1.

DATE GENERALE

1.1. Scopul studiului: stabilirea posibilității de realizare a alimentării cu apă din

acviferul freatic local a unei pensiuni care se va amenaja pe amplasamentul studiat.

1.2. Beneficiarul studiului: S.C. ISODOORS SYSTEM S.R.L.

- sediul : sat Coltău, Comuna Coltău nr. 213, jud. Maramureș
- C.U.I. : 18059990;
- nr. Reg. Comerțului:J24/1729/2005;
- administrator: Rusz Atilla
- Telefon: 0766 237 166
-e-mail: isodoors@yahoo.com

1.3. Elaborator: S.C.CLARISSAN. S.R.L.

- sediul : Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanţilor, nr.131-135 ;
- pct de lucru Deva, p-ţa Victoriei nr. 2 cam 302 ;
- reprezentant : administrator, ing. Cornel DIŢA.
- tel : 0740 134 982 ;
- e-mail : clarissan_cluj@yahoo.com
- atestat G.A. nr. 399/2019 - emis de MAP pentru elaborare documentaţii
avize/ autorizaţii G.A. şi și studii hidrogeologice.

1.4. Localizarea amplasamentului:

Amplasamentul studiat este situat pe teritoriul administrativ al Comunei Budești, sat
Budești, Fn, jud. Maramureș, fiind delimitat de următoarele coordonete STEREO 70:

Nr. pct. X y
1. 688142,884 417433,418
2. 688135,984 417397,996
3. 688109,068 417409,890
4. 688096,725 417415,855
5. 688102,313 417443,190
6. 688106,669 417470,564
7. 688108,399 417487,697
8. 688150,909 417474,614

Terenul este orientat SV-NE, are o suprafață de 3 193,0 mp, și formă aproximativ
regulată, având lungimea de 73-78 m și lățimea de 42-44 m.
3
Vacinătăți:
- la nord, est și sud: terenuri de categorie fâneață, proprietăți private;
- la vest = drumul judetean DJ 109F Cavnic- Budești
Terenul este proprietate privată a firmei beneficiare, fiind înscris în cartea funciară a Com.
Budețti, jud Maramureș sub nr. 50278 (S = 1847,0 mp) și nr. 50281 (S = 1346,0 mp).

1.4. Accesul- se face din drumul judetean DJ 109F Cavnic- Budești

HARTA LOCALIZARE

amplasament
obietiv

1.5. Descrierea investiției

Pe amplasament, beneficiarul dorește să amenajeze două cabane turistice P+M cu o
capacitate de cazare medie de 10 pers/zi, maxim = 20 persoane/zi și un număr de angajați
permanenți de 5 persoane.

Alimentarea cu apă menajeră se va face din sursă subterană prin intermediul unui puț
forat.

4
- Cerința de apă:
Consumurile specifice conform SR 1343/1-2006, tab. 2, sunt:
- pentru turiști: nst = 200....300 l/pers/zi
- pentru angajati: nsa = 30....45l/pers/zi
Avînd în vedere specificul zonei, se vor considera consumurile :
nst = 300 l/pers/zi și nsa = 45 l/pers/zi
timpul efectiv de utilizare a apei este: tzi = 12 ore/zi
Cerința de apă se calculează cu formula : Qmed, max = ks x kp x N med, max, unde:
Qmed, max = cerința de apă medie, maximă
ks = coeficient care ține seama de nevoile sistemului de alimentare, ks = 1,02
kp = coeficientul pierderilor admisibile, kp = 1,05
N med, max = necesarul de apă, mediu, maxim, calculat cu formula:
Nmed, max = (Ut med, max x nst ) + (Ua med, max x nsa), unde:
Ut med, max = este nr. utilizatorilor turisti, mediu și maxim:
Ut med = 10 pers/zi; Ut max = 20 pers/zi
Ua med, max = este nr. utilizatorilor angajați, mediu și maxim:
Ut med = 5 pers/zi; Ut max = 5 pers/zi

Cerința de apă care va trebui asigurată zilnic este:

Qzi med = 1,02x 1,05 x [(10 pers/zi x 300 l/zi ) + (5 pers/zi x 45l/zi)] = 3 225,0 l/zi
Qorar med = 3 225,0 l/zi : 10 ore/zi = 322,5,0 l/oră;
in l/sec: 322,5 l/oră : 3600 sec/oră = 0,09 l/sec

Qzi max = 1,02x 1,05 x [(20 pers/zi x 300 l/zi ) + (5 pers/zi x 45 l/zi)] = 6 225,0 l/zi
Qorar max = 6 225,0 l/zi : 10 ore/zi = 622,5 l/oră;
in l/sec: 622,5 l/oră : 3600 sec/oră = 0,17 l/sec

 debitul care va trebui asigurat de sursa de apă este:

Qorar med = 0,09 l/sec, rotunjit = 0,1 l/sec
Qorar max = 0,17 l/sec, rotunjit = 0,2 l/sec

5
 2. CONSIDERAŢII GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere geomorfologic, zona amplasamentului este situată în pasul

Neteda, la contactul dintre unitățile muntoase Gutâi - M. Lăpușului și Depresiunea
Maramureșului având caracteristici specifice acestora.
Pasul Neteda delimitează Masivul Gutâi aflat în pertea vestică a zonei de Munții
Lăpușului situați spre est-sud est și face legătura cu depresiunea Maramureșului situată
înspre nord.
Harta geomorfologica a zonei

Pasul Neteda (sau pasul Strâmbului) reprezintă o trecătoare situată la altitudinea de

1072 m, între Munții Gutâi aflați în vestul zonei amplasamentului și Munții Lăpușului situați
înspre est, făcând legătura dintre Depresiunea Maramureșului situată la nord și
Depresiunea Baia Mare, situată la sud-vest, mai precis între subcomponentele acestora:
Depresiunea Mara - Budești și Depresiunea Cavnic.
Formarea înșeuării Neteda ar putea fi efectul existenței anterior formării lanțului
muntos și a Depresiunii Maramureș, a unui râu care curgea spre sud (Gr. Posea).

6
 În profilul transversal nord vest -sud est, intocmit prin zona amplasamentului, se
remarcă o planeitate generală a bazei trecatorii Neteda cu aspect de platou și o asimetrie
a versantilor muntosi. Versantul vestic (spre masivul Gutinului) este mai înalt și mai abrupt
față de versantul estic (dinspre Văratec) care prezintă o pantă mai lină și altitudine mai
joasă.
In profil sud vest- nord est, se remarcă trecerea de la masivul montan al Gutinului la
Depresiunea Maramureșului printr-o scădere accentuată a pantei la începutul profilului (în
partea de sud vest), urmând o pantă tot mai lină spre nord-est.

Relieful zonei este de un pitoresc deosebit, îmbinând trăsăturile caracteristice

eruptivului carpatic neogen cu cele ale depozitelor sedimentare preexistente, având
aspectul unui platou vulcanic dominat de o serie e înălțimi care au fost interpretate ca
forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri, necks, dykes etc.
Masivul Gutâi aflat la vest față de amplasament, se prezintă ca o masă compactă,
având versanții nordici, sudici și vestici abrupți, prezentând la baza la bază rene de
grohotișuri sau torenți de pietre ce au rezultat prin acțiunea agenților modelatori externi.
Cele mai înalte vârfuri sunt considerate vechi mulaje ale coșurilor vulcanice (necks) –
Gutinul 1443 m sau dyk-uri degajate prin eroziune (Creasta Cocoșului , 1428 m). Alte
forme de pe platou sunt negative, prezentându-se ca niște mici cratere de exploazie parțial
colmatate cu piroclastite.
Muntii Lăpușului aflați la vest față de amplasament, cu înălțimea maximă de 1357
m în Vf. Văratec, prezintă de asemenea intruziuni ramase in relief sub forma unor varfuri
conice cu versanti abrupti, măguri, mici cupole vulcanice, platouri de lava, stanci sau pereti
stancosi cu abrupturi formate prin eroziunea diferentiala la contactul rocilor sedimentare cu
curgerile de lave.

7
 Diferenta de nivel a edificiilor montane fata de depresiunile inconjuratoare depaseste
frecvent 600-700 metri, ceea ce determina o energie ridicata de modelare a reliefului,
generând in conditiile unei structuri geologice complicate si variate, o mare varietate de
aspecte morfologice.
Sub abruptul nordic al Gutâiului, între văile Cosăului la est și Mara la vest, se dezvoltă
Piemontul Gutâiului, alcătuit din depozite deluviale și proluviale formate în pleistocen,
reprezentând unitatea de legătură dintre edificiul vulcanic și Depresiunea Maramureșului,
care prezintă suprafețe netede, slab înclinate, acoperite cu fânețe și culturi agricole.

- zona amplasamentului - geomorfologie generală

Rețeaua hidrografică: Zona amplasamentului fiind situată pe versantul nordic al

edificiului montan Gutâi face parte din subbazinul hidrografic al râului Tisa din cadrul
bazinului Someș- Tisa, in timp ce latura sudică a munților și regiunile învecinate aparțin
subbazinului Someșului.
La vest și la est față de amplasament, își au izvoarele răurile Breboaia, Rușor, Oanța
și Siva, fiecare formându-se din confluența a mai multor văi ce drenează piemontul
Gutinului formând o rețea ramificată, îmbogățită cu afluenți locali, cu importanță mai mare
sau mai mică.
Râul Breboaia este afluent de stânga al râului Mara în care se varsă pe teritoriul
satului Breb (la nord față de amplasament) iar Rușorul și Oanța se varsă pe teritoriul
satului Budești, la nord est față de amplasament, în râul Cosău, acesta izvorând de sub
Semetiș și Prislop(M. Lăpușului), tributar la râdul său râului Mara.

8
 Izvoarele răului Rușor se află la cca. 300-400 m vest față de amplasament (V.
Iblăciului și o vale fără nume) iar izvoarele râului Oanța aflate la cca. 1,5- 2,0 km spre sud
est sunt reprezentate de două văi confluente, fără nume.
Râul Mara se varsă la rândul său în Iza care este afluent de ordinul I al râului Tisa.

- solurile
- în zona montană predomină solurile brune luvice, soluri brune acide, humisilicatice,
litosoluri.
Toate tipurile de sol reprezentative din zonă sunt mai mult sau mai puţin degradate prin
fenomene de eroziune de suprafaţă sau adâncime, exces de umiditate, alunecări, etc;

9
 - în zonele depresionare învecinate, tipurile reprezentative de sol sunt cernoziomurile
tipice, argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale şieumezobazice, soluri brune argiloiluviale,
regosoluri, erodisoluri. Degradarea solurilor din zonă

- condiţiile climatice
Clima este temperat- continentală cu influențe de climat montan, caracterizată de
scăderea temperaturii și creșterea cantității de precipitații pe măsură ce altitudinea crește.
Zona amplasamentului prezintă un topoclimat de versanți muntoși, caracterizându-se
prin cantități mari de precipitații și stratul gros de zăpadă.
Temperaturile medii anuale oscilează între 8° C la poalele munţilor şi -2° C pe culmile
cele mai înalte iar cantităţi medii de precipitaţii între 750 mm şi 1 400 mm.
Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii mai mari de 0,1 mm este de 110-160 de
zile zile în regiunile montane mai joase şi de 150 - ≥ 170 de zile la altitudinile cele mai
mari (conform PATJ Maramureș).
Prima ninsoare cade în medie în prima decadă a lunii noiembrie, dar la altitudini de
peste 1.000 de m, ninge în a doua decadă a lunii octombrie; stratul de zăpadă are
grosime medie peste 70-80 de cm, menținându-se până la sfârşitul lunii martie iar în
zonele mai înalte, până la a treia decadă a lunii mai.

10
 3.CONSIDERAȚII GEOLOGICE

3.1. date geologice regionale

Din punct de vedere geologic, zona amplasamentului face parte din grupa nordică a
Carpaților Orientali reprezentată de lanțul vulcanic neogen-cuaternar Oaș-Gutâi-Țibleș.
În structura de ansamblu a munților Oaș-Gutâi-Țibleș se deosebesc trei mari entități
geologice: fundamentul prevulcanic, cuvertura sedimentară neogenă și rocile magmatice
neogene.
Fundamentul prevulcanic este constituit din formațiuni metamorfice
precambriene/paleozoice care alcătuiesc unitățile majore ale dacidelor interne și mediene
și din depozite sedimentare de fliș dispuse în pânze de șariaj care formează unitățile
pienidelor (Săndulescu, 1984,1983). Unitățile structurale care și-au pus amprenta pe
structura de ansamblu a fundamentului prevulcanic sunt reprezentate prin sistemul de falii
Dragoș Vodă-Bogdan Vodă (Săndulescu,1984), falia Gutâi și o serie de alte fracturi de
ordin secundar cu orientare EV, NV-SE li NE-SV.
În neogen, activitatea vulcanică s-a desfățurat sincron cu sedimentația, între
depozitele vulcanice și cele sedimentare existând frecvent, relații directe.
Sedimentarea a început în miocenul mediu (badenian inferior), continuând cu
întreruperi locale sau regionale până la sfârșitul panonianului.
Cuvertura sedimentară neogenă este reprezentată prin depozite badeniene,
sarmațiene și panoniene fiind bine reprzentate în depresiunile Maramureșului și Băii Mari,
învecinate edificiului montan la nord și respectiv la sud de acesta.
Astfel, depozitele badeniene formate din marne cu intercalații de evaporite (gips,
sare), calcare și nivele de tufuri au dezvoltare mare la nord est față de zona
amplasamentului, începând din zona localității Ocna Șugatag, extinzându-se mult spre
nord-nord vest și est. Mai aproape de zona amplasamentului, depozitele badeniene apar
la sud și vest de Budești, între râurile Cosău - mal stâng și Rușor - mal drept, respectiv
malul drept al râului Breboaia sub forma unor mici benzi sau petice izolate.
Sarmațianul (Volhinian- Bessarabian) preponderent marnos, bordează depozitele
badeniene începând din zona localității Desești, continuându-se pe malul stâng al râului
Mara ca o fâșie cu lățimi variabile spre Sat -Șugatag, apoi spre nord-nord vest spre zona
Săpânța. Depozitele sarmațiene aflorează de asemenea pe versantul stâng al Văii
Breboaia și respectiv pe versantul drept al Cosăului în dreptul localității Budești. La nord
față de amplasament, spre localitatea Budești, apare de asemenea un mic petic de
sarmațian, în restul zonei fiind mascat de depozitele deluviale și deluvial coluviale
cuaternare ale piemontului Gutinului.

11
 Pannonianul are o dezvoltare redusă, regăsindu-se sub forma unor petice care
aflorează mai la vest față de zona amplasamentului și la nord, pe teritoriul comunei Ocna
Șugatag, fiind reprezentat printr-o alternanță de nisipuri cenușii – gălbui, cu stratificație
încrucișată (sediment de mică adâncime într-un mediu cu aporturi fluviatile), cu argile și
marne compacte cu pelicule de nisip fin și cu intercalații de resturi vegetale. O dezvoltare
mai mare o are în partea sudică a Gutinului, în depresiunea Cavnic-Baia Mare.
Cuaternarul
Formațiunile cuaternare (pleistocen-holocen) specifice zonei amplasamentului îl
formează depozitele deluviale și proluviale în bună perte fixate (grohotișuri, bolovănișuri,
conuri de dejecție, pietrișuri, nisipuri, prinse într-un material argilos sau argilos nisipos) cu
blocuri de andezite, ce bordează versanții nord-nord-estici ai munților Gutâi și Lăpuș,
formând substratul piemonturilor care fac racodul cu Depresiunea Maramureșului.
Depozitele deluviale și proluviale au grosimi mari, regăsindu-se atât pe pantele
formațiunilor vulcanice predominante cât și la baza acestora, în zonele de platou formate
pe seama curgerilor de lave fiind acoperite cu un strat de sol vegetal pe care se dezvoltă o
vegetație montană bogată.
Principalele văi din zonă prezintă pe sectoarele din aval depozite aluviale holocene
care formează lunci mai mici sau cu extindere mai mare, în acest sens fiind reprezentativă
lunca râului Mara în dreptul localității Sat-Șugatag.

depozite deluvial proluviale din zona amplasamentului (cuaternar)

12
 - vulcanismul neogen-
În întregul ansamblu al munților Oaș -Gutâi-Țibleș, manifestările vulcanice au debutat
în badenian, desfășurându-se în trei cicluri până în pliocen superior, în strânsă relație cu
succesiunea mișcărilor tectonice, generând o serie variată de produse vulcanice.
- primele erupții au avut loc în badenian în condiții de subsidență (Borcoș et. al., 1972)
având un caracter predominant exploziv, produsele fiind reprezentate prin piroclastite
acide însoțite de riolite. Vulcanismul s-a continuat în Sarmațian când au avut loc efuziuni
de andezite;
- faza a doua a avut loc în sarmațian (volhinian-ponțian) având un caracter efuziv,
produsele magmatice fiind reprezentate de tipuri variate de andezite (piroxenice, cu
amfiboli, cu biotit) și subordonat, dacite;
- faza a treia (ponțian-pliocen superior) a avut un caracter exploziv, produsele fiind în
totalitate reprezentate de andezite.
Legat de cele trei faze de erupție, au avut loc și manifestări hidrotermal - metalogenetice
importante, care au dat naștere zăcămintelor de minereuri polimetalice și auro-argentifere
din arealul acestor munți vulcanici.

formațiuni vulcanice neogene (sursa foto: https://ro.wikipedia.org)

Vărful Gutâiul Mare 1443 m Creasta Cocosului 1428 m

Geologia amplasamentului
În zona amplasamentului și în vecinătate, predomină produsele vulcanice aparținând
fazei a 2-a și fazei a 3-a de erupție (andezite piroxenice, andezite bazaltoide, andezite cu
biotit-de Gutâi), generând atât forme morfologice predominante în relief datorită formei de
zăcămât îmbrăcate (neck-uri, dyck-uri, cupole) cât și platouri de curgeri de lave.

13
 Formațiunile caracteristice amplasamentului sunt formațiunile vulcanice reprezentate
de andezitele piroxenice și bazaltoide ponțian- pliocen superioare și din depozite de pantă
cuaternare, alcătuite din elemente provenite din rocile vulcanice având diferite forme și
mărimi, cu sau fără matrice de material argilos, nisipos, argilo-nisipos, rezultate în urma
acțiunii factorilor exogeni.
Depozitele de pantă din zona amplasamentului sunt depozite formate prin acțiunea
agenților exogeni în primul rând asupra rocilor vulcanice, fiind depozite deluviale și
proluviale care acoperă atât pantele stâncoase cât și platourile de roci vulcanice,
permiâănd dezvoltarea la suprafață a unui strat de sol vegetal pe care se dezvoltă o
vegetație montană abundentă contribuind la fixarea acestora.
Structura geologică a amplasamentului este destul de simplă, prezentându-se astfel:
- sol vegetal , grosime 0,70-1,5 m
- prafuri pîmântose nisipoase slab consolidate, grosime = 1,0m
- pietriș din elemente rotunjite cu matrice nisipoasă , grosime = 2,00 m
- pietriș cu elemente colturoase cu aspect de grohotis marunt, grosime = 6,60m
- stanca (andezit bazaltoid)
Această structură îndică depozite de pantă depuse atât sub actiune eoliană (prafurile
nisipoase), cât și prin transport torențial (pietrișurile rotunjite) și gravitațional (pietrișurile
colțuroase cu aspect de grohotiș).

amplasamentul studiat-

14
 Structura tectonică - din punct de vedere tectonic, la nivel regional se constată
prezența blocului Oaș-Gutâi incluzând depresiunile intramontane Oașului și
Maramureșului, având un fundament de fliș transcarpatic, delimitat de două falii majore
crustale: falia Gutâi cu orientare NW-SE și Falia Dragoș Vodă, cu orientare W-E în care
masele de vulcanite sunt traversate de sisteme de fracturi determinate geofizic cu
numeroase puncte de interferență. (M. Diaconescu, M Borcoș ș.a.)
- seismicitatea - conform normativ P100/1-2013 privind zonarea seismică a
Romaniei, amplasamentul este cuprins în zona cu valoarea de vârf a accelerației terenului
pentru proiectare ag =0,15 g și valoarea perioadei de colţ , Tc= 0,7 secunde.
- adancimea de îngheț: conform STAS 6054/87, adâncimea de îngheț in zonele
depresionare este 1.10 m, iar în zona montană se stabilește prin observații locale.

- se anexează Harta geologică a zonei Sc = 1:200000 (după Harta geologică a

Romaniei, SC = 1:200000, foaia Baia Mare, IGR, 1967).

15
 4. CONSIDERAŢII HIDROGEOLOGICE

4.1. Considerații hidrogeologice generale cu privire la zona amplasamentului

Formațiunile caracteristice zonei amplasamentului sunt rocile de origine vulcanică,

reprezentate prin andezite (piroxenice, bazaltoide, cu mică) formate în urma fazelor a 2-a
și a 3-a a magmatismului neogen produs în nordul Carpaților Orientali în perioada
sarmațian- pliocen superior .
Pe lângă masivitatea caracteristică rocilor magmatice, acestea prezintă și o serie de
fracturi și fisurații (îndeosebi andezitele bazaltoide), având dispoziție spațială și mărimi
diferite care permit infiltrarea în adâncime a apelor meteorice.
Astfel, datorită existenței fisurațiilor rocilor având ramificație și adâncime destul de
mare, la care se adaugă zone interne de sfărâmare și alterare, masivul Gutâi prezintă
nivele neuniforme și neomogene de ape subterane de fisurație care debușază în zonele
de ruptură sau de minimă rezistență sub formă de izvoare. În funcție de adâncimea și
orientarea fisurilor, debușarea apei de fisurație sub formă de izvoare poate avea loc direct
din masivul stâncos (”apă din piatră”) sau prin intermediul formațiunilor reziduale
acoperitoare (deluvii, proluvii etc), contribuind frecvent la formarea în amonte și evoluția
cursurilor de ape de suprafață.
În prezența unor emanații postvulcanice de CO2 sau H2S care se ridică spre
suprafață prin faliile și fisurile rocilor din masiv, apele subterane primesc un caracter de
ape minerale carbogazoase sau sulfuroase și având o activitate chimică mai intensă,
mineralizația lor crește prin dizolvarea de minerale din rocile străbătute astfel încât,
debușarea este de forma unor izvoare mineralizate borcutri).
Depozitele deluvial-coluviale de vârstă cuaternară care acoperă versanții muntoși și
zonele de platou de la baza acestora, sunt alcătuite din roci sedimentare neconsolidate
sau slab consolidate provenite din dezagregarea, alterarea, transportul și depunerea
rocilor primare magmatice, având porozitate și permeabilitate ridiicate, grosimi și extinderi
spațiale destul de mari astfel încât, constituie medii favorabile acumulării și circulației
apelor subterane.
Grosimea acestor depozite este diferită de la un sector la altul, în funcție de stadiul
proceselor de degradare și eroziune, cu valori care pot ajunge la zeci de metri sau mai
mult, având totodată o compoziție litologică heterogenă și granulometrie neuniformă. Ca
urmare, se formează hidrostructuri locale alimentate pe toată suprafața din precipitații în
care nivelele freatice au o distribuție neuniformă atât pe verticală cât și pe orizontală .

16
Circulația apelor freatice prin depozitele poros- permeabile se face liber, în fucție de
morfologia terenului și de raportul avut cu apele de suprafață. Debușarea are loc în
general în zone de rupturi dând naștere unor văi având caracter torențial sau în zonele cu
mici depresiuni de la baza versanților si grosime mai mică a depozitelor poros -
permeabile unde se pot forma zone umede, mlățtinoase.

4.2. Comsiderații hidrogeologice cu privire la amplasamentul studiat

Elementele geologice din zona amplasamentului cu implicații în înmagazinarea și

distribuirea apelor subternane sunt reprezentate prin depozitele sedimentare poros-
permebile deluviale și proluviale de vârstă cuaternară alcătuite din elemente granulare
petrografic heterogene, cu dimensiuni și forme diferite în funcție de stadiul evoloției lor.
Litologia amplasamentului stabilită pe baza observațiilor făcute la fața locului în
deschideri naturale, indică următoarea succesiune stratigrafică:
- sol vegetal , grosime medie = 0,70m
- prafuri pîmântose nisipoase slab consolidate, grosime medie = 1,0m;
- pietriș cu elemente rotunjite, cu matrice nisipoasă, grosime medie = 2,0m;
- pietriș cu elemente colturoase, cu aspect de grohotis marunt, grosime medie =
6,60m având în bază andezite bazaltoide (roci stâncoase).

Nivelul acvifer freatic este reprezentat de depozitele poros -permeabile alcătuite din
pietriș cu elemente colțuroase cu aspect de grohotiș cu grosime medie de 6,60 m, aflat la
o adâncime medie de 3,70m care constituie un mediu favorabil acumulării apei, având în
bază depozite impermeabile stâncoase (andezite bazaltoide).
În acoperișul nivelului acvifer, sut prezente depozite permeabile și semipermeabile
alcătuite din pietrișuri cu matrice nisipoasă, prafuri argiloase-nisipoase și sol vegetal care
permit inflitrarea apelor de precipitație ce alimentează acviferul local pe toată suprafața
terenurilor din zona amplasamentului.
În zona munților Gutâi media multianuală a precipitațiilor fiind mare, de peste 1000
mm, rezultă o alimentare bună a acviferului freatic.
Directia de curgere a apei subterane și panta hidraulică a acviferului se consideră
concordante cu panta generală a terenului, debușarea fiind făcută în aval, în văile din zonă
care formează invoarele râurilor Rușor și Oanța.

17
 5. CONCLUZII

Studiul hidrogeologic s-aîntocmit în vederea stabilirii posibilității de realizare a alimentării

cu apă din acviferul freatic local a unei pensiuni care se va amenaja pe amplasamentul
studiat.
Din datele prezentate rezultă:
Amplasamentul este situt pe raza administrativă a Comunei Budești, jud. Maramureș
fiind reprezentat de un teren cu suprafața totală de 3 193,0 mp, proprietate privată a firmei
beneficiare, fiind înscris în cartea funciară a Com. Budești, jud Maramureș sub nr. 50278
(S = 1847,0 mp) și nr. 50281 (S = 1346,0 mp).
Coordonatele STEREO 70 de delimitare a terenului sunt următoarele:

Nr. pct. X y
1. 688142,884 417433,418
2. 688135,984 417397,996
3. 688109,068 417409,890
4. 688096,725 417415,855
5. 688102,313 417443,190
6. 688106,669 417470,564
7. 688108,399 417487,697
8. 688150,909 417474,614

Vacinătăți:
- la nord, est și sud: terenuri de categorie fâneață, proprietăți private;
- la vest = drumul judetean DJ 109F Cavnic- Budești
- Accesul- se face din drumul judetean DJ 109F Cavnic- Budești

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este localizat în extremitatea

nord-estică a Munților Gutâi, în pasul Neteda, care desparte acești munți de Munții
Lăpușului aflați spre est. La nord, se află Depresiunea Maramureșului, contactul cu zona
montană fiind făcut prin intermediul piemontului Gutâiului, respectiv piemontul Lăpușului
Relieful zonei este montan, având aspect de platou vulcanic cu vârfuri proeminente și
platouri formate pe seama curgerilor de lave consolidate. Pantele și zonele de platou sunt
acoperite cu depozite de alterație exogenă (deluvii, proluvii, coluvii, etc) cu grosimi destul
de mari, acoperite de sol vegetal pe care se dezvoltă o vegetație bogată, specifică.
Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Tisa, fiind reprezentată de
câteva râuri mai importante (Breboaia, rușor, Oanța) care își au izvoarele în zona
amplasamentului, la care se adaugă o serie de pârâuri și văi mai mici drenate de râul
Mara, afluent al râului Iza care se varsă în Tisa.

18
Din punct de vedere geologic, zona aparține lanțului vulcanic neogen Oaș-Gutâi -
Țibleș, format pe seama erupțiilor vulcanice petrecute în perioada sarmațian- pliocen
superior, în trei faze succesive.
Formațiunile caracteristice zonei sunt reprezentate de andezitele piroxenice și
andezitele bazaltoide, puse în loc în timpul fazelor 2 și 3 care îmbracă forme de neck-uri,
dyck-uri vulcanice (Vf. Gutâiului- 1443m,Creasta Cocoșului 1 436m) măguri și platouri de
lave consolidate.
Formațiunile vulcanice neogene au fost și sunt supuse permanent acțiunii eroziv-
modelatoare a agenților exogeni, fiind acoperite de depozite cuaternare reprezentate prin
depozite sedimentare mai puțin sau mai mult consolidate, formate din deluvii, coluvii,
proluvii, etc.
Amplasamentul este reprezentat de un platou având în subazment lave vulcanice
consolidate (andezit bazaltoid), acoperite cu depozite sedimentare cuaternare, deluviale și
proluviale.
Din punct de vedere hidrogeologic, depozitele deluviale și proluviale sunt poros-
permeabile, prezentând importanță locală în înmagazinarea și circulația apelor subterane
freatice.
Alimentarea acestor depozite se face pe toată suprafața lor din precipitații iar debușarea
are loc în zonele de ruptură din aval unde formează izvoarele râurilor și văile din zonă.
Nivelul acvifer freatic este reprezentat de depozite poros -permeabile alcătuite din
pietriș cu elemente colțuroase cu aspect de grohotiș mărunt, cu grosime medie de 6,60 m,
aflat la o adâncime medie de 3,70m care constituie un mediu favorabil acumulării apei,
având în bază depozite impermeabile stâncoase (andezite bazaltoide).
În acoperișul nivelului acvifer, sut prezente depozite permeabile și semipermeabile
alcătuite din pietrișuri cu matrice nisipoasă, prafuri argiloase-nisipoase și sol vegetal care
permit inflitrarea apelor de precipitație ce alimentează acviferul local pe toată suprafața
terenurilor din zona amplasamentului.
Având în vedere media multianuală a precipitațiilor din zona munților Gutâi care este
de peste 1000 mm, rezultă o alimentare bună a acviferului freatic.

În concluzie, rezultă faptul că amplasamentul este situat într-o zonă care are
potențial hidrogeologic local destul de bun, existând un acvifer freatic local capabil
să asigure alimentarea cu apă a pensiunii în condiții optime, asigurând lejer cerința
la sursă care nu are valori mari ( Qorar med = 0,1 l/sec și Qorar max = 0,2 l/sec.

19
Recomandări:
- pentru alimentarea cu apă a pensiunii, recomandăm executarea unui puț forat cu
adâncime de 12,0 m, care se va echipa corespunzător, fiind tubat și prevăzut cu o coloană
filtrantă și filtru de pietriș mărgăritar;
- după execuție, se vor realiza pompări experimentale în trei trepte cu scopul stabilirii
caracteristicilor hidogeologice ale acviferului freatic care se vor prezenta într-un studiu
hidrogeologic final;
- pentru prelevarea apei recomandăm utilizarea unei pompe cu hidrofor;
- se vor recolta probe de apă care se vor analiza în laborator specializat, urmărindu-se
incadrarea în parametrii de calitate prevăzuți de Legea 458/2002 privind calitatea apei
potabile cu modificările și completările ulterioare, în urma cărora se va stabili dacă apa
prelevată din acvifer poate fi utilizată ca apă potabilă sau numai ca apă menajeră.
- după caz, se va delimita zona de protecție hidrogeologică și sanitară conform
prevederilor HG Nr. 930/ 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, îngrădindu-se și marcându-se
corespunzător.
- se vor lua toate măsurile de protecție necesare pentru protecția apei subterane
împotriva poluării.
- Pentru urmărirea evoluției calității apei freatice, se vor recolta probe de apă care vor
fi analizate în laborator specializat, urmărindu-se indicatorii fizico-chimici și biologici
caracteristici (principali), prevăzuți pentru apa potabilă, stabiliți în Documentatia pentru
obțineres Avizului de gospodărire a apelor. Frecvența de recoltare: anuală
- Scopul analizelor este urmărirea evoluției în timp a calitații apei freatice și a influenței
activității asupra acesteia. În cazul observării înrăutățirii calității apei freatice, se vor lua
măsuri de depistare și înlăturare urgentă a sursei de poluare.
- Primele probe analizate vor reprezenta probe martor pentru urmărirea evoluției
calității apei freatice.
- Buletinele de analiză se vor centraliza și se vor pune la dispoziția autorității
competente de gospodărire a apelor, la solicitare

intocmit: SC CLARISSAN SRL

adm. Cornel DIȚA....................

20