii terenurilor degradate din aceste cauze prin respectarea
metodei de exploatare, a dimensiunilor şi formelor geometrice a excavaţiei, realizarea şi
întreţinerea în stare de funcţionare a sistemului de colectare a apelor din perimetru, ş.a.; iar în
cazul apariţiei acestor fenomene acţionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau
controlul lor.
Pentru limitarea impactului asupra aşezărilor umane se va urmări ca utilajele să
corespundă normelor republicane de zgomot, iar nivelul de zgomot se va încadra în prevederile
STAS
Măsuri de refacere a mediului dupa încetarea activitǎţii
La terminarea lucrărilor se vor lua toate măsurile de factură tehnică şi financiară pentru
încadrarea într-un impact redus asupra mediului. Se vor lua toate masurile pentru realizarea
amenajării piscicole conform proiectului şi avizelor autorităţilor abilitate. Programul de
ecologizare a mediului la inchiderea exploatarii agregatelor se înscrie de fapt în programul de
realizare a amenajării piscicole. Etapele principale, dupa extracţia resursei vor consta în:
-dezafectarea instalatiilor de extracţie
-incinta minieră şi drumul de acces se vor nivela şi amenaja în sensul utilizării pentru
accesul la iazurile piscicole
-efectuarea lucrărilor specifice amenajării piscicole (conform proiectului de realizare a
amenajării piscicole)
Exploatarea resursei (a rocii utile), va urmări încadrarea într-un impact minim asupra
mediului şi se vor aplica măsurile de refacerea a suprafeţei de teren afectate şi restricţiile
tehnice dispuse de organismele teritoriale ale A.N.R.M. şi M.M. pentru a elimina riscul
deteriorării mediului;
Se vor respecta toate măsurile prevazute în avizele, autorizaţiile si dispoziţiile A.P.M.
Sibiu, CIT Deva, Garda de Mediu, AN’’Apele Române’’.
Principalele lucrari privind refacerea mediului ce se vor executa la terminarea activitatii
vor fi cele legate de amenajarea piscicolă si de asigurarea stabilitatii taluzelor lacului piscicol.
Sunt necesare si lucrari specifice prin care să se realizeze indepartarea din perimetru de
exploatare a tuturor surselor potentiale de poluare. Se vor efectua urmatoarele lucrari :

- retragerea tuturor utilajelor, echipamentelor si instalatiilor de pe amplasament;

- transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor;

- acoperirea cu sol vegetal al tuturor suprafetelor care permit acest lucru;

- inierbarea si plantarea de arbusti pe suprafetele acoperite cu sol vegetal;

24
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

În caz de încetare înainte de termen a activităţii, indiferent de motivele ce o determină,

precum şi în sitauţia în care nu se va mai atinge scopul propus (amenajare piscicolă în spaţiul
rezultat prin excavare), operatorul va prezenta la Agenţia de Protecţia Mediului Sibiu o
documentaţie care să prevadă lucrările specifice pentru redarea în circuitul economic a
suprafeţelor de teren afectate în timpul desfăşurării activităţii şi va executa aceste lucrări,
informând în acest sens şi CITRM Deva.
Indeplinirea obligaţiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului va fi
adusă la cunoştiinţa MM-APM Sibiu şi ANRM-CIT Deva prin prezentarea « Situaţiei lucrărilor
executate pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere » (anexa II la Ordinul ANRM-
MMGA nr.58/25.02.2004-19/09.04.2004, respectiv anexa 6 conform Ordinului ANRM
nr.40/29.04.2005) şi a raportului privind executarea acestor lucrări.

25
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

5. Propuneri de folosire pentru viitoarea exploatare a terenului, luând

în considerare valoarea acestuia în funcţie de potenţialul agricol al solului

Dupa expirarea termenului de valabilitate a permisului de exploatare în ceea ce priveste

exploatarea agregaelor minerale din perimetrul BRADU-SEBEŞ OLT, spaţiul rezultat prin
extracţia resursei va fi amenajat ca lac piscicol, conform avizelor instituţiilor abilitate ( A.N.”
APELE ROMÂNE” şi APM Sibiu). Se vor realiza toate lucrarile necesare acestei investiţii,
conform proiectelor.

26
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

6. Concluzii
Activitatea de exploatare a nisipului din perimetru este apreciată a se incadra in limite
admisibile din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator .

Matricea de evaluare a impactului de mediu produs în urma exploatarii nisipului din

perimetrul /BALASTIERA BRADU-SEBEŞ OLT, judetul Sibiu
Scara de evaluare graduala a efectelor pozitive si negative a impactului de mediu:
Valoarea
Efecte asupra factorilor de mediu
Graduala
+3 Efecte puternic pozitive
+1 Impact pozitiv vizibil
+1 Semne usoare de imbunatatire calitativa a factorilor de mediu
-1 Calitatea initiala a factorilor de mediu ramane neschimbata
-1 Afectarea sensibila a factorilor de mediu in limitele STAS
-1 Impact vizibil negativ cu efect reversibil asupra mediului
Impact major negativ ce necesita operatii de reconstructie
0
ecologica

Matricea evaluarii impactului de mediu

Apa de suprafata
Activitatea Efecte
Ape reziduale fecaloid menajere O
Ape pluviale evacuate 0
Total 0

Apa subterana
Activitatea Efecte
Pierderi de ulei ale utilajelor si mijloacelor de transport -1
Total -1

Aerul atmosferic
Activitatea Efecte
Gazele de esapament de la utilaje si autovehicule de
-1
transport
Total -1
Sol şi subsol
Activitatea Efecte
Pierderi de ulei ale utilajelor si mijloacelor de transport -1
Depozitare necontrolata a deseurilor O
Total -1
Aşezări umane
Activitatea Efecte
Poluare fonica 0
Poluare atmosferica O
Total 0

27
 PLAN DE REFACERE A MEDIULUI-PERIMETRUL DE EXPLOATARE BRADU-SEBEŞ OLT
JUD.SIBIU
-amenajare piscicolă prin extracţie nisip şi pietriş-

Socio-economică
Activitatea Efecte
Contributia la formarea materiei prime necesare pentru
+2
lucrarile de constructie
Crearea de noi locuri de munca +2
Total +4

In concluzie, impactul produs asupra factorilor de mediu si a zonei este minor, insa
impactul social este semnificativ iar utilitatea investitiei acopera integral poluarea asupra
factorilor de mediu in situatiile cele mai defavorabile.

28