Cuprinsul documentatiei

Textul docunentatiei Pag

1. Date generale........................................................................................................................................ 3

2. Descrierea proiectului............................................................................................................................ 8

3. Prezentarea factorilor de mediu care pot fi afectați de activitatea minieră ........................................... 12

4. Deteriorări ale mediului generate ca urmare a lucrărilor propuse.......................................................... 15

5. Măsuri pentru limitarea impactului asupra factorilor de mediu.............................................................. 16

6. Propuneri privind valorificarea postînchidere a terenurilor și soluțiile alternative care să asigure

reintegrarea perimetrului în peisajul local.................................................................................................. 16

7. Concluzii................................................................................................................................................ 17

Planse:

Plan de încadrare în regiune, Sc = 1:50 000.

2. Fișa de localizare a perimetrului de exploatare, Sc = 1:25.000;

3. Harta geologică a regiunii,Sc =1:200.000;

S-a întocmit conform ”Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea

Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului” aprobate prin

Ordinul nr. 254/ 1.07.2019 al Președintelui A.N.R.M.

2
 1. DATE GENERALE

1.1. Datele de identificare și de înregistrare ale operatorului economic

- denumire : SC MELKART PRODIMPEX SRL

- sediul : Deva, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 18A, jud. Hunedoara

- cod fiscal : RO4726333

- nr. Reg. Comerțului: J20/1698/1993;

- administrator: Ștefan BIBICU

- Telefon: 0254-211 030; 0720 687 773

 - e-mail: office@president-deva.ro

- Proiectant: SC CLARISSAN SRL Cluj,

- sediul social: Cluj Napoca, str. Calea Dorobanţilor nr. 131-135

- punct de lucru Deva: Piaţa Victoriei nr. 2, cam 302;

- atestat ANRM nr. 1657/2015.

- reprezentant: ing. Cornel DIŢA; tel: 0731 318 878; 0740 134 982

- e-mail: clarissan_cluj@yahoo.com

 Pe amplasament se va desfăşura activitatea “Extracţia pietrişului şi nisipului - cod

CAEN 0812"

- Exploatarea nisipului si pietrişului programată în perimetrul în perimetrul BRETEA

MUREȘANĂ-MELKART, jud. Hunedoara are ca scop valorificarea acestora în domeniul

construcţiilor, concomitent cu realizarea unui heleșteu format din trei bazine care se vor

amenaja corespunzător utilizării pentru creșterea peștelui, lucrările de amenajare

programate, reprezentând "lucrările de refacere a mediului".

3
 1.2. Localizarea şi accesul la perimetrul de exploatare

- localizare: perimetrul de exploatare este situat în lunca de pe pe partea dreaptă a râului

Mureș, pe teritoriul cadastral al satului Bretea Mureșană, Comuna Ilia, jud. Hunedoara, fiind

delimitat de următoarele puncte de coordonate STEREO 70:

Nr. Pct. X Y
1 495723,100 321699,100
2 495716,000 321727,200
3 495685,400 321805,800
4 495464,000 321739,000
5 495454,000 321702,000
6 495352,000 321628,000
7 495315,000 321614,000
8 495321,000 321591,400

Caracteristici dimensionale:

- lungime = cca. 415,0 m;

- lățime = 24,0 m ÷ 115,0 m;

- suprafața = 34 468,0 mp, din care:

- suprafața exploatabilă = 33 600,0 mp

- suprafața pilieri inclusi in perimetru = 868,0 mp

- Accesul: se face din drumul Județean DJ 706A Ilia-Șoimuș aflat în vecinătatea

nordică a amplasamentului și pe drumurile locale din zonă. Utilizarea și amenajarea

drumurilor locale se va face în baza Acordului de reabilitare nr. 3152/24.07.2020 încheiat cu

Primăria Comunei Ilia.

1.3. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului de exploatare

Terenul în suprafață de 41 600,0 mp este proprietate privată a firmelor SC MELKART

PRODIMPEX S.R.L. și SC FERART S.R.L. fiind formaat din trei parcele alipite, înscrise în

Cartea funciară a Comunei Ilia, jud. Hunedoara astfel:

- CF nr. 63241, nr. cadastral 63241, suprafața = 30 000,0 mp;

- CF nr. 63242, nr. cadastral 63242, suprafața = 8 700,0 mp;

4
 - CF nr. 63453, nr. cadastral 63453, suprafața = 2 900,0 mp

În vederea realizării proiectului, cele două firme au încheiat Convenția civilă din data de

02.10.2019 în care sunt stabilite drepturi și obligații, SC MELKART PRODIMPEX S.R.L

având cesionat dreptul de reprezentare, devenind astfel reprezentant și titular de avize,

acorduri, autorizații.

- Cadrul natural –

 Amplasamentul proiectului este reprezentat de un teren arabil cu suprafața totală = 41

600,0 mp, situat în lunca de pe partea dreaptă a râului Mureş, în intravilanul Comunei Ilia,

sat Bretea Mureșană, jud. Hunedoara av\nd o formă neregulată, alungită pe direcțoe NNE-

SSW.

În partea nordică, terenul este traversat de un cablu aerian de telecomunicații, în zona

mediană include un sector de drum de câmp (proprietate a Comunei Ilia) iar în zona sudică,

este traversat de un canal pluvial cu debușare în canalul pluvial învecinat pe latura estică.

La cca. 40-42 m distanță față de latura sudică a terenului se află calea ferată Simeria -

Deva - Ilia, interpusă între amplasament și râul Mureș care se află la o distanță de cca. 470

m- 500 spre sud.

- Vecinătăți:

- la nord: drum județran DJ 706A Ilia-Șoimuș;

- la est- terenuri agricale și un canal pluvial (de îmbunătățiri funciare),cu debușare în râul

Mureș iar la sud si vest: terenuri agricole.

Din punct de vedere al realizării heleşteului proiectat, terenul prezintă condiţii optime

fiind situat într-o zonă relativ izolată, fără vegetaţie abundentă, are accesul asigurat, freaticul

local este bogat iar resursele de nisip şi pietriş se pot exploata uşor prin excavare

mecanizată.

- Date geologice regionale

Din punct de vedere geologic, zona amplasamentului se încadrează în Culoarul râului

Mureș, sectorul mijlociu, delimitat la nord de versantul sudic al Munților Metaliferi iar la sud

de versantul nordic al Munților Poiana Ruscăi.

5
  Fundamentul zonei - este reprezentat de cristalinul de Poiana Ruscăi (formațiunile de

Vețel și de Leșnic), alcătuite în principal dintr-o varietate de filite sericitoase, șisturi

sericitoase și sericito- cloritoase.

 Umplutura sedimentară - este alcătuită din formațiuni de vârstă cretacică

reprezentate prin stratele de Deva, constituite în principal din gresii calcaroase dispuse în

strate de 0,2 — 6 m grosime, în alternanţă cu marne cenuşii albicioase, avînd răspândire

largă atât pe partea dreaptă cât și pe partea stângă a râului Mureș peste care se dispun

discordant depozite neogene și cuaternare.

- Neogenul –este reprezentat prin depozite badenianue alcătuite din conglomerate, gresii,

argile, marne cu nivelele de calcare și intercalaţii de tufuri andezitice, succesiunea având

având ăn bază manifestări ale magmatismului neogen sub forma ignimbritelor de tip Pojoga

şi a unor andezite cu biotit. Peste succesiunea badeniană se dispun discordant depozite

sarmațieene alcătuite din nisipuri, conglomerate, argile și depozte panoniene formate dintr-

un nivel inferior predominant conglomeratic şi un nivel superior, preponderent argilo-siltic cu

intercalații de tufuri.

- Cuaternarul: se dispune discordant peste stratele de Deva (cuaternar), fiind reprezentat

prin depozite pleistocene și holocene.

Pleistocenul- îi sunt atribuite depozitele aluvionare ale teraselor (pleistocen mediu și

superior) dezvoltate pe întregul Culoar al Mureșului. Sunt identificate 7 terase (după unii

autori, numărul este de 8), având invariabil următoarea succesiune de depozite: în bază

pietrişuri şi nisipuri grosiere, acoperite de prafuri nisipoase, prafuri argiloase şi argile

prăfoase. Depozitele dispuse deasupra pietrişurilor teraselor superioare sunt de natură

eoliană (loessuri sau loessuri resedimentate).

Holocenul- termenului superior al cuaternarului îi sunt atribuite depozitele aluviale ale

terasei joase și depozitele luncii (acestea fiind considerate de multe ori, împreună), precum

şi depozite proluviale și coluviale reprezentate de alunecări, conuri de dejectie cu nisipuri și

pietrișuri, grohotişuri, în parte fixate.

 vulcanismul neogen- in Culoarul Mureșului vulcanismul neogen, ca ultim stadiu al

magmatogenezei alpine, s-a produs pe lina de minm- rezistență reprezentată de falia

Mureșului, având loc în trei cicluri de erupție în intervalul badenian- pliocen superior; în zona
6
amplasamentului sunt caracteristice punctele de erupție Măgura Sârbilor (andezite

bazaltoide), Măgura Brănișca (andezite), Deva și Uroi (andezite).

 structura tectonică - este simplă, strânsura catenelor muntoase laterale ondulând

uşor umplutura sedimentară care a suferit marginal falieri minore.

 potenţialul seismic al regiunii - este corespunzător macrozonei F în care coeficientul

seismic Ks= 0,08 iar valoarea perioadei de colţ este Tc= 0,7 secunde.

 adancimea maximă de îngheț: 80-90 cm în conformitate cu STAS 6054/77.

- Geologia zacamantului -

Litologia amplasamentului este legată de structura lucii de pe partea dreaptă a râului

Mureș, fiind următoarea:

- sol vegetal – grosime = 0,30m -1,20m; grosime medie ≈ 0,80m;

- nisip fin pământos- grosime = 0,70m-1,20m; grosime medie ≈ 0,90m;

- pietriș cu granulatie medie spre mare cu nisip 10%; grosime medie ≈ 6,0 m

- nivel bazal format din marne cenusii –albicioase, începând de la 7,0/8,10 m

- Situaţia resurselor/rezervelor de substanţă utilă: în Documentaţia tehnică pentru

obţinerea Permisului de exploatare, în limitele perimetrului de exploatare s-a determinat un

volum de 174 000 mc resurse exploatabile de nisip şi pietriş.

- Solul, resursele de apă și conexiunile hidrodinamice

- solul: în zona amplasamentului sunt prezente soluri hidromorfe gleizate, cu textură

mijlocie, nediferentiată pe profil şi structură grauntoasa, pe alocuri având aspect de lăcovişte.

Grosimea medie a stratului de sol este de cca 0,4/0,7m ; local, grosimea solului vegetal este

mai mare ajungând la cca 2,0m

- resursele de apă

- apa de suprafață: reteaua hidrografica a zonei este reprezentată de râul Mureș și

afluenții acestuia care sunt puţini la număr fiind reprezentaţi de râul Valea Bătrână (V.

Sârbilor sau Vorța) ca afluent de dreapta aflat în apropiere de amplasament și pârâurile

Leșnic și Valea Lugă (p. Săcămaș) ca afluenți de stânga.

Distanța celor mai apropiete cursuri de apă față de amplasament este următoarea:

7
 - râul Mureș-se află la cca. 500 m - 550 spre sud;

- râul Valea Bătrână (V. Sârbilor, Vorța) – se află la cca. 980 m spre vest

- apa subterană: zona amplasamentului se suprapune pe corpul de apă subterană

Culoarul Râului Mureș ( Alba Iulia-Lipova)- cod ROMU 07 ca urmare, se vor respecta

prevederile Directivei 2006/118/ CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării

transpusă prin HG 351/2005.

 Freaticul local - apare la adâncimi variabile, nivelul hidrostatic al apei subterane fiind

interceptat la o adâncime medie de 4,50m pe o grosime de 3,0m.

Adâncimea şi debitul freaticului sunt oscilante, fiind în strânsă legătură cu cantitatea

precipitaţiilor care îl alimentează.

În perspectiva realizării heleşteului, apa freatică se va utiliza pentru alimentarea acestuia

cu apă piscicolă în regim natural.

- Clima şi calitatea aerului

 Amplasamentul se înscrie în domeniul climatului temperat -continental de tip colinar cu

temperatura medie anuală de 9,5-10°C ( medie minimă =-4 °C, ianuarie; medie maximă

vara: +32 °C, iulie) și precipitaţii medii anuale = 600 mm

 Calitatea aerului în zona este relativ bună, fiind afectată în principal numai de poluanţii

emişi de traficul rutier.

- Elemente de ecologie acvatică şi terestră

Pe amplasament se dezvoltă o vegetaţie erbacee în asociere cu plante hidrofile spontane

fără valoare deosebită. Vegetaţia zonală este puternic antropizată datorită prezenței căilor de

comunicație, a localităților și a activității umane.

Fauna: este reprezentată de forme comune de nevertebrate, specifice terenurilor agricole.

 amplasamentul perimetrului și zonele adiacente nu fac parte din situri Natura 2000, arii

naturale protejate declarate la nivel național/internațional sau zone cu regim special legal

instituite.

- Modul de încadrare a obiectivului in planurile de urbanism si amenajarea

teritoriului - Conform PUZ aprobat prin HCL al Comunei Ilia nr.05/29.01.2021 pe

amplasament se va realiza investiţia "Realizare heleşteu prin prin extragerea agregatelor

minerale”

8
 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse

Pentru exploatarea nisipului şi pietrişului sunt programate lucrări de pregătire şi lucrări de

extracţie ( de exploatare propriu-zise) care se vor executa succesiv.

 Fazele activităţii propuse sunt:

 executarea lucrărilor de pregătire în vederea exploatării nisipului şi pietrişului;

 executarea lucrărilor de exploatare a nisipului şi pietrişului;

 refacerea terenului afectat concomitent cu amenajarea heleşteului proiectat.

2.1.1. Organizarea de şantier-

 Organizarea de șantier constă în amplasarea pe o suprafață de teren de cca. 500 mp a

unor elemente modulare și amenajări specifice, reprezentate de următoarele:

- modula cu funcțiune de birou;

- cântar-basculă;

- loc depozitare deșeuri;

- refugiu cu toaletă ecologică.

Nu sunt amenajate parcari; după terminarea programului, utilajele folosite la excavare și

încărcare sunt parcate pe punctul de lucru iar autobasculantele folosite la transport

aparținând beneficiarilor, nu rămân pe amplasament.

2.1.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare: se face din drumul Județean

DJ 706A Ilia-Șoimuș aflat în vecinătatea nordică a amplasamentului și pe drumurile locale

din zonă. Utilizarea și amenajarea drumurilor locale se va face în baza Acordului de

reabilitare nr. 3152/24.07.2020 încheiat cu Primăria Comunei Ilia.

2.1.3. Lucrările de pregătire: constau în executarea decopertării și amenajarea

acceselor tehnologice provizorii la punctele de exploatare.

- decopertarea –se va executa prin decapaea solului vegetal cu ajutorul unui buldozer sau

dupăcaz, cu un excavator; solul vegetal va fi depozitatt temporar pe marginea perimetrului

9
de exploatare, urmând a se utiliza la îmbrăcarea cu pământ a taluzurilor heleșteului și

amenajarea zonei adiacente acestuia.

- accesele tehnologice la punctele de exploatare se vor amenaja rampe provizorii de

acces (din nisip și pietriș). La terminarea exploatarii, rampele tehnologice se vor excava ”în

retragere”, urmând a fi amenajate ca pontoane pentru deservirea viitorului heleșteu.

 Esalonarea lucrărilor de descopertare

total perioada din care:

mc trim I trim II trim III trim IV
53 000 15 000 15 000 15 000 8 000

 Esalonarea descopertării este facută pt perioada unui an contractual (perioada de

valabilitate a permisului de exploatare).

- Haldarea solului vegetal: Nu este necesară amenajarea unei halde. Solul vegetal

decapat se va împinge cu buldozerul, fiind depozitat temporar la cca 3m - 5 m distanţă faţă

de excavaţii, urmând a fi utilizat în cadrul lucrărilor de refacere a mediului pentru amenajarea

taluzurilor excavaţiilor rezultate și la amenajarea zonei adiacente acestora.

2.1.4. Lucrările de exploatare-

 Exploatarea nisipului şi pietrişului se va executa prin excavare cu ajutorul unor

excavatoare, în debleu cu profil trapezoidal, într-o treaptă de exploatare, având înălţimea =

max 8,0 m și inclinarea taluzurilor = 1:1,5;

- utilajele folosite la exploatarea agregatelor minerale sunt reprezentate de excavatoare

cu cupa inversă, cu braț lung și excavatoare cu echipament de draglină;

- modul de lucru al utilajelor este cu front unic, în retragere;

- accesul utilajelor la punctele de exploatare se face pe rampe tehnologice provizorii

amenajate din nisip și pietriș, acestea fiind exploatate ”în retragere” la terminarea lucrărilor.

- agregatele minerale exploatate sunt încărcate direct în mijloacele de transport auto fiind

transportate la punctele de utilizare.

 eşalonarea lucrărilor de exploatare:

NR Specificaţie UM TOTAL/ DIN CARE TRIM:

crt an contractual I II III IV
1 Consum de resurse mc 174 000 40 000 50 000 50 000 34 000
2 -pierderi de exploatare mc 3 480 800 1 000 1 000 680
3 Extras industrial mc 170 520 39 200 49 000 49 000 33 320
4 Gr. recup. la exploat. % 90

10
  Notă: esalonările sunt făcute pe un an contractual care începe de la data eliberării permisului de

exploatare.

- accesul la lucrãrile de exploatare - se va realiza pe rampe de acces provizorii care se

vor amenaja ulterior ca pontoane pentru deservirea viitorului heleşteu.

 Lucrările de exploatare se vor desfăşura strict în limitele perimetrului avizat până la cota

de + 168,50 m NR medMN.

Față obiectivele din vecinătatea perimetrului de exploatare și din interiorul acestuia

prezentate la pct. 1.2., ( drum județean, linie de telecomunicații, canal pluvial învecinat, cale

ferată, canal pluvial și sector de drum de câmp inclus în perimetrul de exploztzre), se vor

păstra următoarele zone și pilieri de siguranță:

- zone de protecție stabilite între perimetrul de exploatare și obiective învecinate:

- zona de protecție pt. DJ 706A cu latimea = 22 m masurat de la piciorul taluzului

drumului (include zona de siguranță a drumului);

- zona de protecție pentru linia de telecomunicații = 2,0 m din ax (este inclusă în

zona de protecție pt. DJ 706A);

- zona de protecție pentru canal pluvial invecinat pe latura estică cu lățimea min. =

2,0m;

- zona de protecție pt. terenurile învecinate cu lățimea min. = 3,0m

- zona de protecție pentru calea ferată Simeria-Deva-Ilia = min. 100 m din ax CF

- pilieri de protecție incluși în perimetrul de exploatare:

- pilier de protecție pentru sectorul de drum de câmp inclus în perimetrul de

exploatare cu lățimea min.= 1,5m măsurat din margnile drumului (stânga-dreapta);

suprafața pilier drum = 598 mp;

- pilier de protecție pentru canalul pluvial care traversează perimetrul de exploatare

cu lățimea min.= 2,0m măsurat de la taluzurile canalului (stânga-dreapta).

- suprafața pilier canal = 270 mp;

- suprafata totală pilieri incluși în perimetrul de exploatare: Spdc = 868,0 mp

În zonele de protecție stabilite nu se vor executa lucrări de exploatare sau depozitare a

agregatelor minerale.
11
 Observatie

Prin menținerea pilierului de protecție pentru canalul pluvial care traversează

perimetrul de exploatare în zona sudică a acestuia și a pilierului pentru sectorul de

drum de câmp inclus în perimetrul de exploatare (acești pilieri nu se vor exploata),

se vor forma trei bazine piscicole care vor alcătui heleșteul proiectat, având

următoarele caracteristici dimensionale:

nr. bazin Suprafața la suprafața apa adaâncime volum apă

coronament -mp- –mp- apa -mp- -mc-
1 25 400,0 22 000,0 3 63 300,0
2 7 000,0 5 000,0 3 13 500,0
3 1 200,0 500,0 3 1 050,0
total 33 600,0 27 500,0 77 850,0

- transportul materialului extras;

 Materialului extras va fi încărcat direct în autobasculante prevăzute cu bene etanşe, fiind

transportat la punctele ale beneficiarilor.

2.1.5. Activitatea de prelucrare - nu se va executa pe amplasament.

2.2. Dotări cu utilaje şi echipamente

 Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare se dispune de următoarele utilaje:

- buldozer = 1 buc;

- autoîncărcător frontal = 2 buc;

- excavatoare = 4 bue;

- autobasculantele pentru transport aparțin beneficiarilor.

2.3. Deşeuri rezultate din activitatea de exploatare

2.3.1. Tipul deşeurilor şi caracteristicile fizice şi chimice ale acestora

Din activitate vor rezulta următoarele deșeuri:

- uleiuri minerale uzate cod 13 02 08 = 800 l/an

- baterii uzate cod 20 01 33 = 3 buc/ an

- anvelope uzate cod 16 01 03 = 8 buc/ an

- deşeuri municipale amestec: cod 20 03 01 = cca 450 kg/an

12
 - deșeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere (sol vegetal decopertat:), cod 01

01 02, total = 53 000 mc

2.3.2. Colectarea si depozitarea deşeurilor

- deșeurile reprezentate de uleiuri uzate, acumulatori uzaţi , anvelope uzate, se vor

colecta de către unităţile specializate la care se vor executa reviziile generale şi reparaţiile

capitale din perioada de iarnă ;

- pe amplasament nu se vor depozita uleiuri uzate, acumulatori uzaţi sau anvelope uzate;

- deşeurile menajere se colectează temporar în conteiner compartimentat, prevăzut cu

capac, fiind evacuate de către un prestator, pe baze contractuale ;

- nu se vor forma stocuri de deșeuri menajere care ar putea prezenta risc de incediu,

mirosuri neplăcute, etc;

- deșeurile tehnologice:

- solul vegetal decopertat se va depozita pe marginea perimetrului de exploatare, fiind

utilizat la amenajarea finală a taluzurilor heleșteului și a zonelor adiacente acestuia.

- Evidenţa gestionarii deşeurilor se va face de către titularul activităţii în conformitate cu

prevederile HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.

13
 3. FACTORII DE MEDIU CE POT FI AFECTAŢI
DE ACTIVITATEA MINIERĂ DE EXPLOATARE

3.1. Aerul

a). Surse de poluanţi şi poluanţi identificati:

surse poluanţi rezultaţi loc de manifestare

utilaje de încărcare şi transport - praf
- gaze de eşapament în balastieră şi în vecinătatea imediată

b). Estimarea cantitativă a poluanţilor pentru aer

Factorii de emisie gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi de

metodologia Corinair, sunt i: SOX = 10,00 g/l; CO = 16,00 g/l; CH4 = 0,17 g/l; NOx = 3,27 g/l

Utilajele echipate cu motoare termice folosite pe amplasament şi consumurile medii

preconizate sunt:

Utilaje echipate Nr. Consum mediu/ utilaj Consum total

cu motoare Diesel utilaje l/oră litri/oră
buldozer 1 10 10
excavator 4 10 40
autoîncărcător 2 10 20
dreaglina 1 10 10
autobasculanta 8 10 80
CONSUM TOTAL 160

La aceste consumuri, în ipoteza cea mai nefavorabilă în care lucrează toate utilajele,

poluanţii şi debitele masice sunt prezentate în tabelul următor:

POLUANT DEBIT MASIC - g/h - DEBIT MASIC CONF.ORD. 462/93 - g/h -

SOX 1 600,0 5.000
CO 2 560,0 -
CH4 27,20 -
NOx 523,20 5.000

c). Prognozarea poluării aerului: Din calculul teoretic prezentat mai sus se observă
faptul că debitele masice de poluanţi rezultati din funcţionarea concomitentă a utilajelor se
situează sub limitele admise de ord.462/1992.
 Luînd în considerare specificul surselor care sunt punctiforme, sunt surse la sol şi
mobile precum şi cantităţile reduse de poluanţi generate de acestea, se poate aprecia că
impactul activităţii asupra factorului de mediu AER va fi de mică intensitate, astfel încât, în

14
incintă şi la limita obiectivului calitatea aerului se va încadra în limitele admise de STAS
12574/87 şi în prevederile Ordinului 462/ 1993 al Ministrului MAPPM iar prin poziţia
amplasamentului se exclude posibilitatea apariţiei efectelor sinergice.
3.2. Solul şi subsolul

a). Surse de poluare identificate şi afectarea factorului de mediu SOL:

surse identificate afectarea produsă loc de manifestare

descopertarea - vehicularea solului vegetal în balastieră
depozitarea solului vegetal - ocupare teren în imediata vecinătate a balastierei
utilajele de încărcare şi - pierderi accidentale în balastieră
transport de combustibil şi uleiuri

b). Surse de poluare identificate şi afectarea factorului de mediu SUBSOL:

surse identificate afectarea produsă loc de manifestare

exploatarea resurselor - vehicularea ireversibilă a resurselor
de nisip şi pietriş - formarea unei excavaţii antropice în balastieră

c). Prognozarea impactului asupra solului şi subsolului datorită executării lucrărilor

de exploatare

- Lucrările de exploatare vor avea un impact negativ asupra factorului SOL dar nu major

deoarece prin imbrăcarea taluzurilor şi a bermei cu sol vegetal urmat de inierbare, se va intra

într-un proces pedogenetic natural astfel încât, se va compensa efectul negativ al lucrărilor

asupra acestui factor de mediu. Impactul asupra factorului SUBSOL datorat detaşării din

masiv şi vehiculării resurselor exploatate este ireversibil dar se va diminua prin prin lucrările

de refacere a mediului.

 Se poate concluziona că, funcţionarea obiectivului în condiţii normale, cu respectarea

tehnologiilor de lucru stabilite şi a măsurilor de protecţie a mediului, determină pe un areal

restrâns un impact în limite reduse asupra factorului de mediu SOL şi în limite admisibile

asupra factorului de mediu SUBSOL .

3.3. Apele de suprafaţă şi subterane

a). Sursele de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti

rezultati pe faze tehnologice si de activitate;

surse identificate afectarea produsă loc de manifestare

utilajele de încărcare şi - pierderi accidentale în balastieră
transport de combustibil şi uleiuri

b). Concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze tehnologice si de

activitate - nu este cazul. Pierderile accidentale de combustibili şi uleiuri au o probabilitate

15
redusă de producere şi fiind foarte mici se apreciază că nu se vor forma irizaţii sau pete

persistente la suprafaţa apei.

c) Prognozarea impactului asupra apei : factorul de mediu APĂ nu va fi afectat de

executarea lucrărilor programate deoarece utilajele vor fi întreţinute corespunzător şi se vor

lua măsuri de control şi responsabilizare a personalului deservent al acestora, eliminându-se

astfel posibilitatea poluarii freaticului local cu uleiuri sau carburanţi.

3.4. Vegetaţia şi flora

a). Surse de poluare identificate şi afectarea produsă

surse identificate afectarea produsă loc de manifestare

descopertarea indepărtarea totală a vegetaţiei în balastieră
şi migrarea locală a microfaunei

b). Prognozarea impactului asupra vegetaţiei: Afectarea nu este semnificativă

deoarece are loc pe un areal restrâns şi se manifestă asupra unor forme de vegetaţie şi

microfaună comune, fără valoare (ierburi furajere, nevertebrate comune). La încetarea

activităţii se vor executa lucrări de inierbare a taluzurilor şi a zonelor adiacente care vor

diminua impactul suportat.

3.5. Aşezările umane

 Aşezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului sunt:

- sat Bretea Mureșană cu cea mai apropiată locuință la cca. 300 m spre est;

- sat Sârbi cu cea mai apropiată locuință la cca. 1 800 m spre nord;

- sat Ilia cu cea mai apropiată locuință la cca. 2 100 m spre vest.

- localităţile cele mai apropiate sunt situate la distanţe care asigură confortul şi siguranţa

localnicilor iar din activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului nu vor rezulta mase de

poluanţi care să le afecteze.

16
 4. DETERIORĂRI ALE MEDIULUI
GENERATE CA URMARE A LUCRĂRILOR PROPUSE

4.1. Stabilitatea suprafeței terenurilor și a taluzurilor

Stabilitatea amplasamentului şi a terenurilor înconjurătoare este bună şi nu se observă

existenţa unor fenomene dinamice accentuate.

Având în vedere faptul că taluzurile lucrărilor săpate în depozite sedimentare de nisip şi

pietriş sunt predispuse la alunecare datorită coeziunii reduse a granulelor, pentru asigurarea

stabilităţii excavaţiei care se va forma prin extragerea agregatelor minerale se impune

respectarea elementelor treptei de exploatare şi a metodei prezentate la pctul 2.2.2. În timpul

executării lucrărilor de exploatare nu sunt necesare alte lucrări speciale pentru asigurarea

stabilităţii taluzurilor excavaţiei.

4.2. Degradarea terenului prin excavaţii, depozitarea sterilelor, desolificări

Afectarea terenului este reprezentată de desolificarea produsă prin îndepărtarea stratului

de sol vegetal în cadrul operaţiei de descopertare şi prin formarea unei excavaţii antropice

rezultată în urma dislocării şi vehiculării resurselor de nisip şi pietriş exploatate.

4.3. Poluarea apelor de suprafaţă sau subterane

Râurile Mureș și Valea Bătrână sunt situate la o distanţă de cca. 470-500 m și respectiv,

980 m faţă de perimetrul de exploatare şi nu au legătură cu lucrările programate astfel încât,

nu vor fi afectate datorită lucrărilor de exploatare.

Este posibilă poluarea accidentală a apei freaticului local prin pierderi accidentale de

combustibil sau uleiuri provenite de la utilaje.

4.4. Degradarea calităţii aerului prin emisii de pulberi, noxe, etc

Factorul de mediu AER va fi afectat temporar datorită noxelor degajate de motoarele

termice care echipează utilajele de încărcare şi transport.

Nu se vor produce emisii de praf deoarece extragerea agregatelor minerale va avea loc

în mediu semiumed la umed iar drumul de acces cu lungimea de cca 600 m va fi umectat în
17
permanenţă datorită apei înglobate în materialul transportat de autobasculante, scurs din

bena acestora până la staţie.

Afectarea calităţii aerului va fi nesemnificativă şi se va înscrie în limite admisibile,

condiţionat de luarea unui minim de măsuri reprezentate de întreţinerea şi efectuarea la timp

a reparaţiilor motoarelor termice ale utilajelor de încărcare şi transport;

Uşoara afectare a calităţii aerului va dispare complet la finalizarea activităţii şi nu face

obiectul lucrărilor de refacere a mediului.

4.5. Degradarea vegetaţiei Vegetaţia ruderală existentă pe amplasament va fi afectată

prin întreruperea ciclurilor vegetative datorită îndepărtării sale odată cu solul vegetal.

Impactul suportat de vegetaţie (care are o valoare redusă) este nesemnificativ, cu posibilitate

de refacere integrală şi îmbogăţire la finalizarea lucrărilor, prin executarea înierbării

suprafeţei taluzurilor şi a zonei perimetrale învecinate.

18
 5. MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI
ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

 Activitatea desfăşurată nu are un impact semnificativ asupra mediului, dar se impune

luarea unor măsuri în vederea limitării influenţei acesteia asupra factorilor de mediu.

 După cum a rezultat din analiza prezentată în cap 3, factorii de de mediu asupra cărora

activitatea are un uşor impact sunt:

 factorul de mediu AER

 factorul de mediu SOL

 factorul de mediu VEGETAŢIE

5.1. Limitarea impactului asupra factorului de mediu AER

 Uşoara afectare a aerului datorită funcţionării motoarelor termice ale utilajelor se va

menţine în limite admisibile prin efectuarea periodică a reviziilor necesare în ateliere

specializate şi întreţinerea corespunzătoare a motoarelor.

5.2. Limitarea impactului asupra factorului de mediu SOL

 Pentru protecţia solului se vor lua următoarele măsuri:

- nu se vor depasi limitele perimetrului de exploatare ;

- lucrările se vor executa strict în limitele prezentate, astfel încât să nu fie afectate

suprafeţe excedentare;

- se vor respecta elementele dimensionale ale treptelor de exploatare, înclinarea

taluzurilor acestora şi metoda de exploatare;

- utilajele se vor intreţine permanent în bună stare de funcţionare;

- alimentarea utilajelor cu combustibil şi schimburile de ulei se vor face numai în loc

special amenajat, dotat cu tăvi de retenţie.

 Nu sunt necesare alte dotări sau amenajări pentru protectia solului si subsolului.

5.3. Limitarea impactului asupra factorului de mediu VEGETAŢIE

 Se vor aplica şi respecta măsurile stabilite pentru protecţia factorului de mediu SOL care

vizează şi factorul de mediu VEGETAŢIE.

19
 6. PROPUNERI DE FOLOSIRE
PENTRU VIITOAREA EXPLOATARE A TERENULUI

 După terminarea lucrărilor de exploatare şi a lucrărilor de refacere a terenului,

amplasamentul va avea utilizare de heleşteu care se va exploata de către proprietarii

terenurilor.

7. CONCLUZII

 Amplasamentul propus pentru exploatarea nisipului și pietrișului prezintă condiţii optime

de desfăşurare a activităţii şi asigură o poluare redusă a mediului, având totodată şi un efect

benefic prin faptul că un teren cu valoare redusă va fi utilizat în mod superior. Aceast aspect

va fi şi mai bine ilustrat atunci când, la finalul lucrărilor de exploatare se va realiza heleșteul

proiectat.

 Soluţia tehnică propusă pentru executarea lucrărilor este bine cunoscută, nu prezintă

dificultăţi şi se aplică pe scară largă în acest domeniu.

 Activitatea de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetru este apreciată a se

încadra in limite admisibile din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator impactul

produs asupra factorilor de mediu şi a zonei fiind minor.

20
 LUCRĂRI NECESARE PENTRU REFACEREA MEDIULUI

 La terminarea lucrărilor de excavare a terenului se vor executa următoarele lucrări de

amenajare a excavației rezultate ca heleșteu:

1. rectificare taluzuri și berme/reprofilare;

2. Nivelarea terenului adiacent

3. Depunere de sol vegetal pe taluzuri, zone adiacente heleșteu, nivelare şi compactare

4. inierbare taluzuri heleşteu, zone adiacente (inclusiv zone de protecție)

5. nivelare și cilindrare drum de acces

6. evacuare dotări organizare de șantier, evacuare utilaje

7. Monitorizare postânchidere

 Executarea lucrărilor de refacere a mediului, cantităţile şi costurile necesare sunt

detaliate în Proiectul tehnic de refacere a mediului.

Întocmit : SC CLARISSAN SRL Cluj , adm. Cornel DIŢA.........................

21