Amenajari Exterioare Camin Batrani Buza-Varianta Finala

BIROU DE PROIECTARE
S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L. Cluj-Napoca

Str. Gh. Dima, nr. 39A/34, Cluj-Napoca
Tel :0742/054195
Proiectare, Expertizare, Consulting in Constructii

Aceasta documentatie este proprietetea intelectuala a sc 2 gmg construct srl
Reproducerea poate fi facuta numai cu acordul si in conditiile stabilite de sc 2 gmg construct srl
AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE

BATRANI
PROIECT NR. 17 / 2011
BENEFICIAR:
ANTREPRENOR
GENERAL:
PROIECTANT
SPECIALITATE:
COMUNA BUZA
S.C. DIFERIT S.R.L.
S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.
CLUJ-NAPOCA
2011
PROIECT TEHNIC
FISA PROIECTULUI
Denumirea obiectuvului:
AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE BATRANI
Amplasament: Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza
Beneficiar:
COMUNA BUZA
Proiectant:

Str. Gh. Dima nr. 39A/34, Cluj-Napoca
Faza de proiectare : PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIE
Proiect nr :
17 / 2011
LISTA DE SEMNATURI
Colectivul de elaborare:
Sef proiect :
ing. Marcel GHINDEA
Arh. Cosmin CHISU
....
BORDEROU
Foaie de titlu
Fisa proiectului
Lista semnaturilor
Borderou
A. Partile scrise
1. Date generale
2. Descrierea generala a lucrarilor
2.1. Descrierea lucrarilor
a) Amplasamentul
b) Topografia
c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei
d) Geologia si seismicitatea
e) Prezentarea proiectului pe specialitati
f) Devierile si protejarile de utilitati afectate
g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea lucrari definitive
si provizorii
h) Cai de acces permanente, cai de comunicatii si alte asemenea
i) Trasarea lucrarilor
j) Antemasuratoarea
2.2 Memorii tehnice pe specialitati
3. Caietele de sarcini
4. Listele cuprinzand cantitatile de lucrari
5. Graficul general de realizare a investitiei
Anexa 1 Programul de control al calitatii
Anexa 2 Lista fazelor determinante de executie

1. DATE GENERALE
Denumirea obiectivului de investitii:
AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE BATRANI
Amplasamentul:
Investitia are ca amplasament:
Tara : ROMANIA
Regiunea : Regiunea de nord-vest, Transilvania
Judetul : Cluj
Comuna : Buza
Localitatea : Buza
Titularul investitiei:
COMUNA BUZA
Beneficiarul investitiei:
COMUNA BUZA
Elaboratorul proiectului:
SC 2 GMG CONSTRUCT SRL

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
2.1. Descrierea lucrarilor
a) Amplasamentul
Comuna Buza se afla in nord-estul judetului Cluj, la 80 de km de ClujNapoca, 50 de km de Dej si 35 de km de Gherla. Este situata la poalele Dealului
Ascutit, care apartine dealurilor Jimborului, fiind extinsa pe o suprafata de 2.937
ha, din care 415 ha intravilan si 2.522 ha extravilan.
Comuna numara 1.394 de locuitori, dintre care 1.213 in satul resedinta de
comuna, Buza, si 176 n satul Rotunda.
Buza se invecineaza cu comunele Taga, Geaca, Catina si Chiochis, teritoriul
comunei fiind traversat de raul Valea Buzei.
Primele informatii cunoscute despre Buza exista din anul 1329, din arhiva
regentiei Ardealului, a judetului si din Consignatia de Stat Topografica a
Pricipatelor Transilvaniei. In acel an avea denumirea de "Buza", iar cateva sute de
ani mai tarziu, in 1644 apare mentionata ca "nobila Buzah", si in 1831 sub numele
de "Besoten". In decursul timpului, zona a fost proprietatea a mai multor nobili. In
1376 era in proprietatea lui Buzasi Mihai, in 1395 a lui Bebec Stefan, iar in 1455
apare mentionata ca oras sub domnia voievodului Bebec Imre.
Ocupatiile locuitorilor au ramas de veacuri aceleasi: agricultura, prelucrarea
lemnului, cresterea animalelor, industria mica si activitati in domeniul turismului,
singurul obiectiv turistic existent pe teritoriul comunei Buza este Conacul
Bornemisza din satul Buza din secolul al XVIII-lea, care este inscris pe lista
Monumentelor Istorice ale judetului Cluj.
b) Topografia
La baza intocmirii documentatiei au stat ridicarile topografice intocmite in

sistem de coordonate stereo 70, scara 1 : 500, sistem de referinta Marea Neagra.
c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei
In zona de amplasare a obiectelor investitiei, respectiv zona localitatii Buza,
este un climat temperat continental.
Caracteristicile climatice principale sunt:
-
temperatura medie anuala +80 C
temperatura minima posibila ajunge pana la - 350 C
temperatura maxima posibila poate ajunge la + 400 C
temperaturile de sub 100 C se pot inregistra timp de 150 zile/an
Executantul va tine seama de aceste conditii climatice in programarea

resurselor si materialelor pentru executia lucrarilor de canalizare.
d) Geologia si seismicitatea
Geologie
Temperatura medie anuala in comuna Buza este de aproximativ 7,20 C si
prezinta variatii lunare, anotimpuale si anuale.
Formatiunile geologice din acest perimetru sunt reprezentate prin depozite de
panta, terase de acumulare, aluviuni din talvegul paraielor, precum si conuri de
dejectie ale vailor si torentilor.
Cel mai important element erozional acumulativ generat de Quaternar il
reprezinta terasele care au caracter aluvionar sub cuvertura de sol vegetal si anume:
pietrisuri grosiere, nisipuri fine sau grosiere, luturi de terasa (care pot aparea local),
marne si argile.
Elementele componente ale formatiunilor de terasa reflecta compozitia
litologica a formatiunilor strabatute de cursurile de apa din reteaua hidrografica a
Somesului Mic.
Straturile acvifere sunt cantonate in formatiunile de pietrisuri si nisipuri
grosiere care insotesc cursurile de apa, precum si conurile de dejectie formate.
Straturile acvifere sunt alimentate din precipitatii sau prin infiltratiile malurilor
cursurilor de apa.
Seismicitate
Judetul Cluj este incadrat in zona de seismicitate de calcul F cu coeficientul
Ks=0,08, Tcs=0.7 sec, unde coeficientul Ks reprezinta raportul dintre acceleratia
maxima a miscarii seismice a terenului corespunzatoare zonei seismice de calcul
(considerate cu o perioada de revenire de 50 ani).
Adancimea de inghet este de -1,0 m fata de cota terenului natural.
e) Prezentarea proiectului pe specialitati
In cadrul prezentului proiect se disting trei grupe de specialitati, prezentate in
ordinea ponderii in cadrul obiectivului, dupa cum urmeaza:
arhitectura
rezistenta
Acestea vor fi descrise in detaliu in cadrul subcapitolului 2.2 Memorii
tehnice pe specialitati.
In cadrul capitolului de arhitectura care vizeaza acest obiectiv de investitii se
urmareste amenajarea curtii caminului de batrani cu spatii pentru relaxare si
promenada, alei pietonale, platforma auto si spatii verzi. Pentru a avea un control al
accesului in zona s-a optat pentru realizarea unui gard.
Pentru realizarea structurii de rezistenta a imprejmuirii curtii caminului de
batrani, se recomanda:
- in zona de infrastructura realizarea unei structuri compacte in plan
orizontal si vertical compusa din: fundatii izolate de beton, iar la imprejmuirea
principala fundatiile sunt legate intre ele prin intermediul elevatiei din beton armat;
- in zona de suprastructura:
realizarea unei imprejmuiri formata din stalpi metalici
cu sectiune dreptunghiulara si panouri din sarma
zincata bordurata.
f) Devierile si protejarile de utilitati afectate

Lucrarile pregatitoare pentru realizarea acestor investitii constau intr-o
organizare de santier simpla care nu impune devierea de retele, defrisari de copaci
ci doar realizarea unor lucrari de terasare (sapatura, umplutura si compactare in
straturi), avandu-se in vedere ca terenul propus pentru realizarea investitiei este
liber de sarcini si obiectivul vizat este o investitie noua.
Nu sunt surse de poluanti pentru sol, lucrarile pentru protectia solului nu sunt
necesare.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, sarcina in responsabilitatea totala
a antreprenorului general, se realizeaza inainte de inceperea oricarei constructii.
Acesta va trebui sa efectueze investigatii preliminare adecvate si complete pentru a
localiza toate utilitatile publice din zona amenajarii.
Unde lucrarile pot afecta utilitatile existente, se vor lua masuri astfel incat sa
nu se intrerupa functionarea acestor utilitati fara primirea anterioara a aprobarii
autoritatilor responsabile pentru intretinerea si exploatarea lor. Antreprenorul va
obtine aprobarile necesare de la autoritatile recunoscute care detin/exploateaza
aceste utilitati. Daca nu se da aprobarea pentru intreruperea functionarii utilitatilor,
antreprenorul poate stabili facilitati temporare pentru alimentarea continua in
timpul executiei. Astfel de facilitati temporare vor fi implementate numai dupa
aprobarea autoritatii respective.
In scopul prevenirii si evitarii accidentelor de munca, se vor determina
existenta si pozitia unor lucrari subterane: cabluri electrice, telefonice, conducte de
termoficare, antreprenorul lucrarii va convoca in scris delegatii societatilor de
exploatare si intretinere ale retelelor subterane.
Convocarea se va face, conform procedurii civile, cu 5 zile inainte de
atacarea lucrarilor in zona respectiva, specificandu-se clar si explicit ca
neprezentarea la aceasta convocare atrage dupa sine raspunderea materiala si

penala in caz de producere a unui accident sau degradarea retelelor subterane, data
fiind necunoasterea acestor retele din zona.
Daca lucrarile de constructie afecteaza un drum public, antreprenorul trebuie
sa asigure fluenta in trafic, fie lasand libera jumatate din latimea drumului, fie
construind (daca este cazul) o deviere temporara, in functie de cerinta autoritatii de
drum. Lungimea, latimea si forma acestei devieri si modul de constructie vor fi
conforme indrumarii autoritatii pentru drumuri si va permite in orice moment
preluarea traficului de pe drum.
g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea lucrari
definitive si provizorii
Antreprenorul va face pe propria sa cheltuiala toate angajamentele pentru
alimentarea cu apa si energie electrica in scopul lucrarilor, in cadrul organizarii de
santier. Apa reziduala va fi evacuata in afara santierului conform cerintelor
beneficiarului, pentru a preintampina defectiunile sau reclamatiile.
h) Cai de acces permanente, cai de comunicatii si alte asemenea
Utilizarea drumurilor publice
Antreprenorul se va asigura ca drumurile si arterele de circulatie folosite de
el nu sunt murdarite ca rezultat al folosirii lor, iar in situatia in care, conform
opiniei beneficiarului, acestea se murdaresc din vina exclusiva a antreprenorului,
acesta va lua toate masurile pentru a le curata, fara costuri suplimentare pentru
beneficiar.
Contractantul se va asigura ca nu exista depuneri de pamant si pietris, pe
drumurile publice sau private ca rezultat al lucrarilor.
Toate vehiculele care parasesc santierul vor fi curatate/spalate corespunzator.
Accesul pe santier
Inainte de inceperea oricarei lucrari, antreprenorul va realiza cai temporare

de acces, incluzand si drumurile provizorii de ocolire, acestea cu aprobarea
beneficiarului. Antreprenorul va intretine aceste cai de acces in conditii adecvate
pentru siguranta si trecerea usoara a utilajelor si vehiculelor pana la terminarea
lucrarilor.
Inainte de inceperea oricarei lucrari, antreprenorul va incheia un procesverbal cu beneficiarul in ceea ce priveste starea suprafetelor terenurilor publice pe
care se face accesul in santier. Antreprenorul va mentine aceste suprafete intr-o
stare de curatenie rezonabila si le va repara in timpul executiei lucrarilor. La
terminarea utilizarii de catre antreprenor a acestor cai de acces, el va aduce
suprafetele la o conditie cel putin egala cu cea dinaintea folosirii lor.
Antreprenorul nu va afecta cu nicio parte a santierului si in niciun mod
terenurile private, iar cele publice doar cu permisiunea prealabila a beneficiarului.
i) Trasarea lucrarilor
Antreprenorul va raspunde de trasarea lucrarilor conform planurilor de
situatie anexate, toate cotele amenajarii fiind corect raportate la cota de nivel data
ca referinta pe santier.
Antreprenorul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor
structurilor, axelor rambleelor, drumurilor, imprejmuirilor, peretilor, aliniamentului
pentru toate conductele si alte astfel de linii (limite) si puncte care pot fi cerute. Pe
baza acestor repere si puncte certificate si acceptate, antreprenorul va face
masuratorile initiale si trasarea a cotei zero a amenajarii.
Hartile de teren si partiurile vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile
pentru inspectii si verificari la cererea beneficiarului sau I.S.C.
Proiectantul va indica antreprenorului pozitionarea amenajarii fata de
reperele stabile (constructii existente, limite de proprietate, ...etc.).
Trasarea va consta prin pichetarea tuturor colturilor si altor puncte
caracteristice pe aliniament.
Dupa materializarea cotei 0,00 m, se vor identifica toate lucrarile subterane

existente pe amplasament, daca este cazul.
Perimetrul cladirii va fi materializat prin tarusi/picheti, marcand:
-
punctele de schimbare de directie
pozitionarea axelor
pozitionarea transeelor de sapatura pentru realizarea fundatiilor.
Contractantul lucrarii va completa trasarea cu alte puncte pe care le va

considera necesare pentru executia corecta a lucrarilor si va verifica in
permanenta pozitia corecta a reperelor si exactitatea aplicarii in teren a
cotelor din proiect.
j) Antemasuratoarea
Anexata in continuare prezentei documentatii
BIROU DE PROIECTARE
Tel :0742/054195

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU

INGRIJIRE BATRANI
FAZA: P.T. +D.E. +C.S.
VOLUM 1 ARHITECTURA
BENEFICIAR:
COMUNA BUZA
CLUJ-NAPOCA
2011
PROIECT TEHNIC
FOAIE DE CAPAT
Denumire investitie:

INGRIJIRE BATRANI
Amplasament:
Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza
Beneficiar:
COMUNA BUZA
Proiectant general:

Faza:
P.T. ARHITECTURA
BORDEROU
P.T.\ARHITECTURA
PIESE SCRISE
Borderou
Memoriu tehnic arhitectura
Caiet de sarcini
PIESE DESENATE
A0 Plan de incadrare in zona
A1 Plan de situatie
A2 Plan de situatie
propunere
Scara 1/5000
Scara 1/500
Scara 1/500
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA - faza P.T .

Continut-cadru care include si elemente de memoriu general, elaborat conform
prevederilor din Anexa 1 - litera A, din Legea nr.50/1991 (republicata cu modificarile si
completarile ulterioare), coroborate cu exigentele consacrate in practica curenta de
proiectare si avizare, pentru constructii mici sau medii, de importanta normala sau redusa.
DATE GENERALE
I.1 - Obiectul proiectului
Beneficiar: COMUNA BUZA
Amplasament: Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza
Proiectant general: S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.
Numar proiect: 25/2012
Faza de proiectare: PT
Se propune construirea unei amenajari urbanistice in baza existentei unui
contract de executie a caminului de batrani, care sa contribuie la imbunatatirea
conditiilor de viata si sanatate a persoanelor varstnice din comuna Buza. Scopul
acestei investitii este crearea unui cadru construit pentru recreere si promenada atat
de necesare in prezent.
Suprafata terenului este de 8566,00 mp, iar conformatia terenului in plan
fiind intr-o panta usoara. Conform Planului Urbanistic General al localitatii Buza,
amplasamentul studiat se inscrie intr-o zona de locuinte si functiuni
complementare.
I.2 - Caracteristicile amenajarii:
- suprafata construita circulatii - S = 790,00 mp;
- suprafata spatii verzi amenajate - S = 700,00 mp;
- suprafata teren viran - S = 6356,00 mp;

Constructia se incadreaza la CATEGORIA "D" DE IMPORTANTA
(conform HGR nr. 766/1997).
ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE :
Pentru realizarea acestei investitii, se va utiliza terenul detinut in prezent de
beneficiar, nefiind necesare suprafete de teren suplimentare. Printr-un contract de
executie existent in care se doreste realizarea unui centru de ingrijire batrani, pe
acest teren vor exista constructii cu caracter permanent.
Suprafata terenului studiat este de 8566,00 m.p., conform ridicarii
topografice, avand accesul auto si pietonal asigurat din DC-ul invecinat parcelei de
teren.
LUCRARI PROPUSE:
Se doreste realizarea unei amenajari a terenului destinat centrului de ingrijire
batrani cu alei pietonale, platforma auto, imprejmuire si spatii verzi. Prin aceasta
amenajare se doreste crearea de acces/circulatie si amenajare teren necesare
sistematizarii in plan orizontal si vertical a curtii.
Masuri necesare pentru sistematizarea terenului si evacuarea apelor

Terenul studiat are o forma in plan neregulata, iar pe verticala prezinta o
usoara panta, aceasta rezolvandu-se prin realizarea unor sapaturi de terasare si
realizarea unor platforme.
Pentru eliminarea apelor de adancime scazuta/medie se vor realiza drenuri
dispuse pe suprafata terenului.
1. Etapizarea lucrarilor de executie:

A. Teresarea terenului in platforme pentru usurarea evacuarii apelor
meteorice de suprafata;
B. Amenajare circulatii pietonale perimetrale;
C. Amenajare platforma auto pentru descarcare marfa;
D. Amenajare parcaje auto;
E. Realizare imprejmuire si amenajare de spatii verzi.
A.
Pentru evacuarea apelor meteorice de pe suprafata terenului, terasarea se va
face in trepte. Se vor realiza platforme si apele se vor colecta in santuri de pamant,
descarcarea lor fiind controlata.
B.
Avandu-se in vedere destinatia obiectivului de investitii ce urmeaza a se
construi, este necesara realizarea unei platforme perimetrale de circulatie pietonala

pentru beneficiarii acestui centru.
Circulatiile pietonale se vor realiza cu dale din beton vibropresat dispuse
circular pe langa corpul de cladire al centrului si facilitand accesul spre periferia
curtii.
C.
Langa zona de intrare/iesire din curtea centrului se va amenaja o platforma
auto pentru descarcare marfa dimensionata pentru un trafic redus (maxim 3,5 t),
fiind alcatuita din dale din beton vibropresat coform partii desenate.
D.
Ansamblul va dispune de 15 locuri de parcare, o parte dintre ele vor deservi
personalului angajat in aceasta unitate, iar restul va fi pentru oaspeti.

E.
Solutia aleasa pentru imprejmuire se compune din:

- Imprejmuire principala realizata din: elevatie si fundatie din beton armat
cu panouri din plasa de sarma zincata bordurata, dispuse intre stalpii
metalici, care sunt incastrati in fundatiile de beton armat;

- Imprejmuire secundara realizata din: fundatie din beton cu panouri din
plasa de sarma zincata bordurata, dispuse intre stalpii metalici, care sunt
incastrati in fundatiile de beton armat;
Pe spatiile ramase libere se va insamanta gazon si se vor planta arbori si
arbusti.
Scirc pietonale
Scirc carosabile
POT
CUT
PROPUS
700,00 mp
90,00 mp
8,40%
19,35
Capitolul II - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin

Legea nr. 10/1995)
III.1-Cerinta A REZISTENTA SI STABILITATE (dupa caz se va preciza
subcerinta corespunzatoare tipului de structura) - conform prevederilor din
memoriu tehnic de structura.
III.2 Cerinta B SIGURANTA IN EXPLOATARE SIGURANTA
CU
PRIVIRE
LA
CIRCULATIA
ORIZONTALA
INTERIOARA SI EXTERIOARA
Cerinta de siguranta in exploatare se refera la protectia utilizatorilor
amenajarii exterioare impotriva riscului de accidentare in timpul utilizarii in spatiul
interior si cel apropiat curtii imobilului.
1. Siguranta la circulatia pedestra:

-
se refera la protectia cetatenilor impotriva riscului de accidentare in

timpul deplasarii pedestre in interiorul curtii cladirii si in spatiile din
exterior in vecinatatea obiectivului.
2. Siguranta cu privire la circulatia interioara:

- traseele de circulatie vor fi marcate distinct si vizibil pentru diversele
directii si functiuni pentru localizarea acestora fara dificultate.
Dimensionarea cailor de circulatie:
- caile de circulatie s-au dimensionat in functie de necesitatile functionale;
Pardoselile:
-
s-au prevazut pardoseli cu suprafata plana, neteda, antiderapanta de

trafic intens.
Peretii:
-
peretii imprejmuirii vor fi plani, netezi, fara asperitati, bravuri, muchii

taioase sau alte surse de ranire cu finisaj.
Capitolul III - ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA

MUNCII
La executarea lucrarilor de constructii aferente lucrarilor de arhitectura se vor
respecta masurile de protectia muncii prevazute in actele normative, normele si
ordinele specifice in vigoare.
1. Stasuri si normative de referinta

Legea nr. 7/1998 cu privire la protectia muncii;
Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul
muncii si ministerul sanatatii, cu ordinele nr.34/1975 si 60/1975, inclusiv
modificarile aprobate cu Ordinul 110/1975 si 60/1975, inclusiv modificarile
aprobate cu Ordinul 110/1977 si 39/1977.
Norme departamentale pentru protectia muncii in constructii
aprobate de Ministerul Constructiilor cu Ordinul 941/1968.
Normele de protectia muncii aprobate de Ministerul Constructiilor
Industriale cu Ordinul 7/N/1970
Norme de protectia muncii in activitatea de constructii - montaj
aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu Ordinul nr.1233/D/1990
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin Decretul nr. 130/25.01.07
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului, P118- 99
Norme de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de Ministerul
Constructiilor industriale cu Ordinul 742/D/1981
Regulament de protectia si igiena muncii in activitatera de
constructii aprobat cu Ordinul MLPATnr. 9/N/1992.
In cadrul activitatii de protectia muncii desfasurate de unitatile participante
la executarea lucrarilor de constructii se vor lua masuri de introducerea imediata in
practica (instructaje, masuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor
actualizarilor si completarilor la normele de protectia muncii existente, precum si a
celor nou aparute, sub forma de legi, norme si normative sau regulamente, astfel
incat activitatea de protectia muncii si igiena muncii sa se desfasoare pe baza
actelor normative aflate in vigoare la data executiei.
2. Prevederi generale
Devizele oferta pentru lucrarile de executat vor cuprinde si fondurile
necesare realizarii masurilor de protectia muncii
In cadrul proiectului de organizare de santier, intocmit de catre unitatile
executante de lucrari de constructii, se vor cuprinde si masurile de protectia muncii
si prevenirea accidentelor sau avariilor de retele existente pe amplasament (daca
este cazul) sau in imediata vecinatate.
In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, pe timpul executiei si al
exploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul lucrarilor vor instala
toate indicatoarele si mijloacele de protectie si de atentionare adecvate si vor
executa toate marcajele necesare pentru protectie si avertizare, precum si cele
pentru identificarea in viitor a traseelor retelelor subterane proiectate si executate.
Lucrarile periculoase trebuie sa fie semnalizate, atat ziua cat si noaptea, prin
tablii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atentionari speciale, in functie de
situatia concreta din timpul executiei sau a exploatarii lucrarilor proiectate.
La cartea constructiei trebuie anexate si plansele continand retelele subterane
cu caracteristicile lor, asa cum ele au fost real executate.
Executantul va realiza de asemenea, toate masurile de protectia muncii,
siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza
proiectului de executie a organizarii lucrarilor, acestea suportandu-se din cota de
organizare de santier sau din cota de cheltuieli indirecte.
Organizarea activitatii de protectia muncii cuprinde:
Instructajul de protectie si igiena a muncii
Controlul medical al personalului
Propaganda de protectie si igiena a muncii
Repartizarea personalului la locurile de munca
Reguli de igiena a muncii si acordarea primului ajutor in caz de accidente
Instruirea personalului muncitor si de conducere asupra riscurilor profesionale

in constructii, precum si asupra mijloacelor de combatere a lor
Asigurarea cu mijloace individuale de protectie
Asigurarea cu dispozitive de siguranta si securitate a muncii la executarea
lucrarilor pe timp friguros
* Executantul lucrarilor nu se va limita la aceasta lista, fiind obligatorie

respectarea si aplicarea tuturor prevederilor legale in vigoare.
Intocmit:
Arh. Chisu Cosmin
CAIETE DE SARCINI
BIROU DE PROIECTARE
Tel :0742/054195


INGRIJIRE BATRANI
FAZA: P.T. +D.E. +C.S.
VOLUM 2 REZISTENTA
BENEFICIAR:
COMUNA BUZA
CLUJ-NAPOCA
2011
FOAIE DE CAPAT
PROIECT TEHNIC
Denumire investitie:
AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE

BATRANI
Amplasament:
Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza
Beneficiar:
COMUNA BUZA
Proiectant general:

Faza:
P.T. REZISTENTA
BORDEROU
P.T.\REZISTENTA
PIESE SCRISE
Borderou
Memoriu tehnic
Caiet de sarcini
PIESE DESENATE
R1 Fatada gard imprejmuire principala
propunere
Scara 1/20
R2 Detaliu realizare gard imprejmuire
propunere
Scara 1/20
R3 Sectiuni gard imprejmuire
propunere
Scara 1/20
R4 Sectiuni gard imprejmuire secundara propunere
Scara 1/25
R5 Detalii realizare parcaje, platforma auto, alei pietonale si dren
propunere
Scara 1/25
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA - faza PT
Capitolul I - OBIECTUL PROIECTULUI

I.1 Denumirea investitiei
Lucrarea care se doreste a se realiza are denumirea: Amenajari exterioare
centru ingrijire batranisi este amplasata in Judetul Cluj, Localitatea Buza, strada
Principala FN, Comuna Buza.
I.2 Descriere investitii
Prezenta documentatie ofera solutiile legate de construirea unei amenajari cu
alei pietonale, platforma auto si parcaje, in incinta curtii centrului de ingrijire
batrani ce urmeaza a se construi pe baza existentei unui contract de executiei, pe

raza comunei Buza.
Solutiile constructive alese pentru realizarea imprejmuirii sunt cele clasice:
fundatii izolate din beton, iar la imprejmuirea principala fundatiile sunt legate intre
ele prin intermediul elevatiei din beton armat.
Capitolul II - CONDITII DE AMPLASAMENT
Conform Codului de proiectare seismica P100-1/2006, amplasamentul se
gaseste in zona seismica avand acceleratia terenului pentru proiectare ag=0,08g si
perioada de colt Tc=0,70s. Obiectivul de investitii se incadreaza in clasa de
importanta si de expunere la seism III careia ii corespunde factorul de importanta I
=1,00.
Amenajarea are categoria de importanta D.
Conform Codului de proiectare CR 1-1-3-2006, amplasamentul se gaseste in
zona de zapada caracterizata de valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe
sol So,k=1.50 kN/m2, valoare care corespunde unui interval mediu de recurenta de
IMR=50 ani, sau unei probabilitati de depasire intr-un an de 2%.
Conform Codului de proiectare NP 082-04, amplasamentul se gaseste in
zona de vant caracterizata de valoarea caracteristica a vitezei vantului de 35 m/s si
a unei presiuni de referinta mediate pe 10 min. de 0,40 kPa. Ambele valori
corespund unui interval mediu de recurenta de IMR=50 ani, sau unei probabilitati
de depasire intr-un an de 2%.
Capitolul III - DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

III.1 Situatia existenta :
Terenul pe care se va realiza investitia se afla in judetul Cluj, in intravilanul
comunei Buza, strada Principala FN si apartine domeniului public.
Pe terenul studiat nu mai exista constructii care sa necesite demolarea si este

liber de alte sarcini.
Conform Planului Urbanistic General al localitatii Buza, folosinta actuala a
terenului se inscrie intr-o zona agricola, cu destinatia stabilita prin PUG intr-o zona
destinata pentru locuinte si functiuni complementare.
III.2 Situatia propusa :
Se propune realizarea unei amenajari exterioare care va fi formata din:
-
A.
circulatii pietonale perimetrale;
platforma auto pentru descarcare marfa;
parcaje;
imprejmuire principala si secundara;
spatii verzi si plantatii de arbori si arbusti.
Circulatiile pietonale:
-
alei cu dale vibropresare:

- strat nisip compactat;
- strat balast compactat 98%;
- pamant natural.
alei cu balast:
- pamant natural.
B.
Platforma auto pentru descarcare marfa:

- dale din beton vibropresat;
- strat nisip compactat;
- strat balast stabilizat;
- pamant natural.
C.
Platforma auto pentru parcaje:

- pamant natural.
D.
Imprejmuirea amplasamentului:
Solutia de fundare se alege astfel incat sa asigure transmiterea incarcarilor
verticale si orizontale. Astfel s-au proiectat doua tipuri de fundatii izolate:

- pentru imprejmuirea principala fundatii izolate rigide (30x60 cm) legate intre
ele prin intermediul unei elevatii din beton armat (30x40 cm). Cota de fundare este
de 0,90 m de la cota terenului amenajat.
- pentru imprejmuirea secundara - fundatii izolate rigide (40x40 cm). Cota de
fundare este de 0,90 m de la cota terenului amenajat.
Pentru realizarea investitiei, se vor realiza urmatoarele tipuri de lucrari,

folosindu-se o tehnologie de executie adecvata si de actualitate:
-
terasarea trenului care include realizarea unor sapaturi/umpluturi si

compactarea lor;
realizare dren de adancime;
realizarea unor fundatii izolate din beton pentru imprejmuire;
alei de circulatii;
amenajare parcari.
Nota :1 1 Se vor lua masuri de evitare a patrunderii apelor, de orice natura la baza
sapaturilor si in special la nivelul straturilor inferioare. Pentru rezolvarea acestor

fenomene, se vor executa rigole pentru eliminarea/indepartarea apelor.
2 Realizarea unor trotuare perimetrale cu rol de protectie impotriva

infiltratilor de apa de la nivelul solului;
3 Toate lucrarile se vor executa ingrijit.
Pentru realizarea acestei investitii se propune adoptarea unor tehnologii de
actualitate, usor de realizat si folosindu-se materiale usor de procurat, fiind o
amenajare care este amplasata in mediul rural.
Nota :2
Materialele folosite pentru realizarea acestor lucrari de constructie
tebuie sa fie certificate CE.

-
Betonul din fundatii utilizat va fi C12/15.
Otelul pentru armaturi va fi otel beton PC 52 si OB 37.
Capitolul IV - ACTE LEGISLATIVE, NORMATIVELE SI STANDARDELE

CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PROIECTULUI
LEGEA Nr. 10/95 -Lege privind calitatea in constructii
HGR nr. 766/1997 -Regulamentul privind categoria de importanta a constructiilor
-Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare
interventie in timp si postulizarea constructiilor.
STAS10101/OA77-Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru constructii civile si industriale.
STAS 10101/1 78 -Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente.
STAS 10101/3 87-Actiuni in constructii. Incarcari datorate procesului de
exploatare.
P 1001/2006-Cod de proiectare seismica - Partea I Prevederi de proiectare
pentru cladiri.
NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
CR 0-2005-Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
CR 1-1-3-2006-Cod de proiectare. Actiunea zapezii asupra constructiilor.
NP 082-04-Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului.
STAS 10107/0-90-Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea
elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.
NP 112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
Capitolul V - MASURI DE PROTECTIA MUNCII
SI DE PROTECTIE
IMPOTRIVA INCENDIILOR
La proiectarea si executia lucrarilor aferente acestei investitii sunt respectate
prevederile urmatoarelor acte normative:
Legea nr. 90 din 12 iulie 1996 - Legea protectiei muncii;
Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul
Ministrului Muncii si Protectiei Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministrului

Sanatatii si Familiei nr. 933/25.11.2002;
Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de zidarie, montaj
prefabricate si finisaje in constructii IM 006 96 (BC 10/96);
Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de cofraje,
schele, cintre si esafodaje IM 007 96 (BC 10/96);
Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a
refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor: exploatarea

utilajelor de constructii NE 002 - 97 (BC 12/99);
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
(BC
10/96)
Normativ republican pentru proiectarea si executarea constructiilor si
instalatiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor (NPCI); Norme generale
de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si

instalatiilor (BC 12/77)
Decret nr.290/81 privind aprobarea normativelor generale de protectie
contra incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor;
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului, indicativ P118/1999, precum si Hotararea Guvernului

nr. 51/1992.
Constructorul si beneficiarul vor respecta pe timpul executiei si al exploatarii
normele
generale
specifice
activitatilor
de
constructiimontaj,
conform
regulamentului specificat mai sus, luandu-se si masuri suplimentare, in functie de

conditiile noi de lucru si exploatare.
La executie si in timpul exploatarii, constructorul si beneficiarul vor respecta
si urmari programul de control al calitatii lucrarilor de constructii pe santier,
precum si caietul de sarcini privind programul de urmarire in timp al amenajarii.
Constructorul va intocmi un proiect tehnologic de executie, cu avizul
proiectantului si acceptat de beneficiarului. Se va intocmi -de asemenea- un
program de executie, se vor stabili masurile detaliate de protectia muncii, se vor
intocmi certificate de calitate pentru toate lucrarile ascunse executate (ce vor fi
avizate de beneficiar si proiectant), se vor stabili etapele de control si de asistenta
tehnica (impreuna cu beneficiarul si executantul).
Intocmit:
Ing. dip. Marcel GHINDEA
CAIETE DE SARCINI
CAPITO LU L
PREVEDERI GENERALE
1.1. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din
standardele si normativele in vigoare.
1.2. Antreprenorul are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor, sa
examineze terenul si amplasamentul lucrarilor, astfel incat sa aprecieze si sa preia pe propria
raspundere conditiile de executie a lucrarilor.
1.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea investitorului, verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.4. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
CAPITO LU L
II
2.1. D O C U M E N T E
DE
REFERINTA
Lucrrile se vor executa pe baza urmtoarelor documente care guverneaz lucrarea:

2.1.1. Piesele scrise ale proiectului tehnic
2.1.2. Piesele desenate, dup cum urmeaz:
1. Plan de ncadrare n zon
2. Plan de situatie
2.1.3. Principalele reglementari tehnice in domeniu (conform NE 012-99):
Nr.crt
Indicativ
Titlul reglementarilor
Publicat n:
A. REGLEMENTARI CU CARACTER GENERAL

A.1.
STAS 10107/0-90
A.2.
P 100-92
Calculul si alcatuirea elementelor din

beton,
beton
armat
si
beton
precomprimat
Normativ
pentru
proiectarea
antiseismica a constructiilor de locuinte,
social culturale, agrozootehnice si
industriale
Buletinul
Constructiilor nr. 1
2/92
B. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE

FUNDATII
B.1.
B.2.
P 10-86
C 160-75
Normativ
privind
proiectarea
si
executarea lucrarilor de fundatii directe
la constructii
Normativ
privind
alcatuirea
si
executarea pilotilor pentru fundatii
Buletinul
Constructiilor
1/87
Buletinul
Constructiilor
6/75
nr.
nr.
B.3.
C 215-88
Instructiuni tehnice pentru elemente de

fundatii din beton, cu adaos de cenusa
de centrala termoelectrica, situate in
terenuri cu agresivitati naturale si
industriale
Buletinul
Constructiilor
6/88
nr.
C. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE

COFRAJE
C.1.
C.2.
C.3.
C.4.
C 41-86
C 162-73
C 11-74
(in curs de aparitie)
Normativ pentru alcatuirea, executarea

si folosirea cofrajelor glisante.
Normativ pentru alcatuirea, executarea
si folosirea cofrajelor metalice plane
pentru pereti din beton monolit la cladiri
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si
folosirea in constructii a panourilor din
placaj pentru cofraje
Ghid pentru proiectarea si utilizarea
cofrajelor
Buletinul
Constructiilor
7/86
Buletinul
Constructiilor
7/74
Buletinul
Constructiilor
4/75
nr.
nr.
nr.
D. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE

BETOANE
D.1.
D.2.
D.3.
D.4.
D.5.
D.6.
D.7.
D.8.
D.9.
C 16-84
P 59-86
C 28-83
P 73-78
C 212-87
C 130-78
C 122-89
C 156-89
C 149-87
D.10.
PE 713-90
D.11.
C 155-89
D.12.
C 163-73
Normativ pentru realizarea, pe timp

friguros, a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si
folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor din beton
Instructiuni tehnice pentru sudarea
armaturilor de otel beton
executarea recipientilor din beton armat
si beton precomprimat pentru lichide
Instructiuni tehnice pentru aplicarea
procedeului tehnologic de vacuumare a
betonului
Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin
torcretare a mortarelor si betoanelor
executarea lucrarilor de constructii din
beton aparent cu parament natural
Indrumator pentru aplicarea prevederilor
STAS 6657/3-89.
Elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Procedee
si
dispozitive
de
verificare
a
caracteristicilor geometrice.
Instructiuni tehnice privind procedee de
remediere a defectelor pentru elemente
de beton si beton armat
Instructiuni
tehnice
departamentale
pentru executia si controlul betoanelor
constructiilor hidrotehnice
Normativ privind prepararea si utilizarea
betoanelor cu agregate usoare
Instructiuni tehnice pentru folosirea
profilului incastrat PVC plastifiat, la
etansarea
rosturilor
in
cadrul
Buletinul
Constructiilor
6/86
Buletinul
Constructiilor
10/86
Buletinul
Constructiilor
7/83
Buletinul
Constructiilor
12/78
Buletinul
Constructiilor
9/87
Buletinul
Constructiilor
8/79
Buletinul
Constructiilor
2/91
Buletinul
Constructiilor
1/91
Buletinul
Constructiilor
5/87
RENEL /
ISPH - BPE
1/90
Buletinul
Constructiilor
2/91
Buletinul
Constructiilor
2/74
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
nr.
D.13.
D.14.
D.15.
C 237-92
C 238-92
C 248-93
D.16.
(In curs de aparitie)
D.17.
NP 007-97
constructiilor hidrotehnice
Instructiuni tehnice pentru utilizarea
aditivului
complex
ADCOM
la
prepararea betoanelor de ciment
Instructiuni tehnice provizorii, privind
realizarea betoanelor de clasa (Bc 60
Bc 80)
Instructiuni tehnice pentru realizarea
betoanelor de nisip
Buletinul
Constructiilor
1/93
Buletinul
Constructiilor
1/93
Buletinul
Constructiilor
2/94
nr.
nr.
nr.
Specificatie tehnica privind betoanele

utilizate la realizarea elementelor
prefabricate
Cod de proiectare pentru structuri si
cadre din beton armat
Regementari
in
constructii INCERC
nr. 70/97
D.18.
P 85-97
Cod de proiectare pentru structuri cu Buletinul
pereti structurali
Constructiilor
nr.
10/96
E. REGLEMENTARI PRIVIND VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII SI INSTALATII
E.1.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si Buletinul
receptia lucrarilor de constructii
Constructiilor nr. 12/86
E.2.
C 26-85
Normativ pentru incercarea betonului Buletinul
prin metode nedistructive
Constructiilor
nr.
8/85 si 2/87
E.3.
C 54-81
Instructiuni tehnice pentru incercarea Buletinul
betonului cu ajutorul carotelor
Constructiilor
nr.
2/82
E.4.
C 117-70
Instructiuni tehnice pentru folosirea Buletinul
radiografiei la determinarea defectelor Constructiilor
nr.
din elementele de beton armat
9/70
E.5.
C 200-81
Instructiuni tehnice pentru controlul Buletinul
calitatii
betonului
la
constructii Constructiilor
nr.
ingineresti ingropate, prin metoda 6/82
carotajului sonic.
E.6.
C 150-84
Normativ privind calitatea imbinarilor Buletinul
sudate din otel ale constructiilor civile, Constructiilor
nr.
industriale si agricole
7/84
F. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE PROTECTIE A
CONSTRUCTIILOR IN CONDITII DE AGRESIVITATE
F.1.
C 170-87
Instructiuni
tehnice
de
protectia Buletinul
elementelor din beton armat si beton Constructiilor
nr.
precomprimat supraterane situate in 7/88
medii agresive naturale si industriale
F.2.
C 210-82
Norme
tehnice
privind
protectia Buletinul
anticoroziva a bazinelor de beton armat Constructiilor
nr.
pentru neutralizarea si epurarea apelor 7/82 si 4/85
industriale
G. STANDARDE
CIMENT
G.1.
Sr 388/95
G.2.
SR 1500/96
G.3.
SR 3011/96
G.4.
SREN 196-7/95
G.5.
G.6.
SREN 196-6/94
SREN 196-3/97
G.7.
SR 227-5/96
Ciment Portland
Cimenturi compozitie uzuale de tip II,III,IV,V.
Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati
Metode de incercare a cimenturilor. Metode de prelevare si
pregatirea probelor de ciment.
Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea finetei.
Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea timpului de
priza si a constantei de volum
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de hidratare.
G.8.
SREN 196-1/95
Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor

mecanice
Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Vocabular.
Metode de incercare a cimenturilor. Analiza chimica a
cimenturilor
Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea cantitativa a
constituientilor
Metode de incercare a cimenturilor. Testul de puzzolanicitate
pentru cimenturile puzzolanice.
G.9.
G.10.
SR 6232-96
SREN 196-2/95
G.11.
SREN 196-4/95
G.12.
SREN 196-5/95
G.13.
SREN 196-21/94
G.14.
G.15.
G.16.
G.17.
G.18.
G.19.
G.20.
G.21.
SR 7055/96
SPI-1994
SP3-1995
SP4-1997
SP5-1995
SP6-1995
SP7-1995
SP8-1995
G.22.
STAS 1667-76
G.23.
G.24.
STAS 662-89
SR 667-97
G.25.
STAS 4606-80
G.26.
STAS 2386-79
G.27.
G.28.
STAS 7343-80
STAS 8177-68
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti

minerali
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
Agregate si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice
generale de calitate
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare.
Agregate minerale usoare. Conditii tehnice generale de
calitate
Agregate minerale usoare. Granulit.
Agregate din zgura expandata pentru betoane usoare
G.29
STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
G.30.
G.31.
STAS 8573-78
STAS 8625-90
Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment.

Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
G.32.
(in curs de aparitie)
G.33.
STAS 3349/1-83
G.34.
STAS 3349/2-83
G.35.
STAS 1759-88
G.36.
STAS 5479-88
G.37.
STAS 2320-88
G.38.
STAS 1275-88
G.39.
STAS 2414-91
G.40.
G.41.
STAS 3519-76
STAS 3518-89
G.42.
STAS 5440-70
Specificatie tehnica. Betoane Terminologii, cerinte, niveluri

de performanta
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de
agresivitate a apei
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii
apei fata de betoanele constructiilor hidroenergetice
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului
de agregate fine si a inceputului de priza
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea continutului de aer oclus.
Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile
pentru confectionarea epruvetelor.
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si
porozitatii betonului intarit
Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa.
Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistentei
la inghet-dezghet (gelivitate)
Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-agregate.
Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea continutului

in cloruri, in CO2 si alcalii in cimenturi
Ciment Portland alb
Cimenturi cu adaos de calcar sau calcar dolomitic
Ciment Portland de tip BS 12-78
Cimenturi Portland colorate
Ciment Portland aditivat
Cimenturi hidrotehnice aditivate
Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345
Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate
AG R E G AT E
APA
ADITIVI
B E T O AN E
G.43.
STAS 2833-80
G.44.
STAS 5585-71
G.45.
STAS 6652/1-82
G.46.
G.47.
STAS 9602-90
STAS 6102-86
G.48.
SR 183/1-95
G.49.
STAS 1799-88
G.50.
G.51.
G.52.
G.53.
G.54.
STAS 1799-88
STAS 5511-89
ISO 9812
ISO 7031
ENV 206
G.55.
G.56.
G.57.
CEB-FIP
Eurocode 2
STAS 6605-78
G.58.
G.59.
G.60.
G.61.
G.62.
G.63.
SR-ISO 7438-92
SR-ISO 7801-93
STAS 438/1-89
STAS 438/2-91
SR 438/3-98
SR 438/4-98
G.64.
ST 009-96
Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a

betonului intarit
Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate
static la compresiune al betonului.
Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii
generale
Beton de referinta. Prescriptii pentru confectionare si incercari
Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii
tehnice de calitate.
Lucrari de drumuri. Imbracaminti din beton de ciment. Conditii
tehnice generale de calitate.
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul
si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor
destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton
armat si beton precomprimat.
Betoane de ciment - clasificare
Incercari pe betoane. Determinare aderentei beton-armatura
Consistenta betonului. Metoda raspandirii
Determinarea impermeabilitatii betonului
Specificatie tehnica. Betoane terminologii, cerinte, niveluri de
performanta.
Model code 1990 nr.205 Partea D Tehnologia betonului
Calculul si alcatuirea structurilor de beton
Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a
sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat.
Materiale metalice. Incercarea la indoire.
Materiale metalice. Incercarea la indoire alternanta
Otel beton laminat la cald
Srm rotund profilat
Plase sudate.
Srm cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la
rece
Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru
armaturi (Buletinul constructiilor nr. 11/97)
Alte standarde, normative si instructiuni utilizate:

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor.
STAS 2916-87
Lucrri de drumuri si ci ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii de
proiectare.
STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.
SR 1500:96
Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
STAS 227/1-86
Cimenturi. Incercri fizice. Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuial.
STAS 5089-71
Produse din piatr natural pentru constructii. Terminologie.
STAS 5090-83 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare.
STAS 6200/2-91
Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru ncercri mecanice.
STAS 6200/5-91
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea rezistentei la compresiune si
calculul coeficientilor de nmuiere.
STAS 6200/11-73
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea densittii aparente si a greuttii
volumice aparente.
STAS 6200/12-73
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea absorbtiei de ap si a cedrii
apei.
STAS 6200/13-80
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea compactittii, porozittii si a
coeficientului de saturatie.
STAS 6200/15-83
Piatr natural pentru constructii. Determinarea comportrii la nghet dezghet.
STAS 9864-74
Geologie tehnic. Roci utilizate n constructii. Clasificare si identificare.
SR 138-94
Cartoane bitumate.
STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare.
STAS 9461-87
Masini si utilaje pentru lucrri terasiere. Echipament de buldozer. Parametri

principali.
STAS 9346-88
Masini de terasamente. Echipament de ncrctor cu ncrcare-descrcare
frontal. Parametrii principali.
STAS 438/1-89
Produse din otel pentru armarea betonului. Mrci si conditii tehnice de calitate.
STAS 6675/1-92
Tevi din policlorur de vinil neplastifiat. Conditii tehnice generale si de calitate.
STAS 6675/2-92
Tevi din policlorur de vinil neplastifiat. Dimensiuni.
STAS 404/1-87 Tevi din otel fr sudur laminate la cald.
STAS 505-86
Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii
aferente.
NE 012-99
Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton armat si beton
precomprimat.
C 300-94
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
constructii si instalatii aferente acestora.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor Ord. M.I. 381/1993 si
MLPAT 7/N/1993.
C 17-82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si
tencuial.
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 766 - 21.11.1997.
C 28-83
Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor din otel beton.
STAS 9824/0-74
Masuratori terestre.Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
STAS 9824/2-75
Masuratori terestre.Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
STAS 9824/3-74
Masuratori terestre.Trasarea pe teren a drumurilor publice.
STAS 9824/4-83
Masuratori terestre.Trasarea pe teren a lucrrilor de art supraterane
2.2. D O M E N I U L
DE
APLI C AR E
Documentele de referint, artate mai sus, se vor aplica la procurarea materialelor,

punerea lor n oper, la executarea, verificarea si receptia lucrrilor, asa cum se arat n cuprinsul
caietului de sarcini.
2.3. A T E S T A R I , A G R E M E N T A R I
Conform Ordinului M.T. nr. 102/1995, materialele necesare pentru realizarea solutiilor proiectate
se vor putea utiliza numai dup obtinerea prealabil a agrementelor tehnice.
Pentru toate materialele nestandardizate se va proceda la obtinerea agrementelor tehnice.
CAPITO LU L
III
UMPLUTURI
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de umpluturi.
2. STANDARDE DE REFERINTA
- C 169-88 :
Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale (BC 5/89)
- C 56-85 :
Normativ pentru verificarea calitatii si receptionarii lucrarilor de
constructii (BC 1-2/86)
- STAS 9871-74: Terasamente.Determinarea gradului de compactare.
- GE 026-97:
Ghid pentru executarea compactarii in plan orizontal sI inclinat a
terasamentelor (BC 5/98).
- STAS 9850 - 89: Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
- STAS 10355 - 84: Constructii hidraulice. Materiale locale pentru terasamente. Metode
de determinare.
- STAS 1913/13-83: Determinarea caracteristicilor de compactare.Incercarea Proctor.
- STAS 1913/15-75: Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
- STAS 1242/6 - 76: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare statica.
- STAS 1242/9 - 76: Teren de fundare. Cercetarea geofizica a terenului prin metode
radiometrice.
3. MATERIALE
Se va utiliza pamantul rezultat din sapaturi cu exceptia solului vegetal(daca este cazul) si
a pamanturilor cu un continut de materii organice mai mari de 6%( daca se intercepteaza in
sapatura).
Din sapaturi rezulta urmatoarele tipuri de pamanturi:
- sol vegetal;
- nisip cu resturi vegetale;
nisipuri medii si medii fine cu intercalatii nisipos-prafoase;
4. EXECUTIA LUCRARILOR
Compactarea pamintului folosit ca umplutura in jurul constructiei se va face prin
imprastierea si compactarea cu maiul de mina in straturi de cca.20cm grosime sau compactare
manuala cu mijloace mecanice.
Umpluturile de sub pardoseala se vor executa din balast conform detaliilor din proiect
urmarindu-se o compactare corespunzatoare.
Procesul de realizare a umpluturilor cuprinde urmatoarele etape:
4.1. Pregatirea amprizei;
4.2. Excavarea si transportui materialelor de la depozitui de pamant pe santier;
4.3. Punerea in opera a umpluturilor in straturi elementare uniforme;
4.4. Compactarea umpluturilor.
4.1. Pregatirea amprizei:
Lucrarile constau in curatirea riguroasa a fundului sapaturilor atat la interior cat si la
exteriorut constructiei de pamantui vegetal, resturi de constructie si alte materiale.
Inainte de asezarea primului strat de umplutura se va compacta stratui de baza pentru a-i
mari capacitatea portanta.
4.2. Excavarea si transportul materialelor de la depozitui de pamant pe santier:
Materialul pentru umplutura se va aduce de la depozitui de pamant rezultat din sapatura
situat in afara amplasamentului. Transportul se ca face cu mijloace auto.
4.3. Punerea in opera a umpluturilor in straturi elementare uniforme:
Punerea in opera se face in straturi uniforme prin imprastiere cu lopata. La interior
umpluturile se executa pana sub startui de rupere a capilaritati din pietris, iar la exterior pana la
nivelul terenului natural existent, urmand ca restul pana la terenul sistematizat sa se execute
odata cu sistematizarea verticala a amplasamentului.
Se va utiliza partial pamantui rezultat din sapaturi cu exceptiile de la pet. 3.1., fara corpuri
straine(moloz, caramizi, etc.) si partial piatra sparta. Pamanturile fiind diferite, umplutura se va
executa in straturi alternante.
Se va verifica natura pamantului pus in lucrare ca sa corespunda cu cel de la cap.3 si
umiditatea acestuia urmand a se aduce la umiditatea optima de compactare.
Grosimea straturilor va fi urmatoarea:
- 30-40cm, pentru straturile din pamanturi necoezive;
- 30cm pentru straturile din pamanturi coezive;
Numarul de treceri cu utilajul peste fiecare strat va fi urmatorul:
- 4... 5 treceri pentru straturile din pamanturi necoezive;
- 5...6 treceri pentru straturile din pamanturi coezive;
Pentru definitivarea umiditatii optime, a grosirnii straturilor si a numarului optim de
treceri cu utilajul astfel incat sa se realizeze gradul de compactare (D) si greutatea volumica in
stare uscata prescrise, inainte de realizarea lucrarilor se va executa o pista experimentala pe care
se va executa o compactare de proba.
Caracteristicile de compactare (Ydmax si umiditatea optima de compactare) pentru
fiecare tip de pamant pus in opera vor fi stabilite prin incercari PROCTOR comandate unui
laborator autorizat (Ydmax-greutatea volumica maxima in stare uscata).
4.4. Compactarea umpluturiior:
Deoarece compactarea se face in spatii inguste se recomanda utilizarea maiului mecanic
sau pneumatic de 150-200 kg cu 50-.60 lovituri pe minut sau vibro-maiuri de acceasi greutate cu
o frecventa de 500-600 lovituri pe minut.
Pe zona fara subsol, de la nivelul terenului natural pana sub stratui de pietris, se
recomanda a se utiliza placa vibratoare usoara (0,1-0,2 tone) cu frecventa 3000-4000
vibratii/minut, selectandu-se pentru umplutura pamant necoeziv.
Numarul de treceri si grosimea straturilor este precizata la cap. 4.3. urmand a fi

definitivate pe pista experimentala.
Verificarea compactarii se va face conform precizarilor de la cap.5.
5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
5.1. Se vor verifica urmatoarele:
- indepartarea stratului vegetal de la suprafata;
- pregatirea amprizei conform cap. 4.1;
- corespondenta cu proiectului a naturii pamantului utilizat (vezi cap.3);
- respectarea tehnologiei de punere in opera din cap. 4.3;
- realizarea compactarii la parametri ceruti in cap. 5.2;
- realizarea umpluturiior la cotele din proiect;
5.2. Verificarea compactarii terasamentelor:
Verificarea lucrarilor de compactare se face de catre un laborator atestat si cade in sarcina
executantului.
Verificarea compactarii se face conform STAS 9850-89.
Se va urmari realizarea gradului de compactare (D) definit conf. STAS 9850-89 si
umiditatea pamantului compactat in lucrare comparativ cu umiditatea optima de compactare
stabilita cu metoda PROCTOR.
Gradul de compactare mediu ce va trebui realizat este de 95%, iar cel minim de 92%.
Abaterea fata de umiditatea optima de compactare va fi de maxim 3,0-5,0%.
Greutatea volumica maxima a pamantului in stare uscata si umiditatea optima de
compactare vor fi precizate de proiectant dupa efectuarea incercarii PROCTOR pe probe
prelevate de la fata locului pe timpul executarii lucrarilor de sapaturi (inainte de executarea
umpluturilor).
Metodele de verificare a straturilor vor fi identice cu cele folosite pe pista experimentala.
Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar si pentru fiecare tip de pamant pe
toata grosimea umpluturii, frecventa lor fiind de una la fiecare 50 mc de pamant compactat.
Pentru fiecare tip de pamant si pentru fiecare strat compactat numarul minim de puncte de
verificare este 3.
Se vor face verificari suplimentare in zonele unde vizual calitatea compactarii pare a nu fi
corespunzatoare.
Rezultatele verificarilor se inregistraza intr-un tabel conform ANEXEI A din STAS 985089, iar punctele unde s-au facut determinarile vor fi pozitionate pe un plan specificandu-se si
numarul stratului.
Daca valorile obtinute pentru gradul de compactare (D) in cuprinsul unui strat sunt egale
sau superioare valorii minime precizate in acest capitol si este realizata media indicata atunci
stratui verificat se considera compactat satisfacator si se accepta lucrarea.
Daca nu sunt indeplinite aceste conditii se procedeaza la scarificarea si recompactarea lui;
In situatia cand nici dupa recompactare nu se obtin parametri impusi stratui respectiv se
indeparteaza din lucrare.
Cand se realizeaza gradul de compactare, dar nu si umiditatea, acest strat poate fi acceptat
daca media aritmetica a umiditatii lui impreuna cu cele ale straturilor in care este intercalat se
incadreaza in limitele admisibile.
Receptia lucrarilor de terasamente se va face de reprezentantui beneficiarului si al
executantului pe baza tuturor verificarilor efectuate pe parcurs, intocmindu-se un proces verbal
de receptie ce se ataseaza la cartea constructiei.
5. MASURARE SI DECONTARE
Umpluturile se vor plati la metru cub de umplutura efectiv efectuata.
Orice neconcordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi aduse la cunostinta
proiectantului.
CAPITO LU L
IV
SAPATURI
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a sapaturilor necesare.
- STAS 9824/0-74 : Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87: Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
- C 169-88
: Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale BC5/89.
- C 56-85
:
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii
aferente BC 1-2/1986.
- C 83-75
:
Indrumator privind executia trasarii de detaliu in constructii BC
1/1976.
3.1. LUCRARI CE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
DE SAPATURA
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni pe intreaga suprafata pe care se
executa terasamentele, cu stringerea in gramezi a materialelor rezultate si indepartarea lor.
- saparea si depozitarea pamintului vegetal.
- indepartarea apelor de suprafata, daca este cazul.
- trasarea pe teren a constructiei.
- trasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi.
3.2. LUCRARI PROPRIU-ZISE DE SAPATURA
- executia sapaturilor generale care se opresc cu 10-20 cm deasupra cotei finale de
proiect.
- retrasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi, daca este cazul.
- executia sapaturilor manuale care se opresc cu 10-20 cm deasupra cotei finale din
proiect.
3.3. TERMINAREA LUCRARILOR DE SAPATURA

- finisarea sapaturii (saparea ultimului strat de 10-20 cm) trebuie facuta imediat inainte
de inceperea lucrarilor de turnare a betonului.
4. ABATERI ADMISE
Tolerantele (in cm) admise la trasarea constructiei sint:
- pe orizontala: coordonate rectangulare de trasare +/-2cm laturi pe conturul de trasare +/4cm.
- pentru cota +/-0,00 toleranta admisibila este de +/-1cm.
- pentru unghiuri +/-1 grad.
- in cazul depasirii oricareia din abaterile admisibile este interzisa inceperea executarii
corpului fundatiilor inainte de a se efectua toate corecturile necesare sau cu acordul scris al
proiectantului.
Se verifica:
- elemente geometrice (lungimi, latimi, cote de nivel) in corespondenta cu proiectul;
- in toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura
terenului nu corespunde cu cea din proiect, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita
decit pe baza unor dispozitii scrise ale proiectantului;
- documentul de atestare a calitatii (naturii) terenului de fundare il constituie procesul
verbal de receptie intocmit de catre conducatorul lucrarilor impreuna cu specialistul din partea
proiectantului, beneficiarului si a reprezentantului organului de stat privind calitatea
constructiilor (faza determinanta), procesele verbale inscriindu-se in "Registrul de procese
verbale de lucrari ascunse" si semnate de toti proiectantii.
6. MASURATOARE SI DECONTARE
Sapaturile se vor plati la metru cub in cazul sapaturilor manuale si la 100 metri cubi in
cazul celor mecanice.
CAPITO LU L
LUCRARI DIN BETON ARMAT

4.1. CONDIII TEHNICE GENERALE REFERITOARE LA COMPOZIIA l
CALITATEA BETONULUI
4.1.1. Generalitati
Betonul reprezint un material compozit, obinut din amestecuri bine omogenizate naturale sau/i
artificiale, care, dup ntrire capt un aspect de conglomerat i prezint anumite proprieti
fizico-chimice i mecanice relativ bine definite.
n principal componenii unui beton sunt: agregatele (naturale sau artificiale), liantul (anorganic
sau organic), adaosurile (adaosurile naturale, fibrele naturale sau artificiale), aditivii (pentru
modificarea proprietilor betonului proaspt sau/i ntrit) i apa (dac liantul o impune
necesar).
n funcie de natura componenilor i de dozarea lor se pot obine foarte multe compoziii care
confer betonului astfel preparat (att celui proaspt ct i celui ntrit) o mare variaie a proprietilor
fizico-chimice i mecanice.
Prezentul ghid se rezum numai la betoanele grele preparate cu agregate naturale i avnd ca
liant cimentul.
Proiectarea compoziiei unui beton reprezint o problem complex, care pe lng rezolvarea
analitic necesit i verificri i determinri n laboratoare de specialitate atestate.
n funcie de proiectantul compoziiei, betonul se poate situa n dou cazuri:
amestec de beton proiectat - reprezint amestecul de beton proiectat de ctre

productorul acestuia, care este responsabil s furnizeze beneficiarului un
amestec care s asigure performanele stabilite de ctre acesta;
amestec de beton prescris reprezint amestecul de beton proiectat de ctre beneficiar
pe care productorul de beton este responsabil s-1 furnizeze, respectnd ntocmai
materialele care se folosesc i compoziia, fr a rspunde de performanele acestuia.
Avnd n vedere c, de regul, se folosesc amestecuri de beton proiectate, n
continuare vom trata problema proiectrii compoziiei acestui tip de beton.
Proiectarea compoziiei betonului

Proiectarea compoziiei betonului, reprezentnd rezolvarea calitativ i cantitativ dar i
verificarea experimental a unui amestec, n vederea obinerii unui beton care s aib anumite
proprieti n starea proaspt i cea ntrit, este o problem foarte complex, care presupune
cunoaterea pe de o parte a metodologiei de proiectare ct i a unor proprieti ale betonului n
stare proaspt i ale betonului ntrit.
Proprietile betonului n stare proaspt
Principalele proprieti ale betonului n stare proaspt sunt:
Lucrabilitatea - este o proprietate foarte complex a betonului proaspt, care se poate defini
sumar prin aptitudinea sa de a umple cofrajul i de a ngloba bine armturile sub efectul unui
mijloc de compactare, cu un consum minim de energie i de for de munc, precum i aptitudinea
de a conserva omogenitatea amestecului n timpul transportului, manipulrii, a punerii n lucrare
i compactrii sale. Pn n prezent nu s-a gsit o metod eficient pentru msurarea lucrabilitii,
aceasta fiind apreciat convenional i aproximativ prin metode de determinare a consistenei
betonului proaspt. De remarcat este faptul c, lucrabilitatea, cu toate c este o caracteristic a
betonului proaspt, influeneaz direct i proprietile betonului ntrit precum omogenitatea,
permeabilitatea, rezistena la agresivitate chimic etc. Aa cum s-a menionat, fiind o proprietate
foarte complex, ea depinde att de compoziia betonului (cantitatea de ap, factorul A/C,
cantitatea de parte fin, curba de granulozitate, forma, dimensiunea i starea suprafeei
agregatelor, temperatura componenilor etc. care conduc la obinerea unor anumite coeziuni,
frecri interioare i vscoziti) ct i de anumii factori externi (dimensiunea elementelor, modul
de realizare a armrii i distana dintre armturi, frecarea dintre beton i plcile cofrante, frecarea
dintre beton i armturi, tehnologia de transport, punere n lucrare i compactare a betonului etc.
Consistena - definit ca mobilitatea betonului proaspt sub aciunea masei proprii sau a unor
fore exterioare care acioneaz asupra lui. Ea se poate clasifica, fiind determinat prin
urmtoarele metode:
a) tasarea conului (utilizat pentru betoane preparate cu agregate avnd dimensiunea
maxim a granulelor pn la 120 mm);
Tabel 4.1 Tasarea conului (Conform NE 012-99)
Clasa
Tasarea conului [mm]
T2
T3
T3/T4
T4
T4/T5
T5
3010
7020
10020
12020
15030
18030
b) remodelarea VE-BE (recomandat pentru betoane cu lucrabilitate redus plastice,

vrtoase, foarte vrtoase preparate cu agregate avnd dimensiunea maxim a granulelor
pn la 40 mm);
Tabel 4.2 Remodelare VE-BE (determinat conform STAS 1759-88)
Clasa
V0
V1
V2
V3
V4
Remodelare VE-BE (s)

>31
30-21
20-11
10-5
<4
c) determinarea gradului de compactare Waltz (recomandat pentru betoane plastice,

vrtoase i foarte vrtoase, preparate cu agregate avnd dimensiunea maxim a granulelor
pn la 40 mm). Se menioneaz c exist i o determinare a gradului de compactare
Glanville, metoda fiind standardizat n Anglia i ale crei rezultate difer de cele
determinate cu metoda Waltz;
Tabel 4.3 Grad de compactare (determinat conform STAS 1759-88)
Clasa
C0
C1
C2
C3
Grad de compactare (Waltz Gc)

>1,46
1,45-1,26
1,25-1,11
1,10-1,04
d) metoda rspndirii (utilizat n special n cazul betonului fluid, plastic i semivrtos).

Tabel 4.4 Rspndire determinat conform ISO 9812
Clasa
F0
F1
F2
F3
Rspndire [mm]
<340
350-410
420 - 480
490 - 600
Proprieti ale betonului ntrit

Dintre principalele proprieti ale betonului ntrit se pot meniona:
a) Densitatea aparent reprezentnd masa (m) unitii de volum a betonului, inclusiv golurile
(Va) i determinat conformm STAS 2414-91:
ap=m/Va [kg/m3]
b) Compactitatea reprezentnd raportul dintre densitatea aparent
betonului ntrit
ap
ap
Vma i consistena
, unde V reprezint volumul fazei solide] exprimat n procente

m
Vs
100 VaV100s
[%]
Se determin conform STAS 2414-91;

c)
Porozitatea total reprezint volumul de goluri din unitatea de volum:

C
P 1 100
100 100 C [%]
Se determin conmform STAS 2414-91
d) Permeabilitatea la ap apreciat dup uurina de ptrundere a apei n masa betonului

determinat conform ISO 7031. Ea depinde de dimensiunile, distribuia i continuitatea porilor i
este exprimat prin gradul de impermeabilitate fa de ap (reprezentnd valoarea presiunii
maxime a apei la care betonul este strpuns pn la o adncime de 100 mm, respectiv 200 mm.
Tabel 4.5 Gradul de impermeabilitate (conform STAS 3622-86)
Adncimea de ptrundere a apei [mm]
100
200
Gradul de impermeabilitate
P410
P420
10
P8
P820
10
P12
P1220
Presiunea apei
[bari]
4
8
12
e) Clasa betonului reprezint rezistena minim la compresiune a betonului, exprimat n

[N/mm2] i determinat pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de
28 de zile (epruvetele fiind pstrate conform STAS 1275-88), sub a crei valoare se pot situa statistic cel
mult 5% din rezultate.
Pentru determinarea clasei, se prelucreaz un numr minim de probe de beton (prevzut n Codul
de practic NE 012-99), din fiecare prob de beton realizndu-se trei epruvete.
Tabel 4.6 Clasa betonului (Conform Tabel 7.2.1 NE 012-99)
Clasa de
rezisten a
betonului
fckcil
fckcub
C
4/5
C
8/10
C
12/15
C
16/20
C
20/25
C
25/30
C
30/37
C
35/45
C
40/50
C
45/55
C
50/60
12
16
20
25
30
35
40
45
50
10
15
20
25
30
37
45
50
55
60
f) Rezistena la nghe-dezghe se definete prin numrul de cicluri de nghe-dezghe succesive,

pe care epruvetele le pot suporta dup o vrst de 28 de zile de la confecionare, fr ca reducerea
de rezisten s fie mai mare de 25% i reducerea modulului de elasticitate s fie mai mare de
15%. Ea se determin conform STAS 3518-89. Dup numrul de cicluri de nghe-dezghe pe
care le pot suporta n condiiile artate mai sus, betoanele se ncadreaz n unul din gradele de
gelivitate prezentate n tabelul 3.7, conform S TAS 3622-86.
Tabel 4.7 Gradul de gelivitate (conform STAS 3622-86)
Gradul de gelivitate al betonului
Numr de cicluri nghe-dezghe
G 50
G 100
G 150
50
100
150
Utilizarea aditivilor, la prepararea betoanelor

Aditivii au un spectru larg de utilizare fiind folosii pentru mbuntirea proprietilor betonului
proaspt sau/i ntrit. Cei mai utilizai sunt cei plastifiani, superplastifiani, fluidizani,
acceleratori de priz sau/i ntrire, anti-nghe, impermeabilizatori etc. Cazurile n care folosirea
aditivilor este obligatorie sunt prezentate n tabelul 3.8.
Tabel 4.8 Betoane preparate obligatoriu cu aditivi (conform .ael 4.4. NE 012-99)
Nr. crt.
Categoria de betoane
1.
Betoane supuse la nghe - dezghe
repetat
2.
Betoane cu permeabilitate redus
Aditiv recomandat
antrenor de aer
reductor de ap - plastifjant
3.
Betoane expuse n condiii de

agresivitate intens i foarte intens
reductor de ap plastifiant
4.
Betoane de rezisten avnd clasa

cuprins ntre C 12/15 i C 30/37
inclusiv
Betoane executate monolit avnd clasa
C 35/45
Betoane fluide - cu tasare egal cu T5
Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii
speciale (fr vibrare)
Betoane turnate pe timp clduros
plastifiant sau superplastifiant
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Betoane turnate pe timp friguros

Betoane cu rezistene mari la termene
scurte
Observaii
dup caz:
- intens reductor - superplastifiant
- impermeabilizator
dup caz:
- intens reductor - superplastifiant
- inhibitor de coroziune
Tasarea betonului:
T3-T3/T4 sau T4-T4/T5
superplastifiant intens reductor de

ap
superplastifiant
(Plastifiant) Superplastifiant +
ntrzietor de priz
Intrzietor de priz + Superplastifiant
(Plastifiant)
Anti - nghe + accelerator de priz
Acceleratori de ntrire
Proiectarea compoziiei betoanelor de ciment cu densitate normal (betoane grele) n

Romnia
Stabilirea compoziiei betoanelor este o problem foarte complex, pe de o parte datorit multor
factori de compoziie i tehnologici care influeneaz direct proprietile betonului proaspt i
ntrit, iar pe de alt parte a variaiei acestora n limite destul de largi.
n tabelul 3.9 sunt prezentai parametrii compoziiei betonului conform prevederilor codului de
practic NE 012-99 iar n tabelul 3.10 sunt prezentai principalii factori de compoziie ai
betonului i influena lor asupra unor proprieti ale betonului proaspt i ale betonului ntrit
Tabel 4.9 Parametrii compoziiei betonului (Conform NE 012-99
Anexa 1.4, tabel 1.4.1)
Nr.
crt.
1
Parametrul compoziiei
Tipul de ciment
Tipul de aditiv
Raportul A / C, max.
4
5
Dozajul minim de ciment

Consistena betonului
Cantitatea de ap de
amestecare
Granula maxim a
Factorii pe baza cruia se stabilete
clasa betonului
condiiile de serviciu i expunere
caracteristicile elementului (masivitate)
condiiile de transport i punere n oper
cerinele de rezisten i durabilitate, impuse prin proiect
caracteristicile elementului (seciune, armare)
clasa betonului
gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului
gradul de impermeabilitate impus prin proiect
condiiile de expunere
condiiile de serviciu i expunere
condiii de transport i punere n oper
forma i dimensiunile elementelor
desimea armturilor
consistena adoptat
mrimea granulei maxime a agregatului
tipul de aditiv folosit
forma i dimensiunile elementelor
agregatelor
8
Granulozitatea
agregatului total
desimea armturilor
condiiile de preparare i transport
dozajul de ciment
consistena
tehnologia de punere n oper
Tabel 4.10
Unii factori de compoziie i tehnologici care influeneaz caracteristicile proprietilor betonului
n stare proaspt i ntrit
(Ion Ionescu, Traian Ispas "Proprietile i tehnologia betoanelor" Tabel 5.6)
Factori de influen
Adaosuri i aditivi prin;

- adaosunle minerale fine
- aditivi de diverse tipuri
- modul de preparare i transport al
betonului
- modul de punere n oper i
compactarea betonului
- modul de protecie a betonului
dup turnare
Durabilitatea
Permeabilitate
Alte propneti
Rezistena la:
Dilatare
termic
Cldura
de hidrat.
Conducti
bilitatea
termic
12
x
x
x
x
-
13
x
x
x
x
-
14
x
-
15
x
x
x
2
x
x
-
3
x
x
x
-
4
x
x
x
x
-
5
x
x
x
x
-
6
x
x
x
x
-
7
x
x
x
x
-
8
x
x
x
-
9
x
x
x
x
-
10
x
x
x
-
Aciuni
chimico
agresive
11
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
-
Com
-pres
1
Cimentul prin:
- compoziie chim-mineralogic
- rezist. mecanice proprii
- rezist. la act.chimic-agresive
- fineea de mcinare
- cantitate (dozaj)
- cldura de hidratare
- dilatare tennic
Agregate de diverse tipuri prin:
-compoz, mineralogic
- rezist. mecanice proprii
- modulul de elasticitate
- porozitatea granulelor
- forma granulelor
- suprafaa specific (granubzitate,
modul de finee)
- conductibilitate termic
- dilatare tennic
Apa de preparare prin;
- cantitate
- coninutul de sruri
Deformaiile
Rezistenele
mecanice
Lucra
Densi
bllitate
-tate
a
nti
Modulul
n- Uzur de elast
dere
Con- Curgere
lent
tracii
Inghedezghe
repetat
Din aceast cauz proiectarea compoziiei betoanelor se bazeaz att pe unele elemente teoretice
dar n special pe foarte multe date experimentale.
Fiind practic imposibil gsirea unui algoritm de calcul care s conduc la rezolvarea exact i
corect a problemei, practic n majoritatea rilor care s-au preocupat de acest domeniu s-au pus la
punct una (S.U.A., Anglia, Rusia etc.) sau chiar mai multe (Frana, Germania etc.) metode pentru
proiectarea compoziiei betoanelor.
Proiectarea compoziiei betoanelor n Romnia este unic i este reglementat prin Codul de
practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NE 012-99,
partea 1 realizndu-se n urmtoarele etape:
Stabilirea datelor iniiale
Pentru proiectarea compoziiei trebuie s se cunoasc urmtoarele date minime:
clasa betonului;
caracteristicile elementului care urmeaz s fie realizat (tipul elementului, dimensiunea

minim, distana minim dintre armturi, grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor);
condiiile de serviciu (de mediu) i clasa de expunere;
condiiile de transport i punere n lucrare a betonului;
gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului;
gradul de impermeabilitate impus prin proiect;
gradul de agresivitate al apelor naturale;
umiditatea agregatelor pentru fiecare sort.
4.1.2 Proiectarea compoziiei betonului
Proiectarea compoziiei betonului presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
A. Pentru beton de clas C 4/5:
a) stabilirea sorturilor de agregate 0...31 mm sau 0...71 mm ale cror limite de granulozitate sunt
date n tabelele 3.11 i 3.12 (conform NE 012 99, Anexa 1.4)
Tabel 4.11 Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0....31 mm (ConformNE012-99,
Tabelul 1.4.8.)
Zona
Limita
max.
min.
max.
min.
max.
min.
II
III
0,2
10
3
7
2
5
1
% treceri n mas prin sit sau ciur

1
3
7
16
40
50
70
90
31
41
61
81
30
40
60
80
21
31
51
71
20
30
50
70
10
20
40
60
31
100
95
100
95
100
95
Tabel 4.12 Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0...71 mm (Conform NE 012 - 99
Tabelul 1.4.11)
Limita
max.
min.
0,2
8
1
1
18
6
% treceri n mas prin sit sau ciur

3
7
16
25
31
32
45
61
70
77
13
22
38
50
57
40
84
68
71
100
95
b) prepararea unei cantiti de beton dup o compoziie orientativ prezentat n tabelul

3.13, urmnd ca apa de amestecare s se determine, exact astfel nct, s se obin
lucrabilitatea dorit;
Tabel 4.13 Compoziia orientativa a betonului (conform NE 012 99 Tabel 1.5.1)
Clasa
Domeniul max
Dozaj ciment
betonului
de
agregat min kg/m3
utilizare
C4/5
fundaii
31
150
71
135
Total agregat (n
stare uscat) Ag
kg/m3
2020
2085
Apa
(orientativ)
l/m3
160
140
c) determinarea densitii aparente a betonului proaspt (b );

d) corectarea cantitii totale de agregate:
Ag = b -C-A;
e) stabilirea compoziiei de baz (Ag, C, A);
f) prepararea a dou amestecuri de beton de cte 30 l (0,03 m3):
- primul amestec avnd compoziia de baz stabilit conform pct. e);
- al doilea amestec avnd dozajul de ciment sporit cu 20 kg/m 3 fa de cel al compoziiei de

baz i meninnd constante cantitatea de ap i de agregate;
g) confecionarea a minimum 6 epruvete din fiecare amestec (conform STAS 1275 - 88);
h) pstrarea epruvetelor n condiiile prevzute n STAS 1275-88 i ncercarea lor la 7 zile;
i) adoptarea dozajului de ciment pentru care la aceast vrst, asigur o rezisten cel puin
egal cu clasa betonului;
j) definitivarea compoziiei betonului, dac este cazul, aplicnd relaia de la pct. d).
B. Pentru betoanele de clas C8/10 ... C 50/60:
a) stabilirea tipului i mrcii cimentului n funcie de clasa betonului (rezistena
caracteristic a sa), viteza de dezvoltare a rezistenelor (ntrire rapid, normal, lent),
condiiile de serviciu (condiii normale de serviciu, elemente de construcii expuse la
nghe n stare saturat cu ap, elemente de construcii expuse apelor naturale cu
agresivitate chimic i clasa de expunere, condiiile de executare i tehnologia adoptat
(executarea pe timp friguros, elemente masive, elemente realizate n cofraje glisante etc),
gradul de agresivitate al apelor naturale (foarte slab, slab, intens, foarte intens).
b) stabilirea agregatului: natura (de ru sau de balastier, de concasaj), dimensiunea maxim
a granulei (n funcie de tipul i dimensiunea minim a elementului de beton, distana
minim dintre armturi, grosimea stratului de acoperire cu beton a armturilor), tehnologia
de transport i punere n lucrare a betonului (transport pe conducte, cu bena etc);
c) stabilirea aditivului - n funcie de dorina de mbuntire a unor proprieti ale betonului
proaspt sau/i ntrit; obligatorii n cazul betoanelor supuse la nghe-dezghe repetat, cu
permeabilitate redus expuse n condiii de agresivitate intens i foarte intens, cu clasa
cuprins ntre C 12/15 i C 30/37 i cu clasa de tasare minim T 3, cu clasa de minim C
35/45, fluide, masive, turnate pe timp friguros i turnate fr vibrare;
d) stabilirea clasei de consisten n funcie de tipul elementului de beton i tehnologia de
fransport i punere n lucrare a betonului;
e) stabilirea cantitii orientative de ap de amestecare n funcie de clasa betonului, clasa de
consisten a betonului, dimensiunea maxim a granulei de agregat, natura agregatelor i
aditivul folosit; stabilirea valorii raportului A/C n funcie de clasa betonului, clasa
cimentului i gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului, natura agregatului,
gradul de permeabilitate i gradul de gelivitate;
f) stabilirea dozajului de ciment - n funcie de cantitatea de ap, raportul A/C i dozajul
minim (funcie de dimensiunea maxim a granulelor de agregat, tipul betonului - simplu
sau armat i clasa de expunere);
h) stabilirea zonei de granulozitate - n funcie de clasa de tasare a betonului i dozajul de
ciment;
i) stabilirea limitelor zonelor de granulozitate n funcie de zona de granulozitate a agregatelor
i dimensiunea maxim a granulei acestora;
j) stabilirea cantitii totale a agregatelor - n funcie de tipul agregatelor (densitatea aparent a
sa), cantitatea de ciment i de ap i volumul de aer oclus sau antrenat;
k) repartizarea agregatelor pe sorturi - n funcie de cantitatea total a agregatelor i limitele
zonelor de granulozitate;
Stabilirea compoziiei de baz

a) Se face o verificare a compoziiei stabilite prin calcul, preparndu-se un amestec informativ
de beton de minim 30 1 - 0,03 m 3 (se prepar un amestec lund n considerare cantitatea de
ciment i de agregate), apoi se introduce treptat apa de amestecare pn la obinerea consistenei
dorite (aditivul se introduce dup prima cantitate de ap); se determin densitatea aparent ap;
se recalculeaz cantitatea de ciment i cantitatea total de agregat.
Att la prepararea amestecului informativ ct i a amestecurilor preliminare se utilizeaz numai

agregate uscate.
b) Se prepar trei amestecuri de beton de minimum 30 1 (0,03 m ) fiecare, pentru trei
compoziii:
- cea de baz prezentat la subpunctul "a";
- o compoziie a dozajului de ciment mrit cu 7% dar cu minimum 20 kg/m 3 fa de cel al
compoziiei de baz, dar meninnd cantitatea de ap i de agregate conform compoziiei
de baz;
- o compoziie cu dozaj de ciment redus cu 7% dar cu minimum 20 kg/m fa de cel al
cantitii de ap i de agregate conform compoziiei de baz.
ncercri i stabilirea compoziiei
a) Din fiecare cele trei amestecuri se confecioneaz minimum 12 epruvete (conform
STAS 1275-88);
b) Cte 6 epruvete din fiecare compoziie se vor ncerca la vrsta de 7 zile (pstrarea i ncercarea
epruvetelor se vor efectua conform STAS 1275-88) adoptndu-se drept compoziie preliminar
cea pentru care rezistenele determinate sunt cel puin egale cu valorile indicate n Codul de
practic NE 012-99, Anexa 1.5, pct. 2.13. Se ncearc restul de 6 epruvete la vrsta de 28 de zile,
rezultatele obinute fiind analizate n vederea definitivrii compoziiei. Rezistena medie pentru
fiecare compoziie (fbm) se va corecta n funcie de rezistena efectiv a cimentului, aplicnd
relaia:
tului
f cor 1,15clasacimen
f bm
f
efcim
unde fbm - rezistena betonului la 28 de zile obinut Ia ncercrile preliminare Se va adopta

compoziia pentru care valoarea rezistenei corectate (fcor) este cel puin egal cu rezistena la 28
de zile indicat n Tabelul 3.14 (conform Codului de practic NE 012-99, Anexa 1.5, tabel 1.5.4).
Tabel 4.14 Rezistena la compresiune la 28 de zile, minim pentru ncercri preliminare
(Conform NE 012-99 Tabelul 1.5.4)
Clasa
betonului
C8/ 10
C 12/ 15
C 16/20
C 20/25
C25/30
C30/37
C35/45
C40/50
C45/55
C50/60
fc preliminar (N/mm3)
cilindru
14,5
19
23
29
33,5
38,5
45
50
54
58
cub
18
23,5
29
36
42
48
56,5
62,5
67,5
73
Observaie! Valorile sunt valabile pentru gradul 11 de omogenitate. Pentru gradul I, respectiv
gradul III de omogenitate la valorile prevzute n tabelul 3.14 se adaug valoarea conform
Codului de practic NE 012-99, Anexa 1.5, tabel 1.5.5.
Corectarea cantitii de ap de amestecare i a agregatelor pe sorturi
n funcie de umiditatea agregatelor pentru fiecare sort se fac coreciile necesare. Se

menioneaz c, stabilirea compoziiei betonului se va realiza numai de ctre un laborator
autorizat n acest sens.
4.1.3 Controlul calitii betonului
Controlul calitii materialelor constituente
A. Controlul calitii cimentului
Controlul calitii cimentului la aprovizionare presupune un minimum de verificri i
ncercri i anume:
a) examinarea datelor nscrise n documentele de certificare a calitii sau cele de garanie
emise de productor sau/i de furnizor pentru fiecare lot;
b) determinarea timpului de priz (conform SR EN 196-3); verificarea se efectueaz pentru
fiecare transport, dar minimum o determinare la 100 t pe o prob medie;
c) determinarea rezistenelor mecanice la 2 i/sau 7 zile (conform SR EN 196-1) pentru
confirmarea clasei. ncercrile se fac pentru o prob la 200 t dac livrarea s-a efectuat n
loturi mai mici de 100 t i pentru o prob la 500 t n celelalte cazuri;
d) determinarea rezistenelor mecanice la 28 de zile (conform SR EN 196-1). ncercrile se
efectueaz ca la pct. c);
e) prelevarea de probe care se pstreaz pentru 45 de zile (etan, n cutii metalice sau n
pungi sigilate), n vederea efecturii unor verificri ulterioare n caz de litigiu;
f) starea de conservare n cazul n care s-a depit termenul de depozitare sau au intervenit
factori de degradare/alterare, efectundu-se o determinare la fiecare transport dar
minimum una la 100 t pe o prob medie; prelevarea de probe se face nainte sau n timpul
livrrii i dac este necesar i dup livrare, dar la maximum 24 de ore de la aceasta, n
prezena reprezentantului productorului (sau vnztorului), utilizatorului i pentru pct. e)
i beneficiarului sau I.S.C. teritorial;
nainte de utilizare se face verificarea duratei de depozitare (pentru fiecare lot aprovizionat) i a
strii de conservare n cazul depirii termenului de depozitare sau a interveniei unor factori de
alterare (dou probe pe siloz - sus i jos - sau dup maxim 50 t de ciment consumat).
Cimentul trebuie s fie protejat de umezeal i de impuriti pe parcursul:
- depozitrii, cnd se livreaz ambalat n saci - n spaii nchise, sacii fiind aezai n stive
de cel mult 10 rnduri de saci suprapui, stivele fiind rezemate la partea inferioar pe
scnduri dispuse cu interspaii i pstrnd mprejurul lor un spaiu de minimum 50 cm
pentru asigurarea aerisirii i circulaiei, sau cnd se livreaz vrac (n recipieni etani);
- transportului i manipulrii (cnd se livreaz vrac transportul se efectueaz n recipieni
etani montai pe asiuri auto sau pe cale ferat n vagoane - transportul i manipularea
se fac pneumatic prin conducte);
Livrarea cimentului va fi nsoit de o declaraie de conformitate care trebuie s conin
urmtoarele date:
tipul i clasa cimentului
fabrica productoare;
data fabricrii;
data sosirii n depozitul furnizorului;
numrul certificatului de calitate eliberat de ctre productor i datele nscrise n acesta;
garania, respectiv condiiile de pstrare;
numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de ctre un laborator
autorizat i datele nscrise n acesta (inclusiv precizarea condiiilor de utilizare n toate
cazurile n care termenul de garanie a expirat);
B. Controlul calitii agregatelor

Agregatele se vor manipula, transporta i depozita astfel nct s nu fie contaminate iar sorturile
s nu se amestece ntre ele.
La depozitare compartimentele se vor marca cu tipul sortului depozitat, fiind interzis aezarea
direct a agregatelor direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Toate agregatele trebuie s satisfac cerinele prevzute n reglementrile tehnice (STAS 1667-76,
STAS 662-89, SR 667-98) iar productorii sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate
pentru agregate i cel de conformitate eliberat de ctre un organism de certificare acreditat.
Staiile de producere a agregatelor vor funciona numai pe baza unui atestat (eliberat de ctre o
comisie intern n prezena unui reprezentant al I.S.C. teritorial).
La aprovizionare, controlul calitii agregatelor presupune urmtoarele verificri:
a) examinarea datelor nscrise n documentele de transport emise de furnizor sau/i
productor, pentru fiecare lot;
b) determinarea coninutului de impuriti (conform STAS 4606-80), partea levigabil,
humusul i corpurile strine. Se va recolta o prob la maximum 500 m 3 pentru fiecare
surs, la schimbarea sursei i n cazul n care se observ prezena impuritilor;
c) granulozitatea se verific conform STAS 4606-80, o prob la maximum 500 m3 pentru
fiecare sort iar n cazul aprovizionrii constante de la aceeai surs se efectueaz minimum o
prob pe sptmn pentru fiecare sort i surs;
d) densitatea n grmad n stare afanat i uscat (conform STAS 4606-80) se verific prin
efectuarea unei probe la maximum 200 m3;
e) nainte de utilizare se va verifica:
coninutul de impuriti de cte ori apar factori de impurificare, dar cel puin o dat pe
sptmn;
granulozitatea (conform STAS 4606-80), o prob la maximum 400 m3 de beton cel puin
o dat pe zi i ori de cte ori apar factori care pot modifica granulozitatea sortului;
umiditatea, efectundu-se o prob la maximum 200 m3 de beton, cel puin o dat pe zi i
ori de cte ori se observ o schimbare cauzat de condiiile meteorologice.
C. Controlul calitii apei
Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public de alimentare. Dac
provine din alt surs va trebui s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84, iar
nainte de utilizare este necesar s se determine compoziia chimic (o prob la nceperea
utilizrii).
O atenie deosebit trebuie acordat coninutului ionilor de clor solubili n ap care pot conduce
la corodarea armturii. Astfel se limiteaz acest coninut de ioni de clor la valorile maxime:
1% fa de masa cimentului pentru beton simplu;
0,4% fa de masa cimentului pentru beton armat exploatat n mediu uscat sau protejat
contra umiditii;
0,15% fa de masa cimentului pentru beton armat exploatat n alte condiii,
D. Controlul calitii aditivilor
Aditivii utilizai la prepararea betoanelor nu trebuie s influeneze negativ proprietile betonului

sau s produc coroziunea armturii, deteriorarea cofrajelor (aditivii trebuie s ndeplineasc
cerinele prevzute n reglementrile specifice sau n agrementele tehnice n vigoare). Aditivii
care se folosesc nu trebuie s intre n reacie chimic cu adaosurile prevzute n compoziia
betonului.
Folosirea lor se va face cu maximum de atenie, respectndu-se integral instruciunile ntocmite
de productor privind condiiile de transport, depozitare i utilizare.
n cazul folosirii concomitente a doi sau mai muli aditivi a cror compatibilitate i comportare
mpreun nu este cunoscut, este obligatorie efectuarea de ncercri preliminare i avizul unui
institut de specialitate autorizat.
La aprovizionare se vor examina datele nscrise n documentele de certificare sau de garanie
emise de ctre furnizor sau/i productor, la fiecare lot aprovizionat.
nainte de utilizare se va determina densitatea soluiei (conform reglementrilor tehnice n
vigoare) cel puin o prob la fiecare arj.
E. Controlul calitii adaosurilor
Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se va face strict n conformitate cu reglementrile
tehnice specifice n vigoare, agrementele tehnice sau studiile ntocmite de ctre laboratoare de
specialitate autorizate; adaosurile nu trebuie s influeneze negativ proprietile betonului
proaspt i ntrit, s nu produc coroziunea arrnturilor i s nu produc deteriorarea cofrajelor.
Transportul, manipularea i depozitarea adaosurilor se vor efectua astfel nct s se evite
modificarea proprietilor fizico-chimice ale acestora.
La aprovizionare se vor examina datele nscrise n documentele de certificare a calitii sau de
garanie emise de ctre furnizor sau/i de ctre productor la fiecare lot aprovizionat. Dac este
cazul se vor efectua i alte ncercri prevzute n instruciunile tehnice specifice tipului de adaos.
4.3.2. Controlul calitii betonului proaspt i ntrit
A. Verificri n cursul preparrii la staia de betoane
a) Consistena (conform STAS 1759-88) se verific de dou ori pe schimb i pe tip de beton i la
nceputul preparrii, determinat prin metoda tasrii conului;
b) Temperatura (dac este prevzut ca o cerin), se fac patru determinri pentru fiecare fip de
beton i schimb de lucru;
c) Coninutul de nisip 0...3 mm (conform STAS 1759-88), de cte ori se apreciaz ca fiind
necesar;
d) Rezistena la compresiune la vrsta de 28 de zile pe epruvete cilindrice d=150 mm, L=300 mm
sau cubice a-150 mm, conform STAS 1275-88. Pentru determinare este necesar s se
preleveze minimum o prob la 100 m' dar nu mai puin de 6 probe/zi pentru betoane cu clasa
C<8/10 i minim o prob la 50 m' dar nu mai mult de 15 probe/zi pentru betoane cu clasa C
>8/10;
e) Rezistena la compresiune la vrsta de 3 i/sau 7 zile (conform STAS 1275-88) pentru
ncercri orientative, se preleveaz o prob pe sptmn pentru betoane cu clasa C > 16/20;
f) Gradul de impermeabilitate (conform STAS 3519-76) dac acesta este prevzut ca dat n
compoziia betonului; se preleveaz minimum dou probe pe obiect i minim o prob la 300
m3 de beton;
g) Gradul de gelivitate (conform STAS 3518-89) dac acesta este prevzut ca dat n compoziia
betonului; se preleveaz minimum dou probe pe obiect i minimum o prob la 100 m 3 de

beton.
B. Verificri la locul de punere n lucrare
a) documentul de transport care trebuie s conin date privind clasa betonului, consistena,
cantitatea, ora preparrii i eventual alte date la cerere (tipul cimentului, dimensiunea maxim
a granulei de agregat, aditivi i adaosuri etc); verificarea se face pentru fiecare transport de
beton;
b) verificri vizuale asupra betonului livrat, privind dimensiunea maxim a granulei de agregat,
lucrabilitatea, omogenitatea etc;
c) consistena (conform STAS 1759-88), minimum o prob pentru fiecare tip de beton i
schimb de lucru i cel puin o prob la 20 m3 de beton;
d) temperatura (dac este prevzut ca o cerin tehnic); se fac patru determinri pentru flecare
tip de beton i schimb de lucru;
e) rezistena la compresiune pe epruvete cilindrice d=150 mm, L=300 mm/cubice a=150 mm,
(conform STAS 1275-88); pentru verificarea rezistenelor de control pe faze, pentru stabilirea
termenelor pentru decofrare (dac este prevzut prin proiect sau conform unei proceduri
speciale); se efectueaz o prob pe schimb;
f) rezistena la compresiune pe epruvete cilindrice d=150 mm, L=300mm/cubice a=150 mm
(conform STAS 1275-88) pentru verificarea clasei betonului; se vor preleva pentru fiecare
tip de beton, parte de structur minimum o prob pe zi de turnare i nu mai puin de una la
300 m3 - pentru betoane cu clasa C8/10, la 100 (200) m 3 - pentru betoane de clas C 8/10, C
12/15 i C 16/20 i la 50 (100) m3 - pentru betoane cu clasa C > 16/20 (valorile din parantez
se refer la elemente sau pri de structur cu volum mai mare de 300 m3 i care se betoneaz
fr ntrerupere);
g) gradul de impermeabilitate (conform STAS 3519-76) dac este prevzut prin proiect sau
conform unei proceduri speciale; se preleveaz minimum dou probe pentru fiecare obiectiv
i minimum o prob la 300 m3 beton;
h) gradul de gelivitate (conform STAS 3518-89 dac este prevzut prin proiect sau conform unei
proceduri speciale): se preleveaz minim o prob la 1000 m3 de beton;
Rezultatele obinute n urma ncercrilor sau msurtorilor efectuate asupra betonului
proaspt sau ntrit prezentate la subcap. 3.3.2 se vor analiza i interpreta astfel:
Limitele de referin admise pentru caracteristicile betonului proaspt sunt cele prezentate
n tabelul 3.15.
Tabel 4.15 Limitele de referin pentru caracteristicile betonului n stare proaspt
(conform NE 012-99 tabel VI.3.1)
Nr.
crt.
Caracteristica
1.
Consistena
2.
3.
4.
5.
Temperatura
Densitatea aparent
Coninut de aer oclus/antrenat
Granulozitatea agregatelor
coninute n beton sort 0 -3
Valoare de referin
Limitele de referin admise
t = tasare medie
tasare medie
(mm)
t- 10..40 mm
t-50 ...120 mm
t> 120 mm
g0,5
gc = gradul de
compactare mediu
tmin sau tmax
Pb(kg/m')
p % valoarea medie
g n,m , g max (%)
abaterea
admis
10 mm
20 mm
30 nun
Ph 40 kg/m'
p% 1,5
Temperatura se msoar n patru puncte diferite. Dac valoarea medie a temperaturii

msurate nu se nscrie n limitele admise (tabel 3.15) se vor efectua pentru acelai
transport de beton nc dou serii de determinri. Dac valoarea medie a celor dou serii
de determinri nu se nscrie n limitele admise, transportul de beton se refuz;
Gradul de impermeabilitate i gradul de gelivitate se consider realizat dac cel puin 10%
din numrul de ncercri (epruvete) care se analizeaz ndeplinesc condiiile tehnice
prevzute;
Dac rezistena la compresiune determinat pentru verificarea rezistenelor de control pe
faze (subcap. 3.3.2 pct. B) rezult necorespunztoare, se decaleaz faza i se procedeaz
la o nou verificare;
Dac prin proiect se prevede determinarea coninutului de ioni de clor din beton iar acesta
depete valorile maxime admise (subcap. 3.3.1 pct. C) se va analiza coninutul de
clor; se vor schimba sursele de aprovizionare;
n cazul betonului preparat n malaxoare mobile (de antier) pentru fiecare lot de beton se
vor preleva minim 6 probe; n cazul n care betonul are o clas <C 16/20 i pentru loturi
de maximum 50 m se pot preleva 3 probe;
n cazul determinrii rezistenei la compresiune pentru verificarea clasei (vezi subcap.
3.3.2 pct. B) - e); n cazul verificrii la locul punerii n lucrare a betonului, pentru fiecare
lot de beton se vor preleva minim 6 probe; n cazul n care betonul are o clas <C 16/20
i pentru loturi pn la 50 m3 se pot preleva 3 probe;
Pentru verificarea rezistenelor mecanice pentru stabilirea compoziiei de baz (n cazul
proiectrii compoziiei betoanelor), din fiecare amestec de beton se vor preleva minimum
4 probe, reprezentnd 12 epruvete pentru fiecare compoziie;
Proba de control (proba) reprezint cantitatea de beton necesar pentru obinerea unui
rezultat care reprezint media ncercrilor a trei epruvete (cilindri/cuburi);
Lot reprezint volumul de beton ales, astfel nct s fie asigurate condiiile de omogenitate
i de uniformitate a compoziiei (respectiv a conformitii rezistenei betonului) i a crei
mrime este condiionat de:
- cantitatea de beton turnat pentru fiecare clas de beton n parte de structur (fundaie,
nivel etc);
- cantitatea pentru o zi de turnare;
- cantitile limit stabilite prin norme (vezi subcap. 3.3.2. pct. A. i pct. B).
n cazul n care rezultatele determinrilor nu ndeplinesc condiiile de conformitate sau n
oricare din cazurile n care exist dubii cu privire a realizarea rezistenei, trebuie
efectuate ncercri suplimentare (cu metode nedistructive sau semidistructive) cu
respectarea prevederilor normativelor C 54-81 i C 26-85.
Determinarea consistenei betonului proaspt cu ajutorul metodei tasrii

Metoda const n msurarea tasrii betonului proaspt, sub greutatea proprie, iar
metodologia ncercrii este reglementat prin STAS 1759-88.
A. Echipamentul tehnologic utilizat
- trunchi de con cu nlimea de 300 mm (pentru betoanele cu dimensiunea maxim a
agregatelor <40 mm) sau de 450 mm (pentru betoanele cu dimensiunea maxim a
agregatelor >40 mm) din tabl galvanizat de min. 2 mm grosime conform fig. 3.1 a).
Figura 4.1
Trunchiul de con poate s fie realizat cu sau fr rigidizri. Peretele su interior trebuie s fie
neted, fr asperiti i fr deformaii locale. Trunchiul de con este prevzut la partea superioar
cu un prelungitor conform fig. 3.1 b).
- vergea de oel rotund cu diametrul de 16 mm i lungimea de 600 mm, avnd capetele
rotunjite n form de emisfer;
- rigl metalic cu lungimea de 600 mm
- scaf metalic;
- mistrie;
- metru pliant sau rigl gradat, de 500 mm lungime
B. Modul de lucru (conform pct. 3.1.3 STAS 1759-88)
a) Se umezete interiorul trunchiului de con i se aeaz pe o suprafa orizontal plan, rigid,
umezit i neabsorbant de min. 700x400 mm. Se umple trunchiul de con cu beton n trei
straturi, fiecare corespunznd aproximativ unei treimi din nlime;
b) n fiecare strat se dau cte 25 de mpunsturi (respectiv 50 pentru conul cu nlimea de 450
mm), cu ajutorul vergelei, repartizndu-se uniform pe suprafaa betonului. Pentru stratul
inferior este necesar de a nclina vergeaua i de a face aproximativ jumtate din mpunsturi
de-a lungul perimetrului, apoi se continu cu mpunsturile verticale n spiral pn n centru.
Stratul inferior se mpunge pe toat grosimea sa. Se repet operaia de ndesare n stratul al
doilea i n stratul superior, fiecare pe toat grosimea sa, astfel ca vergeaua s ptrund uor
stratul situat dedesubt;
c) Pentru a umple i a ndesa stratul superior, se monteaz prelungitorul i se introduce beton n
exces asigurndu-se meninerea acestui exces pe toat durata de ndesare;
d) Dup ce stratul superior a fost ndesat, se nltur prelungitorul i se niveleaz suprafaa
betonului prin ferstruie cu ajutorul riglei metalice sau cu vergeaua metalic prin rulare. n
timpul umplerii i compactrii betonului, trunchiul de con se menine fix pe suprafaa plan,
cu ajutorul celor dou plcue;
e) Se cur betonul czut n jurul trunchiului de con. Se procedeaz la ridicarea trunchiului de
con, operaie care trebuie s se fac n 5... 10 s printr-o micare vertical, constant, evitnduse deplasrile laterale sau rsucirile trunchiului de con. Intervalul de timp de la nceperea
umplerii trunchiului de con i pn n momentul ridicrii complete a acestuia nu trebuie s fie
mai mare de 150 s;
f) Imediat dup ridicarea trunchiului de con se msoar tasarea (diferena - h,- dintre nlimea
acestuia i punctul cel mai ridicat al betonului tasat) fig. 3.2 (fig. 3 - STAS 1759-88)
Figura 4.2
g) Dac se produce o prbuire parial sau o rupere a betonului pe o poriune, nu se ia n

considerare ncercarea i se repet determinarea pe o nou prob de beton.
h) Dac dup dou ncercri consecutive se produce o prbuire sau o rupere parial a betonului
din masa epruvetei sau tasarea este mai mic de 10 mm, lucrabilitatea betonului se apreciaz
dup alt metod.
C. Exprimarea rezultatelor (conform pct. 3.1.4 din STAS 1759-88)
Tasarea betonului (/?,) se calculeaz cu formula:
h,=hc-lib (mm)
n care
h, - nlimea trunchiului de con, n milimetri;
h, - nlimea punctului cel mai ridicat al betonului tasat, n milimetri.
Valoarea se rotunjete la 10 mm.
Ca rezultat se consider media aritmetic, rotunjit Ia 10 mm, a dou
determinri efectuate la un interval de max. 10 min i care nu difer
ntre ele cu mai mult de:
10 mm, pentru tasare < 40 mm, 20 mm, pentru tasare =50...90
mm, 30 mm, pentru tasare > 10 mm.
Clasificarea n clase a consistenei

Se face n funcie de tasarea msurat conform STAS 1759-R8.
Realizarea epruvetelor din beton

Epruvetele se realizeaz conform instruciunilor tehnice i metodologiei prevzut n STAS
1275-88.
n funcie de determinarea dorit, epruvetele pot avea diferite forme i dimensiuni standardizate
i anume:
a) rezistena la compresiune (conform NE 012-99) cub cu latura de 150 mm sau cilindru cu
diametrul de 150 mm i nlimea de 300 mm;
b) rezistena la ntindere (conform STAS 1275-88) cub (avnd dimensiunea conform tabelului
3.16) prism (avnd dimensiunea conform tabelului 3.17) sau cilindru;
Tabel 4.16 Dimensiunile epruvetelor cubice (Conform STAS 1275-88 tabel 1)
Latura epruvetei
Dimensiune (mm)
100
141
150
200
300
Abateri (mm)
0,50
0,75
0,75
1,00
1,50
Aria nominal a seciunii de

referin a epruvetei (mm')
Dimensiunea maxim a granulelor

agregatelor, dmax (mm)
10000
20000
22500
40000
90000
20
31,5
31,5
40
71
Tabel 4.17 Dimensiunile epruvetelor prismatice (Conform STAS l275-88 tab. 2)

Dimensiuni n mm 0,5%
100x100x400
100x100x550
150x150x600
200x200x800
Dimensiunea maxim a agregatelor,

dmax, (mm)
25
25
40
50
c) gradul de gelivitate (conform STAS 3518 - 89) cub (cu latura de 100 mm, 141 mm, 150
mm, 200 mm sau 300 mm);
d) gradul de impermeabilitate la ap - cub (cu latura de 141 mm i 200 mm), prism (avnd
dimensiunile 200x200x(200xk) mm i 140xl40x(140xk) mm n care coeficientul kl i
se alege astfel nct nlimea epruvetei s fie de minimum 100 mm i mai mare dect
adncimea limit prescris, de ptrundere a apei) sau cilindru (cu diametrul de minim
140 mm i nlime egal cu diametrul i mai mic de 200 mm).
Confecionarea epruvetelor
Echipamentul tehnologic, luarea probelor, modul de lucru i pstrarea epruvetelor se va
realiza conform instruciunilor tehnice din STAS 2320-88.
Se menioneaz faptul c, este foarte indicat ca operaiile de realizare a epruvetelor de beton

s se fac ntr-un laborator de specialitate autorizat.
4.2. CONDIII TEHNICE PRIVIND PREPARAREA BETONULUl
4.2.1 Etapele de preparare a betonului i condiiile tehnice de realizare
Depozitarea componenilor
Agregatele - se vor depozita numai pe sorturi, pe platforme amenajate (nu direct pe pmnt sau
pe balast) astfel nct s se evite amestecarea sorturilor ntre ele sau contaminarea lor cu alte
materiale.
Platformele se vor amenaja cu pante i rigole pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, iar
compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Cimentul se va depozita n recipieni etani (silozuri sau buncre) atunci cnd este livrat vrac
(asigurndu-se i transportul pneumatic al lui) sau n spaii nchise, cnd este livrat n saci. n
acest caz sacii vor fi stivuii, stiva rezemnd pe un grtar din lemn (pentru asigurarea ventilaiei la
partea inferioar a ei) i pstrnd un spaiu de circulaie (minimum 50 cm) mprejurul lor.
Numrul de rnduri de saci stivuii se limiteaz la 10. Toi recipienii i stivele se vor marca prin
nscrierea vizibil a tipului de ciment.
Depozitarea cimentului se va face numai dup recepionarea calitativ i cantitativ a lui i dup
verificarea capacitii libere de depozitare (recipieni etani i/sau spaiile din ncperile nchise i
special amenajate).
Aditivii i adaosurile - se vor depozita i transporta, n conformitate cu instruciunile tehnice
specifice elaborate de ctre proiectant, n vederea pstrrii proprietilor fizico-chimice ale lor.
Dozarea componenilor
Dozarea materialelor este indicat s se efectueze gravimetric (cu balana cu prghii, cu arcuri sau
cu doze tensiomerice), fiind admise urmtoarele abateri:
agregate: 3%;
ciment: 2%;
aditivi: 5%;
adaosuri: 3%.
Dozatoarele se vor verifica cel puin o dat pe sptmn i la un interval de maximum 50 ore de
funcionare (utilizndu-se greuti etalon). Cel puin o dat pe an i ori de cte ori este nevoie,
ele se vor verifica metrologic.
n cazul malaxoarelor cu amestecare prin cdere liber cu capacitatea maxim de 250 1 (0,25 m3)
cu care se prepar beton cu clasa C 12/15 pentru executarea unor lucrri de importan redus
i obligatoriu cu acceptul scris al investitorului este permis i dozarea volumetric
respectndu-se urmtoarele condiii:
pentru dozare se vor utiliza recipieni (cutii, glei etc), etalonai i gradai corespunztor
n prealabil;
abaterile admise sunt: 5% pentru agregate i aditivi i 3% pentru ciment i ap.
un laborator autorizat va determina umiditatea agregatelor i va face coreciile la
cantitatea de ap i de agregat pe sorturi, innd seama i de curba de nfoiere a nisipului.
Amestecarea componenilor
Consideraii generale
Calitatea amestecrii are o mare influen asupra proprietilor betonului proaspt (coeziunea,
stabilitatea, omogenitatea, separarea apei etc.) i ntrit (rezistenele mecanice, rezistenele la
nghe-dezghe, impermeabilitatea, contracia la uscare, durabilitatea etc).
Omogenitatea betonului, reprezentnd o distribuire uniform a tuturor componenilor acestuia n
masa lui, se obine numai prin amestecare i reprezint o condiie de baz pentru obinerea unui
beton de bun calitate. Aceast omogenitate este influenat, n timpul amestecrii, de o serie de
factori i fenomene care trebuie avute n vedere i anume:
- agregatul uscat absoarbe la nceput apa, reducnd sensibil consistena amestecului;
- agregatul concasat, avnd o suprafa rugoas i respectiv frecri mai mari, necesit un
consum de energie i un timp de amestecare mai mare;
- granulele de agregat cu dimensiuni mai mari, datorit masei mai mari i a frecrii mai
reduse (suprafaa specific - raportul dintre suprafaa exterioar i volum mai mic)
favorizeaz segregarea (separarea componenilor);
- agregatele se disperseaz mai repede dect cimentul;
- parte din ciment se floculeaz (flocularea reprezint tendina de aglomerare a particulelor
de ciment), diminund dispersia sa;
- proporiile componenilor solizi;
- cantitatea de ap de amestecare;
- raportul A/C;
- tipul malaxorului i gradul de uzur al acestuia;
- ordinea introducerii componenilor n malaxor;
- durata de amestecare;
- modul i durata descrcrii amestecului etc.
n ceea ce privete durata de amestecare, aceasta se stabilete experimental, timpul optim de
amestecare reprezentnd durata minim de amestecare pentru care se obine o omogenitate
acceptat a betonului (evident i clasa de rezisten a lui) cu un consum de energie i de timp ct
mai reduse.
Nerespectarea timpului optim de amestecare conduce fie la realizarea unui beton neomogen
(timpul de amestecare mai redus), fie la un beton mai costisitor (consum de energie mai mare i
productivitate mai redus) fie la un beton segregat (depirea substanial a duratei optime de
amestecare)
A. Amestecarea manual a componenilor
Amestecarea manual a componenilor se recomand s nu se foloseasc i este admis n mod
excepional numai n urmtoarele cazuri:
volumul de beton preparat n cantitate mic sau foarte mic (maximum 1m3);
clasa betonului C 8/10;
Amestecarea manual presupune realizarea urmtoarelor operaii tehnologice:
amenajarea unei platforme plane, etane i curate (beton, cherestea, placaje, folii de
plastic);
aezarea sorturilor de pietri (ncepnd cu sortul cel mai mare i apoi descresctor de jos
n sus);
aezarea a cea. 50% din cantitatea de nisip;
aezarea cantitii de ciment;
adugarea restului cantitii de nisip;
amestecarea prin loptare a componenilor uscai pn la obinerea unei culori uniforme a
amestecului;
continuarea amestecrii, adugndu-se treptat apa de amestecare, pn la obinerea unei
culori uniforme a amestecului (ceea ce indic obinerea unei omogeniti satisfctoare);
evitarea introducerii oricror impuriti (alte materiale) n amestec.
B.Amestecarea mecanizat a componenilor
Realizarea betonului n incinta antierului presupune de regul utilizarea unor malaxoare cu

amestecare prin cdere liber, cu capaciti reduse (de regul, maximum 250 l/0,050,25 m 3). n
cazul unor betoane cu anumite proprieti impuse prin proiectare se pot utiliza i alte tipuri de
malaxoare. Utilizarea unui malaxor se poate face numai cu respectarea condiiilor tehnice i de
calitate impuse, cu folosirea de personal calificat, instruit i atestat i numai dup efectuarea mai
multor ncercri (preparri i determinri) n vederea stabilirii timpului optim de amestecare i a
calitii amestecului de beton prescris.
Pentru obinerea unui beton de calitate trebuie respectat o anumit ordine de introducere a
componenilor n malaxor. Ea se stabilete, de regul, n funcie de compoziia betonului i tipul
malaxorului, cea mai avantajoas fiind introducerea simultan a tuturor componenilor (care
practic, este imposibil de realizat).
n cazul folosirii unor malaxoare cu amestecare prin cdere liber i a agregatelor uscate, se
recomand urmtoarea ordine de introducere a componenilor:
- parte din cantitatea de ap de amestecare (stabilit n funcie de curba de granulozitate
aleas);
- agregatele ncepnd cu sortul cel mai mare i introduse succesiv n ordinea descresctoare
a sorturilor;
- cimentul;
- restul cantitii de ap.
n cazul utilizrii aditivilor, acetia se vor amesteca n prealabil cu o cantitate de ap (luat din
cantitatea de ap de amestecare) i se vor introduce astfel n malaxor, dup introducerea
cimentului.
n cazul utilizrii adaosurilor, modul i ordinea de introducere a acestora n malaxor se va stabili
n funcie de instruciunile tehnice de utilizare a lor, ntocmite de ctre productor.
Durata de amestecare se va majora dup caz pentru:
utilizarea aditivilor sau adaosurilor;
utilizarea agregatelor cu dimensiunea granulei mai mari de 31 mm;
prepararea betonului cu cantiti reduse (tasare T<50 mm);
prepararea betonului n perioada de timp friguros;
utilizarea agregatelor de concasaj.
Se recomand ca, n cazul preparrii betoanelor utiliznd agregate cu dimensiunea granulei mai
mare de 40 mm, s se utilizeze malaxoare cu amestecare prin cdere liber.
Durata de meninere a betonului n malaxor sau n buncrul tampon se recomand s nu
depeasc 20 minute.
4.2.2 Procedee i echipamente tehnologice pentru prepararea betonului
Ca variante tehnologice de preparare a betonului se utilizeaz:
prepararea descentralizat, n incinta antierului, la lucrri de construcii cu volum mic
(pn la 2000 m3) i distana de transport a betonului de 0 ... 1 km ;
prepararea centralizat, n afara antierului, pentru prepararea de betoane, de diverse
clase, n cazul volumelor mari de lucrri i transportul lor pe distane uzuale de 1 ... 30 km.
4.2.3 Condiii tehnice privind betonul preparat pe antier
Prepararea descentralizat (30...40 mii m3/an) se poate face, n funcie de mrimea antierului i
de cantitile i clasele de beton necesare, manual sau mecanizat.
Prepararea manual este permis pentru cantiti mici de betoane (maximum 1 m3) i de
regul pentru betoane de clas C 8/10.
Prepararea mecanizat se poate face n dou variante tehnologice:
cu echipamente singulare, ce acoper potenial procesul tehnologic de preparare, respectiv:
- malaxoare cu cdere liber sau cu amestecare forat (dozarea se realizeaz
independent);
- autobetoniere (dozarea se realizeaz independent);

- miniautobetonierele cu autoncrcare (pot asigura i dozarea volumetric).
cu centrale de antier, mobile sau demontabile, ce acoper potenial toate componentele
procesului tehnologic de preparare, inclusiv dozarea componenilor.
A Prepararea betonului cu echipamente singulare
Pentru dozarea componentelor betonului se au n vedere urmtoarele:
- dozarea agregatelor: se poate face volumetric pentru lucrri izolate cu volum maxim de 500
m3 i pentru elemente de beton i beton armat avnd clasa pn la C 8/10. n alte situaii,
dozarea agregatelor se face gravimetric;
- dozarea cimentului: se face volumetric; n cazul livrrii cimentului n saci, se permite ca
acetia s constituie uniti de msur pentru dozare.
- dozarea apei: se face cu recipiente gradate pentru lucrrile avnd volum redus de betoane.
n cazul n care se ntrerupe prepararea betonului mai mult de o or, este obligatoriu ca toba
malaxorului s fie splat cu jet puternic de ap.
Descrcarea betonului preparat, din malaxor, se face ntr-un buncr metalic de stocare
intermediar, de unde este preluat prin cdere liber n mijloacele de transport sau de punere n
lucrare. Este bine ca durata de meninere a betonului n buncr s nu depeasc 15 min.
Pentru lucrrile de volum foarte redus, betonul se poate descrca ntr-o cutie aezat pe sol n
faa malaxorului, din care se ncarc apoi n mijloacele de transport locale (roabe, tomberoane,
vagonete, dumpere).
B Prepararea betoanelor n centrale de antier
Caracteristicile generale sunt urmtoarele:
dozarea componenilor betonului se face gravimetric, admindu-se
abateri de cel mult 3% la agregate i 2 % la ciment;
dozarea apei se face cu dozatoarele automate sau cu contoare atestate metrologic,
abaterea maxim fiind de 2 %. Cantitatea de ap corespunztoare unui amestec se corecteaz
innd seama de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C;
dozarea aditivilor se face astfel nct s se obin reeta dorit de beton i innd cont de
tipul de aditivi folosii.
Ordinea de introducere a materialelor componente n malaxor se face conform prevederilor crii
tehnice a utilajului respectiv.
Durata de amestecare este de cel puin 30 min, prelungindu-se n urmtoarele cazuri:
- utilizare de aditivi sau adaosuri, conform indicaiilor de folosire a acestora;
- perioade de timp friguros;
- utilizare de agregate cu granule mai mari de 31 mm.
4.2.4 Condiii tehnice privind betonul preparat n staiile de betoane
Prepararea centralizat a betonului se face n centrale de beton staionare, cu capaciti de
producie de 120... 160 mii m3/an, care livreaz betonul sub form de beton-marf, n stare gata
preparat conform prevederilor proiectantului (amestec de beton prescris sau proiectat, dup
caz).
Se au n vedere aceleai condiii prezentate la punctul 4.2.1 B.
n momentul sosirii la antier a betonului preparat ntr-o staie atestat, constructorul este obligat
s fac urmtoarele verificri:
Examinarea documentelor de transport, la fiecare transport, care
urmtoarele date:
trebuie s conin
a)
b)
c)
d)
e)
clasa betonului (tabelul 3.6);

cantitatea de beton livrat;
consistena betonului proaspt (cap. 3);
ora preparrii;
alte date, dac sunt specificate prin proiect sau cerute de ctre proiectant sau
de ctre constructor: tipul cimentului, dimensiunea maxim a granulei de
agregat, tipul aditivilor i adaosurilor etc.
Verificri vizuale asupra betonului privind dimensiunea maxim a granulei de agregat,
omogenitatea, lucrabilitatea etc. n cazul n care verificrile nu confirm calitatea dorit a
betonului, acesta se refuz.
4.5. CONDIII TEHNICE PRIVIND TRANSPORTUL BETONULUI
4.5.1. Condiii tehnice i tehnologice generale
Indiferent de distana la care se transport betonul i de tipul mijlocului de transport folosit,
operaia de transport se va face cu respectarea urmtoarelor reguli:
Pstrarea intact a compoziiei amestecului, evitndu-se introducerea unei cantiti
suplimentare de ap (de ploaie sau din alte surse) sau pierderea unei cantiti de ap i de parte
fin precum cimentul i nisipul fin (datorit neetaneitii mijlocului de transport). n acest sens
mijlocul de transport trebuie s fie etan i s aib o suprafa neacoperit ct mai redus:
Asigurarea omogenitii amestecului, evitndu-se apariia segregrilor n timpul transportului
sau/i descrcrii betonului. Aceste segregri se datoreaz ocurilor sau vibraiilor, aprute n
timpul transportului i descrcrii betonului i care depind anumite limite, pot provoca
nvingerea frecrilor vscoase i ruperea coeziunii dintre granule. Astfel pot s apar dou tipuri
de segregri:
segregarea interioar care reprezint tendina de deplasare n jos a granulelor de agregat cu
dimensiuni mari (cu raportul greutate/suprafa cel mai mare) n timpul transportului
betonului;
segregarea exterioar care poate apare n timpul descrcrii betonului, cnd nlimea liber
de cdere a acestuia depete o valoare maxim (stabilit n funcie de consistena betonului
i de armarea elementelor de beton care se realizeaz) sau cnd nu s-a adoptat un echipament
tehnologic adecvat sau nu s-au respectat instruciunile tehnice de utilizare a acestuia;
Reducerea la minimum a consumului de manoper i a manipulrii (ncrcri-descrcri)
betonului, prin mecanizarea la maximum a acestor operaii. Astfel se evit modificarea
compoziiei amestecului de beton proaspt, apariia segregrilor, reducerea duratei de transport,
scderea costului etc.
Limitarea duratei de transport la o valoare maxim, stabilit n funcie de unii factori exteriori
(temperatura, tipul mijlocului de transport) i de alii legai de compoziia amestecului de beton
proaspt (cantitatea de ap de amestecare, raportul A/C, existena unor aditivi, temperatur etc).
Stabilirea duratei maxime de transport se face avndu-se n vedere c operaiile de transport,
punere n lucrare, compactarea i prelucrarea suprafeei betonului se pot efectua numai pn la
nceperea prizei cimentului (determinat conform STAS 1759-88). Durata de transport se
consider din momentul ncrcrii mijlocului de transport pn la sfritul descrcrii acestuia. n
tabelul 5.1 se prezint valorile orientative ale duratei maxime de transport al betoanelor preparate
cu cimenturi de clas 32,5 i 42,5 i transportate cu autobetoniera. n cazul utilizrii unor aditivi
ntrzietori de priz sau n situaia transportului unor betoane cu temperaturi peste 30C, durata
maxim de transport va fi stabilit numai de ctre un institut sau laborator de specialitate
autorizat.
Tabel 5.1 Durata maxim de transport a betonului proaspt cu autobetoniera (prin asimilarea
valorilor prezentate n codul de practic NE-012, tabel 12.1)
Temperatura amestecului
de beton (C)
10<t30
t<10
Durata maxim de transport (minute)

cimenturi de clasa 32,5
cimenturi de clasa 42,5
50
35
70
50
n conformitate cu prevederile emise de Inspectoratul de Stat n Construcii, transportul

betonului proaspt cu autobasculanta i autoagitatorul nu mai este permis. Se recomand
transportul betonului cu autobetoniera att pentru amestecul umed ct i pentru cel uscat
indiferent de distan.
Pentru cazuri de excepie, utilizarea acestor sisteme de transport va trebui s se efectueze
n conformitate cu prevederile Codului de practic NE 012-99.
4.5.2 Echipamente tehnologice pentru transportul betonului la distane mari
4.5.2.1 Cele mai utilizate mijloace de transport, n momentul de fa sunt autobetonierele.
Autobetoniera se compune din:
- autoasiul ce poate asigura deplasarea pe drumurile publice cu o viteza de pn la 60
km/or;
- toba rotitoare, n jurul unui ax nclinat fa de orizontal cu 10-15, prevzut cu
palete continui, n form elicoidal n dublu sens, pentru amestecare i respectiv
descrcare
- instalaia de ap cu sistem de dozare cu pompare n tob, pentru prepararea
amestecului umed pe parcurs sau la locul de punere n lucrare a betonului, n funcie
de distana de transport, n cazul transportului amestecului uscat.
Unele tipuri de autobetoniere sunt amplasate pe semiremorca unui autotractor.
Autobetoniera poate fi folosit att pentru transportul betonului preparat umed ct i uscat, (toi
componenii, cu excepia apei, amestecai n prealabil). n al doilea caz prepararea betonului
umed, se face cu vehicolul n staionare la antier, prin adugarea apei i amestecarea prin cdere
liber, asigurnd o turaie a tobei de 16-20 rot/min i o durat de amestecare stabilit anterior.
n acest scop autobetoniera este dotat cu echipamentul suplimentar alctuit din rezervorul de ap
(0,4 1,0 m3), dozatorul de ap i aparatajul pentru controlul raportului A/C. Rezervorul de ap
este dispus, perpendicular pe axul saiului, ntre cabin i toba malaxoare. Instalaia de ap servete
att pentru asigurarea cantitii de ap necesar pentru prepararea betonului proaspt, ct i pentru
splarea tobei dup descrcarea betonului.
n cazul transportului betonului uscat, nu se limiteaz distana de transport.
Capacitatea uzual a autobetonierelor este de 3 6 m3. Se pot folosi i autobetoniere montate pe
semiremorci avnd capaciti de 9 10 m3
La ora actual se prefer transportul betonului proaspt (95% din cazuri), rolul autobetonierei
fiind redus la acela de transport. Rezervorul de ap poate fi utilizat n acest caz pentru splarea
tobei i n nici un caz pentru introducerea unei cantiti suplimentare de ap n masa amestecului.
n cazul n care instruciunile tehnice de folosire a aditivilor (de exemplu superplastifiani) permit
introducerea acestora n masa amestecului de beton proaspt aceasta se va face cu cteva minute
nainte de descrcare continund malaxarea cu circa 60 90 de secunde.
4.5.2.2 Autobetoniere cu construcie special

Autobetonierele cu construcie special sunt:
A. Miniautobetoniere cu autoncrcare - prevzute cu un asiu pe pneuri, de construcie
special (viteza de deplasare de maximum 25 km/or), tob prevzut cu palete i avnd
capacitatea util de 11,5 m3 sistem de descrcare prin inversarea sensului de rotaie a tobei,
echipament cu cup, acionat hidrostatic, pentru dozarea volumetric i ncrcarea agregatelor i
a cimentului i instalaie de ap prevzut cu pomp i dozator volumetric de tip debitmetru.
Dozarea volumetric n cup a agregatelor i cimentului recomand folosirea acestui tip de
autobetonier numai pentru prepararea unor betoane de clas inferioar (maximum C 8/10).
B. Autobetoniere cu pomp de beton - construite cu sau fr bra pliabil rotitor amplasat ntre
cabina i rezervorul de ap i folosite pentru transportul de aprovizionare i punerea n
lucrare a betonului (cnd cantitatea de beton pus n lucrare nu depete capacitatea
autobetonierei).
Autobetonierele cu pomp de beton cu bra pliabil - recomandate pentru transportul

betonului umed, turnarea acestuia putndu-se realiza de regul, pe o nlime maxim de 21 m,
la cel mult 11 m adncime sub nivelul de staionare i pe o raz (n plan orizontal) de pn la 17
m.
Autobetonierele cu pomp de beton fr bra pliabil - folosite pentru transportul amestecului
umed pn n apropierea locului de punere n lucrare a betonului, unde urmeaz s fie racordate
la sistemul de conducte orizontale (de regul maxim 200 m) i pe vertical (de regul 100 m)
pentru transportul i turnarea acestuia.
C. Autobetonierele cu transportoare cu band - au montat o band transportoare articulat,
din trei elemente pliabile, cu lungimea desfurat de maximum 18 m, folosit pentru
transportul
i
punerea
n
lucrare a betonului. Transportul betonului se poate realiza, de regul, pn la o adncime de
maximum 2 m, pn la o nlime de maximum 7 m i pe o raz de aciune pe orizontal de
maximum
13
m.
Betonul
transportat trebuie s aib clasa de consisten T3, respectiv o tasare a conului de 63 - 76 mm.
4.5.3 Echipamente tehnologice pentru transportul betonului la distane mici (n incinta
antierului) i pentru turnarea betonului
4.5.3.1 Roabe cu capacitatea de 80 ... 120 l (0,08 ... 0,12 m 3) necesit existena unei podine de
circulaie, avnd limea de minim 600 mm, rampe de maxim 4 %, pante de maxim 12 % i
lunginea pn la 70 m;
4.5.3.2 Tomberoane au capacitatea de 120 ... 200 l (0,12 ... 0,20 m 3) necesit existena unei
podine pentru circulaie avnd limea de minim 1,340 m, rampa de maxim 4 %, pante de maxim
12 % i lungimi pn la 150 m;
4.5.3.3 Benele pentru beton de construcie metalic, din oel sau chiar aluminiu, sunt folosite
pentru transportul i turnarea betonului prin suspendarea la crligul unui echipament de ridicat.
Selectarea tipului de ben folosit se face n funcie de urmtoarele criterii:
- dimensiunile, forma i poziia elementului turnat;
- accesibilitatea la locul de turnare, prin nlimea de cdere liber a betonului;
- capacitatea mijlocului de ridicare folosit;
Benele pot avea diferite forme constructive:
- cilindro-conic cu ax vertical (descrcare central) sau nclinat, (descrcare lateral);
- tronconic;
- rectangular;
- n forma de papuc.
ncrcarea benelor cu beton se poate face n poziie vertical (primele trei forme) sau
orizontal (benele papuc, basculante).
Benele cu ncrcare n poziie vertical pot fi prevzute cu furtun.
Corelarea capacitii benelor cu parametrii tehnologici ai macaralelor se poate face innd
cont de caracteristicile prezentate n tabelul 5.2
Tabelul 5.2 Caracetristici tehnice pentru bene (cap. 13 111. Bibliografie pct.M)
Caracteristici
CAPACITATE GEOMETRICA
GREUTATE DE CONSTRUCIE
GREUTATE LA NCRCAREA
MAXIM
UM
m3
Domenii de mrimi pe tipuri standard

0,35
0,50
0,75
1,00
kN
1,0-3,0
kN
9,0-11,0
2,0-3,0
2,0-3,3
13,0-14,0 18,50-19,8
1,50
2,00
3,3-4,3
4,5-6,0
5,7-8,0
25,0 ^-26,5
37,5-39,0
50,0-52,0
Utilizarea unor tuburi sau furtune de turnare amplasate la ieirea din ben, cu
diametre standard de 200 mm i lungimi de 1,5 m sau mai mult;
- Benele trebuie s fie etane, pentru a evita modificarea compoziiei betonului.
4.5.3.4. Jgheaburi pentru transportul i turnarea betonului- realizate din tronsoane de scnduri
sau dulapi geluii i este de preferat s fie protejate cu tabl zincat, din oel sau din polimeri
avnd lungimea de cca. 2,00 m i seciunea transversal n form circular sau dreptunghiular,
montate cu un unghi fa de orizontal de maximum 30 i avnd o diferen de nivel de
maximum 2,5 m.
4.5.3.5. Burlane pentru transportul i turnarea betonului (hoboi) realizate din tronsoane de
form tronconic, din tabl de oel sau polimeri, montate cu baza mare n sus, suprapus i
articulat ntre ele, avnd diametrul mediu de cca. 350 mm i lungimea de cca. 1000 mm. Se
realizeaz de regul, din maximum 8 tronsoane i avnd posibilitatea de distribuire a betonului la
o distan de maximum 2,00 m fa de axul vertical al lui (funcie de numrul de tronsoane din
care este realizat).
4.5.3.6 Transportoarele cu band pentru beton - folosite pentru transportul i, de preferat,
turnarea betonului, cu respectarea urmtoarelor condiii tehnice:
-nlimea maxim de transport 10 m;
-adncimea maxim de transport 2 m;
-raza de aciune pe orizontal maximum 13 m;
-unghiul de nclinare al benzii fa de orizontal maximum 30;
-viteza de deplasare a covorului benzii 2,8-2,9 m/s;
-prevederea unui paravan de reinere la captul de descrcare;
-clasa de consisten a betonului transportat T^, respectiv tasarea 63 -76 mm.
4.5.3.7 Transportul prin conducte folosind pomparea
Aceast tehnologie este cea mai modern i cea mai utilizat, prezentnd multe avantaje dar i
unele dezavantaje, aplicarea acesteia trebuind s fie fcut cu respectarea strict a unor condiii
tehnologice generale dar i a unora specifice fiecrui echipament tehnologic utilizat.
A. Condiii tehnologice, legate de alctuirea construciei, avute n vedere la selectarea pompelor
de beton
Alegerea pompelor de beton, innd seama de caracteristicile referitoare la performanele de
transport pe orizontal i pe vertical i la capacitatea de pompare este influenat de poziia
locului de turnare a betonului astfel:
a) construcii dezvoltate sub nivelul de staionare al utilajului: influeneaz asupra
adncimii de turnare;
b) construcii dezvoltate pe orizontal: influeneaz asupra razei de lucru;
c) construcii dezvoltate deasupra nivelulului de staionare al utilajului: influeneaz
asupra nlimii de turnare;
cantitatea de beton turnat
B. Condiii tehnologice, legate de compoziia betonului, avute n vedere la selectarea pompelor
de beton
Pompabilitatea betonului este proprietatea acestuia de a fi transportat prin conducte, sub presiune, fr
a se dezamesteca, pstrnd o coeziune bun la turnare.
Betoanele turnate cu ajutorul pompelor i autopompelor de beton trebuie s ndeplineasc
anumite condiii, privind proiectarea compoziiei, n conformitate cu cap. 6.2.1 B.
C. La punerea n oper a betoanelor pompate, n funcie de mediu i de complexitatea lucrrii se
vor lua toate msurile n aa fel nct:
a) nainte de nceperea pomprii, conductele s fie amorsate cu o past de ciment, avnd
compoziia de; 2 pri ciment + 1 parte ap (n uniti de mas);
b) procesul de pompare s se desfoare confinuu, fr ntreruperi care pot favoriza blocarea
betonului n conducte;
c) dup terminarea transportului betonului, instalaia s se curee prin splare cu ap, folosind i
dispozitive tergtoare (dopuri de cauciuc i hrtie, sfere de cauciuc spongios etc);
d) nlimea liber de cdere a betonului s se limiteze la maximum 0,5 m;
e) realizarea elementelor de beton din mai multe straturi succesive, fiecare avnd
grosimea de maximum 0,4 m;
f) betonul turnat se va compacta numai prin vibrare

Tipuri de pompe de beton:
- staionare - cu productivitate ridicat (pn la 150 m3/h), distan de transport mare
(pn la 450 m pe orizontal i pn la 150 m pe vertical);
- montate pe asiuri auto (autopompe) - cu productivitate mic, medie i mare (pn la
150 m3/h), distane de transport mici i medii (pn la 60 m pe orizontal i pn la 65
m pe vertical).
Alegerea pompei de beton se face n funcie de puterea acesteia care trebuie s fie cel puin
egal cu puterea efectiv stabilit analitic funcie de:
productivitatea necesar;
distana de transport pe orizontal;
distana de transport pe vertical;
numrul de coturi i unghiul lor;
consistena betonului proaspt;
diametrul interior al conductei de transport al betonului etc.
4.6. CONDIII TEHNICE PRIVIND TURNAREA BETONULUI
Ansamblul de msuri care trebuie luate pentru punerea n oper a betonului este determinat i
condiionat de urmtorii factori importani:
poziia elementului n ansamblul construciei;
dimensiunile i forma elementului;
caracteristicile betonului;
viteza de turnare a betonului;
tehnologia adoptat pentru compactarea betonului
n aceste condiii, sunt necesare unele lucrri pregtitoare la staia de betoane, la obiect, precum
i unele verificri la elementele de construcii.
4.6.1.1Lucrri pregtitoare la staia de betoane
Msuri referitoare la beton:
emiterea din timp a comenzii, a programului i precizarea ritmului de livrare a
betonului, precum i obiectul (partea de structur la care urmeaz a se folosi);
n comanda de beton se vor nscrie: clasa de rezisten a betonului, dimensiunea
maxim a granulei agregatelor, consistena betonului proaspt i cantitatea, iar dac
este
cazul
detalii
privind
compoziia
betonului (ex. raportul A/C maxim, tipul i dozajul minim de ciment) i alte condiii
speciale (condiii de expunere, grad de impermeabilitate, grad de gelivitate etc).
4.6.1.2 Lucrri pregtitoare la obiect
a)Se stabilesc mijloacele de transport de la locul de preparare la obiect (dac este cazul) i
mijloacele de transport n cadrul obiectului (pe vertical i orizontal);
b) Se elaboreaz procedura pentru betonarea obiectului, stabilindu-se i dimensionndu-se
urmtoarele elemente
poziia rosturilor de lucru;

etapizarea betonrii pe elemente de construcie;
viteza cu care se va introduce betonul n diferite elemente;
alctuirea schelelor, poziionarea podinelor de circulaie pentru turnarea betonului, accesul
muncitorilor la punctul de turnare;
echipamentul tehnologic necesar.
c) Se analizeaz i se stabilesc mijloacele necesare pentru compactarea diferitelor elemente de

construcii care se betoneaz n funcie de:
tipul i numrul dispozitivelor de vibrare
distanele la care trebuie introdus pervibratorul sau poziiile de fixare a vibratoarelor de
cofraj;
locurile (ferestrele) de acces pentru realizarea turnrii i pentru introducerea vibratoarelor
(dac este cazul);
ordinea de vibrare;
durata de vibrare.
d) Se stabilesc mijloacele necesare pentru protejarea betonului n funcie de condiiile de

clim, n perioada de turnare i ntrire a betonului pentru a se mpiedica uscarea rapid a
betonului proaspt, efectul intemperiilor i efectul mecanic al vibraiilor:
- n condiii normale de clim i de lucru;
- pe timp ploios;
- n condiii de canicul sau nsorire puternic;
- pe timp friguros.
e) Se asigur condiiile i mijloacele pentru prelevarea probelor precizndu-se:
- tipul probelor;
- numrul probelor;
- locul de unde vor trebui recoltate probele.
f) Se asigur msurile de tehnica securitii muncii i P.S.I. specifice pentru fiecare faz a
betonrii;
g) Se asigur msurile tehnice i organizatorice pentru realizarea lucrrii, inclusiv verificarea
echipamentelor tehnologice;
- numirea persoanei care va coordona i supraveghea permanent betonarea (coordonatorul
tehnic al lucrrii/ef punct de lucru) i a persoanei care va controla calitatea execuiei
lucrrilor (din cadrul compartimentului de control al calitii -CQ - care trebuie s fie
autorizat conform legislaiei n vigoare);
- asigurarea cu for de munc corespunztoare, calificat pentru betonare i pentru
transportul betonului;
- asigurarea echipamentelor tehnologice (utilajelor, sculelor i dispozitivelor) ca
numr i caracteristici specificate, dac este cazul, n fiele tehnologice; h)
h) Se verific cofrajele:
o amplasarea corect;
o dimensiunile n plan;
o cota de nivel;
o planeitatea, orizontalitatea sau verticalitatea (dac este cazul);
o etaneitatea;
o starea de curare;
o prinderea, susinerea i rigidizarea lor
i) Se verific armturile:
tipul oelului;
diametrul barelor;
distana dintre bare/numrul barelor;
modul de fasonare;
poziionarea;
sistemul de prindere a barelor ntre ele;
distanierii.
starea de curare;
proces-verbal de lucrri ascunse.
j) n cazul n care, de la montarea i recepionarea armturii, a trecut o perioad ndelungat (peste
6 luni) este necesar o nou inspectare a strii armturii de ctre o comisie alctuit din
beneficiar, executant, proiectant i reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizrii
strii armturii de ctre un expert sau un institut de specialitate i va dispune efectuarea ei; n
orice caz, dac se constat prezena ruginei neaderente, armtura - dup curare - nu trebuie s
prezinte o reducere a seciunii sub abaterea minim prevzut n standardele de produs; se va

proceda apoi la o nou recepie calitativ;
k) Se asigur posibilitatea splrii utilajelor de transport i punere n oper a betonului;
l) Se verific suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n contact cu betonul
proaspt; acestea se vor cura de pojghia de lapte de ciment (sau de impuriti); suprafeele nu
trebuie s prezinte zone necompactate sau segregate i trebuie s aib rugozitatea necesar
asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane;
m) Se asigur msurile de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea s nu se
acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona;
n) Se iau toate msurile care se impun pentru prelucrarea suprafeei betonului de la rosturile de
turnare n vederea relurii betonrii;
o) Se obine acceptarea de ctre beneficiar a procedurii pentru betonare (menionat i n fia
tehnologic de betonare);
p) Se va obine i consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre: responsabilul tehnic cu
execuia, reprezentantul beneficiarului i n cazul fazelor determinante proiectantul,
reprezentantul ISC, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor
- stabilite prin contract;
q) Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri, n
cazurile n care:
au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii
(intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate);
betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile, de la data aprobrii.
r) Betonarea elementelor de construcii va fi condus de conductorul tehnic al punctului de lucru
care va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea prevederilor din fia
tehnologic, procedura tehnic de execuie a lucrrii, caietul de sarcini i prescripiile tehnice
n vigoare.
4.6.2 Turnarea betonului
4.6.2.1 Tehnologie i echipamente tehnologice
A. Turnarea betonului cu bena:
Benele pot fi:
bene basculante cu descrcare lateral, cu capacitatea de 0,6... 1,5 m3
bene cu furtun, nebasculante de form conic, cu capacitatea de 0,35 ... 2,25 m3;
bene papuc cu capacitatea de 0,8... 1,00 m3.
Folosirea benelor permite deplasarea betonului cu un minim de transbordri i cu manoper

redus; folosirea lor este legat de dotarea antierului cu macarale-turn, care s acopere ntreaga
suprafa pe care urmeaz a se pune n oper betonul.
Pentru a fi corespunztoare, benele trebuie s nu permit scurgerea laptelui de ciment din beton,
s aib o greutate proprie ct mai redus, s permit descrcarea treptat a betonului, evitnd n
acest mod ocurile asupra macaralei i asupra cofrajelor, s poat fi manevrate i curite cu
uurin.
ncrcarea benelor se face direct din mijlocul de transport; se pot ncrca cte dou bene sau mai
multe, aezate n raza de aciune a macaralei; urmeaz ridicarea benei cu macaraua n mod lent,
pn ajunge n poziia vertical i apoi descrcarea betonului din ben direct n elementele
construciei prin rotirea dispozitivului de nchidere; se apropie jgheabul benei de cofrajul
elementului i se descarc betonul n cantiti corespunztoare indicaiilor din fia tehnologic,
deplasnd bena n lungul elementului; n cazul benelor prevzute cu furtun, acesta se introduce n
cofraj astfel nct s se reduc ct mai mult nlimea de cdere a betonului.
B. Beton turnat prin pompare
B1. Compoziia betonului
Clasele de beton recomandate pentru realizarea n mod curent prin acest procedeu de punere n
oper sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alt clas situat n afara acestui domeniu
se va face numai dup efectuarea unor ncercri experimentale preliminare care s dovedeasc
aplicabilitatea procedeului.
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie s fie dozate i
amestecate corespunztor procedeului. Coninutul n pri fine (ciment+agregate mai mici de 0,2
mm) se recomand s fie de minimum 350 kg/m 3. n general, fraciunea fin mai mic de 0,2
mm se recomand s fie n proporie de (15-30)% fa de masa betonului. Dimensiunea maxim
a agregatelor va fi limitat la 1/3 din diametrul conductei de refulare; n cazul agregatelor bine
rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxim a agregatelor s fie 40% din diametrul
conductei.
La prepararea betoanelor pompate este obligatorie folosirea aditivilor plastifiani sau
superplastifiani.
Consistena betonului proaspt trebuie s fie uniform pentru a realiza o pompare fluent a
betonului; n general, se recomand ca tasarea betonului proaspt s aib urmtoarele valori:
max. 120 mm, pentru betoane cu aditivi plastifiani;
max. 180 mm, pentru betoane cu aditivi superplastifiani.
B2. Punerea n lucrare a betonului pompat

Locul staiei de pompare se alege astfel ca s permit:
accesul n flux continuu al autptransportoarelor pentru alimentare cu beton,
distana minim fa de punctul de lucru;
asigurarea gabaritelor pentru staia de pompare i autoagitator n diferite poziii.
nainte de pompare conductele se amorseaz introducndu-se n ele prin pompare 120 - 200 l
past de ciment sau mortar cu dozaj minim de ciment de 300 kg ciment/m3.
Pentru a se realiza un flux continuu de beton este necesar asigurarea numrului de
autoagitatoare active, n corelare cu capacitatea staiei de betoane i cu capacitatea pompei de
beton, n condiiile locale de lucru.
Pentru asigurarea diferenei de nivel necesare descrcrii uoare a betonului din autoagitatoare
n plnia de alimentare a pompei de beton se amenajeaz platforme sau rampe mobile sau fixe.
Poziia relativ pe vertical i orizontal, a platformei sau rampei de descrcare, a
autoagitatoarelor fa de pompa de beton se stabilete astfel nct s se asigure realizarea
concomitent a urmtoarelor condiii;
jgheabul autoagitatorului s poat fi fixat cu nclinare maxim;
autoagitatorul i pompa de beton s fie axate pe aceeai treapt;
descrcarea n jgheab s se fac n centrul grtarului plniei de alimentare a pompei de
beton.
n cazul n care, din condiiile de deplasare a pompei de beton, n raport cu platforma sau rampa
de descrcare a autoagitatoarelor, ar rezulta necesitatea intercalrii unui jgheab suplimentar de
descrcare a betonului, acesta va fi metalic sau din lemn cptuit cu tabl, cu nclinare cel puin
egal cu nclinarea maxim a jgheabului autoagitatorului; jgheabul suplimentar va fi meninut
permanent curat, prin tergere dup fiecare alimentare i prin splare cu jet de ap la intervale
maxime de l h; grtarul i plnia pompei de beton vor fi meninute permanent curate, prin
tergere, dup fiecare alimentare i prin splare cu jet de ap, la intervalele de splare ale
ntregului sistem pomp-conducte de refulare.
n cazul folosirii unei pompe de beton staionare, poziia acesteia i traseul conductei de refulare
a betonului se va stabili n raport cu frontul de betonare i cu cantitile zilnice care urmeaz a fi
puse n lucrare, innd seama de urmtoarele condiii:
se adopt traseul cel mai scurt posibil limitndu-se sinuozitile la cele strict necesare,
pentru reducerea la minimum a frecrilor pe conducta de refulare;
prima poriune din conducta de refulare, de cel puin 5-6 m, se monteaz orizontal
i pe ct posibil n linie dreapt;
la transportul pe nlime, conducta de refulare se monteaz vertical si nu nclinat

n cazul unui transport ascendent pe vertical, poriunea orizontal din conducta de
refulare, ntre pompa de beton i conducta vertical, va fi suficient de mare, sau cu coturi astfel
nct frecarea betonului de pereii conductei de refulare s echilibreze greutatea coloanei
verticale de beton.
n cazul unui transport pe orizontal, se asigur urmtoarele msuri:
- sprijinirea conductei de refulare i consolidarea fiecrui punct de mbinare, pentru a se
nltura posibilitatea apariiei unor neetanri;
- organizarea operaiilor de punere n oper a betonului prin retragerea pompei de beton,
astfel nct manipularea conductei de refulare s se rezume la demontarea succesiv a
tronsoanelor de conduct, pe msur ce nu mai sunt necesare
- alctuirea ultimei poriuni a conductei de refulare dintr-un tub flexibil, care s permit
repartizarea betonului direct la locurile de punere n lucrare, fr curbri brute ale
tubului flexibil, care s obtureze seciunea acestuia.
n cazul folosirii unei pompe de beton mobile cu bra, succesiunea poziiilor acesteia se
stabilete potrivit fronturilor de lucru, astfel nct turnarea betonului s se poat face direct la
locul de punere n oper; domeniul de utilizare: construcii cu nlimea pn la 30 m i raz de
aciune pn la 20 m.
Turnarea betonului cu autopompa cu bra distribuitor fr conducte de
prelungire
se utilizeaz la:
betonarea infrastructurilor cu adncimea de 3-6 m;
fundaii de subsoluri adnci i radiere;
betonarea suprastructurilor cu nlimea pn la 15 m (hale industriale i agrozootehnice,
parter sau etajate)
la elaborarea fiei tehnologice de execuie a betonrii se au n vedere:
amplasamentul optim al autopompei fa de construcie;
suprafeele active maxime acoperite de braul distribuitor;
variaia productivitii autopompei n funcie de presiunea medie a stratului de beton i de
tipul autobetonierelor care alimenteaz cu beton autopompa.
4.6.2.2. Reguli tehnologice fundamentale la punerea n lucrare a betonului
Betonul trebuie turnat n maximum 15 minute de la aducerea acestuia la locul de punere n oper,
pentru a se asigura terminarea tuturor operaiilor (inclusiv compactarea i netezirea) nainte de a
ncepe priza cimentului; n cazul n care durata transportului este mai mic de 1 h se poate
admite ca acest interval s fie de cca. 30 minute.
La locul de punere n lucrare betonul se descarc n mijloace special amenajate (bene, pompe de
beton, benzi transportoare, jgheaburi) sau direct n lucrare, fiind interzis cu desvrire
descrcarea direct pe pmnt.
Dac betonul adus la locul de punere n oper prezint segregri, acesta trebuie reamestecat
nainte de turnare pn i recapt omogenitatea, fr a se aduga ap.
Se verific de ctre laboratorul antierului lucrabilitatea betonului; dac acesta nu se ncadreaz
n limitele de consisten admisibile (Anexa 1.4, tabelul 1.4.3. NE 012-99) se vor lua
urmtoarele msuri:
se corecteaz dac este prea mic;
se refuz transportul de beton dac este prea mare
Pentru mbuntirea lucrabilitii se poate folosi un aditiv plastifiant/superplastifiant pe baza

datelor stabilite de laborator.
Betonul trebuie rspndit uniform i n straturi cu grosimea de 30-50 cm, n funcie de condiiile de
compactare, fiind interzis ntinderea betonului prin tragere sau azvrlire cu lopata la distane mai
mari de 1,5 m.
Descrcarea betonului pe suprafaa unui element care se betoneaz trebuie fcut ntotdeauna n
sens invers celui care se nainteaz cu betonarea; n caz contrar apare pericolul segregrii iar
betonitii vor deranja betonul prin clcare.
Betonul se vibreaz prin procedee mecanice sau manuale (n cazuri speciale) astfel nct s se
asigure umplerea complet a cofrajului; o atenie deosebit trebuie acordat elementelor cu
seciuni mici, zonelor cu armturi dese i zonelor unde armturile sunt nndite, fiind
recomandabil ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel-beton, concomitent cu
vibrarea lui, pentru a se evita formarea de cuiburi sau goluri prin aglomerarea agregatelor mari.
Cnd aceste msuri nu sunt suficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin
spaii care s permit i ptrunderea vibratorului, se vor utiliza betoane cu o compoziie stabilit
cu atenie (dimensiunea maxim a granulei de agregat redus, aditivi superplastifiani etc.) i
pervibratoare cu lance.
Este interzis strmbarea sau deplasarea armturilor fa de poziia din proiect; o atenie
deosebit se va acorda armturii dispuse la partea superioar a plcilor n consol (dac totui se
produc asemenea defecte, ele trebuie corectate imediat, chiar n timpul betonrii).
Se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor respectndu-se grosimea
straturilor de acoperire conform prevederilor proiectului i fiei tehnologice de betonare a
elementului.
n timpul betonrii nu trebuie s se produc ocuri sau vibraii n armtur (prin ciocnire,
scuturare, circulaie sau prin aezarea vibratorului pe armturi) care pot mpiedica realizarea
aderenei ntre beton i armtur.
n timpul betonrii, muncitorii i utilajele de transport vor circula pe podine speciale, care s nu
reazeme pe armturi, fiind interzis circulaia direct pe armturi, pe cofraje sau pe zonele de
beton proaspt turnat.
n cazul unor eventuale deplasri sau deformri ale cofrajului aprute n timpul betonrii, aceasta
trebuie ntrerupt, iar remedierea defeciunilor va trebui fcut nainte ca cimentul s intre n
priz.
Instalarea podinelor pentru circulaia lucrtorilor i a mijloacelor de transport pe planeele
betonate, precum i depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor i armturilor pentru etajele
superioare
este
permis
numai
dup
24-48 h de la realizarea acestora (n funcie de temperatur i de tipul cimentului utilizat)
Betonarea se va face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau n fia
tehnologic - aprobat de proiectant i beneficiar.
Durata maxim admis a ntreruperilor n timpul betonrii nu trebuie s depeasc timpul de
ncepere a prizei betonului. Aceast durat se poate considera, orientativ, de 2 h de la prepararea
betonului pentru cimenturile cu adaosuri i 1,5 h pentru cele fr adaos, ns ea se va stabili concret
n funcie de temperatura betonului, compoziia betonului i mijlocul de transport utilizat. Dac
ntreruperea de betonare este mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea
corespunztoare a suprafeelor rosturilor. Se interzice crearea de rosturi de turnare n alt parte dect
n poziiile indicate n proiect sau n fia tehnologic.
nainte de a ncepe betonarea este obligatorie verificarea i recepionarea armturii i a
cofrajului.
4.6.2.3 Betonarea diferitelor elemente i pri de construcie

A. Turnarea betonului n fundaii
nainte de turnarea betonului, se vor spa manual cei 1020 cm de pmnt, pentru a se
ajunge la cota de fundare prevzut n proiect;
Se cur fundul spturii (dac este cazul);
Se ud cofrajele (dac este cazul);
n cazul compactrii manuale, betonul se toarn n straturi longitudinale avnd grosimea
de 15 - 20 cm, iar n cazul n care compactarea se execut prin vibrare n straturi avnd
grosimea de 30-40 cm;
Betonul poate fi turnat direct prin cdere liber pn la nlimea de 1,00 m; pentru
nlimi mai mari se vor folosi jgheaburi, burlane, bene etc;
Turnarea i compactarea straturilor de beton se execut succesiv i continuu, pn se
betoneaz ntreaga fundaie. Suprafeele straturilor intermediare nu se niveleaz.
Ultimul strat se netezete dup terminarea compactrii.
A1. Betonarea fundaiilor pe tlpi continue din beton simplu
Se toarn betonul, de preferat, fr ntreruperi;
Dac este necesar, betonarea se poate ntrerupe la 45 pentru a se asigura o bun legtur cu
betonul care urmeaz a fi turnat;
n situaia n care fundaia se continu deasupra terenului cu soclu acesta se toarn ntr-un
cofraj alctuit din dou iruri de panouri montate de o parte i de alta a fundaiei; dac panourile
de cofraj au nlimea soclului, faa betonului din ultimul strat se trage cu dreptarul rezemat pe
canturile
panourilor
iar
betonul
se
toarn
pn
la partea superioar a panourilor; dac panourile de cofraj sunt mai nalte dect soclul, dreptarul
trebuie aezat pe ipci de ghidare prinse la interior pe pereii cofrajului, iar betonul se toarn
pn
la
nivelul necesar marcat pe panoul de cofraj prin cuie i sfoar;
Dac pmntul este slab sau de umplutur i fundaiile nu se pot turna direct n anurile
spate, corpul fundaiei se execut - ca i soclurile - n cofraje.
A2. Betonarea fundaiilor din beton armat
nainte de nceperea turnrii se cur cofrajele, armturile i betonul simplu de suport
(este interzis turnarea betonului direct pe pmnt);
Cu 2...3 ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, cofrajele i betonul de
egalizare se ud bine cu ap;
Betonul se va turna n straturi i se va compacta prin vibrare sau manual, prin ndesare cu
vergele metalice sau ipci de lemn i prin baterea cofrajului cu ciocanul din lemn; se va acorda
o atenie deosebit compactrii betonului n colurile cofrajului;
Betonul trebuie turnat continuu, fr ntreruperi, pe nlimea seciunii; de aceea
cofrajele inimilor seciunilor n form de "T" trebuie montate nainte de nceperea turnrii
betonului;
n cazul fundaiilor continui, betonarea se va face n sens longitudinal, iar dac ea
trebuie oprit aceasta se va face la un unghi de 90;
Pe parcursul betonrii se vor lua toate msurile necesare pentru a asigura poziionarea
corect a pieselor nglobate (musti, plcue metalice, cutii sau rame pentru goluri etc.);
n cazul betonrii radierelor aceasta se va face fr ntrerupere, asigurnd ca nlimea de
cdere liber a betonului pn la faa superioar a cofrajului s nu depeasc 1 m i ca turnarea
unui strat nou s se realizeze nainte de nceperea prizei betonului turnat n stratul anterior;
compactarea betonului se va realiza numai prin vibrare;
Dup terminarea operaiilor de turnare i compactare pe toat nlimea fundaiei, faa
superioar a betonului se niveleaz cu dreptarul
B. Turnarea betonului n stlpi i perei
nainte de nceperea turnrii betonului n stlpi se va verifica dac pe fundul cofrajelor
stlpilor nu exist rmie de lemn, dac betonul de la baza stlpilor a fost bine splat i nu mai
exist nici un fel de impuriti; numai dup ce sunt ndeplinite aceste condiii se poate fixa
capacul de vizitare la baza stlpului penfru a se ncepe betonarea;
nainte de turnarea betonului (cu 23 ore nainte i imediat nainte de turnare), cofrajele se
vor uda bine cu ap; apa acumulat la baz se va ndeprta; este indicat ca la baza stlpilor s se
toarne un strat de mortar de ciment cu grosimea de cca. 50 mm i avnd o marc superioar
clasei betonului care urmeaz s fie turnat;

nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,00 m;
Betonarea se face n straturi orizontale de 30-50 cm nlime; acoperirea cu un strat nou
trebuie s se fac nainte de nceperea prizei cimentului din betonul stratului inferior;
determinarea nlimii stratului se face exact, innd seama de mijloacele folosite la compactare
(n cazul utilizrii pervibratorului, grosimea stratului nu trebuie s depeasc din lungimea
buteliei - carcasei acestuia);
Pentru stlpi cu seciunea mai mic dect 30x30 cm se prevd n pereii laterali ai cofrajelor,
la distan de 1 m, ferestre prin care se introduce betonul; n momentul n care betonul s-a turnat
pn la nivelul feresfrei aceasta se va cofra, se va fixa bine i turnarea se va continua prin
fereastra superioar; n cazul n care n dreptul feresfrei se prevede un cofraj cu buzunar, fundul
acestuia se va realiza numai orizontal;
Cnd betonul se toarn cu pompa sau cu bena cu furtun, furtunul flexibil se introduce n
cofrajul stlpilor ct mai aproape de nivelul de turnare dar la o distan maxim de 1,5 m fa
acesta; pentru vibrare se prevd n cofraj ferestre prin care se introduc vibratoarele;
La introducerea betonului n cofraje se urmrete ca acesta s fie dirijat ct mai vertical i
spre centrul cofrajului; pentru aceasta se pot ufiliza n unele cazuri burlane cu plnii;
n cazul compactrii manuale a betonului n stlpi, acesta se ndeas cu o vergea metalic
sau cu o ipc; carcasa de armtur se va scutura periodic, cu grij, pentru ca betonul s intre n
spaiul dintre armtur i cofraj, simultan cu baterea la exterior a cofrajului cu ajutorul unui
ciocan din lemn (operaie care trebuie efectuat sub nivelul betonului turnat);
n smburii prevzui n zidria executat sub form de trepi, betonul trebuie turnat n
straturi avnd grosimea de cca. 30 cm care se vor compacta, numai manual, astfel nct betonul
s umple complet golurile dintre trepi pentru a se realiza o bun legtur cu zidria.
C. Turnarea betonului n planee (plci i grinzi)
nainte de nceperea turnrii betonului n planee se va verifica dac fundul cofrajelor este
curat;
nainte de turnarea betonului (cu 23 ore nainte i imediat nainte de turnare), cofrajele se
vor uda bine cu ap; apa acumulat la baz se va ndeprta;
Turnarea betonului n plci i grinzi se poate face numai dup 1-2 ore de la terminarea
turnrii betonului n stlpii sau pereii pe care acestea reazem pentru a se asigura ncheierea
procesului de tasare a betonului proaspt (care poate s ajung pn la 2% din nlimea
acestuia), iar n cazul n care aceasta nu se poate realiza, se vor prevedea rosturi de turnare a
cror poziie va fi stabilit i indicat n fia tehnologic ntocmit anterior;
Planeele, este de preferat, s se betoneze continuu, fr ntreruperi;
n timpul betonrii, personalul va circula pe podine de lucru, special amenajate evitndu-se
clcarea armturilor; dac nu se poate evita clcarea armturii, este indicat s se calce pe
armtura grinzilor i a nervurilor (care, fiind mai groas, nu se va deforma) sau n mijlocul
panourilor de plas, acolo unde, n mod obinuit, nu sunt prevzute :armturi la partea
superioar;
Dac n timpul betonrii au loc deranjri ale armturilor i a celorlalte piese nglobate,
acestea se vor remedia imediat prin ndreptare i/sau remontare la poziia iniial;
Pentru realizarea grosimii plcilor prevzut n proiect, la turnare se vor folosi reperi dispui
la distane de maximum 2 m;
Pentru compactarea betonului se vor folosi pervibratoarele n cazul grinzilor i plci
vibratoare sau rigle vibratoare n cazul plcilor; dac spaiul n care trebuie introdus
pervibratorul este ngust atunci se va ataa pervibratorului o lance;
n cazul centurilor prevzute la structurile din zidrie, ele se vor compacta numai manual.
D. Turnarea betonului n arce i boli
Bolile la care lungimea generatoarei este mai mare dect deschiderea se betoneaz pe
fii
separate prin
rosturi
de
lucru,
orientate perpendicular pe direcia
generatoarei; fiecare fie astfel determinat se betoneaz fr ntreruperi, ncepnd de
la margini (nateri) ctre centru (cheie), urmrindu-se ca ncrcarea cintrelor de susinere
a cofrajului s se pstreze simetric; .
Bolile la care deschiderea este mai mare dect lungimea generatoarei, precum i arcele,
se betoneaz pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate paralel cu generatoarea
bolii, respectiv perpendicular pe deschiderea arcului; betonarea pentru ntreaga bolt se
va face continuu, realizndu-se simetric fa de cheie i succesiv, cte unul, sectoarele
stabilite, de la natere spre cheie;
Poziia i dimensiunile sectoarelor i a rosturilor fa de cheie, precum i ordinea de

betonare, se precizeaz prin proiect pentru fiecare caz n parte;
Pe poriunile nclinate fa de orizontal cu mai mult de 45, se prevd contracofraje
pentru a se mpiedica curgerea betonului;
Prin proiect se va preciza momentul nceperii betonrii tiranilor de beton armat;
Betonul folosit la boli i arce trebuie s fie de consisten vrtoas pentru a nu se produce
curgerea acestuia pe cofrajele nclinate;
Dat fiind importana precum i condiiile dificile, pentru asigurarea unei betonri de bun
calitate, se va da o atenie deosebit zonelor de ancorare a tiranilor.
E. Betonarea scrilor
Betonul trebuie s aib o consisten plastic-vrtoas, pentru a nu curge pe panta
cofrajului;
Betonul se va turna pornind de la partea de jos a rampelor i se va compacta manual sau
prin vibrare;
La scrile ncastrate n zidrie, betonul trebuie s umple complet locaurile prevzute n
zid i s fie bine compactat, numai manual;
Dac scara are vanguri, acestea se vor turna o dat cu rampele sau/i cu treptele;
Nu este indicat s se realizeze un rost de turnare intermediar, ntre dou niveluri
consecutive;
Treptele independente ncastrate n ziduri se vor betona cu atenie, astfel nct armturile
de rezisten s rmn n poziia corect de montaj;
In cazul rampelor executate sub form de plci plane, treptele se pot realiza simultan sau
ulterior realizrii rampei
Penfru a se asigura legtura treptelor cu placa de beton, este necesar ca la turnarea plcii
de beton armat s se prevad musti de legtur;
Dup decofrarea scrii, pn la turnarea treptelor, se poate asigura circulaia muncitorilor
pe scri de lemn aezate pe planul nclinat al plcii de beton; la turnarea treptelor se
ndeprteaz scrile de lemn, se cur placa i se ud cu ap; treptele de beton simplu se
toarn apoi direct pe placa de beton armat, n cofraje aezate pe nlimea contratreptei;
n situaia n care se prevede turnarea treptelor odat cu placa de beton armat, dup
decofrare, scrile vor putea fi folosite pentru circulaia muncitorilor, fr a se mai
executa trepte de lemn.
4.6.3 Rosturi tehnologice de lucru
4.6.3.1 Generaliti
Betonarea este indicat s se efectueze continuu, cu evitarea rosturilor de lucru;
Betonarea se va executa obligatoriu continuu n cazul plcilor subiri i recomandabil n
cazul arcelor, bolilor i cupolelor.
4.6.3.2 Reguli pentru executarea rosturilor de lucru
Poziia rosturilor de lucru
a) Poziia rosturilor de lucru se va stabili numai de ctre conductorul tehnic al lucrrii,
nainte de nceperea betonrii innd seama de mrimea solicitrilor din diferite seciuni ale
elementelor de construcie i de posibilitile de organizare a lucrului. Ele trebuie menionate
n fia tehnologic de betonare i se prevd, n general, n zonele cu solicitri minime.
b) Stabilirea poziiei lor se face n funcie de elementul sau elementele care se betoneaz i
de cantitatea de beton adus de un mijloc de transport, respectndu-se urmtoarele reguli;
Cnd grinzile se betoneaz separat (grinzi de nlime i lungime mare), rostul de lucru se
las la 30 - 50 mm sub nivelul inferior al plcii sau vutei plcii, astfel ca zona
comprimat a seciunii de beton armat s fie betonat fr rost de lucru; dac din motive
justificate nu se poate evita ntreruperea, aceasta se va face n zonele n care momentul

ncovoietor este minim;
La stlpi i perei se admit rosturi la baza lor i la partea superioar (amplasate la 30...50
mm sub partea de jos a grinzilor la legtura cu acetia)
La plcile armate pe o direcie, rostul se va lsa paralel cu armtura de rezisten (paralel
cu latura scurt), de preferat la minimum 0,2 lmin fa de marginea acestora i ntre dou
armturi adiacente;
La plcile armate pe dou direcii, rostul se poate lsa pe orice direcie dar preferat paralel
cu latura scurt, n zona cuprins ntre 1/5 ...1/3 din lmin (lmin = latura mic a plcii),
paralel cu armtura de rezisten i ntre dou armturi adiacente;
La planeele cu nervuri, cnd betonarea se face n direcia de dispunere a nervurilor, rostul
se va amplasa n zona cuprins ntre 1/5 i 1/3 din deschiderea nervurilor. Este indicat s
se evite crearea unui rost continuu, alternnd poziia lor n cmpurile dintre nervuri;
Cnd betonarea se face normal fa de direcia de dispunere a nervurilor, rostul se va
amplasa n zona cuprins ntre 1/5 ...1/3 din deschiderea grinzii principale pe care
reazem nervurile i respectiv ntre dou nervuri la cca. 1/5... 1/3 din distana dintre ele;
La plcile subiri nu se admit rosturi de lucru;
La bolile a cror generatoare este mai mare dect deschiderea, se vor mpri n bolari
egali dispui pe direcia generatoarei, executai succesiv i avnd rosturile de turnare
dispuse pe direcia deschiderii;
Arcele i bolile cu deschiderea mai mare dect generatoarea sau bolarii bolilor care au
deschiderea mai mic dect generatoarea se vor betona confinuu dar pe zone amplasate
simetric fa de cheie (ncepnd de la natere spre cheie i alternativ de o parte i de
alta);
n cazul arcelor sau bolilor la care unghiul de la natere este mai mare de 45 se vor
prevedea contracofraje (executate pe msura realizrii fiecrei zone de turnare);
n cazul pereilor structurali sau cu lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale a cror
poziionare, form i tratare ulterioar se vor meniona i detalia n proiect.
4.6.3.3 Condiii tehnice pentru executarea rosturilor de lucru

Suprafaa rosturilor de lucru va fi perpendicular pe axa longitudinal a elementului la
stlpi, grinzi i arce i perpendicular pe suprafaa lor la plci, perei i boli;
Suprafaa betonului de la rost se las ct mai rugoas, evitndu-se netezirea ei;
Durata maxim a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesar luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc momentul de ncepere a
prizei cimentului folosit la prepararea betonului
Cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis numai
dup ce betonul turnat a atins o rezisten la compresiune de cel puin 1,25 N/mm 2 (astfel
nct operaia de compactare a betonului proaspt turnat s nu aib influen negativ
asupra betonului turnat anterior). n cazul n care reluarea turnrii se face n cca. 24 ore,
nainte de betonare, suprafaa de beton adiacent rostului se va spla bine cu ap. Dac
reluarea betonrii se face dup un timp mai ndelungat, nainte de betonare, suprafaa de
beton adiacent rostului se va prelucra astfel:
o cu dalta se va ndeprta betonul pe o adncime de civa mm, apoi suprafaa
decopertat se va cura prin frecare cu peria de srm i se va spla bine cu ap
o nainte de turnarea betonului, pe suprafaa prelucrat anterior se va aplica un strat
de mortar de ciment avnd grosimea de 10- 20 mm.
4.6.4 Verificarea calitii executrii lucrrilor
Controlul interior efectuat de ctre executant se desfoar pe baza unor proceduri
operaionale de executare i control a diferitelor procese tehnologice n conformitate cu
prevederile programului de control al calitii lucrrilor stabilit prin contract; acest

control presupune toate msurile necesare pentru meninerea la un nivel corespunztor a
calitii betonului n conformitate cu cerinele specificate n proiecte i caiete de sarcini;
Verificarea lucrrilor de betoane pe faze de execuie include inspeciile n diferitele stadii
de lucru i determinri privind echipamentul, materialele componente i calitatea
betonului pus n lucrare; pentru realizarea inspeciilor i determinrilor trebuie s se
dispun de dotri corespunztoare n ceea ce privete: echipament, aparatur, personal;
Fazele procesului de execuie ale lucrrilor de beton i beton armat includ i lucrri
ascunse, astfel nct controlul calitii acestora trebuie s fie consemnat n proceseverbale de lucrri ascunse, ncheiate ntre investitor, executant i dup caz, proiectant; n
aceste procese-verbale se precizeaz concret verificrile efectuate, constatrile rezultate
i
dac
se
admite
trecerea la executarea fazei urmtoare;
4.6.4.1. nainte de nceperea betonrii
a) se verific:
acceptarea i aprobarea procedurii i fiei tehnologice pentru betonare de ctre
investitor (inspector de antier);
existena proiectului de execuie pe timp friguros, dup caz
dac sunt realizate msurile pregtitoare prezentate la subcap. 6.3, dup caz;
dac sunt stabilite i instruite formaiile de lucru;
dac au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje, armturi etc. i dac exist
procesele verbale de lucrri ascunse;
calitatea suprafeelor de beton turnat anterior i ntrit;
dac sunt stabilite i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n
cazul interveniei unor situaii accidentale
b) acte necesare:
fia tehnologic de betonare (care include procedura de betonare acceptat i aprobat de
ctre investitor);
bonurile de transport/livrare a betonului
4.6.4.2 n cursul betonrii elementelor de construcie
Se verific dac:
datele nscrise n documentele de transport ale betonului corespund celor prevzute n
comand, i nu s-a depit durata de transport; astfel se verific: clasa betonului,
cantitatea livrat, ora de livrare i dac au fost cerute n mod expres: consistena, tipul
cimentului, dimensiunea maxim a granulei de agregat i tipul aditivilor i adaosurilor;
consistena betonului corespunde celei prevzute, (prin msurarea acesteia la fiecare
transport);
condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
sunt corespunztoare msurile adoptate pentru meninerea poziiei armturilor,
dimensiunilor i formei cofrajelor;
se aplic corespunztor msurile de tratare a suprafeelor libere ale betonului proaspt;
se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe conform
prevederilor NE 012-99, Anexa VI.1; Astfel se verific:
a)
consistena - o prob pentru fiecare tip de beton i schimb de lucru dar cel puin o prob
la fiecare 20 m3 de beton;
b)
temperatura, dac este prevzut ca o cerin tehnic - se efectueaz 4 determinri pentru
fiecare fip de beton i schimb de lucru;
c)
rezistena la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conform STAS 1275-88 pentru
verificarea rezistenelor de control pe faze dac este prevzut prin proiect sau procedur special
o prob pe schimb;
d)
rezistena la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conform STAS 1275-88 pentru
verificarea clasei betonului - pentru fiecare tip de beton, parte de structur (fundaie, nivel,
tronson) frecvena determinrii este cel puin o prob pe zi de turnare i nu mai puin de o prob
la:
1. 300 m3 pentru C6/7,5;
2. 100(200)m3 pentru C 8/10 - C 16/20;
3. 50 (100) m3 pentru clase >C 16/20;
* valorile din parantez se refer la elemente sau pri de structur cu volum mai mare
de 300 m3 i care se betoneaz fr ntreruperi;
e)
gradul de impermeabilitate, dac este prevzut ca o cerin tehnic, conform prevederilor
STAS 3519-76 n scopul verificrii condiiilor prevzute n proiect sau conform procedurii
speciale; se efectueaz o prob la 300 m 3 dar nu mai puin de dou probe pentru fiecare obiect.
Gradul de impermeabilitate se consider realizat dac cel puin 90% din numrul de ncercri
care se analizeaz, ndeplinete condiiile tehnice prevzute;
f)
gradul de gelivitate, dac este prevzut ca o cerin tehnic, conform prevederilor STAS
3518-86 n scopul verificrii condiiilor prevzute n proiect sau conform procedurii speciale; se
efectueaz o prob la 1000 m3. Gradul de gelivitate se consider realizat dac cel puin 90% din
numrul de ncercri care se analizeaz, ndeplinete condiiile tehnice prevzute.
Se vor consemna n condica de betoane:
seria talonului livrrii corespunztoare betonului pus n oper;
locul unde a fost pus n lucrare;
ora nceperii i terminrii betonrii;
probele de beton prelevate;
msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea; n cazurile n care betonul se prepar pe antier
i conductorul tehnic al punctului de lucru rspunde i de producerea betonului se vor
efectua verificri privind calitatea materialelor componente, modul de dozare,
amestecare i transport al betonului (conform capitolului Prepararea betonului pe
antier); constatrile acestor verificri se nscriu n condica de betoane.
Acte necesare:
bon de livrare/transport;
condic de betoane;
buletine de ncercri emise de ctre un laborator de specialitate atestat;
rezultatele determinrii consistenei i msurrii temperaturii betonului.
4.7. CONDIII TEHNICE PRIVIND COMPACTAREA BETONULUI
4.7.1 Scopul operaiei de compactare
Operaia de compactare are ca scop umplerea complet a cofrajelor, nglobarea total a
armturilor i eliminarea din masa betonului a aerului oclus i a unei pri din cantitatea de ap n
exces, respectiv realizarea unui beton cu o compactitate ct mai mare (porozitate ct mai redus).
Operaia de compactare trebuie s fie realizat pn la nceperea prizei cimentului.
Prin mrirea compactitii (reducerea porozitii) se obine o mbuntire a unor proprieti
ale betonului:
rezistenele mecanice (la compresiune, nindere, forfecare etc);
rezistena la nghe-dezghe;
impermeabilitatea;
aderena betonului la armturi;
densitatea specific;
rezistena la agresiviti fizico-chimico-mecanice;
durabilitatea.
4.7.2 Procedee de compactare

Procedeele tehnologice aplicate pentru compactarea betonului pot fi manuale sau mecanice,
(fig.7.1) alegerea acestora fcndu-se n funcie de diveri factori (fig. 7.2). Compactitatea
betonului poate fi asigurat i prin unele procedee speciale de betonare care, ns, nu fac obiectul
acestor condiii tehnice.
Fig. 7.2.
4.7.2.1. Compactarea manual
Compactarea manual se poate realiza cu ajutorul unor ipci din lemn, vergele metalice, maiuri
din lemn sau metalice, ciocane din lemn, lopata, dreptarul, lopele speciale etc. i se admite n
urmtoarele situaii:
cnd utilizarea vibrrii nu este posibil;
cnd se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, beton monogranular etc);
n cazul ntreruperii funcionrii vibratorului din diferite motive;
cnd se asociaz cu vibrarea.

Modul cum se execut compactarea manual a betonului depinde de lucrabilitatea lui:
betoanele vrtoase, nearmate (avnd clasa de consisten T 2) se toarn n straturi
avnd grosimea de maximum 200 mm, fiecare fiind compactat prin baterea cu maiuri
de mn (din lemn cu greutatea de 2-3 kg sau din oel cu greutatea de 12-15 kg),
astfel nct loviturile s se acopere succesiv, pe ambele direcii pe o suprafa cel
puin egal cu jumtate din suprafaa malului. Fiecare strat se bate ncepnd de la
marginea cofrajului, n iruri perpendiculare pe direcia de naintare a betonrii,
respectndu-se regula suprapunerii att ntre lovituri ct i ntre iruri. n apropierea
cofrajului, pentru efectuarea compactrii se folosesc nite lopele cu partea
inferioar teit;
betoanele plastice (avnd clasa de consisten T3), utilizate mai ales penfru realizarea
elementelor de beton armat, n cazul plcilor se compacteaz prin baterea lor cu
fundul lopeii i a dreptarelor, iar n cazul grinzilor, stlpilor, centurilor i pereilor
prin ndesarea i strpungerea stratului de beton cu ajutorul unor ipci din lemn
sau/i a unor vergele metalice. Operaia se ncepe de la marginea cofrajului i se
continu ctre mijloc, nepturile fiind executate la 50 - 100 mm una fa de alta.
Simultan, cofrajele se vor bate din exterior cu ciocane din lemn, cu greutatea de 2-3
kg. Btile se vor executa numai asupra elementelor structurii de rezisten i de
rigiditate a cofrajului i n nici un caz asupra plcii cofrante i se vor aplica numai
sub nivelul de turnare al betonului. Betonarea se va executa n straturi succesive,
fiecare strat avnd grosimea de cca. 300 mm. Cnd betonul este mai consistent i nu
este posibil deranjarea armturii, se pot utiliza i maiuri uoare din lemn cu
greutatea de 5-8 kg, pentru ndesarea betonului;
betoanele fluide (avnd clasa de consisten minimum T3/T4 se pot compacta numai
prin neparea cu ipci din lemn sau/i vergele metalice i baterea cofrajului cu
ciocane din lemn, cu greutatea de 2-3 kg.
Compactarea se consider terminat cnd suprafaa elementului devine plan, nu mai ies bule de
aer, se formeaz o pelicul de lapte de ciment (un amestec provenit din apa n exces eliminat,
ciment i nisip fin antrenate de aceasta) i cnd sunetul provenit din ciocnirea exterioar a
cofrajului are un ton grav (cofrajul sun "a plin").
Este de preferat, ca nainte de turnarea betonului n stratul superior, s se ndeprteze apa
rezultat n urma compactrii stratului realizat anterior.
7.2.2 Compactarea mecanic utiliznd vibrarea. Generaliti
Vibrarea este cel mai folosit procedeu de compactare a betonului. Ea const n introducerea n
masa betonului, cu ajutorul unor vibratoare, a unei energii de vibrare care se transmite tuturor
componenilor acestuia, antrenndu-i ntr-o micare oscilatorie. Atunci cnd energia transmis
depete forele de coeziune intern (de vscozitate) i cele de frecare intern se produce o
fluidificare a masei de beton i respectiv o compactare a ei, ca urmare a micorrii distanei
dintre granule, eliminrii aerului i a uinei pri din apa n exces. Frecvena mare excit mai mult
granulele cu dimensiuni mai mici iar cele cu frecven mai mic pe cele cu dimensiuni mai mari
(tabel 7.1).
Tabel 7.1 Legtura dintre frecvena vibratoarelor i dimensiunea granulelor care intr n
rezonan (conform cap. 13. III. Bibliografie pct.l9)
Frecvena
Hz
10
Vibraii/min
600
Diametrul granulei care intr n

rezonan (mm)
100..280
20
25
50
100
150
1200
1500
3000
6000
9000
24...69
16...44
4...11
]...2,8
0,4... 1,2
Dup modul de transmitere n masa betonului a undelor rezultate din aciunea vibratoarelor, se
pot diferenia dou metode de vibrare:
Vibrarea intern
a) se folosesc vibratoare de interior (pervibratoare); sursa de vibrare este amplasat n
masa betonului iar vibraiile se transmit direct din interior spre exterior;
Vibrare extern - sursa de vibrare este amplasat n exteriorul elementului de

beton iar vibraiile se transmit direct din exterior spre interior; vibrarea extern poate fi
realizat n dou moduri:
a) vibrare pe cofraj, folosind vibratoare de cofraj montate direct pe elementele de
rezisten i rigiditate ale cofrajului;
b) vibrare de suprafa cu ajutorul unor plci sau rigle vibratoare care acioneaz pe
faa liber a betonului;
Particularitile tehnologice ale folosirii acestor metode sunt prezentate n tabelul 7.2.
Calitatea compactrii prin vibrare este influenat de caracteristicile betonului, de cele ale
vibratoarelor prin parametrii tehnici i parametrii de vibrare, de modul de lucru i de
caracteristicile elementului din beton (fig. 7. 4).
Tipul de vibrator potrivit pentru anume lucrare se alege innd seama de:
energia disponibil pe antier;
caracteristicile elementului de beton;
caracteristicile betonului proaspt;
cantitatea de beton care trebuie compactat;
productivitatea cerut;
parametrii tehnici i parametrii de vibrare
nainte de nceperea lucrului cu vibratorul se verific dac:
butoanele, uruburile i piuliele, precum i mufele sunt bine strnse;
comutatorul este n bun stare de funcionare;
legtura fazelor motorului electric este corect (n cazul n care motorul are curent, ns
butelia nu vibreaz, trebuie schimbate fazele);
izolaia cablului de alimentare cu curent electric este n bun stare;
vibratorul funcioneaz.
Tabel 7.2 Particularitile procedeelor de vibrare (conform cap. 13 III. Bibliografie pct. 18)
Met
oda de
vibrare
Inter
n
Domenii de
Fr
utilizare
ecvena
vibrrii
Alt
vi
Re
ernativ
br./min comandate tehnologic
(Hz)
60
00-30000
(1
00-500)
uzual
A
vantaje
Dezava
ntaje
Ele
Ele
P
Pervibra
mente din mente din ervibrator torul este inut n
beton beton armat
ul este mn. Vibrarea
monolit
sau portabil i
este orizontal
precomprim
uor de perpendicular
Extern
90
00-12000
(1
50-200)
D
27
Ele
e cofraj
00-12000
mente din
(45-200) beton armat
sau
precomprim
at,
prefabricate
sau turnate
D
24
Pla
e
00-6000
tforme
suprafa
(40-100) betonate cu
grosimi de
10-20 cm
I
ndus
at
prefabricate manipulat
sau turnate
pe direcia de
deplasare a
particulelor
Ele
V
Tiparul
mente
ibrarea
se poate
turnate elementel
deteriora.
monolit cu
or cu
Operaiuni
grosimi mici
grosimi
greoaie de
i armturi
mici i
montaj.
dese armturi Supradimensiona
dese
re a cofrajului
Fin
V
Grosim
isarea ibratorul
ea elementului
suprafeelor
de este limitat de
suprafa raza de aciune a
este
vibratorului
portabil i
uor de
manipulat
27
Ele
Pla
V
Instalai
00-12000
mente din
nee
ibrare
i costisitoare
(45-200) beton armat
turnate vertical
sau
precomprim
at turnat n
tipare
A. Compactarea prin vibrare intern

Vibrarea intern este principalul procedeu de compactare a betoanelor monolite.
Tipul de vibrator (mrimea buteliei, fora perturbatoare, amplitudinea i frecvena vibraiilor) se
alege n funcie de dimensiunile elementelor i de posibilitile de introducere a capului vibrator
(buteliei) printre barele de armtur (tabelul 7.3);
Tabel 7.3 Vibratoare. Caracteristici i utilizri (conform cap. 13 III. Bibliografie pct. 19)
Diametrul
capului vibrator (mm)
25
Productivitate
(m3/h)
1-3
Utilizri
Structuri cu
35-50
5-10
50-75
10-20
100-150
25-40
dimensiuni foarte mici i

armturi dese
Structuri nguste
i cu armturi dese
Perei i plci
normale n locuine cldiri
industriale, poduri etc.
Beton masiv n
construcii de baraje etc
Durata optim de vibrare, se determin, n principal, n funcie de caracteristicile betonului

proaspt i de cele ale vibratorului utilizat (tabelul 7.4). Ea se poate stabili prin determinri de
prob efectuate cu prima arj de beton care se pune n lucrare. Depirea timpului maxim de
vibrare conduce la segregarea betonului, iar nerespectarea timpului optim, la o compactare
insuficient a acestuia.
Tabel 7.4 Durata optim de vibrare (conform cap. 13 III. Bibliografie pct. 19)
Tasare
con
(mm)
0-40
50-100
Clasa de
consisten
T2
T3 sau
T3/T4
120-150
T4 sau
T4/T5
160
T5
Utilizri
Timp de
vibrare (sec)
Beton de
egalizare, fundaii
nearmate,
platforme
60-120
Fundaii
cofrate din beton
armat, perei
structurali,
planee, dale,
grinzi, stlpi,
ecrane
20
Fundaii
turnate n gropi,
piloi, ecrane de
grosime mic,
perei mulai,
elemente cu
armturi dese
Piloi,
perei mulai
fr
vibrare
Raza de aciune (r) a pervibratorului se determin experimental n urmtorul mod: se toarn

betonul ntr-o cutie avnd nlimea egal cu lungimea buteliei, se introduce pervibratorul n
mijlocul cutiei; din 50 n 50 mm, de la pervibrator spre lateral, pe suprafaa betonului se aeaz
nite vergele din oel beton avnd diametrul d=25 mm i L=1000 mm; se pornete vibratorul,
vergelele ncep s se cufunde progresiv sub greutatea lor proprie i dup cca. 30 sec. se msoar
distana de la pervibrator la prima vergea care nu a atins fundul lzii, aceasta reprezentnd raza
de aciune a vibratorului "r".
Poziiile pervibratorului vor fi dispuse n ah, distana dintre dou poziii succesive fiind de 1,4r.
Poziia de lucru a pervibratorului va fi n permanen vertical. El se va introduce brusc (pentru a
nu antrena bule de aer n masa betonului) i se va scoate lent (pentru a antrena eventualele bule
de aer rmase i apa n exces). n timpul compactrii, vibratorul se va mica lent n sus i n jos,
pe o distan egal cu cca. un sfert din lungimea buteliei.
Grosimea stratului de beton se stabilete astfel nct s fie de maximum 500 mm i cel mult
din lungimea buteliei.
Momentul terminrii compactrii prin vibrare se poate stabili dup urmtoarele simptome:
ncetarea tasrii vizibile;
suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
se rrete apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce diametrul acestora;
suprafaa betonului nu conine lapte de ciment n exces.
Dac se continu vibrarea dup apariia acestor semne, se produce o scurgere vizibil a
mortarului spre vibrator, n jurul cruia se formeaz un inel lichid aproape fr pietri;
n timpul lucrului este interzis atingerea cu vibratorul a pieselor nglobate n beton, a armturilor
i a cofrajelor (fa de acestea se va pstra o distan minim de 50 mm). n cazul n care
elementele se realizeaz din mai multe straturi, vibratorul se va introduce n stratul turnat anterior
pe o adncime de 50-150 mm pentru a antrena i scoate apa de la suprafaa acestuia, rezultat n
urma compactrii lui;
n cazul n care distana dintre armturi i/sau grosimea elementului sunt reduse, pervibratoarele
trebuie s fie prevzute cu lance (o platband din oel fixat bine de butelie), care se va introduce
n masa betonului.
B. Compactarea prin vibrare extern
Acest mod de vibrare se caracterizeaz prin aceea c vibraiile sunt transmise betonului direct (de
la exterior spre interior).
Procedeul se folosete n special la elemente de suprafa (cu grosimi reduse) sau a celor
verticale, cu grosimi mici i nlimi mari i armturi dese care nu se pot compacta prin vibrare
intern.
Grosimea stratului de beton nainte de compactare se realizeaz cu 10-30% mai mare dect cea a
elementului prevzut n proiect (funcie de compoziia betonului) astfel nct n urma
compactrii s se ajung la aceasta.
Mijloacele folosite pentru vibrarea extern, n cazul betoanelor monolite sunt:
Placi vibratoare
a) Plcile vibratoare se utilizeaz pentru compactarea betoanelor elementelor cu suprafa mare
i grosime redus (maxim 350 mm, optim 200 mm). Se recomand ca betonul proaspt s
aib o clas de consisten T2 (10-40 mm) iar durata de compactare s fie de 30...60 sec;
simptomul care indic terminarea compactrii este acela de "mpotmolire" a plcii n masa
betonului;
b) Plcile vibratoare sunt deplasate pe faa betonului n diferite poziii succesive, care se
suprapun ntre ele pe fii de 30 - 50 mm lime, se recomand folosirea unei greuti
suplimentare, legat elastic de placa propriu-zis, care mpiedic desprinderea plcii
vibratoare de suprafaa betonului i mbuntete n felul acesta condiiile de lucru;
Rigla vibratoare
Se folosete att pentru nivelarea ct i pentru compactarea elementelor de suprafa avnd
grosimi pn la 200 mm. Ele pot s aib lungimi cuprinse ntre 1,5 m i 3,0 m. Determinarea
duratei compactrii se stabilete experimental.
Vibratoare de cofraj
a) Vibratoarele sunt fixate cu ajutorul unor dispozitive speciale de elementele de rigidizare ale
cofrajului; aezarea acestora se va face n "ah" pe una sau pe ambele fee ale cofrajului, n
funcie de grosimea elementului de beton.
b) Procedeul este indicat la realizarea elementelor cu grosimi de 400 mm, prevzute cu armturi
dese i la care nu se poate utiliza vibrarea intern.
c) n cazul n care grosimea elementului este de maximum 20 cm, vibratorul se monteaz numai
pe cofrajele de pe una din feele acestuia. n cazul grosimilor ntre 200 i 400 mm,
vibratoarele se monteaz pe cofrajele de pe ambele fee ale elementului;
d) Stabilirea numrului vibratoarelor, a poziiei acestora, a frecvenei i forei de excitaie se va
face n funcie de compoziia betonului proaspt (lucrabilitatea, dozajul de ciment, raportul
A/C, granulozitate, aditivi etc.) prin ncercri directe i pentru poriunile elementelor de
construcie care prezint cele mai mari dificulti n procesul compactrii.
4.8. CONDIII TEHNICE PRIVIND TRATAREA l PROTEJAREA BETONULUI DUP
PUNEREA SA N LUCRARE
4.8.1 Scopul tratrii i protejrii
Tratarea betoanelor reprezint o serie de lucrri care se efectueaz asupra betonului proaspt
turnat, n vederea prelucrrii suprafeei lui (realizarea planeitii i netezirii suprafeei) sau a
accelerrii ntririi lui (prin nclzirea elementului realizat).
Protejarea betonului reprezint o serie de msuri care se iau asupra betonului proaspt turnat, n
vederea asigurrii unui proces normal de hidratare a cimentului pe perioada prizei i imediat
dup terminarea acesteia.
Pstrarea unui grad ct mai ridicat de umiditate n masa betonului, este necesar n vederea
asigurrii unei desfurri normale a reaciilor de hidratare-hidroliz ale cimentului, respectiv a
ntririi betonului. Pierderea excesiv a apei din amestec conduce la reducerea pn la stagnare a
acestor procese, iar pe de alt parte la accentuarea contraciei la uscare, dnd natere astfel, unui
sistem specific de defecte n structura betonului i contribuind astfel la diminuarea celor mai
multe proprieti ale acestuia (rezistenele mecanice, rezistena la nghe-dezghe,
impermeabilitatea, aderena la armtur, rezistena la agresiviti chimice, durabilitatea etc).
Protejarea betonului proaspt se face n general, fa de aciuni i influene exterioare
nefavorabile precum aria soarelui, temperaturile ridicate sau sczute, variaiile mari de
temperatur i umiditate, vnt, vibraii, ocuri, aciunea direct a apelor pluviale sau curgtoare
(provenite din intemperii) etc, n vederea conservrii unui grad ct mai ridicat de vscozitate n
masa betonului, pe o perioad ct mai ndelungat de timp.
Tratarea i protejarea betonului sunt eseniale, ele reprezentnd ultimul pas n producerea unui
beton de calitate, i trebuie s fie efectuate imediat dup terminarea punerii n lucrare a betonului
(dac este cazul).
4.8.2 Tratarea betonului proaspt

Prelucrarea suprafeei betonului proaspt n vederea nivelrii i a netezirii ei, se realizeaz cu
utilaje speciale precum mainile de nivelat i cele de lefuit (finisat) prevzute cu discuri
rotitoare speciale. Se utilizeaz numai n cazul elementelor de suprafa (plci, pardoseli etc).
Tratarea termic are ca scop accelerarea ntririi betonului. Ea depinde n principal de:
compoziia betonului: tipul cimentului, raportul A/C, cantitatea de ciment, existena i tipul
aditivilor etc;
caracteristicile elementului de beton: dimensiuni i form, tipul cofrajului (n special n ceea
ce privete proprietatea de izolator termic), gradul de acoperire cu cofraj etc.
condiii atmosferice; temperatur, umiditate, vnt sau cureni de aer etc.
Tratarea termic se realizeaz n cazul turnrii betonului m condiii de timp friguros (temperatur
exterioar sub +5C) sau cnd se dorete o accelerare a ntririi betonului. Ea se poate realiza:
prin acoperirea elementului de beton cu o prelat etan i de preferat termoizolatoare i
introducerea sub aceasta de abur sau aer cald; cu ajutorul cofrajelor nclzitoare (cofraje
prevzute cu perei dubli deprtai i termoizolate, agentul termic fiind aburul sau aerul cald
introdus n spaiul liber dintre pereii dubli).
Tratarea termic presupune respectarea unui regim termic de tratare stabilit anterior (cu
parcurgerea unor etape precum ateptarea la ntrire, ridicarea temperaturii, izotermia, coborrea
temperaturii i ateptarea la rcire) i a crui nerespectare poate s conduc la diminuarea
proprietilor betonului i chiar la compromiterea sa.
4.8.3 Protejarea betonului proaspt
Protejarea betonului proaspt trebuie asigurat pn cnd acesta atinge un grad de maturizare
minim (de regul o rezisten minim de 5 N/mm2) astfel nct aciunile i influenele exterioare
defavorabile s l afecteze ct mai puin.
n tabelul 8.1 se prezint durata orientativ (n zile) a protejrii betonului funcie de dezvoltarea
rezistenei i temperaturii acestuia i de temperatura i condiiile de mediu.
Tabel 8.1 Durata protejrii betonului (conform NE 012-99 cap. 15)
Dezvoltarea rezistenei betonului
Temperatura betonului n timpul tratrii (C)
Condiii de mediu n timpul tratrii
Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80%
Elemente expuse razelor solare sau vntului cu vitez medie,
umiditate peste 50%
Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o
vitez mare a vntului sau la o umiditate sub 50%
rapid
medie
lent
5 10 15 5 10 15 5 10 15
2
4
2
3
1
2
3
6
3
4
2
3
4
8
4
5
2
4
5 10 8
Datele prezentate n tabel se refer la betoane preparate cu ciment de tip I (Portland). Utilizarea
altor tipuri de ciment (II, III, IV sau V) conduce la creterea duratei protejrii, n medie,
orientativ, cu dou zile. De asemenea, n cazul temperaturilor mai mari de 15C, durata protejrii
se poate reduce, iar n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau se afl n condiii
severe de expunere, aceast durat de protejare se recomand s fie crescut cu 3...5 zile.
n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul duratei de
serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a reduce deformaiile
din contracie - se va menine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare.
n tabelul 8.2 sunt prezentate vitezele de dezvoltare a rezistenei betonului funcie de raportul
A/C i de clasa de rezisten a cimentului.
Tabel 8.2 Dezvoltarea rezistenei betonului funcie de raportul A/C i clasa de rezisten a
cimentului (conform NE 012-99 cap. 15)
Viteza de
Rapotr A/C
Clasa de
dezvoltare a
rezisten a cimentului
rezistenei betonului
Rapid
<0,5
42,5 R-52,5 R
Medie
0,50,6
42,5 R
<0,5
32,5 R-42,5 R
Lent
Toate celelalte cazuri
Protejarea betonului se poate realiza:
prin acoperirea lui cu diferite materiale (prelate, rogojini, nisip etc.) meninute n permanen
n stare umed;
prin stropirea direct cu ap care va ncepe numai dup ce betonul i-a terminat priza (dup
212 ore de la punerea lui n lucrare) pentru a nu antrena pasta de ciment de la suprafa i se
va repeta la intervale de 2...6 ore n aa fel nct suprafaa s se menin umed;
prin acoperirea cu pelicule de protecie aderente realizat prin pulverizarea unor emulsii de
polimeri, bitum sau parafin imediat cnd suprafaa betonului proaspt devine "mat" (cnd
luciul apei de rezuaj a disprut); peliculele se vor aplica cu respectarea strict a instruciunilor
specifice de utilizare, ele asigurnd protecia pe durata a cea 3 sptmni;
prin acoperirea cu prelate sau folii de polietilen pe durata precipitaiilor care pot antrena
pasta de ciment;
prin devierea apelor curgtoare, pentru a se evita contactul direct cu acestea, pentru o durat
de minimum 7 zile.
n cazul vibraiilor sau ocurilor, betonul se va feri de acestea minimum 3 zile de la punerea sa n
lucrare (pentru a se obine o rezisten minim de 1,2 N/mm 2), evitndu-se efectuarea de
transporturi i depozitri pe suprafaa lui, amplasarea de utilaje care produc vibraii etc.
4.9. CONDIII TEHNICE PRIVIND COFRAREA
4.9.1 Condiii de calitate ale cofrajelor
Calitatea cofrajelor este apreciat dup gradul de ndeplinire a trei categorii de condiii: tehnice,
funcionale i economice. ntre aceste condiii exist o anumit interdependen, ele
influenndu-se reciproc. Nerespectarea lor, indiferent din ce categorie fac parte, influeneaz
negativ asupra calitii cofrajelor i respectiv a calitii elementelor sau structurilor de beton i
beton armat realizate.
4.9.1.1 Condiii tehnice
S asigure redarea corect a formei, dimensiunilor, poziiei relative n structur a elementelor i
gradului de finisare, prevzute n proiectul respectiv;
S fie stabile i rezistente, fr a se deforma peste limitele admise, la preluarea solicitrilor la
care sunt supuse n timpul execuiei lucrrilor, dup caz, uneori este necesar s se imprime unor
componente ale cofrajului abateri negative (contrasgei i supranlri), care s compenseze

deformaiile elastice ale acestora sau tasrile sub tlpile de rezemare a elementului de susinere;
Elementele cofrajului propriu-zis s nu se deformeze n timpul prizei i ntririi, ca urmare a
variaiilor de umiditate, temperatur i aciunilor exterioare;
S fie etane, pentru a evita pierderi de lapte de ciment sau parte fin din amestec, dup turnarea
betonului; aceste pierderi aduc o serie de neajunsuri:
scad rezistenele mecanice ale betonului;
crete permeabilitatea betonului;
scade capacitatea de conlucrare a betonului cu armturile;
protecia armturilor este mai slab;
altereaz planeitatea suprafeelor elementului;
sunt necesare lucrri de remediere.
Plcile cofrante s aib o rezisten la uzur (duritate), suficient de mare pentru a nu fi uor
degradate, n timpul operaiilor de montare a armturii, turnrii i compactrii betonului, currii
etc;
Starea suprafeei plcilor cofrante s nu favorizeze aderena betonului la ea;
Materialele din care se realizeaz placa cofrant s nu atace chimic i s nu fie atacat de beton.
4.9.1.2. Condiii funcionale
S aib dimensiuni modulate;
S asigure asamblarea simpl, uoar;
S permit demontarea rapid i n ordinea cerut de decofrare; de exemplu, s permit
decofrarea feelor laterale ale grinzilor, stlpilor, pereilor, fr a fi necesar demontarea
elementelor de susinere a plcilor i grinzilor, care urmeaz a se decofra mai trziu;
S fie posibil nlocuirea unor elemente componente uzate, cum ar fi de exemplu placa cofrant;
Masa panourilor modulate s nu depeasc anumite limite, 30-40 kg, pentru cele manipulate de
un singur muncitor i 60-70 kg. pentru cele manipulate de doi muncitori;
S corespund din punct de vedere al normelor de tehnica securitii muncii.
4.9.1.3. Condiii economice
Realizarea cofrajelor s conduc la un consum ct mai redus de materiale, energie i
manoper;
S asigure un numr ct mai mare de refolosiri;
S fie utilizate intensiv;
Consumul de manoper la asamblarea i demontarea lor s fie minim;
ntreinerea lor s fie corespunztoare cerinelor (curire, ungerea, manipularea, depozitarea,
repararea etc.)
4.9.2 Alctuirea cofrajelor. Pri componente, materiale

4.9.2.1 Cofrajul propriu-zis
Placa cofrant
Placa cofrant este elementul de suprafa al cofrajului care vine n contact direct cu betonul
turnat. Ea condiioneaz forma i dimensiunile elementelor, precum i calitatea suprafeei de
beton.
Placa cofrant preia direct, n funcie de poziia sa vertical sau orizontal, aciunile din:
mpingerea (presiunea) sau greutatea betonului, greutatea proprie, a armturilor, a mijloacelor
de transport (roabe, tomberoane), a oamenilor care circul pe ea, efectul dinamic din turnare i
compactare etc, n consecin este un element de rezisten.
Placa cofrant se reazem pe nervuri crora le transmite nemijlocit, toate solicitrile la care
este supus.
Placa cofrant se realizeaz curent din urmtoarele materiale:
a) produse superioare din lemn
Cel mai frecvent, din placaj rezistent la umiditate, cu grosimea de 8 ... 15 cm, cu o suprafa
foarte neted i suficient de dur. Avantajele acestor caliti:
reducerea aderenei betonului;
obinerea unor suprafee lise (fr asperiti mari) ale elementului de beton
sporirea durabilitii plcii cofrante.
n funcie de calitatea placajului i de condiiile reale de utilizare, aceste plci cofrante se pot
refolosi de 10-80 de ori.
Placajul va satisface condiiile din STAS 7004-1989 "Placaj din lemn de fag pentru lucrri de
exterior"; va avea grosimea suficient, stabilit prin fia tehnologic de execuie, pentru a
rezista presiunii date de betonul proaspt turnat i deformri nscrise n limitele admise;
b) Tabla de oel, avnd grosimea de 1,5-5 mm
Este calitativ superioar celei din placaj prin calitatea suprafeei (mai neted i foarte dur)
ct i prin insensibilitatea la ap i durabilitatea mult mai mare, avnd ns o greutate de peste
10 ori mai mare. Asemenea plci cofrante pot fi refolosite pn la 300 - 1500 de ori.
c) Cherestea, respectiv scnduri de 22-24 mm grosime i dulapi de 38-48 mm grosime.
Pentru a se obine suprafee netede ale elementelor turnate i o aderen mai redus a betonului
la placa cofrant, scndurile sau dulapii se geluiesc.
La confecionarea plcii cofrante, se las spaii (rosturi) de 1-3 mm ntre scnduri, pentru a
permite deformarea (umflarea) lor liber la umezire. nchiderea integral sau parial a acestor
rosturi, depinde de gradul de umezire, distana dintre rosturi, esena lemnului i dimensiunile
scndurilor sau dulapilor folosii.
Cofrajele de cherestea se folosesc la realizarea elementelor de beton la care nu se impun
exigene deosebite, sau care urmeaz a se finisa.
Numrul de refolosire a plcilor cofrante din cherestea este de 8-12 ori, ceea ce conduce la un
consum relativ mare de material lemnos, pe unitatea de suprafa cofrat.
d)
Polimeri duri, armai sau nearmai cu fibre de sticl
Avantajele folosirii acestora:

asigur o calitate superioar a suprafeei elementelor
aderena betonului la placa cofrant este sczut
asigur un numr mare de refolosiri . Dezavantaj: cost relativ ridicat.
Elemente de rigidizare a plcii cofrante (nervuri)

Nervurile sunt elemente de rezisten ce au rolul de a prelua nemijlocit de la placa cofrant, toate
aciunile la care ea este supus i de a limita deformaiile acesteia.
mpreun cu placa cofrant, nervurile formeaz cofrajul propriu-zis.
Nervurile se dispun pe ambele direcii, cele paralele cu latura lung a panoului purtnd
denumirea de lonjeroni, iar cele dispuse transversal (paralel cu latura scurt a panourilor)
purtnd denumirea de coaste i jucnd n prealabil rolul de contravntuiri.
Nervurile plcii cofrante se realizeaz curent din lemn i metal.
Nervurile din lemn, se realizeaz cu foarte mare frecven la confecionarea
panourilor cu placa cofrant din placaj, scnduri sau dulapi. Ele se obin din grinziioare
sau prin tierea pe lime a dulapilor, la dimensiunile stabilite.
Nervurile din metal sunt utilizate la panourile de cofraj integral metalice i la cele cu
placa cofrant din placaj, scnduri sau dulapi. Nervurile din metale se obin de regul, din
profiluri laminate uoare i elemente din tabl ambutisat. Ele frebuie s aib un numr
de refolosiri cel puin egal cu cel al plcilor cofrante din tabl de oel.
Panouri de cofraj (de inventar)

Prin asamblarea plcii cofrante cu nervurile se pot obine panouri de cofraj. Panourile de
cofraj (inventar) au forme geometrice regulate, dimensiuni modulate i pot avea suprafaa de
cofrare relativ mic sau mare. Panourile (modulate) de inventar cu suprafaa mare de cofrare,
pot fi utilizate la realizarea elementelor de suprafa (plane sau curbe) i poart denumirea de
panouri mari care pot s aib dimensiuni fixe sau variabile (obinute printr-o preasamblare).
Panourile modulate se pot realiza din lemn, metal sau mixte (metal i lemn).
Panourile modulate din lemn au placa cofrant din placaj rezistent la umiditate iar nervurile
din cherestea. Aceste panouri sunt scoase din uz o dat cu degradarea plcii cofrante dei,
nervurile mai pot fi, de obicei, apte pentru a fi refolosite.
Panourile metalice sunt mai avantajoase dect cele din lemn, deoarece pot fi prevzute cu
conducte de circulaie a unui agent nclzitor, permind astfel nclzirea sau tratarea termic
a betonului dup turnare. Pentru montarea panourilor metalice se pot folosi mijloace mai
eficiente, care mresc productivitatea muncii i reduc durata de cofrare i decofrare. Ca
dezavantaj l reprezint dificulti la manipulare din cauza masei lor mai mare la aceeai
suprafa de cofrare.
Panourile mixte, cu placa cofrant din lemn i nervurile din metal permit nlocuirea plcii
cofrante uzate avnd n vedere c structura metalic are un numr mult mai mare de refolosiri
dect lemnul sau produsele superioare din lemn.
Panourile cele mai recent concepute au o structur de rezisten i rigidizare metalic i placa
cofrant realizat din polimeri.
4.9.2.2 Elemente de susinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis
Cofrajul propriu-zis, indiferent de modul de alctuire, reazem pe elemente de rezisten, crora

le transmite nemijlocit toate aciunile la care el este supus. Aceste elemente, limiteaz n acelai
timp deformaiile cofrajului.
Dup tipul, forma i poziia elementului ce urmeaz a se realiza (orizontal, oblic sau vertical),
elementele de susinere sau sprijinire ale cofrajului propriu-zis, se alctuiesc i se denumesc
diferit.
Pentru elemente de beton i beton armat verticale la care principala solicitare care
acioneaz asupra elementelor de sprijinire este cea de mpingere (presiune) a betonului;
a) la cofrarea pereilor, elementele de sprijinire se alctuiesc din elemente tubulare din
tabl ndoit, profiluri metalice uoare, laminate, evi de oel, rigle din lemn ecarisat,
tije sau buloane de oel etc. Elementele de sprijinire sunt:
moaza - grind orizontal, pe care se reazem nemijlocit panoul de cofraj (cu
nervurile longitudinale dispuse pe vertical) i care are rolul de a susine i de a
alinia panourile de cofraj dispuse pe faa respectiv a peretelui cofrat;
montantul - grind vertical pe care reazem direct panoul de cofraj (cu nervurile
longitudinale dispuse orizontal); n anumite situaii, din condiii de rezisten sau
deformaii, se utilizeaz att moaze ct i montani, unele rezemnd pe celelalte, n
funcie de poziia nervurilor cofrajului propriu-zis.
tiranii - elemente metalice supuse la ntindere; ei preiau aciunile orizontale de la
moaze sau montani. Transmiterea aciunilor de la moaze sau montani la tirani se
poate face direct sau prin intermediul unor plcue metalice. Tiranii se alctuiesc din
buloane speciale, tije filetate sau srme de oel.
praiurile - elemente supuse la solicitarea axial de compresiune, provenit din
aciunea orizontal de la moaze sau montani. Ele preiau aceste solicitri i le
transmit elementului pe care reazem,
b) la cofrarea stlpilor, bulbilor elementele de sprijinire sunt:
caloii, ndeplinesc rolul pe care l au moazele la cofrarea pereilor, se realizeaz din
aceleai materiale; acetia sprijin cofrajul propriu-zis pe toate laturile elementului
de construcie;
- tiranii, praiurile
Pentru elemente orizontale (plci, dale, grinzi)
Susinerile elementelor orizontale sunt solicitate dominant la aciuni gravitaionale dar i din
cele orizontale provenite din ocurile la descrcarea betonului i poart denumirea de eafodaj.
Eafodajul este o structur care preia toate solicitrile i le transmite terenului sau construciei
pe care este asamblat, asigurnd totodat stabilitatea ntregului ansamblu al cofrajului. n
cazul elementelor de construcie de form curb (arce, plci curbe) eafodajul poart denumirea
de cintru.
Elementele componente ale eafodajului sunt;
grinzile susin cofrajul propriu-zis. Ele se dispun de regul dup o direcie, iar n
cazuri mai rare, dup dou direcii. Ele se pot realiza din lemn (grinzi cu inim plin
sau grinzi cu zbrele) sau din metal (profiluri sau grinzi cu zbrele) i pot avea
lungimi fixe sau variabile (grinzi extensibile).
popii - elemente verticale pe care reazem direct grinzile. Ei au nlime variabil
( putnd fi utilizai pentru nlimi diferite ale eafodajului), precum i moduri de
alctuire i capaciti de ncrcare diferite (cei de capaciti mari i foarte mari se
alctuiesc sub forma unor structuri spaiale). n cazul ncrcrilor foarte mari
verticale i a nlimilor mari se pot utiliza n locul popilor eafodaje independente;
longrinele - sunt elemente de rigidizare orizontale, realizate de obicei, din evi de

oel, avnd rolul de aliniere i contravntuire a popilor dispui pe acelai ir.
Longrinile se fixeaz demontabil att la partea superioar ct i la cea inferioar a
popilor, purtnd denumirea de longrine superioare sau inferioare;
contravntuirile sunt elemente de rigidizare dispuse nclinat, montate dup dou
direcii, de regul ortogonal (n lungul irului de popi i transversal), avnd rolul
asigurrii stabilitii ntregului ansamblu al cofrajului. Contravntuirile de inventar
se realizeaz din evi de oel sau din tije de oel cu dispozitive de tensionare.
Eafodajele din lemn se realizeaz cu aceleai tipuri de elemente, realizate din lemn
ecarisat i bile. Ele se utilizeaz foarte rar i se ncadreaz n categoria cofrajelor
dulghereti, avnd toate dezavantajele ce decurg din aceast categorie.
4.9.2.3 Elemente auxiliare ale cofrajelor

Elementele i piesele de completare i asamblare ale cofrajelor sunt:
Dulapii sau scndurile de aliniere - se aeaz la baza panourilor de cofraj montate
vertical sau nclinat; acetia servesc la: alinierea panourilor (pe linia de trasare),
asigurarea etaneitii la baza cofrajului i la asigurarea unei decofrri uoare;
Clemele - sunt piese metalice care au rolul de a prinde strns ntre ele nervurile vecine
ale panourilor modulate de cofraj;
Distanierii sunt piese tubulare, de obicei din PVC, beton sau oel, care pot fi
recuperate sau s rmn nglobate n beton. Ei ndeplinesc dou funciuni:
limiteaz apropierea panourilor de cofraj dispuse pe feele opuse ale elementului
de beton, n momentul tensionrii tiranilor, asigurnd astfel dimensiunea
(grosimea) elementului turnat;
permit recuperarea tiranilor, mpiedicnd contactul acestora cu betonul;
Distanierii recuperabili sunt de regul, piese metalice n form tronconic sau casetat;
ei se recupereaz dup utilizare i se reutilizeaz.
Conurile de capt sunt piese recuperabile, care se aeaz la extremitile
distanierilor, pentru a mri suprafaa de rezemare a acestora pe placa cofrant; pot
fi din PVC sau oel
Plcuele de repartiie (rezemare), au rolul de a prelua aciunile de la moaze i
montani i de a le transmite pieselor de blocare ale tiranilor.
Zvoarele i piuliele de strngere au rolul de a bloca tiranii dup punerea lor sub
tensiune i reazem pe plcuele de repartiie
Eclisele sunt piese metalice de mbinare a moazelor i montanilor; pot fi de form
liniar sau cotite.
Bridele i colierele sunt piese metalice care se utilizeaz la asamblarea componentelor
eafodajului (popi, contravntuiri, longrine etc).
Tensorii sunt elemente liniare solicitate axial care au rolul de a asigura stabilitatea
cofrajelor verticale; pot ndeplini i rolul de prai cu condiia s fie verificai prin
calcul.
Bolurile metalice cu pene sunt piese de mbinare demontabil a dou elemente
alturate.
Menghinele metalice se utilizeaz pentru fixarea ntre ele, a moazelor sau montanilor
cu nervurile principale ale cofrajului propriu-zis.
Platforme de lucru (turnare a betonului) se monteaz de regul, pe moaze sau
montani, la nivelul de lucru.
ipci profilate pentru crearea de muchii teite sau de anuri pentru instalaii, n
elementul de beton.
Dup tipul cofrajului i modul su de alctuire, mai pot exista i alte elemente i piese auxiliare.
n cazul realizrii eafodajelor din lemn mbinrile se fac, de obicei, cu scoabe i cuie.
4.9.3 Clasificarea cofrajelor
4.9.3.1 Dup modul de alctuire:
- Cofraje demontabile - alctuite din panouri modulate i tipizate, elemente de susinere i
sprijinire i piese auxiliare de asamblare; se asambleaz i se demonteaz cu ocazia fiecrui
ciclu de utilizare. Au avantajul de a se putea adapta la elemente i structuri de dimensiuni,
modulate, diferite, ceea ce le confer un domeniu larg de utilizare; ele permit asamblarea i
demontarea cu uurin, precum i refolosirea de mai multe ori. Dezavantajul acestui tip de
cofraj este consumul mare de manoper necesar montrii i demontrii la fiecare ciclu de
utilizare. Din aceast categorie fac parte cofrajele de inventar din panouri, susineri i
sprijiniri demontabile modulate, cofraje pitoare, crtoare etc.
- Cofraje nedemontabile care se asambleaz i se demonteaz o singur dat, la nceputul i
respectiv la terminarea structurii de beton armat sau beton precomprimat. Aceste cofraje sunt
echipate cu instalaii sau dispozitive care permit deplasarea lor n ntregime sau sunt deplasate
sub form de ansambluri ori subansambluri mari, utiliznd macarale sau alte mijloace de
transport. Cofrajele din aceast categorie prezint marele avantaj de a nu fi asamblate i
demontate la fiecare ciclu de utilizare, ceea ce conduce la o economie mare de manoper, un
rulaj ct mai mare a acestora i scurtarea duratei de execuie a structurii. O dat asamblate ele
nu se pot utiliza dect pentru realizarea repetat a acelorai forme i dimensiuni ale
elementelor. Decofrarea se realizeaz prin desprinderea (ndeprtarea) suprafeelor de contact a
cofrajului propriu-zis de elementele din beton armat, fie pe ntregul ansamblu al cofrajului, fie
pe subansamble ale acestuia. Excepie face cofrajul glisant, care se decofreaz prin alunecarea
(glisarea) plcii cofrante pe suprafaa elementelor n curs de realizare. Din aceast categorie fac
parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante, cofrajele spaiale (tip tunel) pentru
realizarea structurilor etajate cu diafragme dese, panourile (cofrajele) mari de suprafa
realizate prin asamblarea de panouri modulate.
- Cofrajele tradiionale dulghereti. Se folosesc la elemente i structuri cu caracter de unicat
sau cu forme variate i complicate ca de exemplu cupole, grinzi curbe, la care nu se pot adapta
sisteme industrializate de cofrare. Ele se confecioneaz pe antier din material lemnos,
asamblarea i demontarea fcndu-se exclusiv manual, pies cu pies component, fapt pentru
care consumul de manoper este foarte mare. Cofrajele tradiionale se folosesc o singur dat
sau de un numr foarte mic de ori, ceea ce determin un consum mare de material lemnos. O
eventual refolosire a materialului lemnos pentru alte cofraje sau alt destinaie necesit o nou
prelucrare, cu pierderi nsemnate de material lemnos i consum suplimentar de manoper.
- Cofraje pierdute. Ele ndeplinesc funciile normale ale cofrajelor, dar nu se decofreaz,
rmnnd aderente la elementul format. Aceste cofraje pot avea rol de rezisten (contndu-se
pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau estetic (cofraje de armociment pentru
planee, predale, panouri cu caracter arhitectural, estetic etc.)
4.9.3.2
Din punct de vedere al destinaiei n raport cu elementele de construcie la a cror
execuie se folosesc, cofrajele se clasific n:
cofraje pentru fundaii
cofraje pentru perei
cofraje pentru stlpi
cofraje pentru grinzi
cofraje pentru planee
cofraje pentru arce i boli
cofraje pentru alte elemente de construcie
4.9.3.3
Dup materialele folosite pentru placa cofrant:
cherestea de rinoase
placaj rezistent la umiditate
tabl de oel
profile din aliaje de aluminiu
polimeri (armai sau nearmai cu fibre de sticl)
cauciuc
materiale combinate (placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabl de oel sau cu poliester
armat cu fibre de sticl etc.)
4.9.4 Pregtirea lucrrilor de cofrare

Pentru fiecare tip de cofraj/element de beton armat monolit, pe baza proiectului tehnologic
de execuie elaborat de proiectantul lucrrii i innd cont de condiiile specifice de execuie,
constructorul va elabora fia tehnologic de execuie a cofrajului care trebuie s conin
urmtoarele:
lucrrile pregtitoare;
fazele de execuie;
poziia eventualelor ferestre de curire sau betonare;
controlul calitii execuiei lucrrilor de cofraje pe faze de execuie;
resursele necesare (echipamente de cofrare i susineri, utilaje, scule.)
organizarea locului de munc;
stabilirea formaiilor de munc i instruirea personalului privind tehnica de securitate a
muncii. Panourile de cofraj nainte de montare trebuie s fie verificate de ctre
conductorul tehnic al lucrrii avndu-se n vedere urmtoarele aspecte:
dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se deforma;
dac
prezint
degradri
sau
deformri;
dac s-au executat remedierile

deteriorrilor aprute anterior
dac au fost curate i unse cu

soluie decofrant
Abaterile admisibile pentru lucrrile de cofraje:
- pentru confecionarea i montarea cofrajelor glisante, se vor ncadra n
prevederile din "Normativ privind alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor
glisante" - C41-76;
- pentru cofrajele demontabile se vor ncadra n prevederile normativului
NE 012-99;
- pentru sistemele de panouri cu cadre metalice se va ine seama de prevederile
agrementului tehnic i a datelor furnizate de productor/dealer.
nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor curi i pregti suprafeele care vor
veni n contact cu betonul ce urmeaz a se turna; se va verifica i corecta poziia armturilor
conform prevederilor proiectului; se va verifica existena procesului-verbal de lucrri ascunse
pentru armarea elementului respectiv.
4.9.5 Montarea cofrajelor demontabile
4.9.5.1 Prevederi comune de montare a panourilor de cofraje
Pentru orice element de construcie, operaiile de montare a panourilor de cofraje se succed n
urmtoarea ordine:
Curarea i nivelarea locului de montaj;
Trasarea poziiei axelor construciei i a poziiei cofrajelor;
Transportul i aezarea panourilor de cofraj pe locurile trasate;

Asamblarea i susinerea lor provizorie;
Verificarea poziiei cofrajelor fiecrui element de construcie i fixarea acestora n poziie
corect;
ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a lor.
4.9.5.2 Montarea cofrajelor pentru fundaii
Pentru cofrarea fundaiilor continue i n general, a celor care au nlime mic, panourile de
cofraj se aeaz cu latura lung pe orizontal;
Pentru blocuri de fundaii izolate, panourile de cofraj se aeaz cu latura lung pe orizontal;
Penfru fundaii adnci panourile se pot aeza cu latura lung n poziie vertical;
n cazul fundaiilor continue, se traseaz axa longitudinal a fundaiei pe fundul anului
respectiv; fa de acest ax se traseaz poziiile feelor interioare ale panourilor de cofraj;
dup trasare se fixeaz montanii (de o parte i de alta a fundaiei) de care se vor prinde
panourile de cofraj;
n cazul fundaiilor izolate pentru stlpi, se traseaz dou axe perpendiculare pentru fiecare
fundaie n parte, urmrindu-se alinierea pe axele irurilor de stlpi; cofrajele se ncheie
complet i se nseamn pe muchia lor de sus mijlocul fiecrei laturi, pentru centrarea
cofrajelor pe amplasamentul respectiv; fixarea lor se realizeaz cu montani, proptele etc,
verificndu-se n prealabil poziia lor corect.
4.9.5.3 Montarea cofrajelor pentru perei
Pe suprafaa pereilor, panourile de cofraj se aeaz astfel ca rosturile dintre panouri, pe
ambele fee ale peretelui, s fie n acelai plan vertical normal pe perete;
Alinierea panourilor de cofraj pentru perei la partea lor inferioar se realizeaz cu ajutorul
tlpilor de rezemare, aezate de o parte i de alta a peretelui i meninute la distana
corespunztoare grosimii peretelui cu ajutorul unor distanieri care pot fi din eav PVC,
prevzui la capete cu conuri tot din PVC; meninerea alinierii panourilor asamblate se
obine cu ajutorul unor moaze (de obicei din eav dreptunghiular) aezate la partea
exterioar a cofrajului i cu ajutorul distanierilor amplasai n dreptul rosturilor dintre
panouri i pe linia moazelor;
Alturarea strns ntre panourile de cofraj se poate asigura cu ajutorul clemelor. mpingerea
betonului asupra panourilor de cofraj poate fi preluat de ctre perechile de moaze din eava
dreptunghiular, legate ntre ele prin tirani prevzui la un capt cu saboi, iar la cellalt
capt cu un zvor pentru strngerea i blocarea tirantului; poziia pe nlime a perechilor de
moaze este stabilit n proiectul tehnologic de execuie a cofrajelor i n fia tehnologic
corespunztoare;
Pentru montarea panourilor de cofraj pentru perei, mai nti se traseaz axele i conturul
pereilor; apoi se fixeaz tlpile de rezemare i trasare i se monteaz panourile de cofraj
pentru o fa a peretelui, ncepnd cu panoul din col; montajul se execut pe ambele laturi
concurente ntr-un col al ncperii, pe msur ce se execut montajul, fiecare panou de cofraj
se asambleaz cu cel anterior montat cu cleme din oel-beton, sprijinindu-se provizoriu cu
proptele. Apoi se monteaz armturile peretelui, se fixeaz cutiile i ramele pentru goluri.
Dup aceasta se monteaz panourile de cofraj pe a doua fa a peretelui; o dat cu fiecare
panou de cofraj de pe faa a doua a peretelui se monteaz distanierii prin care se introduc i
se fixeaz provizoriu tiranii; Se monteaz n continuare perechile de moaze i se fixeaz cu
tirani cu zvor;
Verticalitatea cofrajelor se verific cu ajutorul unui dispozitiv cu fir de plumb;
Dup verificare, cofrajele se praiuiesc (dac este cazul) la poziia lor definitiv din proiect.
4.9.5.4 Montarea cofrajelor pentru stlpi
- Cofrajele pentru stlpi sunt alctuite din panouri modulate, cu completri sub form de
panouri puse pe vertical i fururi pe orizontal;
- Panourile de cofraj pentru formarea cofrajului unui stlp, se dispun sub form de moric;
Caloii (de regul) se dispun de asemenea sub form de moric dar n sens contrar.
- Cofrajul stlpului se mbin cu cofrajul grinzilor astfel nct cofrajul grinzilor s fie amplasat
deasupra cofrajului stlpilor, ceea ce permite o asamblare uoar i decofrarea stlpului
naintea grinzilor (acestea avnd nevoie de o perioad mai mare de ateptare n stare
cofrat);
- La montarea panourilor de cofraj pentru stlpi se execut urmtoarele operaii:
trasarea axelor construciei i a conturului stlpului;
fixarea ramei de trasare;
montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi, sprijinite provizoriu;
fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj;
montarea armturii;
montarea provizorie a ferestrei de control pe latura a patra;
continuarea cofrrii laturii a patra cu panou de cofraj;
montarea caloilor;
scoaterea ferestrei de control, curirea bazei stlpului (dac este cazul) i
montarea definitiv a feresfrei de control;
4.9.5.5 Montarea cofrajelor pentru grinzi i nervuri
- Cofrajele pentru grinzi i nervuri sunt alctuite din panouri de cofraj modulate i
completri;
- Este de preferat ca pe panoul de cofraj pentru fundul grinzii s nu reazeme panourile de cofraj
ale feelor laterale, care se decofreaz mult mai repede;
- Prinderea i rigidizarea cofrajelor se realizeaz cu ajutorul unor caloi, a unor distanieri i a
unor tirani;
- La montarea panourilor de cofraj pentru grinzi i nervuri se execut urmtoarele operaii:
- trasarea axelor grinzii i a limii lor;
- verificarea poziiei n plan orizontal i vertical a eafodajelor;
- verificarea eafodajului;
- montarea panourilor de cofraj pentru fundul grinzilor;
- montarea armturii;
- montarea panourilor de cofraj pentru prile laterale;
- montarea distanierilor, tiranilor i caloilor.
4.9.5.6 Montarea cofrajelor pentru plci
n cazul n care se utilizeaz panouri modulate, principalele operaii care se execut sunt:
executarea eafodajului
montarea panourilor cu prevederea rosturilor pentru decofrare pe ambele direcii;
realizarea cofrajului n zona rosturilor pentru decofrare i a zonelor de completare (dac
este cazul);
montarea cutiilor pentru goluri (dac este cazul); etaneizarea i curirea cofrajului (dac
este cazul);
verificarea dimensiunilor, a cotei de nivel, a planeitii i orizontalitii (dac este cazul);
n cazul cnd se utilizeaz un platelaj preasamblat, principalele operaii care se execut sunt:
executarea eafodajului;
montarea platelajului;
montarea cutiilor pentru goluri (dac este cazul);
verificarea cotei de nivel i a orizontalitii (dac este cazul);
4.9.6 Demontarea i depozitarea elementelor de cofraj

Cofrajele vor fi proiectate i montate astfel nct s permit decofrarea fr deteriorarea sau
lovirea betonului.
Demontarea
Ordinea operaiilor de demontare este, n general, invers dect la montare;
Decofrarea pereilor ncepe prin desfacerea zvoarelor, scoaterea tiranilor i a moazelor
(care se depoziteaz n zone necirculate), scoaterea clemelor de asamblare, a scndurilor de
aliniere i a fururilor dintre panourile de cofraj i se ncheie cu demontarea panourilor de
cofraj care se cur i se ung;
Decofrarea stlpilor const n desfacerea caloilor i scoaterea (de sus n jos) a panourilor de
cofraj, care se cur i se ung;
Decofrarea fundaiilor se realizeaz prin demontarea praiurilor, proptelelor, ruilor,
cletilor, montanilor i respectiv a panourilor de cofraj care se cur i se ung;
Decofrarea grinzilor se ncepe prin desfacerea zvoarelor, scoaterea tiranilor, a jugurilor i a
panourilor laterale, care se cur i se ung. Dup ce betonul a atins gradul de maturizare
dorit, se dezasambleaz eafodajul i se scot panourile de cofraj ale fundului, care se
cur i se ung ;
Decofrarea plcilor const n dezasamblarea eafodajului, scoaterea panourilor i curirea
i ungerea lor.
Depozitarea
Panourile de cofraj se depoziteaz pe tipuri n stive, pe suporturi de 15-20 cm nlime, chiar
i pentru o perioad scurt de neutilizare; stivele sunt formate prin suprapunerea
panourilor astfel mperecheate nct suprafeele lor de contact cu betonul s se afle fa n
fa; pentru o perioad mai lung de depozitare, stivele se vor acoperi cu prelate sau folii
de polietilen;
Celelalte materiale auxiliare i elemente de inventar i piesele mici se vor pstra n lzi;
Panourile de cofraj i celelalte elemente de inventar, care formeaz setul de cofrare, se
manipuleaz cu atenie, pentru a nu se degrada i a nu se descompleta;
Dup recuperare, piesele componente ale setului de cofraj se cur de resturile de beton i
se ung pentru o mai bun conservare; se pot folosi maini de curat cofraje, rachete cu
lame metalice sau din PVC, perii etc.
Pentru ungere se folosesc ageni de decofrare (emulsii parafinoase).
4.9.7 Verificarea calitii lucrrilor de cofraje

4.9.7.1 nainte de nceperea lucrrii de cofrare se verific:
calitatea panourilor de cofraje;
existena fiei tehnologice a lucrrii de cofraj care trebuie s cuprind planurile de panotaj i
s descrie execuia pe faze precum i controlul corespunztor fiecrei faze;
suprafeele de beton turnat anterior (dac este cazul);
poziia armturilor de legtur sau de continuitate;
4.9.7.2 n timpul executrii lucrrilor de cofrare
Se verific etapizat:
- lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i susineri;
- poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor componente ale cofrajului;
- corespondena cu prevederile proiectului i ncadrarea n abaterile admisibile conform normelor
n vigoare (conform NE 012 99 Anexa 111.1)
Pentru fiecare faz de execuie se vor ntocmi procese-verbale de recepie calitativ semnate de
cei n drept (executant - eful punctului de lucru, investitor/beneficiar-inspector de antier):
4.9.7.3 La terminarea executrii lucrrilor
Se va ntocmi dup caz:
a) proces verbal de lucrri ascunse n care se vor consemna constatrile cu privire la
urmtoarele verificri:
alctuirea elementelor de susinere i sprijinire
ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii necesare
dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se
betona;
dimensiunile i cota de nivel
poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele
inferioare;
poziia golurilor.
Se constat nscrierea n toleranele structurilor definitive pentru care sunt executate. Procesul
verbal se va semna de; executant, responsabilul tehnic cu execuia, inspectorul de antier i
proiectant.
b) Proces-verbal de control al calitii lucrrilor n faze determinante, dac aceast etap este
trecut ca faz determinant (de ex. recepia cofrajelor i armturilor la fundaii, planee la
diferite cote etc). Se vor efectua msurtori i examinri vizuale att pentru lucrrile de cofraje ct
i pentru lucrrile de armare, specificndu-se n procesul verbal admiterea fazei respective.
Procesul verbal se va semna de: executant, responsabilul tehnic cu execuia, inspectorul de
antier, proiectant i reprezentantul Inspectoratului de Stat n Construcii.
10.7.4 Abaterile cofrajelor i elementelor de beton i beton armat, sunt prezentate n tabelul
10.1 n conformitate cu prevederile NE 012-99.
Tabel 9.1 (Conform NE 012 - 99 ANEXA III.I Tabelul III.1.1)

ABATERI ALE COFRAJELOR l ELEMENTELOR DE BETON l BETON ARMAT
20
<2m...20
>2m...30
10
11
20
16
16
16
12
13
L3m
...10
14
Cote de nivel
Poziia
elementelor
Axe n plan orizontal
Total lungime sau suprafa
Pe 1 m sau 1 m2
total
1 m sau 1 m2
total
1 m sau 1 m2
4
3
mm/m
15
mm/
total
Dimensiuni
nclinare fa de proiect
Dimensiune
3
15
6
10
total
2
Lungime
Lime
nlime
Elemente dup cofrare

Abateri n mm, pentru:
Forma muchiei
nclinarea suprafeei fa de:
sau suprafeei
Poziia
oblic
Vertical Orizontal
din
proiect
1 m, 1 m2
1
Fundaii
Dimensiune de referin
Elementul
Cofraj
15
10
Stlpi
nlime
Perei
Perei
silozuri
Grinzi
Plci
10
Dimensiunile
seciunii
Lungime
nlime
Grosime
nlime
Lungime
<3m...16
3-6m...20
>6m...25
<50m...5
>50m...8
<3m...16
3-6m...20
>6m...25
<10m...3
>10m...5
10
Dimensiunile
seciunii
Lungime sau
lime
Grosime
10
2
mm/m
10
mm/
total
<3m...16
3-6m...20
>6m...25
<50m...5
>50m...8
<3m...16
3-6m...20
>6m...25
<10m...3
>10m...5
20
16
10
10
10
16
40
5
3
5
5
10
10
3<L9m
... 12
4
9<L18m
... 16
10
4.10. CONDIII TEHNICE PRIVIND DECOFRAREA ELEMENTELOR DE BETON

4.10.1 Principii privind decofrarea
Aceast operaie va fi supravegheat direct de ctre conductorul tehnic al punctului de lucru
iar n cazul n care se constat defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta
stabilitatea construciei decofrate, acesta va sista demontarea elementelor de susinere, pn la
aplicarea msurilor de remediere sau de consolidare (va convoca proiectantul i reprezentantul
autorizat al beneficiarului, n funcie de situaie).
Susinerile cofrajelor se vor desface ncepnd din zona central a deschiderii elementelor i
continund simetric ctre reazeme.
Slbirea dispozitivelor de decofrare se va face treptat, fr a se produce ocuri, loviri, care ar
putea deteriora muchiile sau suprafeele de beton ori materialul cofrajelor.
Decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre elementele
care se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea cofrajului i susinerilor.
Durata de meninere a betonului n cofraj depinde, n principal, de:
- dimensiunile elementului de construcie;
- compoziia betonului (tipul i marca cimentului, dozajul de ciment, aditivi
etc);
- condiiile de mediu (temperatur i umiditate);
- solicitarea la care este supus elementul.
n lipsa unor precizri date prin proiectul tehnologic de execuie a cofrajelor, pentru
decofrare se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
- prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten
de minimum 2,5 N/mm3 astfel nct feele i muchiile elementelor s nu fie
<6m...
10
>6m...
16
deteriorate;
cofrajele feelor inferioare la plci i grinzi se vor ndeprta meninnd sau
remontnd popi de siguran, atunci cnd rezistena betonului a atins fa de clas
urmtoarele procente:
o 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
o 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m;
popii de siguran se vor ndeprta atunci cnd rezistena betonului a atins fa de
clas urmtoarele procente:
o 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
o 112% pentru elemente cu deschideri de 6 ... 12 m;
o 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m;
Stabilirea rezistenelor la care au ajuns prile de construcie se va face prin ncercarea

epruvetelor de control confecionate n acest scop, conform STAS 1275-88 i pstrate n
condiii similare elementelor n cauz; va trebui s se in seama de faptul c poate exista o
diferen ntre aceste rezultate i rezistena real a betonului din element (evoluia diferit a
cldurii n beton n cele dou situaii, tratarea betonului etc); rezistena pe care a atins-o un
beton la o anumit vrst inut n condiii diferite de temperatur se poate determina i prin
evaluarea analitic a gradului su de maturizare; dac exist dubii n legtur cu stabilirea
acestor rezistene se recomand ncercrile nedistructive.
n tabelele 11.1, 11.2, 11.3 (Conform NE 012 - 99 capitolul 14), se prezint recomandri cu
privire la termenele minime de decofrare i de ndeprtare a popilor de siguran precum i a
termenelor orientative de ncercare a probelor de beton n vederea stabilirii rezistenei betonului,
funcie de temperatura mediului i viteza de dezvoltare a rezistenei betonului.
Tabelul 10.1 Recomandri privind termenele minime de decofrare ale feelor laterale funcie de
temperatura mediului i viteza de dezvoltare a rezistenei betonului (conform NE 012-99 - tabel
14.1)
Viteza de dezvoltare a
rezistenei betonului
Lent
Medie
Termenul de decofrare (zile)

pentru temperatura mediului (C)
+5
+ 10
+ 15
2
1 1/2
1
2
1
1
Tabelul 10.2 Termenele minime recomandate pentru decofrarea feelor inferioare ale cofrajelor
cu meninerea popilor de siguran (conform NE012-99, tabel 14.2)
Condiii tehnologice
Viteza de dezvoltare a rezistenei
betonului
Temperatura mediului (C)
Grinzi cu deschiderea de
deschiderea de max. 6,00 m
Grinzi cu deschidere >6,00 m
Termenul (n zile) de la turnare

Lent
Medie
+5 +10
6
5
10
+15
4
+5
5
+10 +15
5
3
5
Tabelul 10.3 Termenele minime recomandate pentru ndeprtarea popilor de siguran

(conform NE 012-99, tabel 14.3)
Condiii tehnologice
Viteza de dezvoltare a rezistenei
betonului
Termenul (n zile) de la turnare

Lent
Medie
Temperatura mediului (C)

Grinzi cu deschidere de max. 6,00 m
Grinzi cu deschidere de 6,00... 12,00 m
Grinzi cu deschidere > 12,00 m
+5 + 10 + 15 +5 + 10 + 15
18 14
9
10
8
5
21
18
12 14 11
7
36 28
18 28 21
14
n prima etap se decofreaz stlpii i pereii, apoi se trece la plci i grinzi. Susinerile
cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii elementului i continund
simetric ctre reazeme. Piesele de fixare (pene, vinciuri, etc.) se slbesc treptat, fr ocuri.
Decofrarea se realizeaz astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre
elementele care se decofreaz.
n cazul construciilor etajate avnd deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lsa sau
remonta popi de siguran a cror poziie se stabilete astfel:
la grinzi pn la 6,00 m deschidere se va lsa un pop de siguran la mijlocul acestora;
la deschideri mai mari, numrul lor se va spori astfel nct distana dintre popi sau de
la popi la reazeme s nu depeasc 3 m;
la plci se va lsa cel puin un pop de siguran la mijlocul lor i cel puin un pop la 12
mp de plac;
ntre diferitele etaje, popii de siguran se vor aeza pe ct posibil unul sub altul;
nu este permis ndeprtarea popilor de siguran a unui planeu aflat imediat sub altul
care este n curs de cofrare i respectiv, de betonare; de asemenea nu este permis
depozitarea de greuti pe elementele proaspt decofrate;
Decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m i descintrarea eafodajelor care
susin cintrele bolilor, arcelor, pnzelor subiri se execut conform prevederilor din proiectul
tehnologic de execuie.
Dup decofrarea oricrei pri de construcie se va proceda, n termen de 24 ore de la
decofrare, la examinarea amnunit a tuturor elementelor de rezisten ale structurii de ctre
executant, reprezentantul investitorului i eventual proiectant (dac acesta a solicitat s fie
convocat), ncheindu-se un proces-verbal de recepie n care se vor consemna calitatea
lucrrilor precum i eventualele defecte constatate i aprecierea importanei lor; nu se va trece
la o nou lucrare fr aceste examinri i fr semnarea de ctre cei n drept a procesului
verbal.
n cazul n care s-au constatat defecte (care se nscriu n abaterile admisibile prevzute n
reglementrile tehnice n domeniu - respectiv NE 012-99, C 56-85) la elementele decofrate
remedierea acestora se va face pe baza unor detalii tehnice de execuie ntocmite de executant
i avizate de proiectant.
Este interzis efectuarea de reparaii de orice fel la suprafeele decofrate, nainte de examinarea
acestora de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu reprezentantul investitorului
(inspectorul de antier) i, dup caz, de ctre proiectant.
Calculul gradului efectiv de maturizare a betonului "M" se va efectua n conformitate cu
prevederile normativului C 16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de
construcii i a instalaiilor aferente" i se va compara cu gradul de maturizare M.
M =(i+10) ti k
[hC]
n care i - temperatura medie pentru intervalul de timp i;
ti - durata intervalului de timp i

k - coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura
cu cel evaluat la temperatura etalon de +20C
M M
- nivelul de ntrire;
n Normativul C 16 - 84 se prezint valorile coeficientului de echivalare k a gradului de
maturizare la temperatura cu gradul de maturizare la +20C, precum i gradul de
maturizare M (la =+20C) pentru nivelul de ntrire = [%].
4.10.2 Condiii de calitate pentru elementele de construcii decofrate
La decofrarea oricrei pri de construcie:
a) naintea nceperii decofrrii:
se verific rezistenele betonului la care au ajuns prile de construcie pe baza epruvetelor
de control confecionate n acest scop i pstrate n condiii similare elementelor n
cauz sau prin ncercri nedistructive; rezultatele se obin din buletinele de ncercare
emise de laboratorul atestat;
b)n timpul decofrrii se verific:
aspectul elementelor, semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton necorespunztor
(beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, culoare neuniform, fisuri,
crpturi, planeitatea suprafeei, starea muchiilor etc);
dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;
distanele dintre diferitele elemente;
poziia elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei) n raport cu cele
corespunztoare situate la nivelul imediat inferior;
poziia golurilor de trecere;
poziia armturilor sau a altor piese care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se
toarn ulterior.
Constatrile n urma acestor verificri (b) se vor consemna n proces-verbal de recepie calitativ;
de asemenea se va preciza dac sunt respectate prevederile proiectului i din punct de vedere al
abaterilor admisibile (prezentate la capit. 12. subpunct 3 din acest ghid); n procesul verbal
semnat de beneficiar, executant i proiectant se va preciza dac betonul se poate considera de
calitate corespunztoare sau sunt necesare msuri de remediere sau consolidare i care sunt
acestea.
4.11. CONDIII DE CALITATE PENTRU ELEMENTELE DIN BETON
Controlul calitii lucrrilor de execuie se face avnd ca baz Legea nr. 10/1995 privind
calitatea n construcii. Obligaiile i rspunderile factorilor implicai n activitatea de control
a calitii lucrrilor executate (executani, proiectani, investitori/beneficiari, inspectori de
antier, responsabili tehnici cu execuia, verificatori de proiecte, experi tehnici atestai) sunt
stipulate n Legea nr. 10/1995, H.G. nr. 925/1995, H.G. 766/1997, Ordin MLPTL nr
488/2002).
Controlul interior efectuat de ctre executant se desfoar pe baza unor proceduri
operaionale de executare i control a diferitelor procese tehnologice n conformitate cu
prevederile programului de control al calitii lucrrilor stabilit prin contract; acest control
presupune toate msurile necesare pentru meninerea la un nivel corespunztor a calitii
betonului n conformitate cu cerinele specificate n proiecte i caiete de sarcini.
Verificarea lucrrilor de betoane pe faze de execuie include inspeciile n diferitele stadii de

lucru i determinri privind echipamentul, materialele componente i calitatea betonului pus
n lucrare; pentru realizarea inspeciilor i determinrilor trebuie s se dispun de dotri
corespunztoare n ceea ce privete: echipament, aparatur, personal.
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat includ i lucrri ascunse,
astfel nct controlul calitii acestora trebuie s fie consemnat n procese-verbale de lucrri
ascunse, ncheiate ntre investitor/beneficiar, executant i dup caz, proiectant; n aceste
procese-verbale se precizeaz concret verificrile efectuate, constatrile rezultate i dac se
admite trecerea la executarea fazei urmtoare.
4.11.1 Verificri la beton n stare proaspt
Condiiile tehnice privind caracteristicile betonului proaspt sunt stabilite n NE 012 Tabelul
VL3.1.
Tabel 12.1 Caracteristicile betonului proaspt (Conform NE 012 Tabelul Vl.3.1.)
Nr.
crt.
1.
Caracteristica
Consistena
Valoare de
referin
t = tasare medie
(mm)
Limitele de referin admise

tasare medie
abaterea admis
10 mm
20 mm
30 mm
t = 10...40 mm
t = 50...120 mm
t > 120 mm
g 0,5
2.
Temperatura
3.
Densitatea
aparent
Coninut de aer
oclus/antrenat
Granulozitatea
agregatelor
coninute n
beton sort 0 -3
4.
5.
gc - gradul de
compactare mediu
tmin sau tmax
b (kg/m3)
p% valoarea
medie
gmin, gmax (%)
tmin - 1C
tmax + 2C
b 40 kg/m3
p%1,5
gmin -2
gmax +2
Determinri efectuate la locul de punere n oper

Determinrile se refer la verificarea consistenei betonului iar dac este prevzut prin proiect sau
n perioada de timp friguros, la determinarea temperaturii betonului. n cazuri speciale pot fi
prevzute i alte caracteristici.
Caracteristicile care se verific i valorile de referin ale acestuia, se precizeaz de ctre
executant i se nscriu n procedura de execuie i nota de comand a betonului.
n acest scop se vor avea n vedere dup caz:
- prevederile din proiect sau proceduri speciale;
- mijloace folosite pentru transportul betonului (basculant, autoagitator, ben,
pomp etc);
- condiiile de punere n oper a betonului (dimensiunile elementelor, desimea
armturilor, posibilitile de compactare).
Ori de cte ori un rezultat nu se nscrie n limitele admise conform prevederilor din tabelul
12.1. se vor efectua pentru acelai transport de beton nc dou determinri. Dac valoarea
medie a trei determinri se nscrie n limitele admise se va accepta punerea n oper a
betonului; dac este depit limita admis, transportul respectiv de beton se refuz. Se
accept ca n cazul n care valoarea consistenei este mai mic dect cea indicat, aceasta s
se poat mbunti numai prin adugare de aditivi plastifiani (superplastifiani).
4.11.2. ncercri pe beton ntrit la 28 de zile.
Rezistena la compresiune, determinat ca medie pe fiecare serie de trei cilindri/cuburi, se
analizeaz de laboratorul care efectueaz ncercarea imediat dup nregistrarea rezultatului.
n cazul n care rezultatul este mai mic dect clasa betonului (reevaluat conform tabelului
12.1) laboratorul va comunica rezultatul n cauz staiei de betoane i Executantului (beton
preparat n staii), respectiv numai Executantului (beton preparat pe antier), n termen de 48
de ore. Urmare a comunicrii primite, la staia de betoane, n termen de 48 de ore, eful
staiei mpreun cu delegatul compartimentului de verificare a calitii vor identifica
obiectivele la care s-a livrat tipul respectiv de beton i vor comunica Executantului rezultatul
nregistrat. Comunicarea se va face pentru fiecare obiectiv ctre Executant (conductorul
antreprizei, responsabilul tehnic cu execuia, responsabilul compartimentului controlul
calitii).
n termen de 5 zile, responsabilul tehnic cu execuia mpreun cu reprezentantul investitorului
vor proceda n felul urmtor:
a) identific elementele la care s-a folosit betonul n cauz;
b) dac proba respectiv a fost prelevat la staia de betoane se verific n paralel dac au fost
prelevate probe la antier i dac rezistena obinut pe aceasta este cel puin egal cu clasa
betonului determinat conform criteriilor de conformitate prezentate n NE 012-99 pct.
17.2.2.3., n cazul existenei de mai puin de trei rezultate; n cazul ndeplinirii acestei
condiii se consemneaz c nu este necesar s se efectueze verificri suplimentare;
c) dac proba respectiv a fost prelevat la antier sau nu este ndeplinit condiia de la pct. b),
se va decide:
- efectuarea de verificri suplimentare prin ncercri nedistructive sau extragerea
de carote;
- convocarea Proiectantului pentru analizarea cazului, dac nu este posibil
efectuarea de ncercri suplimentare.
Dac din verificrile suplimentare rezult c betonul nu ndeplinete condiiile prevzute
conform reglementrilor tehnice n vigoare, va fi convocat Proiectantul care va analiza i
decide dup caz:
efectuarea de verificri suplimentare prin metode nedestructive sau extragerea de carote
i reanalizare;
expertizarea lucrrii (i msuri privind refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunztoare, adoptarea unor restricii n serviciu, acceptarea recepionrii lucrrii
dac din verificrile efectuate se dovedete ca satisfctoare clasa de beton efectiv
realizat etc).
4.11.3 ncercri orientative pe beton ntrit efectuate la termene scurte
n cazurile n care se urmrete obinerea de informaii orientative asupra rezistenei care va fi

atins la vrsta de 28 de zile se pot efectua ncercri pe cilindri / cuburi de prob la 3 zile (72
3 ore) sau/i 7 zile.
Asemenea ncercri prezint interes n prima perioad de aplicare a unei noi compoziii de
beton i n special pentru betoanele de clas superioar clasei C 20/25.
Probele destinate determinrilor orientative vor fi prelevate, confecionate, pstrate i ncercate
cu o supraveghere competent. n special se va verifica temperatura apei din bazinul de
pstrare. Pentru fiecare epruvet se va nota data i ora confecionrii i ncercrii.
Se recomand ca n cadrul unui schimb de lucru s se preleveze minimum 3 probe de beton din
arje diferite n interval de maximum 3 ore; din fiecare prob se vor confeciona cel puin 2
cilindri/cuburi.
Se poate considera c este asigurat realizarea clasei de beton prevzute, dac rezistena evaluat
pentru vrsta de 28 de zile conform datelor din tabelul 12.2, pe baza mediei obinute pe
cilindri/cuburi confecionate n cadrul unui schimb, este cel puin egal cu 1,2 clasa betonului.
Tabelul 112.2 Evaluarea rezistenei betonului la 28 de zile n condiii normale de ntrire
(Conform NE 012 -99 Tabelul VI.3.2.)
Tipul de ciment
utilizat
II/B S 32,5
H I 32,5
H II A S 32,5
SR II A S 32,5
II/A S 32,5
I 42,5
Observaii:
-
tm
temperatura medie
din primele 7 zile
(C)
+5
+10
+20
+30
+5
+10
+20
+30
+5
+10
+20
+30
fc 28 zile 20C = 1/Cfc n zile tm

Valorile coeficientului C, vrsta betonului de ncercare n
zile fiind:
3
14
28
56
90
180
0,15
0,25
0,35
0,43
0,20
0,35
0,45
0,50
0,30
0,45
0,55
0,63
0,30
0,43
0,55
0,63
0,40
0,55
0,65
0,73
0,50
0,65
0,75
0,80
0,47
0,64
0,75
0,80
0,55
0,73
0,82
0,90
0,67
0,82
0,90
0,93
0,72
0,90
1,00
1,03
0,78
0,95
1,00
1,03
0,85
0,97
1,00
1,02
1,10
1,15
1,15
1,15
1,05
1,10
1,10
1,10
1,05
1,07
1,07
1,07
1,25
1,25
1,25
1,25
1,15
1,15
1,15
1,15
1,10
1,10
1,10
1,10
1,30
1,30
1,30
1,30
1,17
1,17
1,17
1,17
1,12
1,12
1,12
1,12
Valorile indicate n tabel sunt orientative.

n cazurile n care n cadrul ncercrilor preliminare s-au efectuat determinri la 3
i 7 zile, sau se dispune de date obinute pe compoziii de beton la care s-a folosit
acelai tip de ciment, criteriile de apreciere orientativ se vor stabili de laborator
pe baza analizrii rezultatelor nregistrate.
Pentru valori intermediare se interpoleaz liniar.
4.11.4 Calitatea betonului pus n lucrare
Calitatea betonului pus n lucrare, pentru fiecare parte de structur (fundaie, tronson, nivel,
etc.) se apreciaz innd seama de:
- constatrile examinrii vizuale i prin ciocnire a tuturor elementelor;
- concluziile aprecierii calitii betoniilui livrat (pe baza buletinelor de ncercare a
epruvetelor confecionate la locul de preparare i ntiinarea conductorului
punctului de lucru privind rezultatele obinute); calitatea betonului livrat pentru
fiecare parte de structur se consider corespunztoare dac rezistena medie este
cel puin egal cu clasa betonului;

- analizarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe epruvetele confecionate la antier;
- analizarea rezultatelor ncercrilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate);
Calitatea betonului pus n lucrare se consider corespunztoare dac:
nu se constat defecte de turnare sau compactare: goluri, segregri, ntreruperi de
betonare etc
la ciocnire se nregistreaz un sunet corespunztor i uniform
calitatea betonului livrat este corespunztoare;
rezultatele ncercrilor efectuate pe epruvete la antier sunt corespunztoare
Rezultatul aprecierii calitii betonului pus n lucrare, pentru fiecare parte de structur, se
consemneaz ntr-un proces - verbal de recepie a structurii de rezisten ncheiat ntre
beneficiar, executant i proiectant. Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza
de ctre proiectant msurile ce se impun.
4.11.5 Recepia structurii de rezisten
Recepionarea structurii de rezisten se va efectua pe ntreaga construcie sau pe pri de

construcie (fundaie, tronson, scar) potrivit normativului C 56-85, anexa 1.l
Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat pe parcursul execuiei n cadrul
controlului interior sau exterior (efectuat de ctre organisme independente);
Suplimentar se vor verifica:
o documentele de certificare a calitii prevzute de reglementrile n vigoare pentru
materialele livrate;
o existena i coninutul proceselor verbale de recepie calitativ privind cofrajele,
armarea, aspectul elementelor dup decofrare, aprecierea calitii betonului pus n
lucrare, precum i existena i coninutul proceselor verbale de control n faze
determinante;
o existena i coninutul documentelor de certificare a calitii n cazul betonului livrat;
o constatrile consemnate n cursul execuiei n cadrul controlului interior i/sau
exterior;
o confirmarea prin procese-verbale a executrii corecte a msurilor de remediere
prevzute n diferitele documente examinate;
o consemnrile din condica de betoane;
o buletin privind calitatea betoanelor;
o dimensiunile de ansamblu i cotele de nivel;
o dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului;
o poziia golurilor prevzute n proiect;
o poziia relativ pe ntreaga nlime a construciei, a elementelor verticale (stlpi,
perei structurali) consemnndu-se eventualele dezaxri;
o ncadrarea n abaterile admise pentru elementele din beton monolit (cap. 10, tabel
10.1);
o respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate, compoziia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.
o orice alt verificare care se consider necesar
n vederea recepiei structurii unei construcii, n cazurile n care se solicit de ctre
proiectant, executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiz pe beton ntrit prin
ncercri nedistructive;
Alegerea elementelor i numrului necesar de ncercri se va face de ctre proiectant;
ncercrile nedistructive se vor efectua n conformitate cu normativul C 26-85;

Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se
consemneaz ntr-un proces verbal de recepie calitativ, ncheiat ntre investitor, proiectant
i executant, precizndu-se n concluzie dac structura n cauz se recepioneaz sau se
respinge; n cazurile n care se constat deficiene n executarea structurii, se vor stabili
msurile de remediere, iar dup executarea acestora se va proceda la o nou recepie;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (tencuieli, zidrii, protecii, finisaje) este
admis numai pe baza dispoziiei date de investitor sau proiectant. Aceast dispoziie se va
da dup ncheierea recepiei structurilor de rezisten sau, n cazuri justificate, dup
ncheierea recepiei pariale a structurii de rezisten;
Recepia parial va consta din efectuarea tuturor verificrilor prezentate la pct. 12.5 alin.
(3), cu excepia examinrii rezistenei la 28 de zile a betonului care se va face la recepia
definitiv a structurii de rezisten; n asemenea situaii, proiectantul va preciza unele pri
din elementele asupra crora s se poat efectua determinri ulterioare i care nu se vor
acoperi dect dup ncheierea recepiei definitive a structurii.
4.11.6. Abaterile limit la elementele executate monolit
4.11.6.1. Defecte privind aspectul elementelor
Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din beton i beton armat:
- defecte de suprafa (pori, segregri, denivelri) avnd adncimea de maximum 1 cm
i suprafaa de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat
la maximum 10% din suprafaa feei elementului pe care sunt situate;
- defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea
mai mic dect grosimea stratului de acoperire, lungime maximum 5 cm iar
totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 5% din lungimea muchiei
respective; Defectele care se ncadreaz n limitele menionate mai sus pot s nu fie
nscrise n procesul verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate
conform normativului C 149-87 pn la recepionarea lucrrii.
Defectele care depesc limitele de la primul paragraf se nscriu n procesul verbal care se
ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi remediate conform soluiilor
stabilite de proiectant i/sau expert, dup caz.
4.11.6.2. Abateri limit la dimensiunile elementelor executate monolit
A. Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plcilor, pereilor:
- pn la 3 m: 16 mm
- 3...6 m: 20 mm
- peste 6 m: 25 mm
B. Dimensiunile seciunii transversale:
grosimea pereilor i plcilor pn la 10 cm, inclusiv: 3 mm
grosimea pereilor i plcilor peste 10 cm: 5 mm
C. Limea i nlimea seciunii grinzilor i stlpilor
pn la 50 cm: 5 cm
peste 50 cm: 8 cm
D. Fundaii:
dimensiuni n plan: 20 mm
nlimi pn la 2 m: 20 mm
nlimi peste 2 m: 30 mm
4.11.6.3. Abateri limit la forma muchiilor i suprafeelor elementelor:
A. Pentru 1 m lungime de muchie, respectiv 1 mp de suprafa: 4 mm

B. Pentru lungimea total a muchiei L respectiv suprafaa total, cu latura cea mai mare L
(indiferent de tipul elementului):
L3 m.................... 10 mm
3,00<L9,00m.......12 mm
9,00<L18m..............6mm
L>18m....................20 mm
4.11.6.4. Abaterile limit la nclinarea muchiilor i suprafeelor elementelor fa de prevederile
proiectului
Tabelul 11.3 Abaterile limit la nclinarea muchiilor i suprafeelor elementelor fa de

prevederile proiectului sunt (conform cap. 13 III. Bibliografie pct. 13)
Elementele la care se refer abaterile limit
Pe 1 m lungime sau pe 1 m de suprafa [mm]

Pe toat lungimea sau pe toat suprafaa elementului [mm]:
a) Stlpi, perei, fundaii
b) Grinzi
c) Feele superioare ale pereilor (diafragmelor)
d) Pereii de silozuri, castele de ap, tumuri etc. executate
fr glisare
e) Plci de planeu sau acoperi
nclinarea muchiei sau suprafeei fa de:

Vertical
Orizontal
Poziia oblic
din proiect
16
5
40
-
20
10
10
10
16
10
10
10
4.11.6.5. Abaterile limit de poziie ale elementelor

A. Axe n plan orizontal:
- pentru fundaii 10 mm
- pentru stlpi, grinzi, perei la construcii civile i industriale 10 mm
B. Cote de nivel:
fundaii de structuri 10 mm
plci i grinzi, cu deschiderea <6m 10 mm
plci i grinzi cu deschiderea > 6m 16 mm
grinzi pentru cile de rulare ale podurilor rulante 5 mm
reazeme intermediare (la construcii etajate) 10 mm
4.11.7 Defecte la turnarea betonului i remedierea lor
A. Defecte la turnarea betonului
Ca urmare a betonrii necorespunztoare i a neglijrii operaiei de compactare pot aprea n
masa betonului goluri, segregri, caverne etc. care pot avea ca efect cedarea construciei.
Golurile n beton pot aprea:
datorit unei ndesiri prea mari a armturilor n anumite zone;
unei compoziii granulometrice necorespunztoare a agregatelor (existena n agregate a
unor pietre prea mari);
unui beton cu consisten necorespunztoare sau
unei compactri necorespunztoare.
Pentru a evita producerea unor defeciuni trebuie respectate cu strictee condiiile generale de
betonare, compactarea betoanelor i turnarea betonului n diferite elemente; de asemenea
personalul implicat n executarea lucrrilor (betonitii, conductorul tehnic al lucrrii) vor

examina vizual elementele de construcie n timpul decofrrii, cercetnd cum se prezint feele
vzute ale stlpilor, planeelor etc. dac au fisuri vizibile, coluri czute, cuiburi de segregare,
materiale strine nglobate n beton.
Este interzis cu desvrire tencuirea zonelor cu defecte nainte de cercetarea acestora de ctre
compartimentul tehnic de control al calitii al executantului (CTC) care va stabili modul de
remediere sau va solicita efectuarea unor ncercri de ctre laboratorul atestat (control
nedistructiv sau extragerea de carote) sau expertiza tehnic a lucrrii, dup caz; pentru defeciuni
mai grave se va anuna beneficiarul/reprezentantul autorizat i proiectantul; soluiile de
remediere vor trebui vizate de proiectant.
B. Remedierea defectelor
Lucrrile de remediere se fac n 3 faze;
a) lucrri pregtitoare
b) ndeprtarea betonului din zonele cu defecte
c) lucrri de refacere a betonului
a) Lucrri pregtitoare. Elementele care urmeaz a fi reparate trebuie s fie bine sprijinite i s
se ia toate msurile pentru respectarea normelor de securitate a muncii; vor fi sprijinite de
asemenea toate elementele
care sunt n legtur direct cu cele care urmeaz a fi reparate, pentru a
degreva aceste elemente, precum i elementele din zonele nvecinate.
b) ndeprtarea betonului defect
- betonul din poriunile cu defecte va fi ndeprtat pn la betonul sntos;
ndeprtarea se va face manual, cu piul i ciocanul, cu mult atenie astfel nct
betonul sntos din seciunile nvecinate s nu fie deranjat sau construcia s nu fie
expus la ocuri;
- rosturile dintre betonul vechi i betonul nou vor avea direcii perpendiculare pe axul
elementelor;
- betonul din aceste rosturi trebuie ndeprtat prin simpl lovire pn acolo unde
granulele mari ale agregatului ajung s se sparg fr a iei din alveol (loca);
suprafeele rosturilor se vor spla bine cu jet de ap puternic, sub presiune; udarea se
va repeta cu cel puin 24 h nainte de turnare, pentru a se asigura o bun umezire n
poriunea care urmeaz a fi completat;
- suprafaa betonului vechi n momentul turnrii betonului de reparaie va fi umed,
excesul de ap ndeprtndu-se prin tergere.
c) Lucrri de refacere a betonului:
armtura existent a elementului care a avut de suferit eventuale deformri va fi reparat
i aezat n poziia iniial prevzut n proiect; ea va fi curit de beton aderent, cu
peria de srm;
pe baza soluiei stabilit de proiectant, n anumite cazuri, n zona supus remedierii se pot
introduce armturi suplimentare (armturi longitudinale i etrieri nchii);
betonul care se va turna n poriunea refcut va fi de clas imediat superioar celei din
elementul reparat; prin dispoziia de remediere a elementului de beton se vor preciza
caracteristicile betonului (tipul cimentului, dozajul de ciment, agregatele pe sorturi, de
regul 3 sorturi; 0-3, 3-7, 7-15 mm, curba granulometric corespunztoare, raportul A/C
corespunztor unei consistene T2T3);
se va realiza un cofraj local foarte rigid care s permit o compactare energic, fr
deformare;
nainte de a se introduce betonul n cofraj, n seciunea de ntrerupere se va ntinde un
mortar de ciment cu dozaj 1:2 i grosimea de cca 1 cm, n care se va ndesa betonul nou
turnat; introducerea betonului n cofraj se va face n straturi de maximum 10 cm; betonul
va fi bine compactat prin ndesare cu vergele de fier, ciocane, ipci, folosindu-se acolo
unde este posibil vibratoare; n primele 7 zile de la turnare se va uda betonul nou din
abunden i se va acoperi pentru pstrarea umiditii.
CAPITO LU L
VI
ZIDARII
1/ GENERALITATI
1.1. Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta
obiectelor si care se executa din: caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si
orizontale, blocuri din beton cu agregate usoare, blocuri si placi din beton celular autoclavizat,
caramizi presate din sticla, etc.
2/ STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
2.1.STAS 10109/1-82
Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor;
2.2.STAS 1030-85
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli;
2.3.STAS 438/1-80
Otel beton laminat la cald, marci si conditii generale de calitate;
2.4.STAS 6472/3-80
Fizica constructiilor termotehnica, calc. termotehnic al elem. de
inchidere al cladirilor;
2.5.STAS 6793-82
Constructii civile industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de
fum pentru focare obisnuite la constructii civile;
2.6.STAS 457-80
Caramizi pline;
2.7.STAS 6187/2-80
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale;
2.8.STAS 8560-80
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale;
2.9.STAS 6029-80
Blocuri mici de beton cu agregate usoare;
2.10.STAS 7344-70
Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice.
2.11.STAS 10832-76
Beton celular autoclavizat. Elemente armate;
2.12.STAS 10832-80
Beton celular autoclavizat. Elemente nearmare;
2.13.STAS 2634-80
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare;
2.14.STAS 11554-80
Profile U din sticla;
2.15.STAS 10690-80
Caramizi presate din sticla cu goluri;
2.16.STAS 2863/1,2-76
Piese presate din sticla pentru constructii;
2.17.STAS 5185/1-80
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.Conditii tehnice de
calitate;
2.18.STAS 130-76
Produse refractare. Clasificare;
2.19.STAS 131-78
Caramizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;
2.20.STAS 6250-74
Produse refractare. Umeri pentru bolta. Forme si dimensiuni;
2.21.STAS 137 - 74
Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Conditii tehnice
de calitate;
2.22.P2 - 85
Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din
zidarie;
2.23.P 104-83
2.24.C 14 - 82
2.25.P 100 - 81
2.26.C 17 - 82
2.27.C 140-79
2.28. P 118 - 83
2.29. C 56 - 85
instalatii aferente.
2.30. NTR 9059 - 80
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si

acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat;
Normativul pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agreg.
usoare la lucr. de zidarie;
Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale;
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala
Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
Normele tehnice de proiectare si realizare a c-tiilor, privind
protectia la actiunea focului
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
Fisii ceramice cu goluri orizontale
3/ MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIESC

RESPECTATE
3.1. Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa intruneasca conditiile de marca,
dimensiune si calitate prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor si normativelor
mentionate mai sus.
3.2. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se
vor executa din materiale aprobate.
4/ MATERIALE SI PRODUSE
4.1. Caramizi pline STAS 457-80 pentru executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si
realizarea protectiei hidroizolatiei verticale.
4.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 - 80.
4.3. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti.
4.4. Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.
4.5. Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35, GBN 50, STAS 1083280.
4.6. Mortare pentru executarea zidariei marca M 25 Z, M 10 Z, pentru zidarie obisnuita din
caramida sau inlocuitori BCA M 100 Z pentru zidarii speciale la cosuri de fum izolate si zidarii
traforate pentru parapete STAS 1030-85.
4.7. Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 - STAS 438/1-80.
4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta); OB 37, OB 30,
STAS 438/1., STNB, STAS 438/2-80.
4.9. Beton marca minima B 150 in elemente din beton armat inglobate in zidarii (centuri,
buiandrugi, stilpisori) STAS 3622-79.
5/ LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.
Elementele armate din B.C.A. se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care
nu pateaza, balotate si cu muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in
conformitate cu STAS 10832-76. Elementele nearmate se livreaza in pachete paletizate sau in
pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nu
pateaza, vor fi balotate si vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in
conformitate cu STAS 10833 - 80.
Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livreaza pachetele
din fabrica pina in momentul punerii in opera a materialului.
5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele de transport auto si cale
ferata si alte manipulari se fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare.
Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele auto se poate face si cu

motostivuitoare echipate cu furca.
5.3. Manipularea, incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.
5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei, in care materialul
urmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a
apelor meteorice.
- Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o inaltime mai mare de 2,4 m.
- Se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate.
- In depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea
pachetelor pe o inaltime maxima de 3,5 m.
- Depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face in
stiva de cel mult 1,50 m inaltime.
- Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta a
acestuia in momentul depozitarii.
- Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.
5.5. Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractate, trailere si alte
mijloace de transport corespunzator.
5.6. Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a
santierelor, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si
nivelurile la care urmeaza a se face transportul.
- Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,
bene sau pompe, iar pe distantele mari de la statia de preparare a mortarului pina la punctul de
punere in lucrare, transportul se face cu autocamioane, bene speciale sau autoagitatoare.
- Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.
- Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sint
urmatoarele:
. sa fie etanse
. sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
. sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida
- Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
. la sfirsitul schimbului de lucru
. la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
- Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:
- buncarul de transfer, din care la rindul sau prin basculare se incarca in
pompe, bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane
basculante;
- lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate
cu dispozitive speciale de agatare, tip - candelabru.
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene
speciale, asezate in gropi prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul
solului sub ramepe pe care vin autobasculantele).
- Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.
- Durata maxima de transport va fi apreciata, incit transportul si punerea in lucru a
mortarelor sa se faca:
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var
fara intirzietor.
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var cu
intirzietor.
- Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru
executarea zidariilor si tencuielilor.
6/ EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
6.1.1. Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie,
vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030
- 85 si in instructiunile tehnice C 17 - 82.
6.1.2. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi pline
va fi de 8...13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi
de 7...8 cm.
6.1.3. Caramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe timp de
arsita udarea trebuie facuta mai abundent.
6.1.4. Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit, pentru
cunoasterea particularitatilor, elementelor, a sculelor si dispozitivelor de lucru, a materialelor
auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
6.1.5. Se interzice punerea in opera a elementelor fara scule, dispozitivele si materialele
auxiliare specifice prezentate in Instructiunile tehnice.
6.1.6. Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea
elementelor, in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta, in conformitate cu
regulile de verificare prevazute in STAS 10832 - 76; STAS 10833 - 80.
6.1.7. Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in vederea
respectarii proiectului de executie a lucrarilor.
6.1.8. In cazul elementelor de B.C.A. aduse pe santier cu degradari, constructorul este
obligat sa ceara verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat in
conformitate cu regulile de verificare si conditiile de calitate din STAS 7344 - 78; STAS 8036 81 de catre un laborator de incercari. Se interzice montarea elementelor care au dat rezultate
necorespunzatoare la aceste verificari.
6.1.9. Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si dupa
montarea elementelor structurii de rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de structura,
acolo unde este cazul.
6.2. CONDITII CLIMATICE
6.2.1. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute in
Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente Indicativ C 16 - 84.
6.2.2. Se interzice montarea si repararea elementelor din B.C.A. pe timp de ploaie, zapada
sau temperaturi sub + 5 grade C, in cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P. 25 sau
C.P.M.B. si la temperaturi sub - 5 grade C in cazul folosirii mortarelor cu aracet CIC.
6.2.3. Lucrarile de zidarie refractara trebuie sa se execute la temperatura mediului
inconjurator pentru a fi ferite de actiunea inghetului.
6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
6.3.1. La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor
fi umplute cu mortar dar lasindu-se neumplute pe o adincime de 1..1,5 cm de la fata exterioara a
zidului. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar
ca si la zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale. Pentru realizarea rostuilor verticale,
mortarul se va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale
inguste.
6.3.2. Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau
metal gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturile
zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
6.3.3. Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu
stropi.
6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ, functie de
tipul de caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continuu
la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la
cel de-al doilea zid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul zid, s.a.m.d. Taierea
caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi,
intersectii, ramificatii, etc. se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica
sau cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale se folosesc jumatati de blocuri care
se livreaza odata cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale. Se interzice taierea blocurilor cu
ciocanul.
6.3.5. Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate, se
va executa cu caramizi asezate in lung.
6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de beton
armat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton montate in cofraj, fie cu agrafe fixate pe
bolturi impuscate cu pistolul conform prevederilor mai sus aratate. Inainte de executarea zidariei
de umplutura, pe suprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de
mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet
cu mortar.
6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a
barelor de armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armaturii in
rosturile orizontale.
6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se realizeaza
din carcase prefabricate (cazul curent) acestea se vor monta inainte de executarea zidariei
legindu-le de mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale ale
acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in mortar marca 50,
obtinut cind este cazul prin imbogatirea locala a dozajului de ciment. Rosturile zidariei din
dreptul stilpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adincime de cca 2 cm pentru realizarea unei
legaturi cit mai bune cu stilpisorii. Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m
dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice
in acest scop utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a
golului cite 3 ghermele la fiecare gol de usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra.
Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate de 2...3 ori intr-o baie de
bitum fierbinte.
6.3.10. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplute
folosindu-se mortar de aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta numai olane si tuburi
de beton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a cosului
sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se vor spoi cu var. La
executarea cosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 - 82, Constructii civile
industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile.
Prescriptii generale, precum si de prevederile mai sus aratate.
6.2.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte,
paralele si de grosime egala. In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului, care
se aseaza pe marginea rindului de zidarie imediat inferior, celui care se executa. Rostuirea se face
cu mortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit. Mortarul scurs pe fatada si
petele lasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.
6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se va
executa intre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul dintre
zidarie si diafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei. In
zone seismice de grad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel beton (inglobate
in rosturi orizontale). Ancorarea se face cu mustati 6 mm avind lungimea de cca 30 cm, scoase
din diafragma sau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate. Mustatile se vor prevedea la intervale
de cite 90 cm pe orizontala si 60 cm pe verticala si se vor indoi in dreptul rosturilor orizontale,
inglobindu-se in mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea
lor cu bare de otel beton 6 8 mm, la intervale de cite 60 cm pe inaltime. Barele se vor ancora
la intervale de cca 90 cm de mustatile scoase in acest scop din diafragma precum si de mustatile
scoase din diafragmele transversale sau din stilp.
6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu goluri
orizontale se vor fixa in dibluri de lemn care se prevad in goluri executate cu ajutorul unei freze
sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.
6.3.14. Fixarea timplariei, a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a conductorilor
electrici se va face dupa intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a.
Timplaria si obiectele sanitare care se prind de pereti se vor fixa cu suruburi pentru lemn
prevazute cu dibluri din material plastic.
6.3.15. Elemente nearmate din b.c.a.
Executarea zidariilor din blocuri si placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum si
prevederilor din STAS 10509/1-82, Lucrari de zidarie, Calculul si alcatuirea elementelor.
6.3.16. La zidariile din blocuri si placi din b.c.a. se va tine seama si de prevederile STAS
10109-82. Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi, care se
obtine prin taierea celor intregi cu fierastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie. Se
interzice inlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la pereti exteriori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale
vor fi decalate cu 1/2 pina la 1/4 din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre
peretii portanti longitudinali si tranversali se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte.
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca
sa se asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte.
Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice
C 126 - 75. Zidaria neportanta de umplutura se va ancora de structura. Ancorarea se va face cu
ancore din tabla de 1 mm grosime sau din otel beton 6 mm.
6.4. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
6.4.1. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conform
prevederilor cap.4 din NORMATIVUL C 56 - 85de catre seful de echipa si maistrul, iar la
lucrari ascunse si de catre ajutorul sefului de brigada si reprezentantul beneficiarului.
6.4.2. Pentru elemente de beton armat care intra in compunerea zidariilor se aplica
prevederile cap.5 din NORMATIVUL C 56 - 80. Rezultatul tuturor verificarilor care se refera
la zidarii portante ce urmeaza a se tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica, se inscrie
in procesele verbale de lucrari ascunse.
6.4.3. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
6.4.4. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au constatat
urmatoarele:
a) Zidarii
- Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla,
interzicindu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
- Se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea in
opera;
- Pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata
de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
- Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicindu-se
folosirea celor cu stirbituri sau colturi rupte;
- Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte
hidroscopice) interzicindu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitare
necoresopunzatoare;
- Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja
de mortar cit mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute
de normativele P 2 - 85; C 14 - 82 si in instructiunile tehnice P 104 - 83;
- 8...13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau
usoare;
- 7...8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
- 10...11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;
- 4...5 cm la zidaria din caramizi de sticla;
- Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificindu-se forma, dimensiunile lor,
protectia impotriva umiditatii, conform prevederilor din normativul P 2 - 85.
b) Pereti
- Se va examina starea suprafetelor fisiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din
sticla, interzicindu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati;
- La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde proiectului de
executie;
- Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificindu-se borna, dimensiunile lor si
protectia impotriva umiditatii;
- Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decit numai dupa ce vor fi verificate
existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa
zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Verificarea calitatii executiei zidurilor consta din urmatoarele:
- prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare
rind, astfel ca suprapunerea caramizilor din doua rinduri succesive pe inaltime sa se faca pe
minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime: la blocurile ceramice din
beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale
sint tesute la fiecare rind ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;
- la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca teserea
verticala s-a facut la fiecare rind, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;
- la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si
orizontale astfel incit grosimea rosturilor sa nu depaseasca 8...10 mm; rosturile verticale la
zidarie din caramizi de sticla nu sint tesute ca in cazul zidariilor obisnuite;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a
5...20 rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie
sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile;
- vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sint
umplute complet cu mortar cu exceptia adincimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu
se admit rosturi neumplute;
- orizontalitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si
dreptarului la toate zidurile;
- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si
intersectiile, asigurindu-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 - 85 si
instructiunile tehnice C 190 - 79 si C 198 - 79;
- grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va
face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe
ambele fete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului iar
media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect;
- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si
dreptarului cu lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face in cite 3 puncte pe inaltime la fiecare
zid;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata
zidului a unui dreptar cu lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distantei
dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face pe toate zidurile. Lungimea si
inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin
masurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din
proiect.
6.4.5. La zidaria armata se mai verifica urmatoarele:
- daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in
proiect;
- prin masuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinind
seama ca aceasta trebuie sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm;
totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este de
ciment si are cel putin 2 cm grosime.
6.4.6. La zidaria complexa, definita conform normativului C 126 - 75 se va verifica la
fiecare stilpisor de beton armat urmatoarele:
- trasarea pozitiei stilpisorilor;
- sortimentul si diametrele armaturilor;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cind acestia sint prevazuti in
proiect);
- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care
se realizeaza legatura dintre stilpisori si zidarie;
- cofrarea si betonarea stilpisorilor.
6.4.7. La zidaria mixta definita conform normativului P 2 - 85 pe linga cele aratate se va
acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele de beton;
in acest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea rind se aseaza cite o caramida la intervale
de maximum 1 mm in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe inaltimea acestuia, totodata se
va controla daca cel putin 1 m pe inaltime se executa un rind continuu de legaturi in caramizi
asezate transversal.
6.4.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a.
verificarile constau din urmatoarele:
- se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stilpi si diafragme se executa
conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare
sau dimensiunile platbandelorm sectiunile in care se face ancorarea, modul de fixare a
ancorajelor de elementele de beton armat;
- sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticale
dintre zidarie si stilpi sau diafragme, sint umplute complet cu mortar; se va controla daca
suprafetele stilpilor sau diafragmele de beton care vine in contact cu zidaria se ancoreaza cu
mortar de ciment.
6.4.9. La zidaria refractara, pe linga cele aratate se vor verifica urmatoarele:
- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicata folosirea cheilor cu grosimi prea
mici in partea inferioara);
- executarea rosturilor de dilatare in zidaria cuptoarelor si a canalelor de fum;
- impanarea captuselii cosurilor de fum in structura de rezistenta, tronsonarea izolatiei
termice catre captuseala si cos precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest in dreptul
consolelor;
- modul de realizare a zidariei canalelor de fum independent cu captuseala cosurilor,
etansarea facindu-se cu snur de azbest;
6.4.10. Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii
portante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De asemenea, se
inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au rol de izolare
termica sau fonica.
6.5. ABATERI LIMITA
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in
vigoare sint conform:
tabelului:
Nr.
crt.
Caracteristicile zidariilor si peretilor
1.
La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a

zidurilor
a) din caramizi si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare
c) din blocuri mici, fisii si placi de beton celular
autoclavizat
d) din caramizi presate de sticla
e) din profile de sticla U inchis si deschis
2.
La goluri
a) pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din
blocuri mici de beton cu agregate usoare
- cu dimensiunea golului 100 cm
- cu dimensiunea golului peste 10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fisii de
beton celular autoclavizat
c) din caramizi presate din sticla
d) din profile de sticla U inchis si deschis
3.
La dimensiunile in plan ale incaperilor

- cu latura incaperii 300 cm
- cu latura incaperii peste 300 cm
4.
La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc)
5.
La dimensiunile in plan ale intregii cladiri
6.
La dimensiunile verticale:
a) pentru ziduri din caramizi, din blocuri ceramice si
din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri)
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton
celular autoclavizat:
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire (cu doua niveluri) executata
din blocuri mici
c) din caramizi presate din sticla
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire
d) din profile de sticla U inchis si deschis
Abateri
limita mm
Observatii
La zidurile cu materiale provenite din

demolari abaterile limita se pot majora
cu 50%
3
4
+4; -6
+4; -6
+6; -8
10
4
5
10
4
5
8
2
2
5
10
+20; -10
20
20
20
15
20
20
50
20
+50; -20
20
30
20
30
Cu conditia ca denivelarea unui

planseu sa nu depaseasca 15 mm
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire
7.
8.
La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri

sau placi
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
- pentru ziduri aparente
20
30
+5
-2
+5; -2
2
La suprafete si muchii
- pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante
- pentru ziduri aparente, portante si neportante
b) la rectilinitatea muchiilor
3 mm/m
5 mm/m
2 mm/m

- pentru ziduri aparente, portante si neportante
2 mm/m
4 mm/m
1 mm/m

- pentru ziduri aparente portante si neportante
3 mm/m
6 mm/m
2 mm/m
Abateri fata de orizontala, a suprafetelor

superioare ale fiecarui rind de caramizi sau blocuri
a) pentru ziduri din caramizi din blocuri ceramice si din
blocuri mici de beton cu agregate usoare
2 mm/m
3 mm/m
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton

celular autoclavizat
4 mm/m
6 mm/m
c) pentru ziduri din caramizi de sticla
10.

La coaxilitatea zidurilor suprapuse
3 mm/m
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul
10
30
- maxima pe intreaga constructie

11.
La rosturile de dilatatie, de tasare si antiseismice:

- la inaltimea rostului
- la verticalitatea muchiilor rosturilor
maxim 10 mm pentru o camera
cel mult 20 mm pe lungimea

neintrerupta a zidului
c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor
9.
La stilpi portanti cu sectiunea o,1 m2

abaterile limita se micsoreaza cu 50%
+10
- 20
2 mm/m
cel mult 10 mm pe lungimea

cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe
intreaga inaltime a cladirii
cel mult 10 mm pe etaj
cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm
pe intreaga inaltime a cladirii
Cel mult 15 mm pe toata lungimea
cel mult 20 mm pe toata suprafata

cel mult 15 mm pe toata suprafata
cel mult 20 mm pe toata lungimea
cel mult 20 mm pe toata lungimea
cel mult 30 mm dezaxare maxima
cumulata pe toate nivelurile
cel mult 20 mm pentru intreaga inaltime

a cladirii
7/ VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in vederea
receptionarii lucrarilor de zidarie sint cele aratate in STAS 10109/1-82 si in Normativ pentru
verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56 - 85.La incheierea
fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie
incheie un proces verbal in care sa se consemneze verificarile efectuate, rezultatele obtinute si
concluzii cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.
7.2. Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului
proceselor verbale de lucrari ascunsem a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de
incercare sau a actelor incheiate cu comisia executarii remedierilor, precum si a dispozitiilor de
santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.
7.3. Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente cu
frecventa de cca 1/4 insa cel putin cite unul la fiecare l00 m2 de perete.
7.4. Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control, dimensiunile

fiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:
- zidarie deosebit de ingrijita, cu rosturi pina la 1 mm;
- zidarie ingrijita cu rosturi de 1-2 mm;
- zidarie izolatoare de caramida din diatomit, cu rosturi de 3/4 mm.
7.5. La executarea peretilor despartitori din beton celular autoclavizat, verificarea calitatii
executiei consta in urmatoarele:
- piesele metalice folosite la montaj, sa fie protejate contra coroziunii;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a timplariei metalice si de lemn;
- se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fisiilor pe care urmeaza sa se aplice pasta
de ipsos sau mortarul adeziv, executarea corecta a rosturilor, daca acestea sint bine umplute.
7.6. La executarea peretilor din profile U din sticla, verificarea calitatii executiei consta din
urmatoarele:
- se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente
metalice, dupa care se va incepe montajul peretilor;
- nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinesc conditiile tehnice din
STAS 11554-80;
- se va verifica ca taierea profilelor sa se faca numai cu scule adecvate;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor, marimea
rosturilornecesare pentru realizarea unei bune etanseitati;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul
manual sau pnaumatic, neadmitindu-se folosirea altor mijloace.
7.7. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau
specialisti in afara ei, procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje privind
dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
7.8. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va dubla
numarul lor; daca si in acest caz o parte din rezultate sint nesatisfacatoare comisia va proceda
conform prevederilor normativului C 56 - 85.
8/ MASURATOARE SI DECONTARE
8.1. Zidariile se vor plati la metru cub conform planselor din proiect si listelor de cantitati
de lucrari, inclusiv mortarele aferente.
CAPITO LU L
VII
TERASAMENTE
ART. 1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. -La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. -Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.3. -Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficarului, verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. -Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. -Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercatilor .
2.6. -In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Art. 3 MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza sa fie insamantate sau plantate, se foloseste pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de crestere a vegetatiei.
ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. -Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date in tabelul l.a si l.b.
4.2. -Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
4.3. -Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care conditiile

hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709 / 2 -90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet -dezghet.
4.4. -In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase
cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate, conform tabelului 1b este rea sau foarte rea, vor fi inlocuite
cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti hidraulici (var, cenusa
de
termocentrala, etc. ), pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamnturilor rele si de minimum
50 cm in cazul pamanturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea in stare uscata mai mica de 1,5
g/cmc). Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie in1ocuirea, fie stabilizarea
acestora pe o grosime de minimum 15 cm. Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe
toata latimea platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul patului drumului constituind
partea superioara a terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa asigure o grosime
mai mare decat adancimea de inghet-dezghet din zona.
4.5. - La realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Atat in1ocuirea cat si
stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei grosimea fiind considerata sub nivelul
patului drumului constituind partea superioara a terasamentelor, care impreuna cu sistemul rutier,
trebuie sa asigure o grosime mai mare decat adancimea de inghet-dezghet din zona.
4.6. -Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea beneficiarului cu
masuri specifice destinate sa aduca pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de
punere in opera si cu conditiile metereologice. Aceste masuri care cad in sarcina antreprenoru1ui
privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
ART.5. APA DE COMPACTARE
5.1. -Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
5.2. -Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in afara de terasamentele din spatele
lucrarilor de arta.
5.3. -Adaugarea eventua1a a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face decat cu
aprobarea beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie
sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si
pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de
lOOmm. Ele se regasesc in zona hasurata a graficu1ui din tabelul 1b.
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTUIRILOR
7.1. -Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul I.
Tabel 1
Nr. crt.
Caracteristici care se verifica
Granulozitate
Frecvente minime
In functie de heterogenitatea pamantului
utilizat, insa nu va fi mai mica decat o
incercare la 5000 mc
Metode de
determinare
conform STAS
1913/5-86
Limite de plasticitate
Coficientul de
neuniformitate
Caracteristicile de compactare
1913/4-86
Pentru pamanturile folosite in rambleele din
- spatele zidurilor
- pamanturilor folosite la protectia rambleelor
- o incercare la 1000 mc
730-89
1913/13-83
Umflare libera
1913/12-88
Sensibilitate la
inghet-dezghet
1709/2-90
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 mc
1913/1-82
7.2. -Laboratorui antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de

laborator .
C A P I T O L U L VIII
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL SI BORNAREA LUCRARILOR
8.1. -De regula, pichetajul axului traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile
de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul
este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara
zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
8.2. -In cazul in care documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca de catre beneficlar la
inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile
de unghi si a reperelor de pe teren.
8.3. -Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului
complet nou in cazul situatiei de la pct. 8.2. Aceste lucrari se fac de comun acord cu beneficiaru1
si proiectantul. Pichetii
implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi
reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele :
-inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axul drumului;
-punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
-inclinarea taluzelor.
8.5. -Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperelor de a
restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. Acestia se vor scoate in afara
zonei de lucru.
8.6. -Scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si
raspunderea sa.
8.7. -Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau
protejarii acestora, conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber

antreprenorului.
Aceste lucrari se vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta
beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in
proiect.
ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
9.1. -Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
-decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
-asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane;
-demolarea constructiilor existente.
In zonele de debleu si rambleu toate cioatele si radacinile vor fi complet inlaturate pana la o
adancime de 60 cm, sub nivelul patului si sub taluzuri. Pamantul vegetal astfel excavat se
recomanda sa se foloseasca la protejarea taluzurilor rambleurilor.
Zonele de debleu si zonele de imprumut de unde se va scoate material pentru umpluturi vor fi
defrisate astfel incat sa se inlature toate buruienile, ierburile si vegetatia. Cu exeptia zonelor ce
urmeaza a fi excavate golurile formate prin scoaterea cioatelor sau a altor obstructiuni vor trebui
umplute cu material corespunzator si compactate la o densitate aparenta egala cu cea a terenului
inconjurator.
9.2. -Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu sau sa contacteze organele silvice
pentru taierea arborilor, a pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugi1e.
Doborarea arborilor si a pomilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat, se face pe
cheltuiala antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face in mod obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica
de 2m precum si la deblee.
9.3. -Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni, precum si de alte materiale, se face
pe intreaga suprafata a amprizei.
9.4. -Decaparea pamantulul vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumulul si a
gropi1or de imprumut.
9.5. -Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv.
Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reuti1izarii.
9.6. -In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda provizorii sau definitive care sa colecteze
si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
9.7. -Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,OOm sub
nivelul platformei terasamentelor.
Conditii tehnice de executie
Aceste lucrari se vor efectua pe intreaga zona a proiectului ocupat de constructor cu scopul de asi putea desfasura operatiile care-i revin conform contractului.
Podurile, podetele si celelalte structuri nu vor fi inlaturate inainte de a se asigura continuitatea
traficului public. Demolarea si inlaturarea podetelor existente, a podurilor si a indicatoarelor de
circulatie, a cladirilor sau a parapetelor se va face fara a fi afectate alte constructii sau proprietati
particulare din vecinatatea drumului.Materialele rezultate prin demolarea constructiilor vor fi
descarcate intr-o zona care nu va afecta zona si aspectul estetic al drumului cit si mediul
inconjurator in conformitate cu indicatiile dirigintelui.
Toate imbracamintile din beton de ciment, straturile de baza, bordurile, etc. ce trebuie inlaturate
vor fi dislocate in bucati si depozitate apoi in locuri bine stabilite. In cazul in care se intilneste un
strat bituminos in zona pina la 100 cm sub cota proiectata, acesta va fi scarificat iar materialul
rezultat va fi compactat la densitatea aparenta prescrisa pentru rambleu sau va fi deppzitat in
vederea reciclarii, daca se apreciaza ca aceasta este necesara si oportuna.
Materialele de constructie cum sunt betonul sau zidaria vor putea fi utilizate la baza rambleului
sau vor putea fi incorporate in rambleuri in urmatoarele conditii:
-sa fie dislocate in fragmente a caror dimensiune sa nu depaseasca 2/3 din grosimea stratului;
-sa fie astfel amplasate incit nici un element sa nu se afle la mai putin de 50 cm sau 2/3 din
grosimea stratului fata de nivelul taluzului sau fata de partea superioara a rambleului, cu conditia
obtinerii unui material corespunzator cu granulozitate, in caz contrar aceste materiale vor fi
folosite numai pentru
constructia bazei rambleului.
9.8. -Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc., vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate
metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5, punctul b.
9.9. -Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiaru1 sa constate si sa
accepte executia lucrari1or pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier .
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
10.1. -Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profilele cu umpluturi a proiectului.
10.2. -Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor
in sensul prevederilor din art. 4, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care
trebuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. -Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
10.4. -Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii beneficiarului.
10.5. -Daca in cursul executiei apar pamanturi provenind din deblee si gropi de imprumut
incompatibi1e cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale
relativ la calitate si conditii1e de executie a rambleelor, antreprenorul trebuie sa informeze
beneficiarul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.
10.6. -La lucrarile importante, beneficiarul, daca considera necesar sa precizeze, sa completeze
sau sa modifice prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini, poate intocmi in cadrul caietului
de sarcini speciale
" Tabloul de corespondenta a pamantului " prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a
pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut si o inainteaza spre verificare
proiectantului.
10.7. -Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de antreprenor -"Tabloul
miscarii pamantului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum
izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de
"Tablul de corespondenta a pamantu1ui" stabilit de beneficiar, daca acesta exista, ca si de
punctele de trecere obligatorii ale intinerarului de transport si prescriptiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobarii beneficiarului in termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de inceperea lucrarilor, precum si a proiectantului.
ART.11. LUCRARI DE EXCAVATII GENERALE
11.1. EXCAVATII PENTRU DRUM
11.1.1. -Descrierea lucrarilor

Aceste lucrari vor include excavatii largi pentru drum cum sunt debleuri1e, sapaturile in
zonele cu profil mic, sapaturile in gropile de imprumut, excavatiile facute in scopul
devierii sau a regularizarii cursurilor de apa, excavatii facute in scopul devierii drumurilor
publice sau a drumurilor de acces.
Fazele de lucru pentru excavatiile de drum vor cuprinde:
A. Evacuarea pamantului vegetal:
a) incarcarea materialului evacuat in mijloacele te transport
b) transportul si depozitarea in depozite temporare
c) transportul si depozitarea surplusului in afara santierului, in depozite puse la dispozitie
de catre constructor
d) manipularea materialului excavat
e) evacuarea apelor din excavatii.
B. Excavarea materialului corespunzator:
a) incarcarea materialului excavat in mijloace de transport
b) protejarea patului drumului cu material corespunzator si inlaturarea lui ulterioara
c) inlocuirea materialului care a devenit necorespunzator (ca urmare a actiunii traficului
de santier)
d) afanarea sau dislocarea materialului inainte sau in timpul excavatiei
e) manipularea materialului excavat
f) evacuarea apei din excavatii
g) sprijinirea marginilor sapaturii
i) selectarea si separarea materialului
j) dislocarea materialului pentru a ajunge la dimensiuni corespunzatoare pentru
constructia rambleurilor
k) formarea si finisarea taluzurilor, a banchetelor si a bermelor sau, in cazul excavatiilor
pentru lucrari de arta, finisarea marginilor si a bazei sapaturii.
l) luarea masurilor de protejare a terenurilor, structurilor, canalelor si a drenurilor
m) excavatii suplimentare reclamate de constructor pentru spatiul de lucru, schele, cofraje
sau alte lucrari temporare, reumplerea lor cu material corespunzator si compactarea
C. Excavarea materialului necorespunzator. ( conform metodei anterioare )
Excavatii in pamanturi obisnuite
Lucrarile de excavatii in pamanturi obisnuite vor cuprinde toate sapaturile executate folosind
utilaje adecvate fara a necesita ezplozivi. Pamanturile obisnuite vor include pamanturile
necoezive cum sunt nisipurile, balasturile precum si argilele, pamanturile prafoase, rocile
detritice naturale si alte materiale similare. Excavarea acestor pamanturi se va face pe o adancime
de min. 0,50 m masurata fata de nivelul patului, excavatia definitiva urmand a se executa ulterior,
imediat inainte de constructia straturilor imbracaminii, cu exceptia cazurilor cand materialele din
pat nu sunt sensibile la actiunea apei.
Pamanturile din aceasta categorie se utilizeaza pe larg la constructia rambleurilor si, deoarece
rezulta prin saparea unor debleuri de mica adancirne sau a unor profile mixte ele pot contine
uneori si o cantitate mare de materiale necorespunzatoare. Pentru a stabili daca aceste materiale
sunt corespunzatoare pentru constructia rambleului ele vor fi incercate si analizate pe tot
parcursul lucrarilor de terasamente in conformitate cu un sistem adecvat de clasificare a
pamanturilor.( conform anexei 3.1)
Daca incercarile arata ca materialul nu este corespunzator pentru constructia rambleului acesta va
fi descarcat in locurile specificate in proiect sau indicate de diriginte. In cazul in care se alege o
anumita tehnologie de excavare, se recomanda sa se ia in considerare urmatoarele distante

optime de transport precum si volumele minime de lucrari stabilite pentru diferite tipuri de
uti1aje.
Utilajul de sapare
Buldozer
Screper cu capacitatea de incarcare de
3m3
Screper cu capacitatca de incarcare de
3 6m3
Screper cu capacitatea de incarcare >
6 m3
Greder
Distantele optime de
transport
10-20
100-300
Volumele minime de
lucrari
100
250
200-400
500
200-800
1000
10-15
150
Excavatiile vor fi realizate la dimensiuni1e proiectate in conformitate cu tolerantele admise.

Abaterile de la dimensiunile specificate in plansa vor fi de 1,5 cm pe directia verticala pe toata
portiunea unde urmeaza sa se construiasca sistemul rutier inclusiv acostamentele acoperite.
In scopul de a usura realizarea patului la cotele stabilite in proiect, prin inlaturarea materialului in
exces fata de aceste cote, in timpul operatiei de constructie se recomanda ca diferentele fata de
cotele proiectate sa fie mai degraba pozitive decat negative.
Abaterile pe verticala a mai mari de 1,5 cm , vor putea fi tolerate la formarea acostamentelor de
pamant a zonelor mediane sau altor benzi deoarece acestea vor fi ulterior protejate cu pamant
vegetal sau insamantate.
Miscarea pamantului si distantele de transport vor fi indicate de regula in proiect.
In cazul in care acestea nu sunt specificate in proiect ele vor fi stabilite si aprobate de catre
diriginte , pe santier, avandu-se in vedere sa se prevada cele mai adecvate locuri pentru
descarcarea materialului, in caz de surplus sau in cazul in care materialul este necorespunzator.
In cazul in care nu exista suficient material pentru constructia rambleului, cantitatea necesara
pentru suplimentare va fi obtinuta din gropile de imprumut indicate in planse sau aprobate de
diriginte.
In conditiile in care caietul de sarcini prevede obligatia constructorului de a gasi sursele necesare
de pamant inainte de a incepe exploatarea oricarei gropi de imprumut, constructorul va face
ridicarea topografica a terenului si va elabora o propunere privind tehnologia de excavare pe care
o va supune spre aprobare dirigintelui. Tehnologia propusa va include: un plan de situatie si o
sectiune transversala a excavatiei respective; metode de excavare in plan vertical si in plan
orizontal; zonele de descarcare a pamantului vegetal si altor materiale necorespunzatoare,
precum si o propunere privind reconditionarea gropii de imprumut dupa terminarea exploatarii ei,
in conditiile reglementate de prevederile in vigoare.
In timpul executarii lucrarilor, suprafata excavatiei va avea in permanenta o panta transversala de
aprox. 6% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii, iar patul drumului va avea o panta de
4 %.
11.1.2. -Masurarea si decontarea lucrarilor
Cantitatile de excavatii pentru drum vor fi cele corespunzatoare volumelor efective de pamant
natural care au fost excavate. Excavarea pamantului vegetal se va masura separat. Lucrarile se
vor masura in mc de pamant vegetal efectiv sapat si se vor deconta la preturile unitare prevazute
in contract, care includ saparea,transportul, descarcarea pamantului vegetal precum si toate
celelalte lucrari descrise mai sus.
Cantitatile de sapatura in stanca si respectiv in pamant obisnuit se vor determina pe baza
calculului ariilor ca procente din aria totala a sectiunilor transversale; aceste procente vor servi la
calculul cantitatilor ce revin pentru fiecare categorie de material. Din suprafete se vor scadea
numai ariile corpurilor lenticulare a cantitatilor sau pungilor de materiale specifice, care depasesc
1 m2. Lucrarile de largire a unui debleu in scopul de a se obtine material de imprumut se vor
deconta ca excavatii pentru drum. Decontarea lucrarilor se va face separat pentru fiecare
categorie de material, la mc de pamant natural efectiv sapat la preturile unitare din deviz. Pretul
unitar va include toate fazele de lucru si anume; excavarea materialului, incarcarea in mijlloace
de transport, finisarea si curatirea taluzurilor de fragmentele necorespunzatoare sau de materialul
afanat si nivelarea zonelor adiacente sapate.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEELOR
12.1. -Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost
verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu, sa fie mentionate in registrul de santier .
12.2. -Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se va
realiza si taluzarea, urmand pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Daca nu este
posibil, aceste lucrari se pot ataca pe 2-3 nivele.
12.3. -Nu se vor crea supraadanciri in debleu. In cazul in care, in mod accidental, apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie beneficarul
lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
12.4. -In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite
si nu este de portanta dorita, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala investitorului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad
de compactare de 100% Proctor normal.
12.5. -Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera de
prevederile proiectului, antreprenorul il va informa pe beneficiar care va putea, eventual, dispune
o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
12.6. -Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzuritor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 2
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide)
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
laterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificatia
favorabila in ceea ce priveste stabilitatea
INCLINAREA TALUZELOR
1,0 : 1,5
1,0 : 1,0... 1,0 : 0,5
1,0 : 0,1
1,0 : 1,5... 1,0 : 1,0
1,0 : 0,1
De la 1,0 : 0,1 pana la pozitia
verticala sau chiar in consola
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabi1e (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un ca1cul de stabilitate.
12.7. -Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si de rocile dislocate a caror stabiliate este incerta.
12.8. -Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, antreprenorul trebuie sa ia de
urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat beneficiarul si proiectantul.
12.9. -Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa
maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100%
Proctor normal, conform prevederilor din tabelul 5.
12.10. -In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze plaurile sale de derocare in asa fel incat sa se obtina :
-degajarea la gabarit a taluzelor si a platformei

-cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor
proiectului.
12.11. -Pe timpu1 intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de deblee terenurile de deasupra acestora in scopul de a se ranui partile
de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contradictoriu ca adancimea necesara este peste
tot atinsa. In cazul in care acestea nu sunt atinse, antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara care este necesara.
12.12. -Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 3.
PROFILUL
Platforma cu strat de forma
Platforma fara strat de forma
Taluzului de debleu neacoperit
Tabel 3
TOLERANTE
ADMISE
pamanturi necoezive si coezive
material stincos
+/- 3 cm
+/- 5 cm
+/- 5 cm
+/- 10 cm
+/- 10 cm
variabil functie de
natura rocii
12.13. -Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza la o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de beton slab pentru aducerea la cote.
12.14. -Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la apa,
beneficiarul va prescrie :
-in perioada ploioasa : extragerea verticala;
-dupa perioada ploioasa : extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
12.15. -In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa
maniera incat pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate
sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special, sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung cu conditia ca apelor de scurgere naturala sa nu se
adune in acest front.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor antreprenorul va trebui sa
mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
ART .13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucrari care sunt comune atat sectoarelor de
debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari,
pregatitoare dupa cum urmeaza :
13.1. -Atunci cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 10%, antreprenorul
va trebui sa execute trepte de fratire avand o inaltime de 0,15 m si distantate la maximum 1,50 rn
pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4%. spre va1e. Aceste trepte vor putea fi folosite pentru
deplasarea utilajelor in lungul drumului.Executia lor se face de jos in sus, pamantul extras fiind
folosit pe treapta inferioara.
13.2. -In completarea pregatirilor prevazute la art.8, pe terenurile remaniate in cursul acestor
pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa
o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine
un grad de compactare Proctor normal conform tabel 5.
ART.14.EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de catre beneficiar.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
14.1.2. -Nu se executa lucrari de umpluturi pe timp de ploaie sau ninsoare sau cu pamanturi
inghetate.
14.1.3. -Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul in care ca1itatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul
sau la propunerea antreprenorului.
14.2. -Modul de executie a rambleelor
14.2.1. -Rambleele se executa din straturi elementare succesive, pe cat posibil pe intreaga latime
a platformei si in principiu pe lungimea corespunzatoare procesului tehnologic adoptat.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru
a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale,
aceste pante vor fi de minimum 5%.
14.2.2. -Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera de
prevederile proiectului, antreprenorul va trebui sa aduca la cunostiinta beneficiarului care va
putea, eventual, dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor .
14.2.3. -Realizarea rambleelor cu materiale din derocari se face cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri :
-blocurile sa nu depasesca 0,50 m;
-impanarea golurilor cu materiale derocate marunte;
-asigurarea compactarii cu vibratoare grele 2-16 t;
-realizarea unor umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
14.2.4. -La punerea in opera se va tine cont de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de
cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii
optime.
14.3. -Compactarea rambleelor
14.3.1. -Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4.
Tabel 4
ZONELE DIN
TERASAMENTE LA
CARE SE PRESCRIE
GRADUL DE
COMPACTARE
a.Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
inaltimea h de :
h : 2,00 m
PAMANTURI
necoezive
Imbracaminti
Permanente
imbracaminti
semi-permanente
coezive
imbracaminti
permanente
imbracaminti
semipermanente
h : > 2,00 m
b.In corpul rambleelor la
adancimea (h) sub patul
drumului:
h: 0,50 m
0,5<h:2,00 m
h: 2,00m
100
95
95
92
97
92
93
90
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
100
100
100
100
c.In deblee pe adancimea de

30 cm sub patul drumului
14.3.2. -Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor fisa tehnologica cuprinzand conditiile de executie a terasamentelor stabilite,
pe cate un tronson, experimental, continand cel putin urmatoarele date: setul de utilaje pentru
excavare, asternere, compactare; caracteristicile utilajelor de compactare (greutate, latime,
presiune in pneuri, caracteristici de vibrare, etc.) grosimea stratului de pamant afinat si grosimea
stratului de pamant compactat, numarul de treceri ale utilajului de compactare, viteze cu si fara
vibrare intensitatea de compactare Q/S.
In cazurile in care nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie, grosimea straturilor
succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
14.3.3. -Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 1% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
14.4. -Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea beneficiarului pe masura executiei in
urmatoarele conditii :
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6
care vor putea, eventual sa fie modificate la cererea inginerului.
Tabel 5
DENUMIREA INCERCARII
Incercarea Proctor
Determinarea continutului
si determinarea gradului de
compactare platforma
FRECVENTA MINIMALA A
INCERCARILOR
min.1 la 5000 mc
min.3 la 250 ml de platforma
OBSERVATII
Pentru fiecare tip de pamant
pe strat
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si
sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, in mod
ob1igatoriu, mentionata in registru1 de santier.
14.5. Profile si taluze
14.5.1. -Lucrari1e trebule sa fie executate de asa maniera incat dupa compactare profilele din
proiect sa fie realizate cu tolerante admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare, in caietul de sarcini
speciale prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente in afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleu1ui.
14.5.2. -Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta

corespunzatoare, vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in tabelul
6.
Tabel 6
NATURA MATERIALELOR IN RAMBLEU
Argile prafoase sau argile nisipoase
Nisipuri argi1oase sau praf argilos
Nisipuri
Pietrisuri sau ba1asturi
H MAX. m
6
7
8
10
14.5.3. -In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelu1 7 dar pana la 12,00
m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 7, socotite de la nivelul platformei drumului in
jos, va fi de 1 : 1,5, iar pe restul inaltimii pana la baza rambleului inc1inarea va fi de 1 : 2.
14.5.4. -In ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3 1,5.
14.5.5. -Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa vor
avea inclinarea de 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime hmax pe verticaia date in tabelul 7, in functie
de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 7
PANTA
TERENULUI
DE
FUNDATIE
0
1 : 10
1:5
1:3
CARACTERISTICILE TERENULUI DE FUNDATIE

a) unghiul de frecare interna grade
5
10
15
b) coeziunea materialului Kpa
30
60
10
30
60
10
30
40
Inaltimea maxima a rambleului, hmax m
3,00
4,00
3,00
5,00
6,00
4,00
6,00
8,00
2,00
3,00
2,00
4,00
5,00
3,00
5,00
6,00
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
2,00
3,00
4,00
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
80
10,00
7,00
5,00
4,00
14.5.6. -Forma si dimensiunile profilelor vor fi cele din proiect. Suprafata patului drumului
trebuie sa fie plana, cu inclinarea transversala de 3,5 -4,0% la drumurile de clasa tehnica I si II si
similara cu cea a irnbracamintii drumurilor la drumul de clasa tehnica III - IV. Tolerantele de
executie pentru suprafata patului drumului si pentru taluze, sub lata de 3 m, vor fi cele de la
art.12 paragr .12.12.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiectare este de +5cm.
14.5.7. SUPRAVEGHEREA, PROTECTIA SI REFACEREA TALUZURILOR IN TIMPUL
EXECUTIEI LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Descrierea lucrarilor
Aceste lucrari vor cuprinde inspectarea regulata a taluzurilor in timpul executiei lucrarilor de
terasamente si protejarea suprafetelor susceptibile de eroziune prin asternere de pamant vegetal si
inierbare.
Fazele de executie pentru protejarea taluzurilor cu pamant vegetal, prin inierbare si brazduire
vor cuprinde:
A Protejarea lucrarilor cu pamant vegetal
a) inlaturarea materialelor nefixate de pe suprafetele ce trebuie protejate
b) evacuare din depozit, incarcarea in mijloacele de transport, transportul,

descarcarea,raspandirea materialului, nivelarea si compactarea pamantului vegetal pe
acostamente, taluzuri sau pe banda mediana.
B. Protejarea lucrarilor de terasamente prin inierbare si brazduire
a) curatirea suprafetelor ce trebuie inierbate sau brazduite de pietre, bo1ovani sau orice alt
material nefixat si afanarea pamantului imediat inainte de inierbare.
b) adaugarea substantelor nutritive si a ingrasamintelor chimice
c) umezirea si curatirea brazdelor
d) amenajarea si fixarea brazdelor.
Conditii tehnice de executie
A) Supravegherea si remedierea taluzurilor
Inspectia regulata efectuata de catre reprezentantii constructorului si a beneficiarului, va constitui
baza de programare a volumului si frecventei lucrarilor de remediere a taluzurilor .
Inspectarea periodica a taluzurilor va cuprinde observarea urmatoarelor deteriorari posibile:
Deformatii. Tasarile la partea superioara a taluzului prelungite catre picior pot sa indice o cedare
incipienta produsa prin alunecari dupa o suprafata curba.
Crapaturi. O serie de crapaturi dezvoltate in vecinatatea si sub creasta taluzului poate indica
declansarea unor fenomene de contractie prin uscare. Crapaturi consecutive produse la marginile
laterale ale unor mase in miscare pot de asemenea indica fenomene de alunecare.
Fisuri. Deschiderea unor rosturi sau fisuri in taluz de stanca indica inceputul unei cedari prin
translatie sau dislocare.
Scurgeri. Apa care se scurge dintr -un taluz antrenand particule de pamant indica existenta unor
fenomene de eroziune interna.
Ravinare. Ravenele produse prin eroziune pe un taluz indica necesitatea protectiei suprafetei
taluzului.
Inspectarea taluzurilor se va face de asemenea dupa perioade de ploi torentiale, de viscolire
intensa sau de inghet. Taluzurile realizate in pamanturi argiloase vor fi inspectate in timpul sau
imediat dupa producerea ploilor torentiale care au survenit dupa perioade de seceta indelungata
pentru a se aprecia efectul apei care poate patrunde prin crapaturile existente. Inspectarea
taluzurilor de debleu in timpul constructiei precum si cea a taluzurilor abrupte ale excavatiilor
pentru fundatii de lucrari de arta sau santuri se va face zilnic de catre persoane competente, astfel
incat sa se asigure in permanenta conditii de munca optime si sigure pentru muncitori si sa se
evite periclitarea lucrarilor deja terminate sau a structurilor existente in apropierea sapaturii. In
cazul in care exista incertitudini privind stabilirea de scurta sau de lunga durata a taluzurilor de
debleu se vor adopta metode de supraveghere adecvata a acestora. Sistemul de drenare a
taluzurilor va fi inspectat in mod regulat, pentru a se vedea daca drenurile lucreaza efectiv daca
nu s-au produs colmatari ca urmare a deteriorarii tuburilor sau a deformarii taluzurilor. Se vor
efectua inspectii speciale in perioada cand au loc ploi torentia1e pentru a se verifica daca unele
drenuri nu sunt supraincarcate sau daca nu se antreneaza pamant prin eroziune si, dupa caz, se
vor lua masurile necesare. Zonele de descarcare ale sistemelor de drenare vor fi verificate
periodic pentru a se vedea daca nu se produc eroziuni sau poluari ale cursurilor de apa. Se vor
verifica zidurile de sprijin -picior de taluz, daca nu au deplasari si, dupa caz se vor lua masurile
de remdiere necesare. Se vor inspecta barbacanele pentru a se vedea daca acestea lucreaza efectiv
si daca nu se antreneaza pamant ca urmare a unor eventuale fenomene de eroziune produse in
spatele structurii. Se vor inspecta gabioanele pentru a se depista eventualele fenomene de
coroziune a pieselor metalice. Daca in unele zone apa ce se scurge antreneaza particule de
pamant se vor inlatura gabioanele pe zona respectiva si se vor inlocui cu materiale care sa
constituie un filtru adecvat sau se vor folosi filtre produse din geotextile.
B) Protejarea taluzurilor
Protejarea taluzurilor rambleurilor si debleurilor se va face in conformitate cu prevederile

standardizate in vigoare. Stabilirea solutiilor de protejare a taluzurilor va fi considerata ca facand
parte integranta din proiectarea lucrarilor de terasamente si va fi folosita ca un mijloc de reducere
al impactului negativ pe care-l produce lucrarea asupra mediului inconjurator. In acest scop se
vor analiza factorii ce produc eroziunea precum si conditiile locale specifice in care acestia
actioneaza. Pentru a se asigura protectia rapida a taluzurilor impotriva eroziunii se recomanda sa
se folosesca materialele geotextile, indeosebi in cazurile cand cresterea vegetatiei este dificila sau
intarziata.In cazurile in care s-a produs o alunecare dupa o suprafata circulara, stabilirea
programului de lucru pentru efectuarea remedierilor va cuprinde dupa caz, masuri de interventie
imediata sau de lunga durata. In cazul masurilor de interventie imediata care au drept scop
redeschiderea traficului, la stabilirea metodei de inlaturare a materialelor antrenate si de curatire
a zonei in care s-a produs alunecarea, se vor lua in considerare geometria alunecarii, modul de
acces al utilajelor necesare pentru curatire si riscurile pe care le implica curatirea piciorului
taluzului.
Masurile de interventie de lunga durata se vor stabili, avand in vedere importanta economica a
constructiei, durata de viata a lucrarii, existenta unor cladiri sau a altor lucrari care ar putea fi
periclitate de instabilitatea continua, precum si de implicatiile asupra mediului inconjurator cum
ar fi estetica lucrarilor de remediere.Aceste masuri vor consta, dupa caz, in urmatoarele: ajustarea
profilului taluzului,drenarea, constructia unor ziduri de sprijin sau a unor sisteme de ancorare,
fixarea blocurilor de roca cu ajutorul unor buloane si tratarea suprafetelor, umplerea golurilor
existente folosind tehnici de injectie. Inainte de a utiliza geotextilele le executia lucrarilor de
terasamente se recomanda sa se specifice urmatoarele proprietati in scopul de a stabili
conformitatea acestora cu specificatii1e tehnice: masa specifica, uniformitatea si grosimea,
continutul de fibre sintetice, coeficientul de permeabilitate,
dimensiunile porilor si distributia acestora si rezistentele mecanice. Geotextilele nu vor fi supuse
direct radiatiei solare mai mult de 1-2 zile pentru a se evita degradarea lor structurala inainte de a
fi incorporate in lucrarile de terasamente.
Masurarea si decontarea lucrarilor
Suprafetele protejate cu pamant vegetal sau prin brazduire, conform prevederilor proiectului , se
vor masura in metri patrati de suprafata orizontala sau inclinata , efectiv protejata. Suprafetele
asfel protejate se vor deconta la preturile unitare din fiecare contract.
ART .15. -TEHNOLOGIA EXECUTARII MECANIZATE A TERASAMENTELOR
15.1. -Clasificarea terenurilor
In general terenurile se sapa prin taiere cu diferite unelte, atunci cand terenurile nu sunt prea
dure, sau prin dislocare cu exploziv atunci cand taierea este anevoioasa sau imposibila.
Functie de rezistenta terenurilor la taiere manuala distingem urmatoarele categorii conform
tabelului 8.
Tabelul 8
DENUMIREA
TERENULUI
Stabilirea taluzelor
Greutatea
Specifica
Aparenta
kg/m3
manuala
Catego
ria de
sapare
mecani
ca
600-1600
lopata
Ctg
ter
A) TERENURI
PAMANTOASE
Terenuri usoare
- umpluturi
nealterate
Unelte de
sapare
Adancimea
sapaturii(m)
Unghiul
de sapare
(0)
Panta
taluzului
(h/l)
h<3,0 m
39
1/1.25
II
III
IV
V-VII
- pamanturi arate
- pamanturi
usoare
Terenuri mijlocii
-nisipuri argiloase
cu pietris
- argile usoare
pamanturi cu
nisisp si pietris
<15 mm
Terenuri tari
-pamant cu
radacini,
bolovani, resturi
de zidarie, etc
-marne moi si
argile nisipoase cu
pietris
Terenuri foarte
tari
-argile grase cu
pietris
-argila grasa,
compacta,
umeda
-stanca
dezagregata
-terenuri inghetate
B) TERENURI
STANCOASE
Roci semidure
- marne moi, loess
compact
- sisturi slabe
1400-1900
cazma
tarnacop
1/1.5
h<3,0 m
h>3,0 m
56
45
1/0.67
1/1
h<3,0 m
h>3,0 m
63
56
1/0.50
1/0.67
h<3,0 m
h>3,0 m
71
63
1/0.34
1/0.50
h<3,0 m
h>3,0 m
84
76
1/0.10
1/0.25
II-III
partial
cazma
tarnacop
34
I-II
partial
tarnacop
1500-1900
h>3,0 m
III-IV
1900-2200
spit
baros
tarnacop
spit
exploziv
1100-2800
V
dupa
rangi
derocar
e
VIII-X
XI-XVI
Roci dure
- calcar moale
- marne medii
Roci foarte dure
- calcar compact
- roci eruptive
2200-3000
2500-3300
exploziv
dupa
90
rangi
derocar
e
VI
dupa
90
exploziv
derocar
e
Terenurile a caror rezistenta la taiere este mai mica de 4 daN/cm 2, intra in categoria terenurilor
pamantoase, iar cele care au rezistenta la taiere mai mare decat 4 daN/ cm 2, in categoria
terenurilor stancoase.
15.2. -Clasificarea sapaturilor
Sapaturile se clasifica functie de latimea gropii de fundatie, a modului de executare (cu sau fara
sprijiniri) si a mijloacelor de executie, astfel:
* din punct de vedere a latimii gropii de fundatie:
-sapaturi in spatii inguste; avand latimea mai mica de 2 m
-sapaturi in spatii largi, avand latimea mai mare de 2 mi
* din punct de vedere al sistemului de sprijiniri:
a) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti verticali. Acest tip de sapaturi se admit pentru perioade mici
de timp si cand nu exista pericolul de inmuiere datorita apelor pluviale sau freatice. Functie de
natura terenului se admit urmatoarele inaltimi ale taluzului vertical:
-terenuri curgatoare (categoria l).0,25 m
-pamant slab, nestabil (categoria 2..0,75 m
-terenuri de compactitate medie (categoria 3).1,25 m
-terenuri compacte (categoria 4) 2,00 m
-argile compacte..3,00 m
-terenuri stancoase cu stanci sanatoasepana la orice adancime
b) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti in taluz, executate in terenuri coezive cu umiditate normala la
care sapatura nu sta deschisa mult timp. In cazul sapaturilor mai adanci de 3 m taluzurile se
executa in trepte de 0,5 -1,00 m, latime la 2,00 m adancime.
c) Sapaturi cu pereti sprijiniti, executate in terenuri cu coeziune redusa, sau in terenuri coezive si
de alta natura, cand saparea in taluz nu este posibila tehnic si economic:
-in spatii inguste
-in spatii largi
* Din punct de vedere al mijloacelor cu care se executa sapatura:
-sapatura executata mecanizat cu masini specializate
-sapatura executata manual
Executarea sapaturilor se opreste cu cca.30 cm mai sus fata de cota indicata in proiect, pentru a
se pastra nederanjate caracteristicile pamantului bun de fundare. Acest strat se sapa numai
inaintea betonariiCota minima de fundare este sub limita de inghet care variaza la noi in tara
intre 0,80 -1,10 m. Acest lucru este necesar a se respecta pentru a se evita miscarea fundatiilor la
variatiile de volum datorita inghetului si dezghetului repetat al pamantului sub talpa fundatiilor.
15.3. -Tehnologia executarii mecanizate a sapaturilor
15.3.1. -Consideratii tehnico-economice privind mecanizarea lucrarilor de sapaturi.
Mecanizarea lucrarilor de sapaturi in constructii, a adus avantaje tehnico-economice deosebit de
mari fata de sapatura manuala. Pe langa marirea productivitatii muncii si reducerea pretului de
cost, saparea mecanica reduce foarte mult forta de munca, cu toate avantajele pe care acest lucru
il ofera din punct de vedere social, scurtand in aceeasi proportie si duratele de executie.Alegerea
corecta a masinilor pe tipuri si categorii de lucrari, se face orientativ pe baza cunoasterii
categoriei terenului, volumului de sapatura si distantei de transport, prezentate sintetic in tabelul
9.
Tabelul 9.
Alegerea orientativa a utilajului de sapare si transport
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Categ.
Teren
Dinstanta
Volumul
de
de
lucrari
transport
m
a) Sapaturi deasupra nivelului panzei freatice
< 3000
50
3000
50-200
indif. de volum
200-1000
< 1000
I-II
1000
< 5000
1000
5000-10000
10000-20000
20000
< 100
indif. de volum
< 10000
100-1000
10000-20000
20000
< 5000
Utilajul de sapat si mijlocul de transport
Bu1dozer pe senile 65CP

Buldozer pe pneuri 180 CP
Screper tractat de 8 m3
Autoscreper de 10-14 m3
Autoscreper de 20-25 m3
Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 12 t
Excavator 1.0 m3 + autopasculanta de 16 t
Excavator 2.5 m3 + autobasculanta de 16 t
Buldozer pe senile 180 CP + scarificator
Excavator 0.6 m3 +transportor cu banda
Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda
Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda
Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
15
16
17
18
19
5000-10000
10000-20000
> 20000
b) Sapaturi sub nivelul panzei freatice
I-II
< 1500
indif. de volum
1500
< 5000
20
I, II, III
21
1000
5000-10000
> 10000

Excavator 0.6 m3 + autobasculanta de 16 t
Draga absorbanta 3500 m3
Excavator draglina 0.6 m3 + autobascu1anta
de 6.5 t
Excavator draglina 1.0 m3+ autobasculanta
de 12 t
Excavator draglina 2.5 m3+ autobasculanta
de16 t
15.3.2. -Transportul pamantului rezultat din sapatura.

Executarea mecanizata a sapaturilor cu utilaje specializate de mare randament, impun ca si
evacuarea pamantului sa se faca mecanizat, cu masini specializate in transport, unele cu
functionare ciclica ( autovehicule cu platforma basculanta, vagoane de cale ferata, etc.), altele cu
functionarea continua (benzile transportoare). Tinand cont de cantitatea foarte mare de pamant ce
trebuie transportat, este necesar ca la alegerea mijloacelor de transport sa se tina seama de
multitudinea factorilor tehnico-economici care intervin in procesele de sapare si transport printre
care: volumul lucrarilor de sapatura, mijlocul de sapare ales sau de care se dispune, categoria de
teren, distanta de transport si starea drumurilor de acces.
In functie de locul de depozitare al pamantului se disting depozite apropiate si depozite
indepartate.
Depozitele apropiate, se constituie din pamantul rezultat din sapatura si care este necesar
executarii ulterioare a umpluturilor de pamant. Din aceste motive, depozitele apropiate trebuie
constituite cat mai aproape de obiectul de constructii, cu lasarea spatiilor libere necesare
desfasurarii in conditii bune a proceselor tehnologice de executie, transport si a lucrarilor de
pregatire loco-obiect. In general aceste distante sunt cuprinse intre 10 -20 m in unele cazuri
putand fi si mai mici.
Transportul pamantului la aceste distante se poate face:
- prin impingere cu buldozere specializate sau cu tractoare echipate cu lama de buldozer;
- incarcatoare cu cupa frontala. utilizate la incarcarea materia1elor granulare in
autovehicole;
- transportoare cu banda de cauciuc;
- transportoare cu cupe.
Cand saparea se executa cu excavatoare cu cupa inversa si excavatoare echipate cu cupa draglina,
cantitatea de pamant necesara umpluturilor ulterioare, se poate goli direct in depozitu1 apropiat,
cel putin de o parte a obiectului. Depozitele indepartate, se constituie din surplusul de pamant
sapat care nu mai este necesar efectuarii de umpluturi locale. Aceste depozite se constituie acolo
unde relieful terenului permite: gropi, locuri accidentate, vaioage, etc si care ulterior s-ar putea
reda circuitului agricol. Si aceste depozite se recomanda sa fie alese pe cat posibil, cat mai
aproape de locul de sapare, deoarece transportul pamantului necesita un consum insemnat de
combustibil si lubrefianti, a caror cantitate creste proportional cu distanta de transport.
Transportul pamantului in depozitul indepartat, se poate efectua cu:
- autovehicule de toate categoriile cu platforma basculanta
- remorci auto cu platforma basculanta, tractate de tractoare pe pneuri sau senile,
functie de starea drumu1ui de acces si distanta de transport.
La distante mai mari de 1 km, se prefera transportul cu autobasculante, mai ales atunci cand
transportul se face pe unele portiuni de drumuri publice amenajate; se pot utiliza basculante de
capacitate de la 6 -16 to, functie de capacitatea mijlocului de incarcare astfe1 ca sa fie satisfacuta
conditia de continuitate in activitatea de incarcare-transport-descarcare, pana la efectuarea unui
ciclu comp1et, astfel ca nici mijlocul de sapare-incarcare sa nu stationeze din lipsa de
autovehicule, dar nici acestea sa nu astepte pentru incarcare. Autobasculantele au avantajul ca pot
circula cu viteze mari (in limita celor admise de lege) fiind astfel mult mai operative si mai
mobile, in schimb au dezavantaju1 ca necesita drumuri amenajate care scumpesc lucrarile.
Alegerea celei mai bune solutii de transport se poate face in baza unui studiu de optimizare.
15.3.3. -Executarea umpluturilor de parnant si compactarea lor
A. Executarea lucrarilor de pamant. La executarea umputuri1or de pamant pentru toate
categoriile de lucrari (drumuri, p1atforme, piste, cai ferate, etc) trebuie respectate anumite
conditii tehnice pentru pamantul cu care se face umplutura si anumite reguli tehnologice ca mod
de executare a umpluturi1or, menite sa asigure stabilitatea terasamentelor in timp sub sarcinile de
exploatare.
Pamanturile pentru umplutura trebuie sa indeplineasca urmatoatele conditii tehnice:
* Pentru executarea umpluturilor se recomanda in primul rand utilizarea pamanturilor permeabile
si cu grad mai redus de permeabilitate, care prin eliminarea relativ repede a apei in exces au o
stabilitate mai mare in timp.
B. Compactarea terasamentelor.
Pentru a evita tasarea ulterioara a pamanturilor depuse in umplutura, este necesara compactarea
acestora pentru reducerea la minimum a gradului de infoiere si poiozitate. Gradul de compactare
ce urmeaza a fi realizat depinde de sarcinile pe care trebuie sa le suporte umplutura in exploatare,
precum si de intervalul de timp ce se scurge de la executarea umpluturii pana la darea in
exploatare, deoarece umpluturile se compacteaza si in mod natural sub efectul umiditatii din ploi
si zapezi si a greutatii proprii, sau circulatiei unor autovehicule ce transporta materiale.
Compactarea se realizeaza prin aplicarea repetata a unor forte exterioare de scurta durata asupra
umpluturilor, determinand deplasarea particulelor de pamant unele fata de altele prin invingerea
fortelor de frecare si coeziune ce exista intre particule conducand la o indesare a acestora prin
micsorare de volum.
Sub efectul forte1or exterioare pamantu1 se deformeaza. Deformatia totala este compusa dintr-o
defomlatie elastica, reversibila si o deformatie remanenta, ireversibila. Compactarea se realizeaza
datorita deformatiei remanente a pamantu1ui prin micsorarea volumului datorita comprimarii
porilor si a golurilor umplute cu aer. Porii de aer nu se pot elimina complet prin compactare
oricat de energica ar fi compactarea, ramanand in final dupa compactare un volum de cca 4-6 %
aer inclus. Daca porii din pamant sunt umpluti in intregime cu apa (stare saturata) pamantul nu se
poate compacta fiind incompresibil, numai daca se elimina o parte din apa. Daca porii sunt
umpluti numai partial cu apa pamantul se poate compacta numai atat cat permite vo1umul de aer
al porilor..
15.3.3.1. -Influenta umiditatii pamantului asupra compactarii
Umiditatea terenului joaca un rol foarte important la compactarea umpluturilor. Compactarea
optima se obtine atunci cand umiditatea se apropie de cea naturala a terenului inainte de sapare.
La pamanturi coezive, cresterea umiditatii conduce la cresterea grosimii peliculei de apa ce
inconjoara granula de pamant, ceea ce conduce la o micsorare a fortelor de lagatura (a coeziunii),
lucru ce favorizeaza compactarea. La pamanturile necoezive, o cantitate mai mica de apa decat
umiditatea naturala, sporeste frecarea intre granule si ingreuneaza compactarea. Sporind
umiditatea, compactarea este favorizata. Se observa deci ca umiditatea (cu exceptia starii
saturate), favorizeaza compactarea terenurilor. In tabelul 10 se dau umiditatile optime de
compactare pentru unele terenuri:
Umiditatea optima de compactare pentru unele terenuri de constructii.
Tabelul l0
Felul terenului
Umiditatea optima pentru compactare
Wopt%
Nisip si pietris cu granule mari
Nisipuri fine si argioase
Argile nisipoase si argile usoare
Loess
Argile nisipoase grele si argile grase
Argile foarte compacte
se inunda cu apa
1215
1517
1921
2128
3035
Asigurarea umiditatii optime umpluturilor pe timpul compactarii acestora, este esentiala pentru
obtinerea unei bune compactari. La lucrari importante de umplutura, executia acestora se opreste
in timpul ploilor sau a insoririlor puternice, sau se iau masuri de protectie impotriva acestora.
15.3.4. -Mijloace si metode de compactare a terasamentelor.
15.3.4.1. -Clasificare
Compactarea pamanturilor poate fi rea1izata prin diferite metode, in functie de natura utilajelor
folosite. Intrucat modificarea pozitiei reciproce a granulelor componente de pamant astfel incat
acesta sa aiba in final o structura cat mai compacta, se obtine prin aplicarea repetata a unor
incarcari, o prima clasificare a utilajelor de compactare se poate face dupa frecventa si viteza de
variatie a efortului aplicat pamantutui deosebindu-se din acest punct de vedere:
-utilaje cu actiune statica
-utilaje cu actiune dinamica ;
Dupa modul de aplicare a incarcarilor, utilajele de compactare pot fi impartite in urmatoarete
categorii:
-utilaje care realizeaza compactarea prin apasare si rulare (aceasta actiune mai poarta si
numele de cilindrare);
-utilaje care realizeaza compactarea prin apasare, rulare si framantare;
-utilaje care realizeaza compactarea prin batere;
-utilaje care realizeaza compactarea prin vibrare;
Se poate aprecia ca primele doua categorii de utilaje au un efect static (apasare si framantare), iar
urmatoarele doua categorii au un efect dinamic (batere sau vibrare ).
In afara utilajelor specializate pentru compactarea pamantului, o indesare a acestuia se realizeaza
in mod invitabil prin circulatia masinilor care transporta sau imprastie pamantul. Acest efect este
mai redus in cazul circulatiei masinilor echipate cu senile (presiunea exercitata de aceasta este de
0,4 -0,6 daN/cm2 si mai mare in cazul masinilor echipate cu pneuri (5 -6 da.N/cm 2). Din acest
punct de vedere rezultate bune se obtin mai ales prin circulatia motoscreperelor, care sunt utilaje
grele si pot realiza pana la 50...80./. din compactarea standard. Circu1atia acestor masini trebuie
sa fie dirijata in mod uniform pe toata latimea platformei, iar straturi1e elementare in care este
asternut pamantul sa fie suficient de subtiri (10-15 cm). Totusi prin circulatie nu se poate conta
decat pe o precompactare care va reduce din energia necesara pentru compactarea propusa zisa,
precum si pe o serie de efecte secundare sfarmarea bulgarilor, nivelarea, reducerea pierderilor de
umiditate.
15.3.4.3. -Realizarea compactarii cu masini si utilaje care au efect de apasare, rulare si
framantare.
Actiunea de framantare a pamantului favorizeaza efectul compactarii deoarece contribuie la
eliminarea mai rapida a aerului continut in strat. Compactarea in acest mod se realizeaza cu
utilajele cu proeminente pe tambur sau cu utilaje pe pneuri.
15.3.4.4. -Rea1izarea compactarii prin vibrare
Compactarea pamanturilor prin vibrare este una dintre cele mai moderne metode de compactare,
care isi gaseste o aplicare din ce in ce mai larga, datorita rezultatelor bune obtinute prin acest
procedeu.
Principiul metodei consta in transmiterea unor vibratii in stratul de pamant supus compactarii,
vibratii care provoaca o deplasare relativa a particuletor si o asezare mai compacta a acestora.
Vibratiite produse de organul de lucru a1 utilajului in stratul de pamant transmit particulelor
componente ale acestuia forte de inertie proportionate cu masa lor. Din inegalitatea maselor
particulelor si deci a fortelor de inertie, apar in punctele de contact dintre particule forte care
reduc sau anuleaza legaturile existente intre acestea, permitand deplasarea lor reciproca sub
greutatea proprie, dar mai ales sub efectul suplimentar de apasare dat de greutatea utilaju1ui si de
socu1 produs de acesta . Apare deci evident ca efectul de compactare prin vibrare va fi cu atat
mai mare cu cat fortele de legatura dintre particule vor fi mai mici, iar masele particulelor mai
diferite. De aceea , metoda compactarii prin vibrare a aparut si s-a dezvoltat in primul rand
pentru pamanturile necoezive care indeplinesc conditiite mentionate. La pamanturile coezive
intre particule actioneaza forte de legatura mari, indesarea producandu-se numai dupa distrugerea
sau reducerea simtitoare a acestor legaturi, ceea ce practic este foarte greu . Exista o corelare
intre frecventa vibratiilor transmise si dimensiunile particulelor care intra in vibratie. lntrucat
frecventele ridicate sunt foarte repede amortizate, la compactarea pamanturilor se folosesc
frecvente reduse (2550Hz). Compactarea prin vibrare este influentata in mare masura de
umiditatea pamantului; apa permite transmiterea mai usoara a vibratiilor si reduce frecarea intre
particule. Datorita acestui fapt pamanturile necoezive se compacteaza cel mai usor atunci cand
umiditatea lor este mai mare cu 1020 % decat umiditatea optima de compactare, iar la
umiditati de ordinul( 0.7 0,8) Wopt ,efectul compactarii prin vibrare scade foarte mult. Utilajete
de compactare prin vibrare constau dintr-un generator de vibratii (actionat mai ales de un motor
termic) si organul de lucru prin care vibratiile se transmit stratului de pamant. dupa constructia si
modul de functionare a organului de lucru, utilajele de compactare prin vibrare pot fi:
-placi vibratoare
-rulouri vibratoare.
Atat placile cat si rulourite pot fi tractate sau autopropulsate. Deplasarea placitor vibratoare prin
mijloace proprii este posibila datorita inclinarii generatorutui de vibratii catre inainte, in
momentul atingerii turatiei corespunzatoare regimului de lucru al utilajului.
Compactorii vibratori autopropulsati sunt de tip tandem, numai unul din rulouri fiind insa
vibrator (de obicei cel din fata), prin celalalt tambur asigurandu-se propulsia utilajului.
Domeniul de utilizare
Atat placile vibratoare cat si rulouri1e vibratoare se folosesc aproape exclusiv la compactarea
pamanturilor necoezive (nisip, pietris, balast, piatra sparta). La pamanturile coezive efectul de
compactare a placilor vibratoare este foarte redus, in timp ce a rulouritor vibratoare este totusi
mai bun decat al compactorilor netezi de aceeasi greutate.
Rulourile vibratoare pot fi folosite in egala masura atat la compactarea terasamentelor cat si a
fundatiilor din materiale granulare simple sau stabilizate cu lianti , precum si la compactarea
imbracamintilor rutiere din mixturi asfaltice.
15.4.3.5. -Alegerea metodei si mijlocu1ui de compactare
La alegerea metodei de compactare si implicit a utilajelor necesare trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente :
-natura si starea pamantului (coeziv, necoeziv, grad de neuniformitate, umiditate)
-gradul de compactare care trebuie realizat
-conditiile locale de lucru (volumul de lucru, frontul de lucru, ritmul de executie,
anotimpul in
care se executa, etc)
Fiecare metoda de compactare are partile ei pozitive si negative, si in general, nu exista un mijloc
universal de compactare care sa corespunda riguros oricarei situatii de pe teren. In aceasta
situatie se pune problema alegerii celui mai eficient si mai economic utilaj de compactare din
numeroasele tipuri existente, unele fiind concepute pentru a realiza compactarea fiind mai mu1te
procedee (utilaje combinate prevazute cu pneuri si cu rulou vibrator, tamburi vibratori cu

proeminente, etc).
Pentru realizarea insa a unei compactari corecte, care sa conduca la realizarea de terasamente
rezistente, durabile, stabile si economice nu este suficient numai sa se aleaga metoda de
compactare, trebuind sa se respecte riguros tehnologia de compactare. In acest sens principalele
elemente care trebuie avute in vedere la stabilirea tehnologiei de compactare sunt:
-utilajul de compactare
-indicatii privind circulatia utilajului (schema de lucru, viteza de deplasare, suprapunerea
trecerilor, etc)
-grosimea stratului de pamant inainte de compactare
-numarul de treceri pentru obtinerea gradului de compactare prescris
-intervalul de umiditate al pamantului in care se poate realiza compactarea preconizata
-masuri pentru conservarea umiditatii pamantului utilizat
-productivitatea necesara a se realiza.
Unele dintre aceste elemente (grosimea stratului, numarul de treceri, productivitatea utilajelor)
pot fi obtinute prin calcul in functie de parametrii de lucru ai utilajelor, sau pot fi apreciate pe
baza experientei constructorului. In tabelul 12 sunt prezentate utilajele recomandate si cateva
date informative asupra unor parametrii mentionati.
Tabel 12
Tipul pamantului
Pietrisuri sau balasturi cu
putine sau
Fara fractiuni fine
Balast argilos
Nisipuri uniforme si
neuniforme cu
Pietris cu sau fara
fractiuni fine
Nisipuri prafoase si
nisipuri argiloase
Prafuri nisipoase cu
plasticitate mare
Prafuri nisipoase si argile
cu plasticitate redusa
Argile nisipoase
prafoase, nisipuri fine
argiloase
Argile, argile nisipoase,
loess
Utilajul de compactare
-Rulou vibrator greu
Grosimea
stratului m
0.40.5
Numarul de
treceri
68
Viteza de
lucru km/h
1.01.5
-Compactor pe pneuri greu

-Rulou compactor
(100-120 kN)
-Rulou vibrator greu
-Rulou compactor
-Rulou vibrator usor
0.20.3
0.10.2
1015
1520
2.03.0
1.52.5
0.300.50
0.150.25
0.150.20
0.30.5
0.30.4
68
812
1015
45
1012
1.52.0
2.03.0
1.52.0
1.52.0
2.03.0
-Compactor pe pneuri usor
0.15
810
1.52.0
-Rulou compactor
-Rulou vibrator usor
-Compactor pe pneuri usor
0.150.20
0.30.5
0.20
1015
56
810
1.52.0
1.52.0
5.0

-Rulou compactor
-Compactor pe pneuri 2-5
daN/cm2
-Rulou compactor
-Tavalug picior de oaie
-Compactor pe pneuri
-Rulou compactor
-Compactor pe pneuri
-Rulou compactor
0.30.4
0.150.20
0.20.3
1015
1520
812
2.03.0
1.52.0
1.52.0
0.150.20
0.20
0.20
0.200.30
0.150.20
0.200.30
0.20
0.150.20
0.20
1216
1216
1016
1012
1520
1520
1520
2025
1216
1.52.0
1.52.5
2.55
2.03.0
1.52.0
2.03.0
1.5
1.52.0
1.52.5
0.150.25
1216
2.03.0
Pentru lucrari de terasamente concentrate sau de intindere mare, la care volumul este de peste
5.000 mc pamant compactat, valorile parametrilor din tabelul 5 sunt orientative. Valorile reale se
vor stabili pe santier intr-o compactare de proba care va servi si pentru controlul compactarii.
Compactarea de proba se executa pe portiuni limitate denumite si piste sau platforme de
incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra
grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri prin care se realizeaza gradul de
compactare prescris atunci cand pamantul are o umiditate apropiata de cea optima (Wopt+/- 2 %).
Amplasamentul pistelor de incercare poate fi ales in interiorul amprizei lucrarii cand programul
general de executie permite aceasta, sau in exteriorul acesteia eventual intr-o zona apropiata de
sursa de material (groapa de imprumut, balastiera) trebuind sa preceada cu cateva zile inceperea
efectiva a lucrarilor de compactare, timp in care urmeaza sa se execute lucrarile de laborator si sa
se interpreteze rezultatele obtinute in vederea luarii deciziei.
Amplasarea pistelor de incercare se va face in aliniament si pe cat posibil in teren orizontal.
Pamantul pe care se face compactarea de proba trebuie sa aiba aceasi natura cu cel care urmeaza
a fi utilizat la executarea terasamentelor pe santierul respectiv.
Numarul sectoarelor de incercare rezulta din numarul parametrilor variabili care pot interveni in
tehnologia de compactare (tipul de utilaj, natura pamantului, umiditaiea pamantului, grosimea
stratului care se compacteaza).
Randamentul de exploatare al utilajelor de compactare depinde in primul rand de caracteristicile
tehnice ale utilajelor folosite si de natura pamantului supus compactarii, precum si de alti factori
ca:
-modul de organizare al lucrului
-schimbarile de directie, intoarcerile utilajului
-dimensiunile frontului de lucru
-starea utilajului
-experienta constructorului
-constiinciozitatea si priceperea conducatorului utilajului.
Toate aceste elemente fac ca randamentul efectiv a1 utilajului sa nu depaseasca 50...80% din cel
teoretic. Tinand seama de considerentele enuntate, randamentul de exploatare al utilajelor de
compactare poate fi calculat cu relatiile:
Rc
1000 B d vh
K c K t ; m3 h
n
In cazul compactarii cu rulouri respectiv:

60n1 D d 1
Rc
K c K t ; m3 h
n2
In cazul compactarii cu placi vibratoare sau maiuri.
In relatiile de mai sus:
h- este grosimea stratului compactat in metri -viteza de lucru a utilajului in km/ora
B -latimea utilajului in metri
d -latimea suprapunerilor urmelor alaturate (0,25 ...0,4 m in cazul compactarilor cu ruloul
si 0,1 ...0,15 m pentru maiuri)
n, n2 -numarul trecerilor pe aceasi urma ,
n1 -numarul de lovituri pe minut
D -diamentrul placii in metri
1 -avansul maiului la un salt in metri
15.4.3.6. -Controlul compactarii terasamentelor

a) Consideratii generale
Verificarea modului in care materialele puse in opera au fost compactate este o garantie a
comportarii in timpul exploatarii in bune conditiuni. Se poate controla executia unei compactari
pe doua cai si anume:
-examinand rezultatele obtinute, adica masurand sau apreciind calitatile fizice sau mecanice ale
materialului compactat;
-controland materialul si modul de executie al compactarii.
Urmand prima cale se determina, dupa executarea compactarii, proprietatile fizice (densitate,
umiditate) sau mecanice (rezistenta la poansonare modului de deformatie, deformatia elastica)
ale materialului.
Prin cea de a doua cale controlul se desfasoara permanent, odata cu executarea lucrarilor de
compactare. In acest sens se urmareste daca materialul pus in opera este de aceasi calitate
(granulozitate, umiditate) cu a materialului folosit la executarea platformelor experimentale pe
care s-a efectuat compactarea de proba si daca se respecta tehnologia stabilita cu aceasta ocazie
(tipul utilajului, grosimea stratului, numarul de treceri)
b) Verificarea compactarii prin stabilirea caracteristicilor fizice ale stratului executat
Calitatea lucrarilor de compactare se verifica prin determinatea gradului de compactare "G c"
stabilit cu relatia:
d
Gc
x100 %
d max
in care:
d = /1+0,01 W; [gr/cm3] -densitate in stare uscata a stratului de teren compactat
-densitatea materialului in stratul compactat
W -umiditatea aferenta acestui strat
Determinarea densitatii maxime in stare uscata se face in laborator conform STAS 1913/13 din
1983, prin incercarea Proctor.
In functie de valoarea lucrului mecanic specific de compactare (L) se deosebesc doua incercari
Proctor:
-incercarea Proctor normala in care L = 6 daN cm/cm3 (0,6 J/cm3)
-incercarea Proctor modificata, in care L = 27 daN cm/cm3 (2,7 J/cm3)
Se numeste lucru mecanic specific de compactare "L " raportul intre lucrul mecanic de
compactare si unitatea de volum a pamantului compactat masurat dupa compactare.
In domeniul cuprins intre cele doua valori limita se pot trasa curbe intemediare cu diferite valori
ale lucrului mecanic specific de compactare (vezi figura diagrama Proctor).
Incercarea Proctor normala se foloseste in general pentru stabilirea caracteristicilor de
compactare ale terasamentelor de drumuri, cai ferate, piste de aeroport, platforme pentru parcari
auto si imbunatatirea terenului de fundare.
Incercarea Proctor modificata se foloseste la stabilirea caracteristicilor de compactare ale
straturilor de baza si ale straturilor si substraturilor de fundatie pentru drumuri.
La acelasi lucru mecanic ( acelasi utilaj de compactare) se stabileste prin incercari valoarea celor
trei parametri de baza; umiditate optima (Wopt), grosimea stratului (hot) si numarul de treceri ale
mijlocului de compactare.(n).
Stabilirea gradului de influenta a acestor factori se face in prealabil pe platformele experimentale
sau pe fisii aparte, la care se variaza cate unul din factori mentinand constanti pe ceilalti doi
astfel:
-Umiditatea optima -se determina pastrand constanta grosimea straturilor si a numarului de
treceri, variind pentru fiecare strat procentul de umiditate. Se iau apoi probe din fiecare strat la
care se adauga densitatea aparenta in stare uscata si se reprezinta grafic in curba de compactare.
Proba care reprezinta cea mai mare densitate aparenta in stare uscata indica si umiditatea optima.
-Stabilirea numarului de treceri si a grosimii stratului se determina astfel:
-se executa mai multe fisii de umplutura in straturi de grosimi diferite;
-se pastreaza constanta umiditatea optima;
-fiecare strat se compacteaza prin mai multe treceri succesive a mijlocului pana cand se obtine
aceeasi densitate.
Raportul n/h = minim -indica valoarea optima a celor doi factori de influenta.
Se observa in diagrama Proctor ca odata cu cresterea lucrului mecanic specific, W opt descreste si
ca de la o anumita umiditate W = W lim, efectul compactarii este independent de va1oarea lucrului
mecanic specific de compactare. Cand umiditatea efectiva din teren Wf este mai mica decat cea
optima trebuie analizat de la caz la caz care solutie este mai economica; udarea terenului pentru
cresterea umiditatii la cea optima sau aducerea unui mijloc de compactare mai greu care sa
efectueze un lucru mecanic de compactare mai mare.
Lucru mecanic specific de compactare L in incercarea Proctor se calculeaza cu relatia:
L = m x g x h1 x n/A x a
in care: m = masa maiului in kg
g = acceleratia gravitationala = 9,807 m/s2
h1 = inaltimea de cadere a maiului in metri
n = numarul de lovituri pe fiecare strat
A = aria sectiunii cilindrului in cm2
a= grosimea stratului de pamant compactat in cm
Pentru efectuarea incercarilor se folosesc trei marimi de cilindri in functie de dimensiunea
maxima a particulelor de pamant si trei marimi de maiuri in functie de lucrul mecanic specific de
compactare si marimea cilindrului conform tabelului 13.
Tabelul 13
Dimens.
max. a
partic.de
pamant
Diametr
ul
interior
al
cilindrul
ui
Inaltime
a
cilindrul
ui
Dmax mm
h (mm)
Felul
incercarii
Proctor si
diametrul
cilindrului
Proctor
d
m
m
Maiuri
Masa
kg
Inaltim
ea de
cadere
h1
(mm)
300
Diamet
rul
nomina
l
D1
(mm)
50
Nr. de
lovitu
ri pe
fiecar
e strat
(n)
25
70
2.5
4.5
450
50
25
70
15.0
600
125
30
80
d (mm)
7.1
100
115*
Normal
20.0
150
150
Modific
at
31.5
200
275
normal
si
modifica
t
10
0
15
0
10
0
15
0
25
0
Nr. de straturi
pentru
incercare
Proctor
normal
Proc
tor
mod
ifica
t
*Se pot utiliza si cilindri avand h = 100 mm

c. Controlul compactarii prin urmarirea respectarii tehnologiei de executie
Platformele experimentale executate inainte de inceperea lucrarilor de compactare pentru
stabilirea tehnologiei de executie stau si la baza unei metode de control prin care calitatea
compactarii va rezulta chiar in timpul executarii lucrarilor. Metoda este simpla si consta in a
supraveghea ca in timpul executarii compactarii sa se respecte cu strictete parametri tehnologici
fixati initial adica tipul materialului, umiditatea sa, tipul utilajului si caracteristicile sale (masa
prin lestare, viteza de deplasare, presiunea pneurilor, frecventa de vibrare ), grosimea stratului
pus in opera si numarul de treceri pe acelasi loc.
In Franta prin prelucrarea observatiilor efectuate pe un mare numar de piste de incercare a fost
propusa o noua metoda de control in care numarul de treceri ce trebuie controlate pe santier
printr-o atenta supraveghere este inlocuit prin parametrul Q/S in care:
-Q = este volumul de pamant compactat de un utilaj intr-un anumit interval de timp;
-S = este suprafata acoperita de utilaj in acelasi interval de timp.
Asa dar, Q reprezinta productivitatea efectiva a utilajului, iar S se poate obtine cunoscand
latimea organului de lucru a utilajului (B) si lungimea frontului de lucru (L).
Acesti doi parametri pot fi usori determinati in fiecare moment pe santier : Q prin stabilirea
cantitatii de pamant pus in opera intr-un anumit interval de timp, pe baza evidentei transportului
sau prin masurarea volumului in groapa de imprumut sau la locul de realizare a umpluturii, iar S
prin inregistrarea distantei parcursa cumulat in timpul lucrului in acelasi interval. Distanta
parcursa este inregistrata automat pe un disc cu ajutorul unei dispozitii montat la bordul utilajului
de compactare (tahograf).
Valoarea parametrului Q/S (m3/m2) obtinuta in acest fel se compara cu cea existenta in tabele
pentru diferite categorii de pamant, compactate cu diferite tipuri de utilaje verificand respectarea
grosimii stratului compactat.
Metodele de control a compactarii prin urmarirea respectarii tehnologiei de executie nu exclud
necesitatea recoltarii de probe la sfarsitul compactarii pentru verificarea finala, insa numaru1
acestora va fi mult mai redus.
ART.16. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute, in timp util si pe cheltuiala
sa, lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa
corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor. In afara de aceasta, antreprenorul
va trebui sa execute in aceesi perioada si la cererea in scris a beneficiarului toate lucrarile
complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi
responsabila.
ART .17. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
17. 1. -Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- verificarea trasarii;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
- controlul grosimii straturilor astenute;
- controlul compactarii terasamentelor;
- controlul capacitatii portante.
17. 2. -Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor
efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in
urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
17. 3. -Verificarea trasarii axului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a
terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila
fiind de 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
17. 4. -Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a indepartat
stratul vegetal, s-au executat sapaturile si s-a compactat pamantul, se determina natura
pamantului, gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie .
17. 5. -Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
17.6. -Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 mp de suprafete compactate.
17. 7. -Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii

conform instructiunilor tehnice departamentale -indicativ CD. 31-94.
17. 8. -Masuratorile cu deflectometru se vor efectua in profile transversale amplasate la
maximum 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe ampriza variantelor de
drum nou. Pentru portiunile in care se executa banda a III-a, se va face o verificare din 25 in 25
m.
17.9. -La nivelul terenului de fundatie de sub rambleu, se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 100 KN to are valori mai
mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale
deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantul de fundatie
conform tabelului 9.
17.10. -Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometru in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate
portanta scazuta, iar daca nu corespund se continua compactarea concomitenta cu alte masuri de
imbunatatire a granulometriei, a umiditatii, etc.
Verificarea calitatii straturilor asternute.
17.11. -Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
Verificarea calitatii straturilor asternute.
17.12. -Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata,
aceasta trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimentat pentru tipul de pamant
respectiv si utilajele folosite la compactare pentru a se asigura gradul de compactare si
capacitatea portanta prescrisa.
17.13. -Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata,
mijlocul si de la baza stratului atunci cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la
suprafata si baza stratului atunci grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor
necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de
minimum 1000 cm3. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in
stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor
Normal STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in
minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de
250 m lungime.
17.14. -In cazul in care valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se
va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
17.15. -Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate
nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind
posibila. Aceste date se urmaresc de catre beneficiar si se inscriu in cartea tehnica a drumului.
17.16. -Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau
cu deflectometrul cu parghie.
ART.18. -RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie) unei receptii la terminarea terasamentelor si unei receptii finale.
18.1. -In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de
prezentul caiet de sarcini.
18.2. -In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
18.3. -Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor, iar documentul ce se

incheie ca urmare a receptiei trebuie sa poarte ambele semnaturi.
18.4. -Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii :
-trasarea si sablonarea lucrarii
-terminarea lucrarilor pregatitoare (pct. 9.1 ) inclusiv decaparea stratului vegetal
-pregatirea terenului de fundatie de sub rambleu (pct.2 .4)
-terminarea terasamentelor la nivelul patului drumului.
18.5. -Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cit si a comisiei de receptie la terminarea lucrarilor sau finala.
18.6. -Lucrarile nu se vor receptiona daca :
-nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
-nu este realizat gradul de compactare pe fiecare strat in parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze)
-lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
-se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpu1
terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.
-nu este asigurata capacitatea portanta
19. RECEPTIA FINALA
La receptia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat terasamentele
n perioada de garantie i dac acestea au fost ntretinute corespunztor.
CAPITO LU L
IX
PERNA DIN PIATRA SPARTA

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a sapaturilor necesare.
- STAS 9824/0-74 :
Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87:
Trasarea
pe teren
a
constructiilor
civile, industriale si
agrozootehnice.
- C 169-88 :
Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale BC5/89.
- C 56-85 :
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii
aferente BC 1-2/1986.
- C 83-75
:
Indrumator privind executia trasarii de detaliu in constructii BC
1/1976.
- STAS 9820/89:
Verificarea gradului de compactare la terasamente.
Perna va avea o grosime de minim 80cm si se va realiza din piatra sparta, sorturile
utilizate fiind de 0-4, 4-8, 8-16, 16-25, 25-40, 40-63mm pentru a se asigura o curba
granulometrica continua, realizandu-se astfel o buna impanare a pietrei sparte.
Inainte de inceperea lucrarilor de compactare, nisipul se va nivela si umezi pentru a-l
indesa iar primul strat elementar baza pernei - se va realiza din materiale grosiere.
Perna se va compacta in strate elementare de 20-25cm grosime utilizandu-se rulouri netede statice
lestate. Compactarea se va realiza prin treceri succesive prin acelasi punct de minim 5-6 ori si o
retragere laterala a cilindrului compactor cu cca. 15cm dupa executarea unei curse in lungul
directiei de cilindrare. Perna se va realiza cu un grad de compactare minim de 95% si mediu de
98%, astfel incat la partea superioara perna sa poata prelua o incarcarea de 250kPa, iar la baza
pernei sa rezulte o incarcare maxima de 150kPa. La fiecare strat elementar se va verifica gradul
de compactare prin prelevari de probe. Trecerea de la un strat la altul nu se va face decat daca
stratul precedent are gradul de compactare corespunzator.
Pentru verificarea gradului de compactare al pernei se vor repecta prevederile STAS 9850/1989
Verificarea gradului de compactare la terasamente: - pentru terenuri necoezive se va asigura 1
punct de proba / 500-5.000mc de material dar nu mai putin de 3 puncte pe strat si 1 proba Proctor
/ 2.000-10.000mc de material.
Desfasurarea lucrarilor de compactare si verificarea compactarii vor fi urmarite conform
normelor si normativelor in vigoare de catre un laborator autorizat in vederea efectuarii acestor
operatii.
La executarea pernei se vor respecta prevederile din Normativ privind executia lucrarilor de
terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale C169 / 1988.
Se verifica:
- elemente geometrice(grosime, lungime, latime, cote de nivel) in corespondenta cu
proiectul;
- in toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura
terenului nu corespunde cu cea din proiect, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita
decit pe baza unor dispozitii scrise ale proiectantului;
- documentul de atestare a calitatii (naturii) terenului de fundare il constituie procesul
verbal de receptie intocmit de catre conducatorul lucrarilor impreuna cu specialistul din partea
proiectantului, beneficiarului si a reprezentantului organului de stat privind calitatea
constructiilor (faza determinanta), procesele verbale inscriindu-se in "Registrul de procese
verbale de lucrari ascunse" si semnate de catre toti proiectantii.
5. MASURATOARE SI DECONTARE
Sapaturile se vor plati la 100 metri cubi.
CAPITO LU L
STRAT DE BAZA DIN BALAST STABILIZAT CU CIMENT

- GENERALITTI
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie
s le ndeplineasc stratul de baz din balast stabilizat cu ciment din alctuirea complexului
rutier.
2. PREVEDERI GENERALE
La executarea stratului de baz din balast stabilizat cu ciment se respect prevederile din
standardele i normativele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu unitile de
specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri
suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice
care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a stratului de
baz din balast stabilizat cu ciment, cu rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun.
La execuia stratului de baz din balast stabilizat cu ciment se va trece numai dup ce se
constat, n uma verificrilor, c sunt asigurate gradul de compactare i capacitatea portant a
stratului inferior i c lucrrile respective au fost recepionate pe faze de execuie.
- Natura i calitatea MATERIALElor FOLOSITe
1. cimenturi
La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment,

care trebuie s corespund condiiilor tehnice, conform prevederilor standardelor indicate n
tabelul1:
Tabel 1
CARACTERISTICI FIZICE
Priza determinat pe pasta de ciment de
consisten normal
- s nu nceap mai devreme de:
- s nu se termine mai trziu de:
Constanta de volum determinat pe:
turte
mrirea de volum la ncercarea cu
inelul Le Chatelier
Rezistena mecanic la compresiune min
la: 2 zile N/mmp
7 zile N/mmp
10 zile N/mmp
II/A S
32,5
1 or
CIMENTUL
SR II/A S 32,5
I 42,5 (P40)
i H II/A S
CD - 40
SR 388
32,5
1 or
1 or
2 ore
10 ore
Turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi (fenomene

de umflare)
< 10
16
32,5 ,,, 52,5
16
32,5 ,,, 52,5
10
42,5 ,,, 62,5
15
25
40
Nota: Cimentul la care priza ncepe mai devreme de 2ore se va folosi n mod obligatoriu cu
ntrzietor de priz.
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective, vor fi declasate i utilizate numai corespunztor noii clase. Cimentul care se
consider c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor.
ciment II/A S 32,5
conform SR 1500-96
ciment SR II/A S 32,5
conform SR 3011-96
ciment H II/A S 32,5
conform SR 3011-96
ciment I 42,5 (P40)
conform SR 388-95
ciment CD 40
conform STAS 10092-78
Este indicat ca antierul s fie aprovizionat de la osingur fabric de ciment.
Dac Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a se
obine aprobarea Beneficiarului.
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control a cimenturilor trebuie s corespund
prevederilor standardelor respective.
n timpul transportului de la fabric la staia de betoane, a manipulrii sau depozitrii,
cimentul va fi ferit de umezeal i de impurificri cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face n celule tip siloz, att pentru de pozitele de rezerv ct
i pentru cele de consum, corespunztoare din punct de vedere al proteciei mpotriva alterrilor
cauzate de fenomene meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoaterea i
controlul acestuia.
n cursul execuiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n
silozuri, acestea se vor goli complet i se vor cura, prin instalaia pneumatic i se vor marca,
corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita.
Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de +50 0 C. Durata de
depozitare a cimentului nu va depi 45 de zile de la data expedierii de ctre productor.
Cimentul rmas n depozit timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat dect dup
verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice de 2(7) zile.
Laboratorul antierului va ine evidena calitii cimentului, astfel:
1. ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare
2. ntr-u registru de ciment rezultatele determinrilor efectuate n laborator
2. agregate naturale
Pentru execuia stratului de baz se va utiliza balast sort 0 16 conform SR 662 punct
2.3.4.3. tabel 15 pag.14.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe, nu
trebuie s conin corpuri strine vizibile sau elemente alterabile.
Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra liantului
folosit la execuia stratului rutier stabilizat.
Granulozitatea trebuie s fie continu i s se nscrie n limitele artate n tabelul 2:
Tabel 2
Limita
Treceri prin site i ciururi n % din mas
Domeniu de
granulozitate
0,1
0,2
1
4
8
16
25
0 - 16
inferioar
superioar
6
11
8
17
18
34
35
59
51
75
90
100
Precum i n zonele granulometrice prescrise n SR EN 933298, figura 2,pag.19.

Agregatele se vor aprovoziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea i constana calitii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerinele
prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea dirigintelui de antier.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
1. ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
2. ntr-un registru rezultatele tuturor determinrilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea
necesar i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
n cazul n care la verificarea calitii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora
nu corespunde prevederilor menionate anterior, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
3. APA DE COMPACTARE
Apa utilizat poate s provin din reeaua public sau din alt surs, dar s respecte condiiile
prevzute n STAS 790 - 84 Ap pentru mortare i betoane.
Apa necesar compactrii nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin materii
organice n suspensie. Apa slcie va putea fi folosit cu acordul beneficiarului.
Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se face dect
cu aprobarea proiectantului i beneficiarului n care se vor preciza i modalitile de utilizare.
4. Aditivi
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune folosirea
unui ntrzietor de priz, care poate fi cel utilizat la prepararea betoanelor de ciment.
5. Materiale de protecie
Pentru protecie se va utiliza emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877.
Controlul calitii materialelor se face n conformitate cu tabelul 3 punct 2.6
6. controlul CALITII Materialelor nainte de prepararea amestecului stabilizat
Controlul calitii materialelor nainte de realizarea amestecului stabilizat se face de ctre
Antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile prevzute n tabelul urmtor:
Tabelul 3:
Materia
l
Caracteristici care se
verific
Examinarea datelor
nscrise n certificatul de
calitate sau de garanie
Constanta de
volum/stabilitate
Timpul de priz
Frecvena minim
Metoda de
La locul de punere ncercare
La aprovizionare
conform
n oper
La fiecare lot aprovizionat
O determinare la fiecare lot
aprovizionat, dar nu mai
puin de de o determinare la
100t, pe o prob medie
Rezistene mecanice la
O prob la 100t sau la
2(7) zile
fiecare siloz n care s-a
Rezistene mecanice la 28 depozitat lotul aprovizionat
Ciment zile
Prelevarea de contra-probe
care se pstreaz minim
45zile (pstrate n cutii
probele se iau mpreun cu
metalice sau pungi de
delegatul Beneficiarului
polietilen sigilate)
Granulozitatea sorturilor
Echivalentul de nisip
Coeficient de
neuniformitate
SR EN
196-3
SR EN
196-1
Dou determinri
pe siloz (sus i
jos)
SR EN
196-6
O prob la fiecare lot

aprovizionat pt. fiecare surs
STAS 730
i 4606
STAS 730
STAS 730
Starea de conservare
O determinare la fiecare lot
numai dac s-a depit
aprovizionat sau la fiecare
termenul de depozitare sau siloz n care s-a depozitat
au intervenit factori de
lotul aprovizionat (pe o
alterare
prob medie)
Agregat Examinarea datelor
nscrise n certificatul de
calitate sau de garanie

aprovizionat pt fiecare surs
i pt fiecare sort
Materia
Caracteristici care se
Frecvena minim
Umiditatea
Rezistena la uzur cu
maina tip Los Angeles
(LA)
Examinarea datelor
Aditivi nscrise n certificatul de
calitate
Ap
O prob pe
schimb i ori de
cte ori se observ
STAS 4606
o schimbare
cauzat de condiii
meteorologice

i sort
STAS 730
Compoziia chimic
Emulsie Examinarea datelor

bitumi- nscrise n certificatul de
noas calitate
Metoda de
O prob la
nceperea lucrrii STAS 790
pt. fiecare surs
- Stabilirea compoziiei amestecului din balast stabilizat cu ciment

1. ncercri preliminare
Studiul compoziiei se va face de ctre un laborator de specialitate prin efectuarea unor
ncercri preliminare, care va determina:
curba granulometric a agregatelor stabilizate
dozajele de ciment i aditivi
coninutul de ap
densitatea n stare uscat de referin, respectiv caracteristicile de compactare
2. compoziia amestecului
Stabilitatea compoziiei amestecului se va face:
1. la intrarea n funcie a staiei de preparare
2. la schimbarea tipului de ciment sau agregate
3. ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compoziiei utilizate
Compoziia amestecului de ciment, ap i agregate se va stabili numai prin ncercri de
laborator atestat, n funcie de ndeplinirea urmtoarelor condiii:
rezistena la compresiune, N/mmp
stabilitatea la ap % max
scderea rezistenei la compresiune
umflare volumic
absorbie de ap
pierderea de mas % max
saturare uscare
nghe-dezghe
Rc la 7zile
Rc la 28zile
1,5 ... 2,2

2,2 ... 5,0
Rci
UI
Ai
20
2
5
Psu
Pid
7
7
Curba granulometric trebuie s fie situat n limitele artate n tabelul 2. Curba

granulometric aleas este ceacare conduce la caracteristici fizico-mecanice optime n condiiile
compactrii standard (ncercarea Proctor modificat).
Coninutul de ap trebuie s se situeze la nivelul umiditii optime de compactare.
Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim du max. i umiditatea
optim w opt ) ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de ctre un
laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13.
- prepararea amestecului
1. Staia de preparare
Prepararea amestecului de ciment, ap i agregate se poate efectua n centrale de tip
continuu de dozare i malaxare sau n centrale de beton.
Distana maxim ntre staia de preparare i punctul de lucru, va corespunde unui timp de
transport de maxim 45minute.
2. experimentarea preparrii amestecului
nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe staia de
preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele antierului, dac reeta amestecului,
stabilit n laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
3. Prepararea amestecului
Este interzis prepararea amestecului n staii care nu sunt atestate, verificate sau defecte.
Cantitatea de ap se va corecta n funcie de umiditatea natural a agregatelor.
Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este cea prevzut n reeta stabilit
pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.
Amestecarea materialelor se face n malaxorul instaliei de preparare pn la
omogenizarea amestecului, de unde se descarc n autobasculant, astfel nct s se evite
segregarea.
4. Controlul calitii amestecului preparat
Din amestecul preparat se vor confeciona epruvete pe care se vor determina urmtoarele
caracteristici fizico-mecanice:
Nr
Caracteristici care se verific
crt
1
Examinarea documentului de
transport
ncercarea Proctor
modificat
Temperatura (la temperaturi

3 ale aerului n intervalul 00C50C i > 300C
4
Compoziia granulometric a
amestecului
5 Umiditatea amestecului
Frecvena minim
La staia de betoane
La locul de punere
n oper
Metoda de
ncercare
conform
La fiecare transport
Pt. fiecare reet
STAS
1913/13
La fiecare 2ore pt fiecare

instalaie
La fiecare 2ore
STAS
1913/13
1 determinare pe schimb, dar

cel puin 1 determinare la
500mc
STAS
4606
Cel puin odat pe schimb i

la schimbri meteo ce pot
modifica umiditatea
STAS
1913/1
Frecvena minim
Nr Verificarea caracteristicilor
Caracteristici care se verific
crt de compactare:
umiditatea de compactare
6 densitatea stratului
gradul de compactare
Q/S
Dou probe la
1500mp
Dou probe la
1500mp zilnic
Confecionarea de epuvete
pentru determinarea
7
densitii i a rezistenelor la
compresiune la 7zile, 28zile
2 serii a 3 epruvete cilindrice

la 1500mp
Metoda de
ncercare
conform
STAS
1913/1
1913/15
STAS
10473/2
- Punerea n oper stratului din balast stabilizat cu ciment

1. Transportul amestecului
Amestecul se transport la locul de punere n oper cu autobasculante.
Pe timp de ari i ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se
evita modificarea umiditii acestuia.
Durata de transport a amestecului nu va depi 45minute.
2. lucrri pregtitoare
nainte de nceperea execuiei se va verifica i recepiona stratul suport, conform caietului
de sarcini respectiv. De asemenea premergtor execuiei se va umezii stratul suport i se vor elimi
eventualel bltiri.
3. experimentarea punerii n oper a amestecului
nainte de nceperea execuiei, Antreprenorul este obligat s execute un tronson
experimental de minim 30m lungime, prin care se vor stabili condiiile de execuie pentru
obinerea caracteristicilor calitative ale amestecului pus n oper n conformitate cu prezentul
caiet de sarcini. Toate datele vor fi supuse aprobrii Dirigintelui de antier.
4. punerea n oper a amestecului
1. Aternerea i nivelarea
Aternerea i nivelarea amestecului se face cu autogrederul sau cu repartizatoare
mecanice cu vibrare.
Grosimea maxim de aternere se stabilete de ctre Antreprenor, pe sectorul
experimental, n cadrul testelor de compactare.
Aternerea celor dou straturi adiacente care se execut n aceeai zi trebuie executate n
decurs de dou ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului executat anterior. Marginea
stratului aternut anterior trebuie s fie vertical. Tierea i ndeprtarea marginilor interioare
(ctre axul strzii i/acolo unde trebuie executate straturi adiacente splimentare) trebuie fcute
astfel nct s se asigure o compactare omogen pe toat limeaprii carosabile.
Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilen sau cu un alt
material similar pentru evitarea ptrunderii corpurilor strine n rost.
La execuia rosturilor transversale de lucru, pentru a obine o margine vertical a stratului,
materialul excedentar trebuie tiat i ndeprtat.
Aternerea i nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, n care
scop se va realiza un reperaj n afara suprafeei de lucru, n cazul nivelrii cu autogrederul sau se
vor pune la cot longrinele i ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
2. compactarea
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se face n prezena Dirigintelui de

antier. Atelierul de compactare, grosimea de aternere a straturilor naintea compactrii se vor
stabili prin ncercri efectuate pe tronsonul experimental.
Compactarea trebuie terminat nainte de a ncepe priza amestecului. Pe tip clduros se
recomand folosirea unui ntrzietor de priz, recomandat i pentru a permite execuia corect a
rosturilor longitudinale.
n cazul n care se execut acostamentele nainte de aternerea stratului stabilizat, se vor
lua msuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe ntreaga suprafa.
3. Msuri pentru condiii meteorologice nefavorabile
Straturile stabilizate cu ciment se vor executa la temperaturi de peste 00 C.
Este interzis folosirea agregatelor ngheate, aternerea peste un strat acoperit cu zpad
sau cu pojghi de ghea.
Transportul amestecului se face cu mijloace auto rapide n maximum 45minute la locul de
punere n oper.
4. Protejarea stratului executat
Imediat dup atenere, suprafaa stratului se va proteja timp de 7zile, fiind interzis
circulaia pe acest strat.
Protecia stratului proaspt execut se va realiza cu emulsie bituminoas cationic aplicat
n dou straturi succesive, cnd execuia are loc vara, la temperaturi mai mari de 350 C
n cazul n care execuia stratului bituminos imediat superior se va efectua dup un
interval scurt de timp (sub 15zile), peste stratul stabilizat se va aterne emulsie bituminoas
cationic. Dac intervalul de timp depete 15zile, peste stratul stabilizat se va aterne un
tratament superficial simplu.
Dac execuia sistemului rutier proiectat nu se finalizeaz nainte de nceperea iernii,
peste stratul din agregate naturale stabilizate cu ciment se va aterne n mod obligatoriu cel puin
primul strat al mbrcminii rutiere proiectate.
5. Controlul calitii stratului din balast cu ciment, pus n oper
n timpul execuiei se vor efectua urmtoarele verificri:
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristica care se verific
Frecvena minim
Metoda de
verificare conform
Determinarea rezistenei la compresiune

pe probe cilindrice la 7zile i la 28 zile
3 probe cilindrice la 1500mp

3 probe cilindrice la 1500mp
STAS 10473/2
1carot la 2500mp de strat sau la

cererea comisiei de recepie sau a
beneficiarului
Normativ C54
Determinarea grosimii stratului
La fiecare 200ml n timpul

execuiei pe carote extrase
Densitatea stratului rutier pt stabilirea

gradului de compactare
Minim 2 puncte la 1500mp
STAS 10473/2
Prelevarea de carote pt determinarea

rezistenei la compresiune
- Condiii tehnice, reguli i metode de verificare

1. elemente geometrice
Grosimea stratului este cea prevzut n proiect, respectiv de 20cm
Limea stratului este cea prevzut n proiect 3,5m
Panta transversal este cea a mbrcminii prevzut n proiect.

Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
2. abateri limit
Abaterea limit la grosime poate fi cuprins ntre -10mm i +20mm.
Verificarea grosimii se face prin msurtori directe, la marginea stratului, la fiecare 200m
de strat executat.
Grosimea stratului este media msurtorilor obinute pe fiecare sector prezentat recepiei.
Abaterile limit la lime pot fi 2cm.
Verificarea limii executate se face n dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Abaterile limit la pant pot s difere cu 0,4% fa de valoarea pantei indicate n
proiect i se msoar la intervale de 25m distan.
Abaterile limit la cotele din proiect pot fi de 10mm.
3. Condiii de compactare
Stratul stabilizat cu ciment se va compacta pn la realizarea urmtoarelor grade de
compactare:
1. 100% n cel puin 95% din punctele de msurare
2. 98% n toate punctele de msurare
Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim i umiditatea optim de
compactare) se determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 i sunt
corespunztoare domeniului umed al curbei Proector.
4. Caracteristicile suprafeei
Verificarea denivelrilor suprafeei se efectueaz cu ajutorul latei de 3m lungime astfel:
1. n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i
nu pot fi mai mari de 1cm.
2. n profil transversal, verificarea se efectuez n dreptul profilelor artate n proiect i
nu pot fi mai mari de 9mm
- RECEPTIA LUCRARII
1. RECEPTIA PE FAZA determinant
Recepia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitii n construcii, cnd toate lucrrile prevzute sunt complect
terminate.
Verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile de la punctele 4 i 5.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i
calitile impuse de proiect i caietul de sarcini, constatrile consemnate pe parcursul execuiei.
n urma acestei recepii se ncheie Proces verbal de recepie pe faz n care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de execuie a acestora i eventualele
rcomandri cu privire la modul de continuare a lucrrilor.
2. Recepia preliminar la terminarea lucrrilor
Recepia preliminar se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri conform
normelor legale n vigoare.
3. RECEPTIA final
Recepia final se face odat cu imbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a

comportrii acesteia, conform normelor legale n vigoare.
- Anex documente de referin
1. acte normative
Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 - Norme
metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor
de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru
protejarea drumului
NGPM/1996 - Norme generale de protecia muncii
NSPM nr.79/1998 - Norme privind exploatarea i ntreinerea drumurilor i
podurilor
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu
mijloace tehnice de stingere
Ordin AND nr.116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor
2. Reglementri tehnice
1. C 54 - Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor
3. Standarde
1. SR EN 196-1 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea
rezistenelor mecanice.
2. SR EN 196-3+SR EN 196-3/AC Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priz i a stabilitii.
3. SR EN 196-6 Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea fineii.
4. SR 662 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de
calitate.
5. STAS 730 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii
tehnice de calitate.
6. STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umiditii.
7. STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor.
8. STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutii volumetrice pe teren.
9. STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani minerali.
Metode de ncercare
10. STAS 6400 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice
generale de calitate.
11. STAS 10473/1 Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnt
stabilizate cu ciment. Condiii tehnice generale de calitate.
12. STAS 10473/2 Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pmnturi, stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare i
ncercare.
CAPITO LU L
XI
CONSTRUCTII METALICE
1. GENERALITATI:
Confectiile metalice cuprinse in acest capitol se considera aduse pe santier gata confectionate, in
ansamble sau subansamble conform planselor de executie predate in cadrul proiectului faza
D.D.E., fiind grunduite in atelier aceste confectii vor fi montate cu eventuale ajustari si finisate
la fata locului. Deasemenea trateaza si aspectele legate de uzinarea elementelor de construcii din
oel, tehnologia de execuie i montaj a construciilor metalice, ct i cele privind verificrile n
vederea recepiei.
In unele cazuri, conform normelor, cind piesele de otel pentru fixare nu sint cuprinse in
confectii metalice, prinderea pieselor de fixare respective se face pe santier, la montare.
2.STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII CARE GUVERNEAZ
EXECUIA DE ANSAMBLU A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII METALICE
NORMATIVE:
C150-84-Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile,
industriale i agricole.
P100-92-Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale,
agrozootehnice i industriale.
C56-85-Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, industriale
i agricole.
Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii privind protecia la aciunea focului,
indicativ P118-83.
STANDARDE DE REFERINTA STAS:
STAS 6086-70
-Teava profilata din otel OL44 fara sudura
C172-88
-Instructiuni tehnice pt. prinderea si montajul tablelor metalice profilate la
execut. invelitorilor si peretilor.
STAS 10702/1-83
-Acoperiri protectoare.
STAS 10166/1-77
-Pregatirea mecanica a suprafetelor.
STAS 438/1-80
-Otel beton rotund, neted si cu profil periodic.
STAS 438/2-80
-Sirma trasa, neteda pentru beton armat.
767/0-88
-Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. Condiii
generale de calitate.
768-66
-Construcii din oel sudate. Prescripii de execuie.
500/ 1-89
-Oeluri de uz general pentru construcii.
500/ 2, 3-80 -Oeluri de uz general pentru construcii.
565-86
-Oel I, format la cald.
564-86
-Oel U, format la cald
424-91
-Oel cornier cu aripi egale
395-88
-Oel laminat la cald. Oel lat
437-87
-Tabl groas
R-8542-79
-Alegerea oelurilor pentru construcii metalice.
505-86
-Tabl groas. Condiii speciale.
334-88
-Oel ptrat.
3480-80
-Tabl striat.
2700/3-89
-Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice.
4272-89
-uruburi semiprecise
4071-89
-Piulie.
2241/ 1-82
-aibe uzuale.
5200-91
-aibe plate.
2350-91
-uruburi pentru fundaii.
3336-81
5555/ 1-81
5555/ 2-80
5555/ 3-83
7194-90
8299-78
7502-87
9101-77
1125/1-91
1125/2-81
1126-87
10123/ 1-84
10014-81
7084/1-81
9552-87
6606/ 1-86
6726-85
6662-86
gaze.
767/ 0-88
767/ 2-78
8600-79
10564/1-81
10214-84
10138-75
8866-82
6967-88
7927-67
777-88
7511-81
200-87
2015/1-83
6833-79
5540/ 1-85
5976/1-82
7356/1-80
7356/2-80
7356/4-80
10221-83
10108/ 0-78
-Guri de trecere pentru organele de asamblare filetate.

-Sudarea metalelor.
-Sudarea metalelor.
-Sudarea metalelor.
-Sudabilitatea oelurilor.
-Clasificarea i simbolizarea defectelor mbinrii sudate.
-mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor.
-mbinri sudate. Abateri limit.
-Sudarea metalelor.
-Sudarea metalelor.
-Srm de oel pentru sudare.
-Clasificarea i simbolizarea materialelor de adaus pentru sudarea sub flux.
-Determinarea caracteristicilor de depunere a electrozilor.
-Defectele mbinrilor sudate prin topire.
-Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate.
-Controlul mbinrilor sudate prin topire.
-Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric acoperit.
-Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea manual cu arc electric i cu
-Construcii din oel. Condiii tehnologice generale de calitate.
-mbinri cu uruburi.
-Sistem de tolerane dimensionale.
-Tierea metalelor cu oxigen
-Defectoscopie nedistructiv.
-Defectoscopie cu radiaii penetrante.
-Controlul ultrasonic al laminatelor din oel.
-ncercri mecanice ale metalelor.
-ncercarea i rezistena la forfecare.
-ncercarea la ndoire.
-ncercri i ncovoiere prin oc.
-ncercarea la traciune.
-Luarea probelor pentru determinarea compoziiei chimice.
-ncercri de ncovoiere prin oc la temperaturi sczute.
-ncercri mecanice ale mbinrilor sudate cap la cap.
-ncercri mecanice al sudurilor de col.
-ncercri mecanice ale metalului depus prin sudare manual cu electrozi nvelii.
-ncercri mecanice ale metalului depus cu srm prin sudare sub flux.
-ncercri mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de zgur.
-ncercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare.
-Calculul elementelor din oel.
MATERIALE I STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

Materialele ce intr n componena construciilor metalice, table i profile metalice, fac parte din
grupa de oeluri de uz general pentru construcii - STAS 5oo/1-78 i se vor ncadra n urmtoarele
clase de calitate la fabricaie :
- profile laminate de catalog: - STAS 565-86; STAS 564-86; STAS 424-91;
- oel lat, platbande i table groase: - STAS 395-88; STAS 437-87;
Mrcile de oeluri utilizate (OL37) se ncadreaz n prevederile STAS 500/ 2-80.
Alegerea clasei de calitate s-a fcut conform prevederilor STAS R-8542-79.
Materialele ce se folosesc trebuie s aib compoziia chimic i caracteristicile mecanice
corespunztoare pentru mrcile i clasele de calitate prevzute n proiect, garantate prin
certificate de calitate, conform standardelor de produs.
Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor, materialelor de baz, precum i caracteristicile

mecanice ale organelor de asamblare (sudurilor, uruburilor, piulielor i aibelor) nu pot fi
schimbate fr acordul scris prealabil al proiectantului.
Uzina de confecii metalice va lua toate msurile necesare ca n elementele structurii metalice, s
nu se introduc alte materiale dect cele prevzute n proiecte i cu calitile prescrise de
normativele (standardele) n vigoare.
3. MATERIALE SI PRODUSE:
La realizarea confectiilor metalice prevazute in proiect:
-stlpi, ferme(grinzi), pane, contravintuiri, aparate de reazem
se vor utiliza profile laminate, conform planselor de executie.
La confectionarea ansamblurilor in atelier vor fi folositi electrozi pentru sudura, suruburi,
placute de materiale specificate in proiect. Inainte de livrarea produselor in santier toate
componentele vor fi grunduite cu vopsea anticoroziva.
In santier, dupa ce se realizeaza montarea se va proceda la vopsirea pe baza de ulei, in 3
straturi, conform proiect.
4. PREPARARE, CONFECIONARE, UZINARE:
Elementele componente ale construciilor metalice se ncadreaza conform STAS 767/0-88 n
urmtoarele categorii de execuie :
ferme, grinzi, stlpi, contravntuiri verticale ntre stlpi: categoria A;
pane acoperi i planee, contravntuiri la nivelul acoperiului, elemente de susinere a
nchiderilor : categoria B.
Conform normativelor C150-84 i P100/ 92 sunt stabilite urmtoarele clase de calitate pentru
mbinrile sudate :
- clasa C1-pentru contravntuiri i ferme de acoperi;
- clasa C2-pentru grinzile cu seciune compus i stlpi;
- clasa C3-restul elementelor.
Orice nepotrivire constatat cu ocazia verificrii proiectelor sau pe parcursul operaiilor de
ablonare n uzin, se va aduce la cunotina proiectantului pentru a efectua coreciile necesare
nainte de trasarea sau debitarea materialelor.
nainte de trasare i debitare, laminatele se vor verifica bucat cu bucat n ceea ce privete
aspectul exterior, dimensiunile i planeitatea verificndu-se dac acestea se ncadreaz n
toleranele admisibile prevzute de normativele i standardele n vigoare. Verificarea se va face
pe baza numrului arjei i a lotului, imprimat pe laminat i pe baza certificatelor de calitate
emise de furnizor.
TRASAREA: -indiferent dac se execut trasarea sau tierea se face direct, la stabilirea cotelor
de debitare a materialelor se va ine seama c valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care
trebuie realizate dup ncheierea ntregului proces tehnologic de uzinare. Trasarea se va executa
cu precizie de 1,00 mm. Nu se admite comutarea mai multor tolerane pe aceeai linie de cotare.
TIEREA: - debitarea laminatelor se poate executa cu fierstru, cu foarfec sau cu flacr.
Tierile date n elemente nu au voie s prezinte fisuri sau crestturi, cele care prezint se vor
prelucra pn la dispariia acestora. Se admite tierea pieselor din oel cu flacr oxigaz.
Neregularitile dup tiere cu flacr se vor rectifica.
GURIREA: - gurile se execut cu burghiul sau prin poansonare (tanare). Poansonarea
gurilor se poate face numai la piese mai subiri de 16 mm i diametre de maxim 18mm.
Gurirea cu burghiul se execut la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, cu
respectarea STAS 3336-81. Gurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5mm mai mic,
urmnd ca nainte de asamblare s se fac alezarea la diametrul definitiv.Nu se admite gurirea
cu flacr oxiacetilenic. Este interzis ajustarea gurilor cu pila, lrgirea lor cu dornuri sau cu
flacr oxiacetilenic. Gurile trebuie s fie circulare (dac nu se prevede n proiect altfel), fr
rizuri i pereii lor trebuie s fie perpendiculari pe suprafaa materialului, iar muchiile s fie
curate de bavuri. Gurile pentru uruburi, de regul, se execut dup operaiile de ndreptare i
sudare iar unde este posibil piesele de strns adiacente se vor guri simultan pentru garania
psuirii poziiilor.
ASAMBLAREA: - toate operaiile legate de procesul de asamblare (n special sudurile) se vor
efectua n hale nchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C.
Asamblarea elementelor de construcie metalic se va face pe schele de montaj sau dispozitive
potrivite care s asigure pstrarea precis a poziiei pieselor asamblate n vederea sudrii.
Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcie metalic va fi
stabilit printr-un proces tehnologic elaborat de Serviciul tehnologic al uzinei de confecii
metalice. Aceast ordine de asamblare trebuie astfel aleas nct s asigure posibilitatea sudrii
tuturor pieselor componente, n condiii normale de lucru. Asamblarea prin sudare provizorie
(heftuirea) cu puncte de sudur trebuie executat de sudori autorizai, cu electrozi de aceeai
marc cu cele cu care se vor suda cordoanele de rezisten, n funcie de materialul de
baz.Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea n funcie de
procedeul de sudare, dar nu sub 3 mm. Asamblarea i prinderea provizorie trebuiesc fcute astfel
ca dup sudarea definitiv s rezulte subansamble cu dimensiuni corecte, eventualele abateri
trebuind s se ncadreze n limitele toleranelor admisibile conform punctului 2.3 din STAS
767/0-88.
SUDAREA: - procedeele i metodele de sudare, precum i eventualele tratamente termice
necesare se vor stabili de ctre tehnologul ef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice
omologate care se vor alege n primul rnd pe considerente de calitate i n al doilea rnd pe
considerente de economie. Toate materialele de adaus (electrozi, srme i fluxuri) pentru sudurile
manuale, automate i semiautomate, vor fi de tip bazic i se vor utiliza n aa fel nct
caracteristicile mecanice de rezisten a cordoanelor de sudur s depeasc cu minimum 20%
rezistena materialelor de baz. n tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite msuri
pentru reducerea deformaiilor i prevenirea concentrrii tensiunilor proprii, prin indicarea
modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudur, a trecerilor etc. i
indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la
dimensiunile prevzute n desenele de execuie i cu respectarea abaterilor limit prevzute n
prescripiile oficiale n vigoare. La sudarea n mai multe straturi suprafaa se va cura cu grij de
orice urm de zgur i mai ales marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor
nltura i repara naintea aplicrii stratului urmtor. Se recomand ca pe ct posibil sudarea s se
fac n poziie orizontal, evitndu-se sudarea n poziie vertical i peste cap. La executarea
cordoanelor de sudur se va asigura trecerea lin de la materialul de baz la sudur. Clasele de
calitate a sudurilor se vor nscrie pe planele detaliilor de execuie a elementelor structurii
metalice, conform normativului C150-84. Sudurile cap la cap longitudinale prevzute la
alctuirea seciunilor chesonate formate din dou profile laminate U, nu se vor controla cu raze
penetrante, n caz de dubii se va suplimenta controlul vizual cu lichide penetrante. Eventualele
remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor i normativelor
n vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent trebuie s se stabileasc cauzele apariiei lor
i msurile ce trebuiesc luate pentru excluderea repetrii lor. Dac defectele din cordoanele de
sudur greu accesibile nu se pot remedia n condiii normale, remedierea lor se va face la
propunerea uzinei i cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrrile de sudur se vor executa
numai de ctre persoane autorizate avnd calificrile corespunztoare calitii impuse.
PROTECIA ANTICOROZIV: - se va urmri i consemna n procese verbale de lucrri
ascunse aplicarea proteciei anticorozive pe suprafeele interioare ale elementelor care urmeaz
s fie nchise.
MARCAREA: - toate elementele de construcii metalice trebuie marcate nainte de recepia n
uzin. Marcarea se va face cu vopsea n contrast, rezisten la intemperii. Operaiunile de
marcare vor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0-88.
PREMONTAJUL UZINAL: - pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea construciei
metalice pe antier, se cere premontajul elementelor i subansamblurilor n uzin. n vederea
realizrii premontajului mbinrile care sunt destinate a fi executate cu sudur de montaj au fost
prevzute cu uruburi de centrare pentru montaj.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:
Asa cum am mai amintit, confectiile metalice ajung in santier sub forma de ansamble si
subansamble prefabricate in atelier.
Transportul acestora in santier se va face cu mijloace auto, inlaturindu-se posibilitatea
deformarii acestor piese. In santier depozitarea acestor elemente se va face in locuri stabilite
in proiectul de organizare a santierului.
Punerea in opera va fi facuta de personal calificat, corespunztor fazelor de montaj
specifice acestui gen de lucrari.
6. EXECUIA LUCRRILOR DE MONTAJ:
Conform precizrilor de la pct.1.4. din normativul C150-84, factorii care particip la execuie i
vor alinia activitile de fabricaie i montaj la respectarea prevederilor normativului
susmenionat.
Conform aceluiai normativ n responsabilitatea unitii executante intr urmtoarele obligaii :
ntocmirea documentaiei tehnice de confecionare a construciilor metalice (vezi
pct.3.6., 3.7., 3.8.);
stabilirea materialului de adaus (vezi pct.3.16., 3.17., 3.18. i tab.nr.4);
prevederi pentru calificarea sudorilor i identificarea custurilor executate (vezi
pct.3.19.);
tehnologia de sudur (vezi pct.3.24. pn la 3.27.);
remedieri (vezi pct.3.28. pn la 3.38.).
Conform prevederilor pct.13.8. din normativul P100-92, executantul are obligativitatea ntocmirii
proiectului de montaj, care trebuie s respecte coninutul cadru din respectivul normativ.
n antier lucrrile de execuie constau n operaii de asamblare la sol i la poziie a
subansamblelor i montaj final.
Elementele componente ale structurilor de rezisten vor fi executate n uzin i livrate pe antier
pentru montaj sub form de subansamble.
Conform normativului P100-92 pct.13.8. montajul construciilor metalice se va face numai pe
baza proiectului de montaj ntocmit de ntreprinderea de montaj, n care se vor indica : cotele
principale ale construciei (cotele de control), ordinea n care se face montajul i se execut
mbinrile, dispozitivele i utilajele folosite etc.), innd cont de urmtoarele :
Tehnologia de execuie a lucrrilor se va stabili pe categorii de operaii.
Montarea diferitelor pri ale construciei se va face introducnd, pe msura montrii elementelor
de legtur, contravntuirile prevzute n proiect, astfel ca partea ridicat s aib asigurat
stabilitatea i rezistena necesare pentru a prelua ncrcrile ce pot surveni n timpul montajului.
Fixarea construciei i executarea mbinrilor definitive de montaj se vor face dup verificarea
poziiilor n plan i elevaie a elementelor construciei i a corespondeniei lor cu cotele din
proiect.
n timpul montajului provizoriu i la definitivarea poziiei construciei se va urmri evitarea
nsumrilor de abateri astfel nct s nu se depeasc toleranele admise de STAS 767/0-88
"Construcii din oel. Condiii tehnice generale de calitate".
Se interzice forarea construciei (sau a unor elemente componente) prin presare, ndoire sau
lovire, evitndu-se astfel deformarea pieselor i/sau apariia n acestea a unor eforturi
suplimentare.
Definitivarea mbinrilor se va face n ordinea prevzut n proiectul de montaj.
Fermele i riglele se vor cala i centra la montaj prin intermediul prinderilor cu guri
ovalizate.ndirile prevzute n proiect pentru realizarea construciilor metalice se vor efectua la
sol pentru ferme (asamblare) i la poziie - contravntuiri, rigle.
Prinderile s-au proiectat de dou categorii:

cu sudur (la sol i ntr-o mic msur la poziie)
cu uruburi brute.
De asemenea, executantului i revin unele obligaii suplimentare naintea nceperii lucrrilor de
montaj n cazul elementelor care se mbin prin sudur pe antier conform pct.5.13. pn la 5.15.
din normativul C150-84.
Documentaia tehnic care se va elabora de ctre ntreprinderea care uzineaz construcia
metalic, va cuprinde n mod obligatoriu :
Operaii de uzinare pe care le necesit realizarea elementelor de construcii.
Tehnologia i ordinea de executare a sudurilor i tierilor.
Modul de realizare a preasamblrilor de uzin.
Depozitarea, marcarea i asamblarea pentru transport.
OBSERVAIE: nainte de nceperea oricrei lucrri, ntreprinderea care uzineaz construcia din
oel, precum i ntreprinderea de montaj, au obligaia s verifice documentaia tehnic de
execuie i s semnaleze acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5. din
STAS 767/0-88).
PROTECIA LUCRRILOR N PERIOADA DE EXECUIE: - in timpul execuiei
construciilor metalice, elementele i subansamblele componente ce intr n alctuirea structurii
sunt protejate prin straturile de vopsea anticoroziv prevzute n proiect care au fost deja
executate n uzin. n zonele n care au fost executate suduri de montaj se vor aplica proteciile
antocorozive conform proiect. n zonele n care s-au produs eventuale deteriorri ale proteciei
anticorozive la montaj se vor efectua corecii pentru a reface protecia anticoroziv conform
proiectului.
5. ABATERI ADMISE
Atit la realizarea confectiilor metalice cit si la faza de montaj a acestora vor fi respectate
toate normele de executie si protectie a muncii existente la data realizarii lucrarii.
Inlocuirile de material sau schimbarea dimensiunilor geometrice a elementelor
metalice nu sint admise decit cu aprobarea proiectantului.
6. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI
In cazul receptionarii confectiilor metalice se vor face doua receptii si anume:
1). Receptionarea ansamblurilor si subansamblurilor la sosirea pe santier.
2). Receptionarea modului de asambalare si montare in cadrul obiectivului, conform
proiectului.
CONTROLUL EXECUIEI
UZINAREA: - se va efectua controlul tehnice de calitate dup fiecare faz de prelucrare
insistndu-se la verificarea dup debitare, dup prelucrarea la maini, dup asamblare la
lctuerie i dup sudare cu scopul de a preveni introducerea n fabricaie a unor materiale sau
piese necorespunztoare exigenelor de calitate prescrise n prezentul caiet de sarcini i de a avea
asigurate condiii necesare pentru efectuarea unor suduri de calitate, iar n final a unor
subansambluri la nivelul exigenelor impuse.
Execuia operaiilor prescrise n mod special (prin proiect, caiet de sarcini sau serviciul
tehnologic al atelierului) ca :
prenclzirea
detensionarea
nceperea i terminarea joantelor la mbinrile n capete pe plcue prelungitoare
scobirea rdcinii sudurilor prin craituire arc-aer
sudarea n detaliu a unor poziii care s precead asamblarea elementelor de
construcii, etc.
se va supraveghea de personal autorizat i competent.
Toate sudurile executate trebuie s fie accesibile controlului, n care scop se recomand
practicarea controlului parial al calitii sudurilor la care controlul integral final nu mai este
posibil datorit formei constructive a construciei sau a elementului de construcie.
Toate sudurile prezentate la control trebuie s fie curite de zgur, de stropi i neacoperite cu
vopsea.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101-77 i normativ
C150/84.
Toleranele de uzinare (abaterile limit) vor trebui s se nscrie sub limitele valorilor nscrise la
punctul 2.3. din STAS 767/0-88 i STAS 8600-79, corespunztoare clasei de precizie respective.
MONTAJUL: - verificarea condiiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj) se va
efectua cu respectarea STAS-ului 767/0-77, a prevederilor normativelor C.56-85 i C150-84.
RECEPIA
RECEPIA N ATELIER: - toate elementele de construcii din oel trebuie s fie recepionate
nainte de livrare, prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei.
Recepia n ntreprinderea care uzineaz elementele de construcii se face dup ncheierea tutror
fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecie antocoroziv prevazute a fi executate
n uzin.
Rezultatele verificrilor efectuate att pe parcursul uzinrii ct i la recepia n uzin, se vor
consemna n certificatele de calitate eliberate de uzin n conformitate cu dispoziiile legale n
vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va ntocmi un dosar de recepie, care trebuie s
cuprind datele prescrise la punctul 5.13. din STAS 767/0-88.
Elementele respinse la recepie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2. din STAS
767/0-88. Dac remedierile nu mai sunt posibile, precum i n cazurile cnd documentele de
verificare a calitii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilitii elementelor
respective va fi luat de ctre proiectant. n cazul cnd se prevede efectuarea unor ncercri sau
modificri ale elementelor n cauz, aceste dispoziii se vor da n scris i vor face parte integrant
din dosarul de recepie, ca i rezulatele ncercrilor respectiv verificarea executrii corecte a
modificrilor prescrise.
Uzina trebuie s prezinte ntreprinderii de montaj piese scrise (nsoite la nevoie de schie), din
care s rezulte toate modificrile care au intervenit fa de proiect i care influeneaz montajul.
Aceste date vor fi comunicate ntreprinderii de montaj cel mai trziu la livrarea elementelor
respective.
Uzina va transmite ntreprinderii de montaj copii dup dosarele de recepie.
RECEPIA PE ANTIER: - la recepia elementelor pe antier se va ine seama de reglementrile
n vigoare privind recepia, expedierea i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii
expeditorului, cruului i destinatarului, cu care ocazie se vor ncheia procese verbale.
Procedurile recepiei pe antier a confeciilor metalice uzinate se vor desfura cu respectarea
prevederilor punctelor 5.2.2. i 5.2.3. din STAS 767/0-88.
Se vor respecta strict prevederile din Sistemul de eviden n activitatea de control tehnic al
calitii construciilor elaborat de IGSIC i publicat n BC nr./81.
DEPOZITAREA, LIVRAREA I TRANSPORTUL

Aceste operaii se vor desfura conform prevederilor punctelor 6.2. i 6.3. din STAS 767/0-88.
Livrarea elementelor de construcii metalice ctre antier se va realiza pe baza unui grafic
aprobat de beneficiar avnd n vedere ordinea normal de montaj.
7. MASURAREA SI DECONTAREA
Masurarea si decontarea acestui gen de lucrari se face in conformitate cu CATALOGUL
SI INDICATORUL C-1982, GRUPA CL "CONSTRUCTII SI CONFECTII METALICE" .
Lucrrile de confecionare i montaj se vor plti de ctre beneficiar la ton.

DISPOZIII FINALE
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaz cu memoriile tehnice
cuprinse n proiectele de specialitate i cu prevederile standardelor i normativelor n vigoare
cuprinse la punctul ., putndu-se completa cu orice msuri suplimentare propuse de executani
care nu contravin celor cuprinse mai sus, ducnd la sporirea calitii execuiei.
4. Listele cuprinzand cantitatile de lucrari
5. Graficul general de realizare a investitiei
Graficul de realizare a lucrarilor de executie

1. Terasare teren si realizare drenuri de adancine
0,5 luni
2. Realizare alei pietonale si rigole
0,5 luni
3. Realizare platforma auto si parcaje
0,5 luni
4. Insamantare gazon si plantatii de arbori;
0,5 luni
TOTAL : 2 luni
Durata efectiva a lucrarilor de constructie este de 1,5 luni

Nota: Lucrarile se vor realiza prin suprapunerea unor faze, astfel incat durata de executare va
fi de 1,5 luni de la data eliberarii autorizatiei de construire. Lucrarile se vor realiza de catre o
firma specializata conform unui grafic de executie adoptat de comun acord cu beneficiarul.
Anexa 1 Programul de control al calitatii

a). Program de control al calitii lucrrilor pentru rezistenta si arhitectura
Desfurarea operaiilor de execuie lucrarilor de rezistenta constau in :
- lucrri pregtitoare montrii;
- lucrri de montaj;
- lucrri ce se execut dup montare;
1. Lucrrile pregtitoare realizarii amenajarii constau n:
- analizarea proiectului i corelarea lui cu celelalte elemente
structurale existente;
- stabilirea necesarului de materiale n vederea aprovizionrii
antierului;
- confruntarea proiectului cu terenul, urmrindu-se pozarea
elementelor in opera/cofraj, nodurile importante, amplasarea dispozitivelor
ridicare, elementele de construcie de care se vor prinde punctele fixe;
- trasarea amenajarii care ncepe prin stabilirea cotei ce se
materializeaz printr-o linie, fa de care sunt date cotele de referin. Se
nsemneaz printr-o linie plin cu cret sau creionul colorat axele. Pe fiecare linie
se scrie axul/interaxul corespunzator.
Orice modificare de amplasare sau trasare se face numai cu acordul
proiectantului;
- verificarea pozitionarii fundatiilor, stalpilor i elevatiei imprejmuirii
daca au fost executate conform proiectului de ctre constructor (dac acest lucru a
fost prevzut) i dac corespund cu proiectul de rezistenta. Dac aceste lucrri nu
au fost executate corespunztor se completeaz, iar dac nu au fost prevzute n
proiectul de construcii, se execut de constructor cu acordul proiectantului de
rezisten.
- controlarea cu ochiul liber a tuturor materialelor i aparatajelor ce
urmeaz a fi montate dac nu au suferit degradri calitative, deformri ale seciunii,
dac nu sunt blocri la armturi, pri de aparataj lips. Defeciunile gsite se
remediaz sau dac acest lucru nu este posibil, se nlocuiesc. La executarea
lucrrilor se utilizeaz numai materialele i aparatajele ce corespund din punct de
vedere tehnic i calitativ;
- transportul la locul de montare a tuturor elementelor care urmeza sa
fie taiate la lungimea lor cu capetele pentru asamblare, precum i a armturilor,
cofrajelor..etc.
2. Lucrrile de montaj necesit urmtoarele operaii:
- realizarea sapaturilor pentru turnarea fundatiilor

- realizarea cofrajelor, montarea armaturilor si turnarea betonului in
fundatii, elevatii si stalpi;
- realizare pardoselilor;
- refacere/montare elemenete de finisaj;
Dup realizarea fiecarei etape se trece la verificarea urmatoarelor:
- verificarea planeitatii suprafetelor finite ale elementelor de rezistenta
si de finisaj;
3. Lucrrile care se execut dup montare sunt:
- realizare tencuieli;
- nchiderea spargerilor i strpungerilor cu mortar de ciment sau
beton, mascarea cu rabit;
- lucrari de finisaje;
Grafic de esalonare a lucrarilor privind Programul de control al calitatii
n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/2001, HG

272/95i HG 273/95, participanii care concur la realizarea planului de control a
urmririi execuiei, astfel nct lucrrile executate s fie conforme cu prevederile
normelor n vigoare, iar instalaia executat s se ncadreze n parametri normali de
performan, calitate i fiabilitate snt :
B= Beneficiar (dirigintele de santier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu executia)
P= Proiectantul (seful de proiect)
Nr.
Faza de execuie
1.
Predarea proiectului de execuie beneficiarului
2.
Predarea proiectului de execuie executantului

lucrrilor de rezistenta si arhitectura.
Predarea amplasamentului
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
FN
FD
Cine
verifica
B+E
Faza
FN
B+E
FN
B+E+P
FN
Trasarea poziiei elementelor si pastrarea cotei

de referinta.
Verificarea
caracteristicilor
i
calitii
materialelor puse n oper
Montarea elementelor din lemn aferente
imprejmuirii principale
Probe pentru betonul si armatura pusa in opera.
B+E+P
FN
B+E
FN
B+E
FN
B+E+P
FD
Receptie pentru fiecare lucrare care devine

lucrare ascunsa
Receptia la teminarea lucrarilor
B+E+P
FN
B+E+P
FN
Recepia final, dup expirarea perioadei de

garanie
B+E+P
FN
Observatii
Se ntocmete proces verbal de predare
a proiectului de execuie
a proiectului de execuie
a amplasamentului
Se ntocmete proces verbal de trasare
a lucrrii
Executantul va prezenta copii dup
certificatele de calitate a materialelor
Se verific corespondena ntre proiect
i lucrarea realizat
Se ntocmete proces verbal de prob
de catre un laborator atestat
Se ntocmete proces verbal
Se ntocmete proces verbal de recepie
la terminarea lucrrilor
Se ntocmete proces verbal de recepie
definitiv
= Faz normal de execuie

= Faz determinant a execuiei
Participanii la fazele de urmrire a calitii lucrrilor vor fi anunai de ctre

executant, fie direct, fie prin intermediul beneficiarului.
Cluj Napoca
Iulie 2011
Semnturile de luare la cunotin:
Intocmit,
Ing. Ghindea Marcel
- BENEFICIAR:
- EXECUTANT:
Anexa 2 Lista fazelor determinante de executie
Program de faze determinante

Cap. A Constructii
1. Stadiul fizic premergator turnarii betonului in fundatiile continue/izolate ale imprejmuirii
principale si secundare.
2. Stadiul fizic premergator turnarii betonului asfaltic in platforma auto si parcaje.
Nota : Conform prevederilor Legii nr.10/1995 sectiunea 3 art. 23 d, executantul are obligatia
convocarii factorilor ce participa la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei
si asigurarii conditiilor necesare efectuarii acestora ,in scopul obtinerii acordului de continuitate a
lucrarii , cu minimum 10 zile inainte de fiecare faza.
Participanii la fazele de urmrire a calitii lucrrilor vor fi anunai de ctre

executant, fie direct, fie prin intermediul beneficiarului.
Cluj Napoca
Septembrie 2011
Semnturile de luare la cunotin:
ntocmit,
Ing. Pop Silviu
BENEFICIAR:
- EXECUTANT:

Amenajari Exterioare Camin Batrani Buza-Varianta Finala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajari Exterioare Camin Batrani Buza-Varianta Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIROU DE PROIECTARE

S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L. Cluj-Napoca

Proiectare, Expertizare, Consulting in Constructii

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE

S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.

Faza de proiectare : PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIE

Arh. Cosmin CHISU

Anexa 2 Lista fazelor determinante de executie

Denumirea obiectivului de investitii:

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE BATRANI

SC 2 GMG CONSTRUCT SRL

La baza intocmirii documentatiei au stat ridicarile topografice intocmite in

temperatura medie anuala +80 C

temperatura minima posibila ajunge pana la - 350 C

temperatura maxima posibila poate ajunge la + 400 C

temperaturile de sub 100 C se pot inregistra timp de 150 zile/an

Executantul va tine seama de aceste conditii climatice in programarea

f) Devierile si protejarile de utilitati afectate

neprezentarea la aceasta convocare atrage dupa sine raspunderea materiala si

Inainte de inceperea oricarei lucrari, antreprenorul va realiza cai temporare

Dupa materializarea cotei 0,00 m, se vor identifica toate lucrarile subterane

punctele de schimbare de directie

pozitionarea transeelor de sapatura pentru realizarea fundatiilor.

Contractantul lucrarii va completa trasarea cu alte puncte pe care le va

Anexata in continuare prezentei documentatii

Proiectare, Expertizare, Consulting in Constructii

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU

FAZA: P.T. +D.E. +C.S.

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU

Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza

S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA - faza P.T .

- suprafata teren viran - S = 6356,00 mp;

Masuri necesare pentru sistematizarea terenului si evacuarea apelor

1. Etapizarea lucrarilor de executie:

Pentru evacuarea apelor meteorice de pe suprafata terenului, terasarea se va

Avandu-se in vedere destinatia obiectivului de investitii ce urmeaza a se

construi, este necesara realizarea unei platforme perimetrale de circulatie pietonala

Langa zona de intrare/iesire din curtea centrului se va amenaja o platforma

Ansamblul va dispune de 15 locuri de parcare, o parte dintre ele vor deservi

personalului angajat in aceasta unitate, iar restul va fi pentru oaspeti.

Solutia aleasa pentru imprejmuire se compune din:

metalici, care sunt incastrati in fundatiile de beton armat;

Capitolul II - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin

1. Siguranta la circulatia pedestra:

se refera la protectia cetatenilor impotriva riscului de accidentare in

2. Siguranta cu privire la circulatia interioara:

s-au prevazut pardoseli cu suprafata plana, neteda, antiderapanta de

peretii imprejmuirii vor fi plani, netezi, fara asperitati, bravuri, muchii

Capitolul III - ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA

1. Stasuri si normative de referinta

Instruirea personalului muncitor si de conducere asupra riscurilor profesionale

* Executantul lucrarilor nu se va limita la aceasta lista, fiind obligatorie

Proiectare, Expertizare, Consulting in Constructii

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU

FAZA: P.T. +D.E. +C.S.

AMENAJARI EXTERIOARE CENTRU INGRIJIRE

Jud. Cluj, Loc. Buza, Str. Principala FN, Comuna Buza

S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA - faza PT

Capitolul I - OBIECTUL PROIECTULUI

batrani ce urmeaza a se construi pe baza existentei unui contract de executiei, pe

Capitolul III - DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

Pe terenul studiat nu mai exista constructii care sa necesite demolarea si este