BORDEROU

pag.
INTRODUCERE 1

DATE DE RECUNOAŞ TERE A TEMEI 1

OBIECTUL LUCRĂRII 1
BAZA DOCUMENTARĂ 2

CAPITOLUL I – ANALIZA S ITUAŢIEI EXIS TENTE 4

I.1. CADRUL NATURAL: GEORGAFIE, CLIMĂ, FAUNĂ, FLORĂ 4

I.2. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU 6
I.3. POPULAŢIA 7
I.4. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE 8
I.5. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ 10
I.6. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ 17
I.7. PROBLEME DE MEDIU 17
I.8. DIS FUNCŢIONALITĂŢI 18
I.9. OBIECTIVE PENTRU NOUL PLAN URBANIS TIC GENERAL 19

CAPITOLUL II – PROPUNERI 21

II.1. S CENARII DE DEZVOLTARE. PRIORITĂŢI 21

II.2. ROL ÎN TERITORIU 21
II.3. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE 22
II.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI 24
II.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI Ş I TRANS PORTURILOR 25
II.6. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ PROPUS Ă 25
II.7. INTRAVILAN PROPUS 32
II.8. BILANŢ TERITORIAL 34
II.9. MĂS URI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE RIS CURI 34
II.10 MĂS URI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE A
MONUMENTELOR IS TORICE 34
II.11. DEZVOLTAREA INFRAS TRUCTURII Ş I A ECHIPĂRII EDILITARE 34
II.12. PROTECŢIA MEDIULUI 35
II.13. PERMIS IUNI Ş I RES TRICŢII URBANIS TICE 36
II.14. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 37

CONCLUZII 38

ANEXE 39

ECHIPARE EDILITARA 42

INTOCMIT,
 COMUNA PERI ŞOR
MEMORI U GENERAL

INTRODUCERE

Planul Urbanistic General (P.U.G.) în vigoare a fost elaborat în decembrie 1999 de

S.C. „Proiect Craiova” S.A. şi a fost aprobat de Consiliul Local Perişor cu
Hotărârea nr. 15 din 21.08.2000.
Potrivit prevederilor legale, P.U.G. şi Regulamentul Local aferent au o valabilitate
de maximum 10 ani, după care este necesară o reevaluare a obiectivelor stabilite şi
formularea unor noi obiective.
În acelaşi timp se actualizează şi datele şi informaţiile şi se fac noi estimări şi
prognoze în ceea ce priveşte evoluţia demografică şi dinamica forţei de muncă
(populaţia activă), evoluţia activităţilor economice şi problemele de mediu.

DATE DE RECUNOAŞTERE A TEMEI

Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM -
COMUNA PERIŞOR, JUDEŢUL DOLJ
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI PERIŞOR
Proiectant general: S.C. EXPERT DESIGN BAM S.R.L., CRAIOVA
Data elaborării: 03/2014

OBIECTUL LUCRĂRII
Obiectul prezentei lucrări este Planul Urbanistic General al Comunei Perişor,
Judeţul Dolj.
Actualizarea documentaţiei s-a bazat pe analiza documentaţiei PUG Comuna
Perişor, elaborată în 1999 de S.C. „Proiect Craiova” S.A., pe obiectivele dezvoltării
formulate în cursul consultărilor avute cu reprezentanţii autorităţii administraţiei
publice locale, pe rolul identificat în teritoriu de Planul de Amenajare a Teritoriului
Naţional, Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest Oltenia, Planul de
Amenajare a Judeţului Dolj, Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului
Dolj.

1
BAZA DOCUMENTARĂ
Studii şi documentaţii
Primele elemente analizate au fost prevederile în vigoare ale Planului Urbanistic
General Comuna Perişor întocmit în anul 1999 de S.C. „Proiect Craiova” S.A.,
într-o abordare comparativă cu situaţia actuală şi aspiraţiile prezente ale
comunităţii, documentate prin discuţii şi consultări avute cu autoritatea locală.
Au urmat prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunile: I
– V, aprobate prin:
 Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea I – Reţele de transport
 Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a II-a – Apa
 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi
 Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural
Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior sau concomitent P.U.G. :
- Plan urbanistic general et.1 – al comunei Perisor, proiect nr. 7447/1990,
elaborat de I.P.J. DOLJ , avizat de Consiliul Judetean Dolj.
In afara acestor proiecte, s-au mai elaborat :
o Planul de amenajarea teritoriului national;
Sectiunea I – Cai de comunicatie:
Sectiunea II – Apa
Sectiunea III – Zone naturale si construite protejate
Sectiunea IV – Reteaua de localitate

Au fost de asemenea studiate direcţiile trasate de Planul de Dezvoltare Regională a

Regiunii Sud Vest Oltenia, Planul de Amenajare a Judeţului Dolj, Strategia de
Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Dolj 2007 – 2013, care identifică
oportunităţile la nivel regional şi judeţean şi stabileşte cadrul general de dezvoltare
pentru fiecare din localităţile urbane şi rurale ale zonei.
Baza topografică
Baza topografică a fost asigurată de OCPI Dolj şi de Consilui Judetean Dolj prin
S.C. INTELIGIS S.R.L. Rm. Valcea, (GIS)
- Suport topografic / cadastral in system GIS proiectie stereo 1970;
- Planul director al comunei Perisor – (sc. 1 : 2500) OCPI DOLJ;
- Planuri topografice ale satelor Perisor si Maracinele (scara 1 : 5000);
2
Alte surse documentare
Au fost respectate structura şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism –
PUG descrise în „Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al
planului urbanistic general” aprobat cu Ordinul MLPAT nr.13/N/1999, respectiv
„Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”
aprobat cu ordinul MLPAT nr.21/N/2000 precum şi prevederile Regulamentului
General de Urbanism aprobat cu HG nr. 525/1996, cu modificările şi completările
ulterioare.
A fost consultată Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Dolj, actualizată (2010).
Au fost utilizate date statistice şi informaţii provenind de pe pagini web specializate
(ale administraţiilor publice naţionale, judeţene şi locale, etc.).
Legislaţia consultată este prezentată în anexă la Regulamentul Local de Urbanism
aferent PUG.

***

3
CAPITOLUL I – ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

Comuna Perişor este o unitate administrativ-teritorială (U.A.T.) a judeţului Dolj,

situat în regiunea de SV a României, care are în componenţa sa 2 localităţi: satul
Perişor (satul reşedinţă a comunei) şi satul Mărăcinele, situat la o distanţă de 4,2
km N-NE de Perişor.
Comuna este amplasată în la S de municipiul reşedinţă de judeţ Craiova, faţă de
care se află la o distanţă de circa 35 km pe DN 56/E79 - Craiova - Calafat.
Comuna Perişor se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale:
- la N: Comuna Varvoru de jos; Comuna Sălcuţa; Comuna Radovan
- la E: Comuna Radovan;
- la SE: Comuna Intorsura;
- la S: Comuna Cioroiaşi.
- la V: Comuna Giubega.
- la NV: Comuna Salcuta.
Orasele cele mai apropiate de localitatea resedinta de comuna sunt: Bailesti - 20
km si Craiova – 35 km.

I.1 CADRUL NATURAL: GEORGAFIE, CLIMĂ, FAUNĂ, FLORĂ

Comuna Perişor este localizată în bazinul hidrografic al Jiului, în subzona sudică a
Podişului Getic, în zona de câmpie colinară – Câmpia Centrală a Olteniei de la V
de Jiu, la o altitudine cuprinsa intre 90 si 125 m (peste 150) faţă de nivelul mării, în
partea de N a comunei.
Relieful caracteristic este de platformă înaltă, străbătută de văile afluenţilor Jiului
pe direcţia V-NV şi E-NE. Localităţile componente ale comunei s-au dezvoltat în
lungul acestor văi (pârâul Mereţel, afluent principal al Jiului şi Perişor, afluent
indirect, al Desnăţuiului).
Forma de relief caracteristică este terasa superioară a Dunării numită „terasa
Perişoru” datorită extinderii mari pe care o are în această zonă. Aceasta terasa este
dominanta direct de Câmpia Colinară a Podişului Getic, care are altitudini de peste
150 m în partea nordică a Comunei Perişor.
Studiile geologice au evidenţiat o structură alcătuită din depozite de argile vinete si
galbene care formează pătura impermeabilă şi deasupra căreia apar nisipuri
pontiene în grosimi de cca. 20 m – luturi roşii – având la bază depozite de pietrişuri
levantine.
Solul caracteristic este solul aluvial şi solul brun de pădure.
Resursele de apă subterană au vulnerabilitate moderată şi sunt mai mari decât
resursa medie pe ţară.

4
Relieful de câmpie este în general fără diferenţe mari de nivel cu clima şi solul
specific de câmpie.
Pe teritoriul comunei se regasesc zone naturale protejate si anume PADUREA
PERISOR ce face parte din situl Natura 2000 Zona Protejata Cod ROSCI0202 –
Silvostepa Olteniei
*

Din punct de vedere climatic Comuna Perişor este localizată într-o zonă temperat-
continentală, caracterizată printr-o temperatură medie anuală de 11,70 C, o minimă
sub – 260 C şi o maximă absolută de peste + 380 C.
Temperatura medie anuală în zonă a fost în 2009 de + 12,5o C, media lunară cea
mai scăzută s-a înregistrat în luna ianuarie (–1,0o C), iar cea mai ridicată în luna
iulie (+24,2o C).
Numărul zilelor cu temperaturi peste 300 C este de 50 zile/an, iar al celor cu
temperaturi sub 00 C este de 90.
Primul îngheţ se înregistrează la sfârşitul lui octombrie şi ultimul la începutul lunii
aprilie, ceea ce înseamnă peste 200 zile fără îngheţ, anual.
Cantitatea medie de precipitaţii anuală este de cca. 500 l/m2 /580 mm/an.
În ultimii 15 ani s-au produs modificări climatice importante în toate regiunile
lumii. Acestea au avut ca efect secetele şi ploile abundente tot mai frecvente, cu
consecinţe asupra culturilor agricole.
5% din solul judeţului Dolj este în prezent deşertificat, datorită defrişărilor
necontrolate din ultimele decenii.
Direcţia vântului dominant este E-NE – V-NV. Vânturile cele mai frecvente sunt
cele care vin din direcţia E, cu excepţia verii când predomina vânturile dinspre V.
**
Flora spontană a suferit unele schimbări în ultimele două secole de pe urma
dispariţiei pădurilor de pe suprafeţe mari, în scopul cultivării terenurilor.
Zona este caracterizată de prezenţa habitatelor de stepă/silvostepă.
Vegetaţia înaltă este reprezentată de pădurile de cer şi gârniţă, în unele locuri fiind
prezent stejarul brumăriu şi stejarul pufos.
Fauna zonei este de asemenea specifică zonei de stepă: şoarecele de câmp,
popândăul, dihorul, nevăstuica, lupul, vulpea, prepeliţa, potârnichea, presura,
prigoria, lăstunul, privighetoarea, mierla, piţigoiul.
La nivelul Judeţului Dolj a fost estimat un număr de 75 de specii de plante şi 50 de
animale rare şi pe cale de dispariţie.
***
Cadrul natural descris mai sus asigură premisele dezvoltării economice a comunei
Perişor.
5
Solurile sunt propice culturilor agricole mari, plantaţiilor de pomi şi viţă de vie.
Colinele deluroase au fost în mare parte terasate şi plantate cu pomi fructiferi şi
viţă de vie, iar pe platouri se cultivă cereale.

I.2. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Comuna Perişor se află în raza de influenţă a municipiului Craiova, faţă de care se
situează la o distanţă de aproximativ 35 km.
Cele 2 sate componente sunt localizate în centru (sat Perisor) - respectiv nordul (sat
Maracinele) teritoriului administrativ al comunei, care are o suprafaţă de
6956.05ha, din care extravilan 6606.45ha, iar total intravilan 349.60 ha.
Conform planului si registrului cadastral al comunei, incadrarea teritoriului
administrativ al comunei este de 6956,05 ha.

Intravilanul satelor componente este distribuit după cum urmează:

SUPRAFAŢA
NR.
LOCALITATEA INTRAVILAN MENŢIUNI
CRT.
(ha)
1 PERIŞOR 297.02 -
2 MARACINELE 52.58 -
TOTAL INTRAVILAN 349.60 -

Intravilanul satelor componente este format dintr-un singur trup, cu excepţia

localităţii Perişor, care în afara trupului principal mai are trupuri de localitate în
suprafaţă de 3.02 ha şi anume cimitire.
Extravilanul cuprinde terenuri agricole (arabile, păşuni-fâneţe, vii, livezi) şi
neagricole (păduri, ape, drumuri, curţi construcţii şi neproductive).
Relaţiile economice şi teritoriale s-au dezvoltat în special cu comunele învecinate.
Circulaţia şi transportul cuprind traseele de drumuri judeţene şi comunale care
asigură legăturile în teritoriu cu celelalte localităţi, inclusiv cu municipiul Craiova.
Comuna este accesibilă prin DN 56/E 79 (Craiova-Calafat).
Există sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare, au fost cuprinse în
propunerile de proiecte în cadrul Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a
Judeţului Dolj 2007-2013.
Suprafata totală a terenului agricol este de 3616.91 ha.
Energia electrică este furnizată prin reţelele de medie tensiune care traversează
comuna.
Economia agricolă cuprinde 2 sectoare de activitate, respectiv sectorul particular şi
cel de stat.
6
 I.3. POPULAŢIA
Comuna Perişor are o populaţie de 1746 locuitori în cele 2 sate componente.
Analiza datelor demografice arată la nivelul judeţului tendinţe de depopulare şi
îmbătrânire demografică, mai accentuate în zonele rurale. Analiza arată că în
perioada 2003-2005 depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj a fost mai
accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel naţional.
Conform recensământului efectuat în 2011, populatia comunei Perisor se ridică la
1.746 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 1.923 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,22%).
Pentru 3,44% din populatie, apartenenta etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (96,39%). Pentru 3,44%
din populatie, nu este cunoscută apartenenta confesională.

SPECIFICATIE Anul 2002 Anul 2011 Anul 2020

TOTAL COMUNA 1923 1746 1815

Ritmul de descreştere reflectă fenomenele socio-economice şi demografice care au

avut loc - industrializarea, urbanizarea, declinul economic şi îmbătrânirea
populaţiei.
Acestea explică şi valorile negative ale sporului natural şi sporului migratoriu
începând din anii '90.
Structura pe sexe este echilibrată, cu un procent puţin peste 50% al populaţiei
feminine.
NR. DENUMIREA NR. TOTAL S URS A OBS ERVAŢII
CRT. LOCALITATII POPULAŢIE
1 1746 PUG Din 2011
2 Perişor 1526
3 M ărăcinele 220 + 4% în interval de 10 ani

După aceste date, s-ar putea estima că în decurs de 10 de ani populaţia comunei a
crescut cu 69 locuitori, ceea ce reprezintă + 4.00 %.
În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă se observă în continuare că grupa
de vârstă cuprinsă între 0 – 14 ani se situează sub 18% din totalul populaţiei
comunei, iar grupa de vârstă peste 60 ani se situează în jurul procentului de 42%
din populaţia comunei, restul de peste 40%, dar sub 50%, fiind ponderea populaţiei
apte de muncă (aproximativ egală cu ponderea populaţiei apte de muncă din
mediul urban, dar peste ponderile din mediul rural al judeţului Dolj). Acest fapt se
explică şi prin distanţa mică până la municipiul Craiova, care încurajează
navetismul în rândul populaţiei tinere.
O pondere foarte mică a populaţiei apte pentru muncă se situează la populaţia
cuprinsă între 15-19 ani şi persoanele tinere sub 15 ani din comună.
7
Din totalul populaţiei comunei, populaţia ocupată reprezintă o treime, iar din
totalul populaţiei apte de muncă aproximativ 40%, din care cea mai mare parte în
sectorul primar (agricultură), cu o pondere între 77% şi 100% (pe comune), în
vreme ce sectoarele secundar (inclusiv salariaţii navetişti) şi terţiar totalizează
diferenţa, adică aproximativ 15% din populaţia activă a comunei, aceste activităţi
fiind reprezentate numai la nivelul localităţii reşedinţă de comună.
După 1990, populaţia comunei a scăzut constant, deşi comuna Perişor se găseşte în
imediata apropiere a municipiul Băileşti (20 km), deoarece localnicii – în special
populaţia tânără – preferă stabilirea domiciliului în centrele urbane, care le oferă
condiţii de locuire şi dotări social-culturale net superioare celor din mediul rural.
Disfuncţionalităţile principale în palierul demografic sunt îmbătrânirea populaţiei
(peste 30% din totalul numărului de locuitori), scăderea natalităţii şi creşterea
mortalităţii, depopularea semnificativă a satelor componente.

I.4. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE

Activităţile economice în mediul rural în judeţul Dolj sunt preponderent agricole,
majoritatea terenurilor agricole reprezentând exploataţii agricole individuale, fără
personalitate juridică, cultivate în special pentru consum propriu (agricultură de
subzistenţă).
La nivelul comunei Perişor sunt înregistrate peste 75 de societati comerciale,
domeniul de activitate fiind diversificat: Activitati specializate de curatenie a
cladirilor, mijloacelor de transport, masini si utilaje industriale, Lucrari de
pregatire a terenului, Intretinerea si repararea autovehiculelor, Transporturi rutiere
de marfuri, Cultivarea fructelor semintoase si samburoase, Comert cu amanuntul al
produselor farmaceutice, in magazine specializate, comert cu amanuntul in
magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi
si tutun
In comuna Perisor sunt functionale la ora actuala urmatoarele 14 firme:
- ANIWIL IMPEX SRL ,domeniul de activitate: Transporturi rutiere de
marfuri
- AUTO EDI'S SRL, domeniul de activitate: Intretinerea si repararea
autovehiculelor
- SC CE GLASS SRL, domeniul de activitate: Fabricarea articolelor din
material plastic pentru constructii
- CHIREMIS SRL, domeniul de activitate: Lucrari de pregatire a terenului
- CIOBY SRL , domeniul de activitate: Comert cu amanuntul al produselor
farmaceutice, in magazine specializate
- DOMTAR COM SRL, domeniul de activitate: Comert cu amanuntul in
magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare
- FIRST POINT SRL, domeniul de activitate: Intretinerea si repararea
autovehiculelor

8
 - IORSILAN SRL, domeniul de activitate: Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si
tutun
- INSIHIA IMPEX SRL, domeniul de activitate: Lucrari de constructii a
altor proiecte ingineresti n.c.a
- CHIMCLEANFORALL SRL, domeniul de activitate: Activitati
specializate de curatenie a cladirilor, mijloacelor de transport, masini si
utilaje industriale
- LUC ANTONIO SRL , domeniul de activitate: Comert cu ridicata
nespecializat
- MIRIDIS EXIM SRL, domeniul de activitate: Baruri si alte activitati de
servire a bauturilor
- OVIPAST SRL, domeniul de activitate: Comert cu amanuntul al altor
produse alimentare, in magazine specializate
- RADAL CONSTRUCT SRL, domeniul de activitate: Lucrari de pregatire a
terenului
- SF.MARIA FARM SRL, domeniul de activitate: Comert cu amanuntul al
produselor farmaceutice, in magazine specializate
- UNCRIS SRL, domeniul de activitate: Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si
tutun

Activităţile economice ce se desfăşoară în comună nu sunt poluante.

Un procent foarte mic din terenuri (exploataţii agricole cu personalitate juridică)
sunt cultivate şi în scopuri comerciale.
Există şi 2 asociaţii agricole mari şi 4 mai mici, care exploatează împreună circa
2000 ha pe care se cultivă grâu, porumb, şi rapiţă. Obiectivele turistice de pe raza
comunei sunt: Pensiunea Cristian, Muzeul Henri Coandă, Balta Perişor.
Economia agricolă cuprinde două sectoare de activitate, respectiv sectorul
particular şi cel de stat.
Animalele sunt crescute numai în gospodării, pentru consum propriu.

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj trasează direcţia

dezvoltării rurale, care presupune o suită de intervenţii integrate, cu impact asupra
dezvoltării socio-economice şi care să aibă ca obiectiv creşterea atractivităţii şi a
standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor economice,
creşterea accesibilităţii şi dotarea corespunzătoare a infrastructurii, concomitent cu
protejarea mediului şi valorificarea resurselor naturale existente.
Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere.

9
Economia comunei are un profil agricol.
Activităţile specifice sunt:
- Culturile de bază (cereale şi legume);
- Creşterea animalelor
- Pomicultura
Activitatea agricolă se desfăşoară în special în cadrul asociaţiilor familiale sau a
asociaţiilor cu personalitate juridică.
Prin desfiinţarea CAP-urilor care au aparţinut comunei Perişor au fost dezafectate
şi fermele, efectivele de animale fiind cumpărate de locuitorii comunei.
Activităţile economice ce se desfăşoară în comună nu sunt poluante.
La capitolul facilităţi oferite investitorilor se numără: oportunităţi înfiinţare ferme
agricole, agroindustriale.
La capitolul facilităţi oferite investitorilor se numără: acoperire reţele telefonie
mobilă, cablu TV, arendare teren agricol, posibilitatea de a accede fonduri pentru
replantarea şi regenerarea fondului forestier.
La reactualizare PUG 2014 s-a constatat o crestere a numarului unitatilor
economice in proprietate privata, printre care se numara o moară, o firma de
productie in domeniul tamplariei Pvc si Al cu geam termopan si lucrari de
constructii de cladiri si lucrari de geniu civil, o Asociatie Familiala cu productie in
domeniul agriculturii-sere(se afla in intravilanul localitatii Perisor), instalatii de
producere biogaz - centrale de producţie prin cogenerare de energie electrică şi
termică din biogaz, ferme agricole, ferme zootehnice situate in extravilanul
localitatii Perisor.

Dar principalele disfuncţionalităţi au apărut din cauza fărâmiţării proprietăţii

asupra terenurilor agricole, în lipsa capacităţii de exploatare a pământului, ca şi pe
fondul unei valorificări anevoioase a recoltelor.
Totodată îmbătrânirea, migrarea populaţiei apte de muncă şi situaţia materială
modestă a localnicilor reprezintă disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte
economia comunei.

I.5. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

Prin PUG elaborat în anul 1999 intravilanul localităţilor componente ale actualei
comune Perişor(sat Perisor- sat Maracinele) avea o suprafaţă propusă de 349.60ha,
cu o creştere faţă de PUG anterior, etapa I, 1991 (312.70 ha).
La reactualizare PUG 2014 s-au constatat unele diferente intre suprafetele existente
cuprinse in intravilanul celor doua sate Perisor si Maracinele.
Astfel ca, suprafata intravilanului pentru satul Perisor (situatia propusa in anul
1999) era de 297.02ha (in loc de 286.86ha) , iar pentru satul Maracinele de 52.58ha
(in loc de 58.59ha), rezultand o suprafata totala a intravilanului de 349.60ha.

10
In prezent intravilanele celor doua localitati componente sunt partial conforme cu
Planul urbanistic general , PUG aprobata prin Hotararea Consiliului Local in anul
1999.
Zonificarea funcţională stabilită prin PUG Comuna Perişor elaborat în 1999
evidenţia următoarele zone:
- Zona centrală şi alte funcţiuni de interes public
- Zona de locuit
- Zona activităţilor de tip industrial şi de depozitare
- Zona activităţilor agro-zootehnice (turism)
- Zona de spaţii verzi şi sport
- Zona unităţilor de gospodărie comunală
- Zona de echipare edilitară
- Zona căilor de comunicaţie şi transporturi
- Alte zone
Bilanţul teritorial propus în 1999 pentru cele 2 localităţi componente ale actualei
comune Perişor este prezentat în Anexa 1 la Memoriul General.

ZONA CENTRALĂ ŞI ALTE FUNCŢIUNI DE INTERES PUBLIC

Zona centrală a fost delimitată în PUG 1999 pe teritoriul localităţii Perisor,
localitatea reşedinţă de comună, astfel încât să includă instituţiile importante
existente.
Pe lângă instituţiile grupate în zona centrală de pe raza satului Perişor, comuna mai
are o serie de echipamente publice dispersate în teritoriul intravilan al localitatii.
Această subzonă cuprinde unităţile medicale şi de învăţământ, alte servicii publice
dispersate în teritoriu, dintre care pentru unele se vor formula propuneri de
refuncţionalizare/reconversie.

Instituţiile au fost clasificate astfel:

Dotări administrative
La nivelul anului 1999, pe teritoriul localităţilor componente ale actualei comune
Perişor ca dotări administrative exista sediul primariei, ocolul silvic.

Dotări de învăţământ
În ceea ce priveşte dotările de învăţământ la nivel de comună, în prezent există:
 şcoala generală I – VIII – construcţie P, stare bună, 7 săli de clasă, nr. Elevi
– 150 proprietate a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, în satul Perişor;
11
  şcoala generală (veche) – construcţie P, stare bună, 3 săli de clasă,
proprietate a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
satul Perişor, în cadrul căreia a funcţionat şi un punct sanitar;
 şcoală generală I – IV – construcţie P, stare bună, 2 săli de clasă (20 elevi),
proprietate a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
satul Perisor;
 Gradinita- constructie P, stare buna aceasta are in componenta 3 grupe;
 Dotari sat Maracinele: scoala I– VIII constructie P,stare satisfacatoare cu 2
sali de clasa(10 elevi);
Trebuie însă menţionat faptul că unităţile şcolare acoperă necesarul de şcolarizare
pentru întreaga comună.
De asemenea trebuie menţionat faptul că distanţa convenabilă, la numai 35 km de
Municipiul Craiova reprezintă un avantaj în ceea ce priveşte învăţământul liceal
dar mai ales învăţământul universitar, Universitatea din Craiova fiind o instituţie cu
tradiţie în România.

Sănătate
Serviciile de sănătate din mediul rural la nivelul judeţului sunt deficitare,
infrastructura de bază în sănătate fiind concentrată în principal în mediul urban.
În comuna Perişor funcţionează:
 Un dispensar uman, farmacie - cladirea are regimul de inaltime P, starea
acesteia este buna, deasemenea farmacia este in proprietate privata;
 Cabinet medical - Dr. Gorganeanu Ionela, sat PERIŞOR;
 Cabinet medical - Dr. Tudor Ana, sat PERIŞOR;
 Directia Sanitar Veterinara Dolj - Circumscriptia Perisor;
In satul Mărăcinele exista dispensar uman, cabinet medical.

Cultură şi culte
 De asemenea prezenta documentaţie delimitează zonele de protecţie ale
celor două clădiri de patrimoniu – Biserica „Sf. Nicolae” din satul
Perişor, cod LMI DJ-II-m-B-08336, poziţia 548 în Lista Monumentelor
Istorice aprobată în 2010 – Judeţul Dolj, monument istoric construit în
1862, respectiv Biserica „Sf. Nicolae” din satul Mărăcine, cod LMI DJ-
II-m-B-08313, poziţia 520 în Lista Monumentelor Istorice aprobată în
2010 – Judeţul Dolj, monument istoric construit în 1694 şi refăcut în sec.
XIX.
 Casa memoriala Henri Coanda situata in sat Perisor;
 Căminul cultural – construcţie P situată în zona centrală a localităţii
Perişor, cu o capacitate de 150 locuri;
 In satul Perisor exista o dotare de cult penticonstal.
12
Dotări comerciale
 Magazine generale, magazine mixte, magazine alimentare, baruri – situate în
zona centrală a localităţilor, vânzare produse alimentare şi nealimentare, în
localităţile Perişor si Maracinele;
 Piata agroalimentara
 Statie carburanti auto
 Statie GPL

Dotări turistice
 Pensiune turistica

ZONA DE LOCUIT
Zona de locuit este compusă din locuinţe şi dotările aferente (de importanţă
secundară). Această zonă acoperă cea mai mare parte a intravilanului (79.55 %,
reprezentând în total 278.10 ha). Pe localităţi, situaţia se prezintă în felul următor:

Nr. TOTAL ZONA DE

crt. SATUL INTRAVILAN LOCUIT %
ha ha
1 Perisor 297.02 233.67 76.90
2 Maracinele 52.58 44.43 84.50
TOTAL 349.60 278.10 79.55

Locuinţa cuprinde în general 2-3 camere de locuit, aceasta intrând în categoria de

locuinţă medie.
Numărul de persoane raportat la o locuinţă reflectă valori sub media înregistrată pe
judeţ.
Fondul de locuinţe este compus din locuinţe dispuse în parcelă în sistem izolat, cu
regim de înălţime parter (cea mai mare parte).
Din punct de vedere al calităţii materialelor de construcţie utilizate, 10% sunt
realizate cu pereţi de cărămidă şi planşee din lemn, restul din paiantă şi chirpici. În
ultimii ani, în cele 2 localităţi s-au construit o serie de locuinţe noi, din materiale
durabile (BCA şi planşee din beton armat).
Din acestea, unele au fost abandonate, urmare a migrării populaţiei active către
mediul urban în căutarea locurilor de muncă şi a veniturilor mai mari.
În continuare comuna dispune de o rezervă de teren pentru dezvoltarea fondului de
locuinţe, terenuri înregistrate în prezent ca terenuri agricole intravilane.

13
La data elaborării PUG Comuna Perişor situaţia pe localităţile componente era
următoarea:

S UPRAFAŢA S UPRAFAŢA
Nr.
LOCALITATE NR. LOCUINŢE TOTALĂ A MEDIE A UNEI
crt.
LOCUINŢELOR LOCUINŢE
1 Perişor 821 27.259 33.20
2 Maracinele 187 6.582 35.20

Raportul dintre numarul de gospodarii si numarul de locuite este prezentat in

tabelul urmator:
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. loc. /
crt Satul
Locuitori Gospodarii Locuinte Nr. gospod.
1 Perisor 1526 731 821 2.08
2 Maracinele 220 150 187 1.46
TOTAL 1746 881 1008 1.98

Suprafaţa locuibilă medie pentru un locuitor al comunei Perişor rezultă 9.91 m2 , la

un număr total de 1746 locuitori la nivelul anului 2011.
Din aceeiaşi indicatori rezultă că numărul de persoane dintr-o gospodărie este de
aproximativ 2 persoane (1.98), sub media judeţeană, în vreme ce numărul mediu de
camere de locuit într-o locuinţă este de 2-3 camere.

ZONA ACTIVITĂŢILOR DE TIP INDUSTRIAL ŞI DE DEPOZITARE

Zona activităţilor industriale şi de depozitare ocupă 5.13 ha la nivelul comunei
Perisor, reprezentând 1.73% din intravilanul satului Perisor si 1.47% din totalul
intravilan al comunei.
Activităţile de tip industrial şi de depozitare, asociate activităţilor agricole
preponderente în zonă, nu generează poluarea mediului înconjurător.
Producţia agricolă se bazează în cea mai mare parte pe cultura cerealelor dar şi pe
culturile de legume, oleaginoase, fructe.
În ceea ce priveşte zootehnia, între 2001 şi 2005 numărul total al animalelor a
crescut cu peste 11%.
Din totalul efectivului de animale, cea mai mare parte se află în gospodării.
La nivel local este o strategie, principala orientare vizând realizarea investiţiilor în
infrastructură. Principalele obiective cuprinse în strategia locală sunt: realizarea
unei Pieţe agro-alimentare; reabilitarea Muzeului H. Coandă; construirea unui
cămin de bătrâni; construirea unui camin cultural; amenajarea unei baze sportive;
14
realizarea reţelei de canalizare şi a sistemului de alimentare cu apă; amenajare
parcuri.

ZONA ACTIVITĂŢILOR AGRO-ZOOTEHNICE

Activităţile agro-zootehnice constituie principala sursa de poluare a solului din
punct de vedere al nitritilor, nitratilor, avand in vedere ca activitatile preponderente
la nivelul comunei sunt activitati agricole si zootehnice.
Reteaua hidrografica subterana cu izvoare de apa este infestata cu nitriti si nitrati.
Teritoriul comunei Perisor se inscrie in zona cu resurse de apa subterana cu
vulnerabilitate ridicata ( infestata cu nitriti si nitrati) care necesita masuri prioritare
de protectie.
Comuna Perisor(sat Perisor, sat Maracinele) se regaseste pe lista localităţilor pe
judeţe unde există surse de nitraţi din activităţile agricole, lista ce a fost aprobată
prin Ordinul comun nr.1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile respectiv Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ordinul prevedea ca până cel târziu la 31.12.2012, Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA Bucuresti,
împreună cu Administratia Natională "Apele Romane", să revizuiască zonele
vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, si
să întocmească hărtile cu aceste zone.
Raportat la nivelul întregii ţări, au existat un numar de 1963 localităţi constituite în
zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, repartizate în cele 8 regiuni de dezvoltare
economică astfel: în regiunea 1 = 338; în regiunea 2 = 261; în regiunea 3 = 378; în
regiunea 4 = 298(Oltenia); în regiunea 5 = 240; în regiunea 6 = 238; în regiunea 7
= 170 şi 40 în regiunea 8.

Masuri in vederea reducerii cat mai mult posibil a potenţialului de poluare cu

nitraţi se impun următoarele măsuri:
utilizarea metodelor specifice sistemelor de agricultură durabilă si biologică:
rotaţia culturilor. Culturile de leguminoase perene(dar şi anuale) sunt
preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, utilizarea de
materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de
preferinţă a celor solide compostate), în combinaţie cu îngrăşămintele
minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea
stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi
aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din
sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru
reducerea cheltuielilor de producţie, cât si a poluării mediului;
depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în
scopul minimizării poluării; depozitarea acestora în afara zonelor sensibile si
departe de sursele de apă;
utilizarea de tehnici de irigare care să nu ducă la infiltrarea fertilizanţilor în
subsol;
protecţia solului împotriva eroziunii.

15
ZONA DE SPAŢII VERZI ŞI SPORT
Pe teritoriul localităţii Perişor, în incinta şcolii vechi există un teren de sport. In
satul Maracinele exista deasemenea un teren de sport.
Ponderea zonei faţă de intravilanul localităţii din punct de vedere al suprafeţei de
teren, este de 2.15%, în satul Perişor şi 1.01% în satul Mărăcinele.

ZONA UNITĂŢILOR DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

În general, zona unităţilor de gospodărie comunală este reprezentată de cimitirele
din localităţi. Satul Perişor are două cimitire amplasate în partea de nord a
localităţii.
În satul Mărăcinele cimitirul existent este corespunzător cerinţelor actuale.
In satele Perisor, Maracinele nu există platforme de gunoi amenajate, dar a fost
prevazut prin PUG (1999), realizarea de platforme de gunoi amenajate in suprafata
0.60h, respectiv 0.30ha.
Situatia propusa in 1999 nu se va mentine.

ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURI

Pentru transport public, Strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor
comunitare de utilităţi publice adoptată de Consiliul Judeţean Dolj în 2007
cuprinde o propunere de proiect.
SUPR. SUPR.
SATUL %
INTRAVILAN ZONA
1 Perisor 297.02 34.10 11.48
2 Maracine 52.58 6.00 11.41
TOTAL 349.60 40.10 11.47

ALTE ZONE
PUG Comuna Perişor evidenţia în 1999 şi zona terenurilor agricole care se
constituie ca rezervă pentru zona de locuit/zona economică, respectiv zona
terenurilor ocupate de apă.
Totodată documentaţia evidenţia zonele cu riscuri naturale, şi anume zonele
inundabile din intravilanul localităţilor.
In cadrul intravilanelor celor 2 sate mai sunt incluse zona terenurilor agricole
respectiv zona terenurilor ocupate de apă.

16
 I.6. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ
Pe teritoriul localităţii Perişor, s-au făcut unele lucrări de regularizare a cursului
pârâului Perişor.
Alimentarea cu apă se asigură în sistem centralizat prin captări din puţuri forate şi
reţea de distribuţie.
Există lucrări de canalizare în sistem unitar, pentru canalizarea menajeră, şi pentru
canalizarea pluvială, apele meteorice fiind colectate în şanţuri deschise, de ambele
părţi ale drumurilor.
Localităţile sunt racordate la sistemul energetic naţional prin racorduri aeriene până
la posturile de transformare din fiecare localitate. Există reţea de iluminat public
stradal.
Comuna are o propunere de proiect pentru extindere iluminat public.
Alimentarea cu căldură se face de asemenea în sistem individual (sobe cu
combustibil solid).
Cimitirele existente satisfac parţial necesarul din punct de vedere al capacităţii.
Alimentarea cu gaze este de asemenea asigurată în sistem individual (butelii)
neexistând reţele de distribuţie.
Din punct de vedere al legăturilor telefonice, există atât legături la reţeaua de
telefonie fixă cât şi acoperire pentru reţelele de telefonie mobilă(antene–relee
GSM).
Strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice
adoptată de Consiliul Judeţean Dolj în 2007 prevede elaborarea şi realizarea unor
proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a
deşeurilor şi de alimentare termică a localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ
Dolj. Pe lista acestor proiecte figurează modernizarea drumurilor comunale, un
proiect propus pentru realizarea si extindere reţelei de alimentare cu apă, şi un alt
proiect pentru reţeaua de canalizare şi staţia de epurare.
În prezent, echiparea tehnico-edilitară la nivelul comunei este realizat in procent de
80%.

I.7. PROBLEME DE MEDIU

Standardul de viaţă în mediul rural este redus dat fiind faptul că dotarea cu
infrastructură de mediu este deficitară.
Nu există încă un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele
rurale.
Comuna nu are platforme de gunoi, respectiv un serviciu de salubrizare organizat
pentru colectarea deşeurilor menajere, dar are un proiect pentru managementul
deşeurilor, în fază de propunere,ro.
In satul Maracinele nu exista inca retea de canalizare a apelor uzate menajere si
staţie de epurare.
17
Cele trei cimitire asigură necesarul la nivelul comunei Perisor, doua pentru satul
Perisor(3.02ha) respectiv unul pt satul Maracinele (1ha), nefiind necesară
extinderea celor existente sau realizarea unui nou cimitir, întrucât extinderea s-a
realizat pe durata valabilităţii PUG 1999. Este însă necesară reabilitarea acestor
cimitire.
Delimitarea anterioară a zonei de protecţie a monumentelor istorice nu corespunde
prevederilor legale în vigoare în prezent, în perioada de la aprobarea precedentului
PUG şi până în prezent cadrul legislativ în domeniul protejării monumentelor
istorice fiind modificat.
Comuna nu deţine spaţii verzi amenajate şi plantaţii de protecţie.
Pe teritoriul localităţii Perişor se află două monumente istorice clasate, care trebuie
protejate.
De asemenea există zone pe cursurile pâraielor care necesită amenajări
hidrotehnice, întrucât sunt supuse riscului de inundaţii.
În apropiere se află un lac de acumulare în care se varsă pârâul Perişor, acesta este
populat cu peşte şi este propus pentru a fi exploatat în scopuri turistice sau sportive
de catre persoane fizice si juridice.
Teritoriul comunei Perisor se inscrie in zona cu resurse de apa subterana cu
vulnerabilitate ridicata ( infestata cu nitriti si nitrati) care necesita masuri prioritare
de protectie.

I.8. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Principalele disfuncţionalităţi care au rezultat în urma analizei situaţiei existente
sunt:
 Declinul demografic, care se traduce într-o diminuare continuă a palierului
populaţiei active (care ar trebui să susţină dezvoltarea economică),
îmbătrânirea populaţiei, abandonarea gospodăriilor (cu consecinţe asupra
stării fondului construit al comunei);
 Infrastructura de locuire, cu gospodării abandonate, cu locuinţe din
materiale puţin durabile şi în stare medie şi precară, care necesită reparaţii,
renovare şi consolidare;
 Infrastructura economică, nu mult mai dezvoltată faţă de analiza anterioară;
sectorul economic preponderent rămâne sectorul primar, legat de activităţile
în agricultură, care se desfăşoară şi în prezent pe fondul lipsei de mijloace
mecanizate şi al unei proprietăţi fărâmiţate, iar sectorul terţiar (cel al
serviciilor) este în continuare foarte slab reprezentat;
 Trebuie redefinită şi redelimitată zona de protecţie a monumentului istoric
listat existent;
 Existenta unor dezechilibre de dezvoltare economica intre localitatea
resedinta de comuna si localitatea componenta;

18
  Accesul dificil pe drumuri neasfaltate, nemodernizate la localităţile
componente şi la trupurile de localitate;
 Infrastructura edilitară pentru alimentarea cu apă în sistem centralizat,
canalizare, iluminat public stradal, drumuri comunale se află în prezent în
etapa de executie cuprinsă în Strategia de dezvoltare economico-socială
judeţeană;
 Lipsa spaţiilor verzi şi a amenajărilor de agrement, în general, ca şi a
plantaţiilor de protecţie;
 Lipsa platformei de depozitare a reziduurilor menajere şi a serviciului de
salubrizare. Există însă o propunere de proiect pentru managementul
deşeurilor, cuprinsă în Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului
 Riscul de inundaţii pe porţiuni ale cursurilor de apă existente;
 Calitatea precară a apei din pânza freatică (necorespunzătoare din punct de
vedere chimic şi bacteriologic);

I.9. OBIECTIVE PENTRU NOUL PLAN URBANISTIC GENERAL

Actualizarea PUG ţine cont de următoarele solicitări ale comunităţii locale,
identificate împreună cu reprezentanţii administraţiei publice locale:
 Extinderea suprafeţei intravilanului, în scopul cuprinderii unor noi zone
pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe si de obiective publice.
 Realizarea unei after-school
 Realizarea unor lucrări hidrotehnice în scopul prevenirii inundaţiilor
 Lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere şi circulaţiei existente
 Lucrări de extindere a reţelelor edilitare de: alimentare cu apă, canalizare,
iluminat public stradal.
 Implementarea unui proiect de management al deşeurilor (platforme
amenajate precolectare deseuri menajere).
 Finalizarea pieta agro-alimentare aflata in executie.
 Finalizare sediu administrativ (nou) al primariei.
 Propunere de construire unui nou camin cultural.
 Amenajarea spatii de agrement – baza sportiva.
 Amenajare parc in zona rezervata si concesionata pentru acesta.
 Reabilitarea si modernizarea casei Memoriale Henri Coanda sub forma unui
muzeu.
 Reabilitarea cimitirelor existente.
 Reabilitarea bisericilor din Perisor respectiv Maracinele.

19
 Transformare camin cultural existent in centru social.
 Propunere de dezvoltare economica(fabrica detergent, respectiv mase
plastice).
 Realizare unei ferme de porci.
 Dezvoltarea agro-turismului prin pensiuni turistice si zone piscicultura.
 Dezvoltarea agro-industriala, prin implementarea proiectelor de reconversie
la pomi fructiferi.

20
CAPITOLUL II – PROPUNERI

În elaborarea capitolului de propuneri pentru noul PUG s-a ţinut cont de analiza
actualizată a contextului local de dezvoltare. Nu au fost elaborate studii de
fundamentare privind situaţia economică şi potenţialul de dezvoltare al comunei,
precum şi infrastructura de circulaţie şi transport, infrastructura edilitară, serviciile
publice şi protecţia mediului, de aceea soluţiile propuse se vor raporta strict la
analiza întreprinsă de proiectant, împreună cu autoritatea administraţiei publice
locale, precum şi la analizele întreprinse la nivelul judeţului Dolj şi la direcţiile
stabilite prin strategia judeţeană de dezvoltare economico-socială.

II.1 SCENARII DE DEZVOLTARE. PRIORITĂŢI

În cadrul documentaţiei PUG 2014 se nota că – potrivit prevederilor Planului de
Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport (aprobată
prin Legea nr. 363/2006) Amenajarea intersectiilor intre traseul drumului national
si drumurile de interes local. Amenajarea intersectiilor importante.
Propunerile de reglementari prezinta profile transversale ale strazilor in functie de
categoria de importanta, incluzand gabaritele suprafetelor carosabile si
pietonale(trotuare);
În acest context există premisele unei dezvoltări viitoare complexe, nu numai pe
seama sectorului primar, ci şi secundar şi terţiar.
Asezarea comunei Perisor pe drumul national Craiova - Calafat care ofera
posibilitati de dezvoltare a agentilor economica-sociali existenti si amplasarea de
noi agenti economici care vor valorifica produsele agro-zootehnice din zona si vor
antrena fortele de munca existente si a personalului disponibilizat din cadrul
marilor unitati ale municipiului Craiova.
Cu toate acestea principala resursă identificată în prezent, este cea economică
bazată pe agricultură şi zootehnie, care trebuie dezvoltată şi modernizată,
favorizată de o distanţă convenabilă până la municipiul reşedinţă de judeţ,
important pol de dezvoltare în regiune.
Prioritatea o reprezintă asigurarea legăturilor rutiere - modernizarea drumurilor
comunale, iar în ceea ce priveşte confortul locuitorilor - asigurarea alimentării cu
apă, canalizarea şi iluminatul public in toate comuna.

II.2. ROL ÎN TERITORIU

Comuna este accesibilă prin drumul DN 56 cu 2 benzi de circulatie aflat in faza de
reabilitare si modernizare cu perioada de finalizare estimata in 2014.
In teritoriul comunei sunt preconizate dezvoltarea intravilanelor insotite de
restrangeri ale unor incinte economice, stabilirea ordinului de marime si importanta
zonelor functionale echiparea tehnico-edilitare si terenurile necesare gospodariilor

21
de apa, a platformelor de depozitare a resturilor menajere din gospodarii si unitati
economice si statiilor de epurare.
Se mentioneaza faptul ca teritoriul administrativ al comunei a suferit modificari si
anume: comuna Perisor detinea un teritoriu administrativ de 6948ha (in anul 1999)
iar dupa acordul primarilor privind teritoriul administrativ al comunelor a devenit
un teritoriu administrativ de 6956.05ha (2014).
Aceste premise vor configura un nucleu ca potenţială zonă centrală a localităţii
Perişor – care a devenit satul reşedinţă a comunei, ceea ce în perspectivă va aduce
un nou set de reglementări.

II.3. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj 2007-2013 stabileşte
printre priorităţile dezvoltării economice în mediul rural înfiinţarea unor centre
socio-economice pe domenii de activitate cum ar fi:
 Fabrica detergent
 Fabrica mase plastice
 Realizare unei ferme de porci.
 Dezvoltarea agro-turismului prin pensiuni turistice si zone piscicultura
Acest tip de micro-unitate poate reorienta în bună măsură economia locală, creând
nu doar o sursă de venituri ce poate lua amploare, ci şi locuri de muncă şi poate
chiar o piaţă de desfacere independentă, cu condiţia unei promovări insistente şi de
calitate.
Nu în ultimul rând, acest tip de activităţi tind în mod natural să se dezvolte în timp,
antrenând chiar şi populaţia vârstnică – un adevărat ghid turistic şi promotor al
folclorului, istoriei aşezării, meşteşugurilor tradiţionale.
Gradul de dotare cu obiective publice de interes periodic si ocazional a satului
resedinta de comuna, ii ofera acestuia posibilitatea dezvoltarii.
Dezvoltarea economică trebuie să ia în calcul în contextul actual programele de
finanţare ale UE. Atât sectorul agricol cât şi cel industrial pot beneficia de aceste
programe. În acest scop Strategia judeţeană a propus stimularea liberei iniţiative
prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru proiectele
programelor UE, care includ:
 înfiinţarea unor obiective turistice
 revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale
 case de ajutor reciproc
 activitati comerciale
 service - auto şi vulcanizare”

22
Activităţile agro-industriale majore ale comunei sunt în prezent legate depozitarea
produselor agricole şi prelucrarea cerealelor. Dezvoltarea ar putea include
revigorarea meşteşugurilor tradiţionale pe care strategia judeţeană le promovează.
Prin analiza PUG 2014 s-a constatat o crestere a numarului unitatilor economice in
proprietate privata, printre care se numara o moară, o firma de productie in
domeniul tamplariei Pvc si Al cu geam termopan si lucrari de constructii de cladiri
si lucrari de geniu civil, o Asociatie Familiala cu productie in domeniul agricol-
sere(se afla in intravilanul localitatii Perisor), instalatii de producere biogaz -
centrale de producţie prin cogenerare de energie electrică şi termică din biogaz,
ferme agricole, ferme zootehnice situate in extravilanul localitatii Perisor.
Analiza PUG 2014 sugera că pe baza producţiei din sectorul agricol ar putea să
apară unităţi industriale ale industriei mici (microabator, produse lactate, fabrică de
sucuri şi conserve, dat fiind faptul că în zonă sunt livezi), menţinându-se în acest
scop rezerve de teren cu funcţiune economică. De asemenea se menţiona şi
posibilitatea cooperării investitorilor din acest sector la asigurarea echipării cu
reţele tehnico-edilitare.
În ceea ce priveşte sectorul terţiar se identificau unele locaţii în zona centrală a
localităţii Perisor pentru dezvoltarea unor servicii, dar şi în incinta ISIHIA (fost
Agromec), Perisor – pentru o „bază modernă pentru efectuarea lucrărilor agricole”.
Activităţile agricole se bazează pe cultura cerealelor şi legumelor, pomicultură şi
zootehnie. Se estima şi se estimează în continuare că ramura cultivării cerealelor şi
ramura creşterii animalelor reprezintă principalele direcţii în ceea ce priveşte
dezvoltarea economică.
Se estimeaza faptul ca refacerea efectivului de animale si reinfiintarea unor ferme
zootehnice dar cu captial privat, va asigura valorificarea superioara a productiei de
carne, lapte, etc. Aceste ferme se vor putea infiinta pe terenurile fostelor sectoare
zootehnice dezafectate, prin concesionarea suprafetelor necesare catre producatorii
particulari.
Încă de la analiza care a fundamentat PUG anterior se indica faptul că evoluţia
agriculturii este posibilă prin:
 exploatarea terenului agricol pe suprafeţe mari cu mijloace mecanizate, prin
dezvoltarea asociaţiilor agricole.
 înfiinţarea sectoarelor zootehnice (şi concesionarea terenurilor necesare către
producătorii privaţi).
Comuna Perisor dispune de zone care sa favorizeze dezvoltarea unor activitati
turistice si agro-turistice.
La nivelul comunei Perisor se anticipa totdată o posibilă dezvoltare a turismului,
din perspectiva realizării unor noi legături, pe seama potenţialului pe care zona îl
prezintă, atât din punct de vedere peisagistic, cât şi al existenţei monumentelor
istorice – biserici, dintre care una chiar în centrul localitatea Perişor reşedinţe de
comună.

23
 II.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
În urmă cu 20 ani, pe baza studiului de prognoză elaborat de Prefectura Judeţului
Dolj (în 1995) se avansau două variante posibile: „creşterea biologică” şi
„creşterea tendenţională” a populaţiei până în 2022 - dintre care prima lua în calcul
numai valori anuale negative ale sporului populaţiei, ceea ce a condus la
anticiparea unei populaţii de 1536 locuitori în 2020 (total, pentru cele 2 localităţi
componente), în vreme ce a doua estima o stagnare a descreşterii populaţiei şi chiar
o creştere relativă cu 6 – 8 locuitori/an în medie, ceea ce ar fi condus la o populaţie
de 1815 locuitori în 2020.
Această ultimă variantă se baza şi pe localizarea comunei în apropierea
municipiului Craiova. Sintetic, tabloul se prezenta în felul următor:

EST IMARE EST IMARE

Nr. POPULAŢIE POPULAŢIE
LOCALIT AT E VARIANT A I- VARIANT A II-
crt. 1999 2011
2020 2020
1 PERIŞOR 1575 1526 1373 1585
2 M aracinele 236 220 163 230
3 TOTAL 1811 1746 1536 1815

În cazul comunei Perişor, cu o populaţie actuală de 1746 locuitori, varianta cea

mai apropiată de realitate a fost cea de-a doua, a „creşterii tendenţionale”, dar chiar
şi ea a fost depăşită, rata reală de creştere a populaţiei fiind, în medie, de 6 – 8
locuitori/an. Mai mult, comuna demonstrează o evoluţie demografică care face
dificilă anticiparea evoluţiei în următorii 10 ani din două motive:
 îmbătrânirea accentuată a populaţiei, criza economică din prezent, lipsa unor
proiecte care să atragă finanţări nerambursabile pentru o dezvoltare durabilă
a localităţii, sunt de natură să prefigureze o descreştere demografică
accentuată în următorii ani
 spre deosebire de tendinţa generală de descreştere, pe baza datelor anterioare
şi a celor din prezent populaţia comunei a crescut în ultimii 10 ani.
De aceea preliminarile facute asupra evolutiei au avut la baza principiile politicii
demografice de simulare a cresterii naturale a populatiei si de utilizarea ceat mai
completa a resurselor de munca la nivel de comuna.
În concluzie, dacă evoluţia demografică este mai greu de anticipat, ea putând fi
influenţată într-un sens sau în altul de soluţiile ce se vor formula în ceea ce priveşte
politica economică a localităţii, propunerea de extindere a intravilanului pentru
construirea de noi locuinţe se bazează în acest moment pe elementele de temă stabilite
cu iniţiatorul documentaţiei prezente.
Cresterea gradului de dotare si echipare a localitatilor rurale, realizarea unor conditii
de viata si munca, comparativ cu mediul urban.
S-au avut însă în vedere creşterea confortului locuirii, al rezolvării echipării
tehnico-edilitare, asigurarea unor condiţii de viaţă şi muncă superioare celor
24
prezente, mai apropiate de cele specifice mediului urban, atragerea populaţie
active, tinere, printr-o ofertă variată de locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri
(în sectorul agricol si agro-turstic în special), dezvoltarea sectoarelor secundar şi
mai ales terţiar în următorii 10 ani.

II.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ŞI TRANSPORTURILOR

Potrivit PATN – Secţiunea I –Transformarea traseului drumului national 56
Craiova-Calafat in drum expres
Traseele drumurilor judeţene (E79) se menţin şi sunt in curs de reabilitare si
modernizare.
Trebuie amenajată intersecţia drumului judeţean cu drumurile de interes local
nemodernizate.
Organizarea circulaţiei locale urmăreşte în primul rând reabilitarea si
modernizarea drumurilor existente, propunând mobilier urban si amenajarea
spatiilor verzi conform normelor, care siguranta pietonilor si accesele carosabile
către gospodariile din zonele funcţionale.
Amenajarea intersectiilor intre traseul drumului national si drumurile de interes
local.
Reglementările stabilite în anul 2014 vizau intersecţiile care trebuiau amenajate,
profilurile transversale ale străzilor ce trebuiau respectate în procesul de autorizare
a construcţiilor pe perioada de valabilitate a PUG şi asigurarea unor suprafeţe de
parcare în zonele centrale ale localităţilor, ca şi în incintele tuturor unităţilor
economice şi în zona activităţilor sportive.
Prezenta documentaţie stabileşte cadrul de reglementare pentru abordarea etapelor
de modernizare a căilor de circulaţie locale, norme de parcare noi, diferenţiate
pentru fiecare funcţiune şi delimitează zonele în conservare pentru rezolvarea unor
intersecţii majore în comună.

II.6. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ PROPUSĂ

Având ca obiectiv dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a comunei pe perioada de
valabilitate a noii documentaţii PUG, la stabilirea zonelor funcţionale s-au luat în
primul rând în calcul zonele funcţionale definite prin documentaţia anterioară,
reanalizate şi redefinite după cum urmează:

ZONA CENTRALĂ CU FUNCŢIUNI COMPLEXE, INSTITUTII PUBLICE

SI SERVICII
Prin PUG 2014 din localităţile componente ale comunei Perişor, doar satul Perisor
are zona centrala identificata prin plansa de reglementari urbanistice si a
regulamentului local de urbanism (RLU). Deasemenea satul Perisor are si rolul de
reşedinţă de comună.
25
In satul Perisor suprafata ocupata de zona centrala este de 3.80 ha si include atat
locuinte cat si incintele si sediile urmatoarelor obiective: Primaria – sediul nou
administrativ, gradinita + biblioteca, politia, posta, o zona rezervata destinata
construirii unui camin cultural, magazine.
In localitatea Perisor s-au dezvoltat de-a lungul drumului national DN56 (Craiova-
Calafat), trei nuclee ce cuprind principalele obiective de utilitate publica existente.
Aceasta dezvoltare a fost generata de evolutia localitatii in timp.
Primul nucleu(fosta zona centrala) este situat la intersectia drumului national
DN 56 cu drumul judetean DJ 552A, in “satul vechi” si include atat locuinte cat si
incintele si sediile urmatoarelor obiective: Scoala generala, gradinita, muzeu Henri
Coanda dispensarul uman, farmacie, biserica Sf. Nicolae ocolul Silvic si
cooperativa de credit.
Cel de-al doilea nucleu(zona centrala propusa) este situat de-a lungul DN56 si
concentreaza dotari comerciale, politia, Primaria–sediul nou administrativ,
gradinita + biblioteca(in cadrul careia este amenajat un punct muzeistic”Henri
Coanda”), posta, si o zona rezervata destinata construirii unui camin cultural.
Al treilea nucleu este dezvoltat in zona numita ”satul nou”. Aici sunt amplasate:
scoala generala I-IV; caminul cultural; biserica; terenul de sport si o zona libera de
constructii.
Suprafaţa existentă a acestei zone este de 6.30ha, suprafaţa propusă este de 5.95ha.
Satul Maracine nu beneficiaza de o zona centrala, desi exista o concentrare a dotari
amplasata in centru de greutate a satului. Suprafaţa existentă a acestei zone este de
0.62ha, suprafaţa propusă ramane nemodificata si este de 0.62ha.

ZONA DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

Cu toate disfuncţionalităţile extrase în analiză (starea proastă a fondului construit
existent, locuinţele abandonate şi degradate, rezerve de teren agricol intravilan, dar
care nu pot fi utilizate pentru construcţia de locuinţe, neavând acces asigurat din
circulaţiile publice), zona de locuinţe nu evidenţiază o tipologie parcelară unitară,
localităţile neavând o evoluţie pe plan prestabilit.
Terenurile pe care se realizeaza extinderea zonei de locuit sunt terenuri proprietate
privata.
Planul urbanistic general propune si refacerea fondului construit existent aflat in
stare precara sau inlocuirea lui cu constructii noi.

Zona de locuinte
Satul In teritoriul intravilan
In teritoriu intravilan
propus
aprobat in 1991/2010
Perisor 233.67 248.12
Maracinele 44.43 44.53
Total 278.10 292.65

26
Aspectul referitor la confortul locuirii şi la standardele locuinţelor. În acest sens
vor fi urmărite în procesul de autorizare prevederile Legii locuinţei, nr. 114/1996,
cu modificările şi completările ulterioare (respectarea suprafeţelor şi a dotărilor
minime obligatorii pentru o locuinţă) ca şi prescripţiile specifice stabilite prin
prezenta documentaţie atât în construirea de noi locuinţe cât şi în modernizarea
fondului existent.
Nu în ultimul rând s-a avut în vedere necesitatea modernizării circulaţiilor publice
şi asigurarea cu utilităţi a zonelor de locuinţe şi funcţiuni complementare locuirii.

ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE

Zona activitatilor productive a fost diferenţiată în prezenta documentaţie în mai
multe zone, potrivit utilizărilor şi anume:
A1- Zona activitati agricole
A2- Zona activitatilor agro-industriale si de depozitare
M1- Zona cu functiuni mixte productie, depozitare, comert, servicii

In analiza PUG 2014 s-a constatat o crestere a numarului unitatilor economice in

proprietate privata, printre care se numara moara din satul Perisor, o firma de
productie in domeniul tamplariei PVC si ALUMINIUM cu geam termopan si
lucrari de constructii de cladiri si lucrari de geniu civil, o Asociatie Familiala cu
productie in domeniul agriculturii-sere(se afla in intravilanul localitatii Perisor),
instalatii de producere biogaz - centrale de producţie prin cogenerare de energie
electrică şi termică din biogaz, ferme agricole, ferme agro-zootehnice situate in
extravilanul localitatii Perisor.
Suprafaţa totală a acestor subzone este de 14.45ha.

ZONA ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE

Zona echipamente publice dispersate a fost diferenţiată în prezenta documentaţie
în mai multe subzone, potrivit utilizărilor şi anume:
Subzone:
E1 – Subzona echipamente publice existente;
E2 – Subzona echipamentelor publice extinse, sau propuse prin
construire/schimbare de destinatie a constructiilor existente;
Aceste subzone cuprind unităţile medicale şi de învăţământ preşcolar şi şcolar, alte
servicii publice dispersate în teritoriu, dintre care pentru grădiniţă s-a formulat
propunerea de realizare obiectiv. Suprafaţa totală a acestei zone este de 1.02 ha.

ZONA ACTIVITĂŢILOR DE TURISM, CULTURĂ, CULTE

Zona activitatilor de turism, cultura, culte a fost diferenţiată în prezenta
documentaţie în mai multe subzone, potrivit utilizărilor şi anume:
27
 C 1 – Subzona activităţilor de turism – casă de oaspeţi, info-turism,
şcoală de meşteşuguri tradiţionale;
C 2 – Subzona activităţi de cult;
C 3 – Subzona activităţi culturale (cămin cultural,
clubul copiilor);
Aceste subzone cuprind căminul cultural existent, muzeul Henri Coanda, bisericile
existente din satul Perisor si Maracinele(dintre care doua biserici din Perişor si
Maracinele sunt monumente istorice pe lista monumentelor istorice actualizată in
2010), casa rugaciuni(cult penticonstal), zona rezervata camin cultural.
Suprafaţa totală a acestei zone in satul Perisor este de 0.50 ha, iar in satul
Maracinele de 0.07ha.

ZONA SPAŢIILOR VERZI

Zona spaţiilor verzi a fost diferenţiată în prezenta documentaţie în mai multe
subzone, potrivit utilizărilor şi anume:
V 1 - Culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi fâşii plantate
de protecţie sanitară,
Spatii verzi plantate/gradini de fatada/ plantatii de aliniament
V 2 - Complexe şi baze sportive
V 3 - Subzone de agrement;
V 4 - Zona perdele forestiere de protectie, cursuri de apa si a zonelor
umede
Se propune realizarea de gradini de fatada / plantatii de aliniament,
amenajarea de spatii verzi publice pentru respecta legislatia in vigoare privind
procentul de spatii verzi publice existent.
Procentul propus de spatii verzi amenajate din interiorul proprietatilor va fi
de minimum 20%.
Potrivit strategiei judeţene de dezvoltare economico-socială, la configurarea
şi funcţionarea subzonelor V2, V3 se va avea în vedere necesitatea desfăşurării
unor activităţi „cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă” care
„includ:
 înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, handbal,
gimnastică, fotbal, fotbal de sală etc.;
 înfiinţarea unor centre de fotbal de copii”.

În prezent V2, V3 cuprinde parcul conacului din Perişor, terenurile de sport din
localitate.

28
In localitatea Perisor sunt rezervate 2 terenuri pentru amenajarea unui parc,
respectiv baze sportive cu dotari de agrement.

Suprafaţa totală a acestor subzone este dupa cum urmeaza: in satul Perisor este de
24.22 ha ceea ce reprezinta 7.50% din suprafaţa intravilanului localităţii, iar in
satul Maracinele de 4.97ha ceea ce reprezinta 8.98% din suprafaţa intravilanului
localităţii.

ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ ŞI CONSTRUCŢIILOR

AFERENTE
Sat Perisor
Zona căilor de comunicaţie rutieră a fost prevăzută de 34.10 ha, ceea ce reprezenta
11.48% din suprafaţa intravilanului localităţii. Prin extinderea intravilanului si
modernizarea circulatiei bilanţul teritorial indică o suprafaţă a cailor de
comunicatie rutiera si a constructiilor aferente propusă de 16.90 ha ceea ce
reprezinta 5.24% din suprafaţa intravilanului localităţii.
Sat Maracinele
Zona căilor de comunicaţie rutieră a fost prevăzută de 6.00 ha, ceea ce reprezenta
11.41% din suprafaţa intravilanului localităţii. Prin extinderea intravilanului si
modernizarea circulatiei bilanţul teritorial indică o suprafaţă a cailor de
comunicatie rutiera si a constructiilor aferente propusă de 3.65 ha ceea ce
reprezenta 6.59% din suprafaţa intravilanului localităţii.
Aspectul principal legat de acest capitol este, aşa cum s-a arătat, modernizarea –
asfaltarea drumurilor de acces în cele 2 localităţi, a drumurilor principale şi a
celorlalte circulaţii publice în comună, fără de care orice intenţie de creştere a
calităţii vieţii locuitorilor şi confortului acestora este lipsită de fundament.

ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

Zona cu destinaţie specială este definită de imobilul aparţinând unităţii locale de
Poliţie. Nu sunt prevăzute modificări ale acestuia, deci suprafaţa existentă se
menţine şi este de 0.134 ha, neevidenţiată în PUG anterior.

ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Această zonă a fost din nou separată în subzone şi anume:
G 1 - Subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie
comunală;
G 2 - Subzona cimitirelor
Această investiţie se poate promova numai după asfaltarea drumurilor de acces în
comună.
29
În general, zona unităţilor de gospodărie comunală este reprezentată de cimitirele
din localităţi si platformele de gunoi amenajate. Satul Perişor are două cimitire
amplasate în partea de nord a localităţii care au fost extinse prin pug aprobat in
anul 1999, si nu necesita extinderi fiind corespunzator cerintelor actuale.
În satul Mărăcinele cimitirul existent este corespunzător cerinţelor actuale.

In satele Perisor si Maracinele nu există platforme de gunoi amenajate dar a fost

prevazut prin PUG (1999), realizarea de platforme de gunoi amenajate in suprafata
0.60h(sat perisor), respectiv 0.30ha(sat Maracinele). Situatia propusa in 1999 nu se
va mentine.

Sat Perisor
Modificările privind(extinderi/restrângeri)ale subzonei (G1, G2), suprafaţa zonei
de gospodarie comunala/cimitire va fi de 3.56 ha si va cuprinde cimitirele din satul
Perisor, statiilor de tratare-pompare a apei, gospodarie apa, statii de epurare a
apelor uzate, si realizarea celor 4 platforme de precolectare şi sortare a deşeurilor
menajere (destinate prin PJGD).
Sat Maracinele
Modificările privind(extinderi/restrângeri)ale subzonei (G1, G2), suprafaţa zonei
de gospodarie comunala/cimitire G se va extinde si va fi de 1.53 ha si va cuprinde
cimitirele din satul Perisor, statiile de tratare-pompare a apei, gospodarie apa, statii
de epurare a apelor uzate, si realizarea celor 2 platforme de precolectare şi sortare
a deşeurilor menajere (destinate prin PJGD)
***
Gospodarie comunala – Implementarea unui proiect de management al deşeurilor
Se propune realizarea a 6 platforme betonate amplasate in locurile stabilite prin
comun acord cu primaria (platforme ingradite, cu suprafata S=100mp) pentru
amplasarea pubele ecologice ermetic inchise in vederea colectarii gunoiului
menajer de catre agentii economici(firma specializata) cu care primaria a incheiat
contract.
Pentru colectarea gunoiului menajer din gospodarii firma specializata va incheia
contract cu fiecare beneficiar in parte. Asigurarea recipientelor de
colectare(containere, pubele ecologice cu capac) se va face de catre firma
specializata cu care s-a incheiat contract.
Primaria comunei Perisor, locuitorii vor incheia contracte de salubritate cu agentii
economici care isi desfasoara activitatea in zona. Transportul gunoiului menajer va
fi asigurat de catre agentii economici (firmele de salubritate) cu care se
colaboreaza.
La nivelul comunei Perisor nu exista platforme pentru colectarea gunoiului
menajer, autoritatile locale vor incheia contracte de salubritate cu agenti economici
care vor colecta si transporta gunoiul menajer la statia de transfer pentru depozitare
a gunoiului propusa prin Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, in zona
municipiului Bailesti sau catre groapa de gunoi Mofleni-Craiova.
30
În ceea ce priveşte incadrarea comunei Perisor in sistemul integrat de management
al deseurilor va conduce la urmatoarele masuri ce se impun:
 extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea
terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica
standardul serviciilor în zona rurală;
 noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea şi
eliminarea diferitelor categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea
obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte,
necesitând implicarea populaţiei;
 implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea
standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii
angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele
percepute;
 crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor va
asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii
populaţiei; optimizarea serviciilor de colectare, transport şi depozitare a
deşeurilor va contribui la reducerea consumului de resurse
***
Locatiile platformelor de depozitare temporara(precolectare) a deseurilor
menajere au fost amplasate de comun acord cu reprezentantii primariei comunei
Perisor si sunt prezentate in plansele anexate;
Locatiile platformelor de depozitare temporara(precolectare) a deseurilor
menajere (in numar de 6 platforme (4 platforme de precolectare in sat Perisor; 2
platforme precolectare in sat Maracinele)) vor fi amplasate dupa cum urmeaza:
Sat Perisor
1 platforma situata in partea de V a zonei centrale din intravilanul satului
Perisor in zona destinata spatiilor verzi plantate-agreement-sport;
1 platforma situata in partea de N a zonei centrale in zona Pietei
Agroalimentare a satului Perisor;
1 platforma situata in partea de Est a zonei centrale in zona destinata
spatiilor verzi plantate-agreement-sport din intravilanul localitatii sat
Perisor;
1 platforma situata in partea de E a fostei zone centrale in zona amplasarii
statiei de epurare la iesirea din intravilanul localitatii sat Perisor;
Sat Maracinele
1 platforma situata in partea de E in zona terenului de sport din intravilanul
localitatii sat Maracinele;
1 platforma situata in partea de N a satului Maracinele pe directia DJ552A
catre Marza la iesirea din intravilanul localitatii sat Maracinele.

31
 ***

Prezenta documentaţie stabileşte reglementări şi pentru ZONE SITUATE ÎN

EXTRAVILAN şi anume
ZONE SITUATE ÎN EXTRAVILAN
EX – ZONE REZEVATE ÎN EXTRAVILAN
Subzone:
EX 1 - Subzone rezervate pentru traseele drumurilor de legătură intre;
Perisor-Giubega; Perisor-Radovan-Craiova; Perisor-Maracine; Perisor-
Cetatuia-Cioroiasi; Maracinele-Marza.
EX 2 – Subzona rezervată dezvoltare turistica si agrement

II.7. INTRAVILAN PROPUS

La analiza reactualizare PUG 2014 s-au constatat unele diferente intre suprafetele
existente cuprinse in intravilanul celor doua sate Perisor si Maracinele.
Astfel ca, suprafata intravilanului pentru satul Perisor (situatia propusa in anul
1999) era de 297.02ha (in loc de 286.86ha) , iar pentru satul Maracinele de 52.58ha
(in loc de 58.59ha), rezultand o suprafata totala a intravilanului comunei Perisor de
349.60ha.
In prezent intravilanele celor doua localitati componente sunt partial conforme cu
Planul urbanistic general, PUG aprobata prin Hotararea Consiliului Local in anul
1999.

SAT PERISOR
Stabilirea noului intravilan s-a făcut în concordanţă cu propunerile documentaţiei
prezente şi cu opţiunile locuitorilor, care au reieşit din discuţiile avute cu
reprezentanţii administraţiei publice locale.
În urma analizei întreprinse şi a estimărilor făcute pentru perioada de valabilitate a
noii documentaţii, PUG propune o nouă configurare a limitei intravilanului, care va
include zone de locuinţe, zona locuire, dotari turistice si agroturistice cu
preponderenta spatiilor plantate, zona statie carburant auto ale căror amplasamente
au fost stabilite în urma consultărilor cu autoritatea administraţiei publice locale.
Totodata in urma discutiilor cu reprezentatii administratiilor locale s-au propus
pentru introducerea in intravilanul comunei si a altor trupuri din extravilanul
comunei pentru care s-au obtinut documentatii si s-au facut investitii si propuneri
in acest sens.
Potrivit analizei documentaţiei anterioare, satul Perişor are suprafata intravilanului
de 297.02ha. Suprafata propusa a fi introdusa in intravilan va fi de 25.63ha
rezultand o suprafata totala a intravilanului de 322.65ha.

32
Pe planşa Reglementări sunt evidenţiate atât limita stabilită prin PUG anterior cât
şi cea propusă prin prezenta documentaţie, conform legendei.

SAT MARACINELE
Stabilirea noului intravilan s-a făcut în concordanţă cu propunerile documentaţiei
prezente şi cu opţiunile locuitorilor, care au reieşit din discuţiile avute cu
reprezentanţii administraţiei publice locale.
În urma analizei întreprinse şi a estimărilor făcute pentru perioada de valabilitate a
noii documentaţii, PUG propune o nouă configurare a limitei intravilanului, care va
include zone de locuinţe, zone gospodarie comunala(gospodarie apa- statie tratare-
pompare a apei – statie de epurare a apei) ale căror amplasamente au fost stabilite
în urma consultărilor cu autoritatea administraţiei publice locale.
Potrivit analizei documentaţiei anterioare, satul Maracinele are suprafata
intravilanului de 52.58ha. Suprafata propusa a fi introdusa in intravilan va fi de
2.79 ha rezultand o suprafata totala a intravilanului de 55.37ha.
Pe planşa Reglementări sunt evidenţiate atât limita stabilită prin PUG anterior cât
şi cea propusă prin prezenta documentaţie, conform legendei

In intravilanele propuse s-au stabilit interdicţii definitive de construire pe culoarul

de protecţie LEA.

Evoluţia intravilanului pentru cele 2 localităţi se prezintă după cum urmează:

Nr. INTRAVILAN INTRAVILAN INTRAVILAN
LOCALITATE
crt. 1991 propus 1999 propus 2014
1 Perişor 251.70 297.02 322.65
2 Maracinele 61.00 52.58 55.37
TOTAL 312.70 349.60 378.02

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE

IN TERITORIUL INTRAVILAN PROPUS
DENUM IRE ZONE COM PONENTE SUPRAFATA
(HA)
Sat PERISOR IS, L, LR, L1, A1, A2, M 1, C2, C3,
V1, V2, V3, V4, CR, S, G1, G2, Ex, 306.75
V1ex, V2ex, V3ex
Cimitir 1 sat Perisor G2 2.04
Cimitir 2 sat Perisor G2 0.98
Districtul DN Perisor CR 0.88
Ferme agroindustriale A1, A2 7.72
Instalatii de producere biogaz -
centrale de producţie prin
cogenerare de energie electrică şi
33
cogenerare de energie electrică şi A1, A2 4.28
termică din biogaz - Perisor
Total intravilan sat Perisor 322.65
Sat M ARACINELE IS, L, LR, C2, C3, V1, V2, CR, G1, 54.50
G2, Ex, V1ex, V2ex, V3ex
Gospodarie apa + statie pompare- G1 0.87
tratare a apei + statie de epurare a
apei
Total intravilan sat M aracinele 55.37
TOTAL GENERAL INTRAVILAN COM UNA PERISOR 378.02

II.8. BILANŢ TERITORIAL

Bilanţul teritorial este prezentat în Anexa 2 si Anexa 3 a Memoriului General şi în
planşa Reglementări din PUG.

II.9. MĂSURI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE RISCURI

Pentru zonele care prezintă riscuri de inundaţii periodice se va lua măsura
interdicţiei temporare de construire până la eliminarea riscurilor. În acest scop se
vor promova proiecte de regularizare a pârâurilor şi canalelor colectoare (acestea
din urmă, odată cu proiectele de modernizare a drumurilor publice).

II.10 MĂSURI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE A

MONUMENTELOR ISTORICE
Prin documentaţia prezentă a fost definită zona de protecţie a monumentului istoric
existent în Lista Monumentelor Istorice actualizată (2010), în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, care instituie în mediul rural o rază de protecţie de
200 m în jurul monumentului.
Orice intervenţie în aceste zone se va face numai cu avizul Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional, prin Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional a Judeţului
Dolj.

II.11. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI A ECHIPĂRII

EDILITARE
Principalele proiecte – aflate în prezent în diverse faze, începând de la propunere
proiect - au fost deja prezentate şi se regăsesc în Strategia de dezvoltare
economico-socială a Judeţului Dolj 2007-2013 astfel:
 Modernizarea strazilor, aleilor
 Extindere iluminat public stradal
 Reţea alimentare cu apă – propunere de extindere.
34
  Reţea canalizare şi staţii de epurare – propunere extindere si construire
 Amenajarea platforma precolectare depozitare a deseurilor menajere.
 Propunere de proiectare si construire unei after-school.
 Realizarea unor lucrări hidrotehnice în scopul prevenirii inundaţiilor
 Propunere de proiectare si construire unui nou camin cultural.
 Amenajare parc si spatii de agrement a unei baze sportive in zona rezervata
pentru acestea.
 Reabilitarea si modernizarea casei Memoriale Henri Coanda sub forma unui
muzeu
 Reabilitarea cimitirelor
 Reabilitarea bisericilor din Perisor respectiv Maracinele.
 Transport public - propunere proiect

II.12. PROTECŢIA MEDIULUI

Activităţile agro-zootehnice constituie principala sursa de poluare a solului din
punct de vedere al nitritilor, nitratilor, avand in vedere ca activitatile preponderente
la nivelul comunei sunt activitati agricole si zootehnice.
Reteaua hidrografica subterana cu izvoare de apa este infestata cu nitriti si nitrati.
Teritoriul comunei Perisor se inscrie in zona cu resurse de apa subterana cu
vulnerabilitate ridicata ( infestata cu nitriti si nitrati) care necesita masuri prioritare
de protectie
In vederea reducerii cat mai mult posibil a potenţialului de poluare cu nitraţi se
impun următoarele măsuri:
utilizarea metodelor specifice sistemelor de agricultură durabilă si biologică:
rotaţia culturilor. Culturile de leguminoase perene(dar şi anuale) sunt
preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, utilizarea de
materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de
preferinţă a celor solide compostate), în combinaţie cu îngrăşămintele
minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea
stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi
aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din
sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru
reducerea cheltuielilor de producţie, cât si a poluării mediului;
depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în
scopul minimizării poluării; depozitarea acestora în afara zonelor sensibile si
departe de sursele de apă;
utilizarea de tehnici de irigare care să nu ducă la infiltrarea fertilizanţilor în
subsol;
protecţia solului împotriva eroziunii.

35
Alte masuri ce se propun prin prezenta documentaţie vizează:
 Delimitarea unor zone de protecţie sanitară şi stabilirea restricţiilor specifice
raportat la funcţiunea zonei care a generat restricţiile
 Delimitarea zonelor protejate
 Depozitarea controlata a deseurilor menajere prin amplasarea si amenajarea
platformelor de depozitare.
 Pastrarea unei zone de protectia fata de sursele de poluare
 Regularizarea cursurilor de apă, taluzarea acestora, plantarea terenurilor
recuperate
 Diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare.

II.13. PERMISIUNI ŞI RESTRICŢII URBANISTICE

Prezenta documentaţie ilustrează principiile generale de dezvoltare a Comunei
Perişor pentru următorii 10 ani, evidenţiind obiectivele acestei dezvoltări şi
stabilind permisiunile şi restricţiile ce se vor urmări în activitatea de autorizare a
construcţiilor şi în implementarea proiectelor prioritare identificate împreună cu
autoritatea locală.
Obiectivul general este acela al unei dezvoltări echilibrate şi armonioase, care să
conducă la creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei.
Parametrii dezvoltării urbanistice au fost stabiliţi prin:
 Delimitarea intravilanului către care tinde localitatea în perioada ce urmează
 Organizarea circulaţiei, modernizarea străzilor
 Identificarea zonelor şi a măsurilor urbanistice ce se impun pentru
dezvoltarea activităţilor şi funcţiunilor dominante, pe unităţi teritoriale de
referinţă, zone şi subzone
 Delimitarea zonelor de protecţie şi a zonelor protejate în intravilanul
localităţii
 Identificarea permisiunilor şi restricţiilor la nivelul fiecărei zone funcţionale:
- Interdicţii de construire temporare şi definitive
- Regim maxim de înălţime permis
- Indici maximi de control ai utilizării terenurilor (POT, CUT)
Soluţia de organizare urbanistică a fiecăreia din cele 2 localităţi componente este
prezentată în planşele Reglementări ale documentaţiei.

36
 II.14. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Obiectivele de utilitate publică au fost revizuite împreună cu autoritatea
administraţiei publice locale şi au fost identificate unele oportunităţi în completarea
listei acestor obiective, în scopul dezvoltării economice a localităţii.
Proiectele prioritare sunt cele sintetizate în subcapitolul II.11, proiecte care se află,
aşa cum s-a mai arătat, în diverse faze.
Exista un interes in ceea ce priveste introducerea in intravilan a terenurilor agricole
repartizate locuitorilor in scopul construirii de locuinte si obiective publice
(utilitati).
Este necesar ca pe aceste parcele mari de teren neocupat cu constructii sa fie
elaborate documentatii de urbanism, pentru parcelare si sistematizarea accesta.
Modificarea obiectivelor pe parcursul perioadei de valabilitate a prezentei
documentaţii este posibilă prin întocmirea, avizarea şi aprobarea unor noi
documentaţii de urbanism, potrivit prevederilor legale.

37
CONCLUZII
Beneficiind de o localizare şi o configuraţie a reliefului, a legăturilor cu centrele
urbane – dintre care unul este municipiul reşedinţă de judeţ, cu important rol
regional – şi de condiţii climatice favorabile, pe fondul oportunităţilor oferite de
programele UE de dezvoltare şi explorând direcţiile indicate de Strategia de
dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj, Comuna Perişor identifică, în
analiza care fundamentează actualizarea Planului Urbanistic General, roluri noi în
teritoriu şi premisele unei dezvoltări strategice, durabile.
Această analiză a putut aborda scenariile de dezvoltare de la scară macro către
scara localităţii, bazându-se pe strategiile de dezvoltare definitivate în acest
moment la nivel naţional, regional şi judeţean ca şi pe exemplele de bună practică
existente şi care funcţionează deja în ţară şi în lume.
În contextul actual dezvoltarea economică trebuie susţinută de o strategie de
dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung, cu o viziune clară de dezvoltare, cu
programe şi proiecte care să valorifice patrimoniul local, specificul local, produsul
local.
Propunerile pe care le formulează prezenta documentaţie vin în întâmpinarea
nevoii de identificare şi promovare a valorilor locale, pentru o comună care intră în
competiţie pe plan local cu alte comune pentru implementarea proiectelor
prioritare, dezvoltând în acelaşi timp relaţii de cooperare cu acestea.
Considerând că premisele naturale favorabile pot fi completate cu o serie de măsuri
care să relanseze economia locală – dintre care unele fac obiectul prezentei
documentaţii – reintegrăm ideea că este greu de anticipat dacă în decursul
următorilor 10 ani (durata de valabilitate legală a PUG) populaţia comunei va
creşte sau va continua să scadă, va întineri sau se va antrena într-o proporţie mai
mare în activităţile care vor conduce la dezvoltarea economică a comunităţii, dar
apreciem că proiectele deja lansate pentru completarea echipării tehnico-edilitare
reprezintă un pas important în direcţia creşterii în continuare şi nu a descreşterii, în
pofida tuturor tendinţelor la nivel macro.
Menţionăm că în vederea aprobării acestei documentaţii este necesară obţinerea
avizelor legale prevăzute de Legea nr.350/2001 a amenajării teritoriului şi
urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare.

INTOCMIT
DR. ARH. AL-BASHTAWI MOHAMMAD

38
 ANEXA 1

BILANŢUL TERITORIAL
Sat PERISOR

EXIS TENT(1999) PROPUS (2014)

Procent (%) Procent (%)
ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa Suprafaţa
din total din total
(ha) (ha)
intravilan intravilan
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI
SERVICII 6.30 2.12 5,95 1,84
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COM PLEM ENTARE 233.67 78.67 248.12 76.90
ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE 5.13 1.73 14.45 4.48
UNITATI INDUSTRIALE/DEPOZITARE/AGRICOLE
ECHIPAM ENTE PUBLICE - - 1,02 0,32
DISPERSATE
ACTIVITĂŢI DE TURISM ,
CULTURĂ, CULTE - - 0.50 0.16
SPAŢII VERZI, SPORT,
AGREM ENT, PROTECŢIE 6.40 2.15 24.22 7.50
CĂI DE COM UNICAŢIE RUTIERĂ ŞI
CONSTRUCŢII AFERENTE 34.10 11.48 16.90 5.24
din care:
 Rutier 34.10 11.48 16.90 5.24
 Feroviar - - - -
 Aerian - - - -
 Naval - - - -
DESTINAŢIE SPECIALĂ - - 0.13 0.04
GOSPODĂRIE COM UNALĂ
CIM ITIRE 3.62 1.22 3.56 1.10
APE 1.00 0.34 1.00 0.31
PADURI 6.80 2.29 6.80 2.11
TERENURI NEPRODUCTIVE

TOTAL INTRAVILAN 297.02 100,00 322.65 100,00

39
 ANEXA 2

BILANŢUL TERITORIAL
Sat MARACINELE

EXIS TENT(1999) PROPUS (2014)

Procent (%) Procent (%)
ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa Suprafaţa
din total din total
(ha) (ha)
intravilan intravilan
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI
SERVICII 0.62 1.18 0.62 1.12
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COM PLEM ENTARE 44.43 84.50 44.53 80.42
ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE - - - -
UNITATI INDUSTRIALE/DEPOZITARE/AGRICOLE
ECHIPAM ENTE PUBLICE - - - -
DISPERSATE
ACTIVITĂŢI DE TURISM ,
CULTURĂ, CULTE - - 0.07 0.13
SPAŢII VERZI, SPORT,
AGREM ENT, PROTECŢIE 0.53 1.01 4.97 8.98
CĂI DE COM UNICAŢIE RUTIERĂ ŞI
CONSTRUCŢII AFERENTE 6.00 11.41 3.65 6.59
din care:
 Rutier 6.00 11.41 3.65 6.59
 Feroviar - - - -
 Aerian - - - -
 Naval - - - -
DESTINAŢIE SPECIALĂ - - - -
GOSPODĂRIE COM UNALĂ
CIM ITIRE 1.00 1.90 1.53 2.76
APE - - - -
PADURI - - - -
TERENURI NEPRODUCTIVE - - - -

TOTAL INTRAVILAN 52.58 100,00 55.37 100,00

40
 ANEXA 3

BILANTUL TERITORIAL
AL FOLOS INTEI S UPRAFETELOR DIN TERITORIUL ADMINIS TRATIV
Denumire Agricol Paduri Ape Drumuri Curti Neprod. Total
constru.
Intravilan 193.73 6.80 1 44.10 80.85 0.17 322.65
Perisor
Intravilan 32.44 - - 8.10 14.83 - 55.37
Maracinele
extravilan 3390.74 3054 21 102 6.09 4.20 6578.03
TOTAL 3616.91 3060.80 22 150.20 101.77 4.37 6956.05
% din total 52.00% 44.00% 0.32% 2.16% 1.46% 0.06% 100.00%

41
ECHIPARE EDILITARA

A. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

1. Situatia existenta
Comuna Perisor, formata din 2 sate, este racordata la sistemul energetic national
prin LEA 20 KV, care traverseaza satul Perisor, în apropiere de intrarea dinspre
Craiova pe DN 56.
Puterea instalata a posturilor trafo existente în cele 2 localitati este urmatoarea:

Satul Perisor
1. PT 20/0,4 KvA - 250 KvA la districtul drumuri nationale (fost statie mixturi
asfaltice);
2. PT 20/0,4 KvA - 250 KvA la traversare LEA 20 Kv a DN 56;
3. PT 20/0,4 KvA - 250 KvA la centru – Primarie sediu vechi;
4. PT 20/0,4 KvA - 250 KvA (zona fost sector zootehnic + SMA);
5. PT 20/0,4 KvA - 100 KvA la camin cultural;

Satul Maracinele
6. PT 20/0,4 KvA - 160 KvA – zona centru

Posturile de transformare sunt aeriene pe unul sau 2 stâlpi de beton armat cu

transformatoare de 100 KvA la 250 KvA.
Racordurile de medie tensiune sunt pozate aerian pe stâlpi de beton armat cu
conducte funie de OL-Al.
Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate aerian tot pe stâlpi de b.a.,
plecând de la transformatoarele aeriene, la consumatorii casnici si industriali, prin
conducte funie de aluminiu neizolat sau conducte torsadate de sectiune 35 sau 50
mmp.
Iluminatul stradal este din corpuri cu vapori de mercur de-a lungul DN56 si
DJ552A si cu corpuri incandescente pe alei si strazi laterale.

2. Situatia energetica propusa

Consumatorii noi de energie electrica vor fi consumatori casnici în satul Perisor,
Maracinele, gospodaria de apa, statiile de epurare a apei.

2.1. Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori

mentionati mai sus s-a facut conform prescriptiilor MEE-PE 132/95:
Pentru gospodariile individuale în mediul rural, puterea activa de calcul pentru
iluminat si utilizari casnice este:
Sat dezvoltat - Perisor Pi = 6 Kw/gospodarie;
Sat izolat - Maracinele Pi =3 Kw/gospodarie;

42
respectiv puterile active de calcul:
Perisor Pa = 1,5 Kw/gospodarie;
Maracinele Pa = 0,75 Kw/gospodarie;
La gospodariile de apa, statiile de epurare în functie de puterea pompelor de
incendiu si de hidrofor se ia puterea instalata si cea activa.

În cazul nostru la Perisor vom avea puterea instalata a statiei Pi = 15 Kw

si Pa= 10 Kw.
La puterea totala s-a aplicat un coeficient de simultaneitate Ks pentru un
nr. de gospodarii.
În urma centralizarii datelor consumatorilor vor fi afectate doar 2 posturi
de transformare nr. 3 din centru - Primarie si nr. 4 (zona fost sector zootehnic +
SMA).
Datorita faptului ca cele 2 posturi au o rezerva de putere de aproximativ 40 - 50
Kw, suplimentarea cu maxim 30 Kw pentru fiecare post nu face necesara
amplificarea lor.

2.2. Stabilirea modului de alimentare cu energie electrica pentru noii

consumatori
Sat perisor
Sunt necesare urmatoarele lucrari de energie electrica:
- extinderea retelei de joasa tensiune aeriana existenta cu reconsiderarea
sectiunii conductelor;
- racorduri de joasa tensiune subterane pentru gospodaria de apa din Perisor,
(amplasata lânga fostul SMA) si statiile de epurare propuse;
- automatizarea iluminatului public în Perisor de-a lungul DN 56.
Sat Maracinele

2.3. Diverse
Se mentioneaza ca sub LEA 20 Kv se interzice construirea locuintelor sau altor
cladiri. Se pot construi locuinte în afara culoarului de protectie al LEA 20 Kv care
va fi 12m din axul LEA la stânga sau la dreapta conform normativelor in vigoare.
În prezenta documentatie s-a tinut seama de urmatoarele normative:
- PE 104/95 Construirea LEA peste 1000 V
- PE 106/95 Construirea LEA joasa tensiune
- PE 132/95 Proiectare retele electrice de distributie publica
- PE 145/85 Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice
pentru clădiri civile.
- PE 155/92 Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice
pentru clădiri civile.

43
B. TELEFONIE

1. Situatia existenta
În prezent cele 2 localitati ale comunei, precum si câteva sate din jur (comuna
Giubega) sunt racordate la centrala telefonica automata cu concentrator de 500
linii, amplasata la posta din Perisor. La ora actuala sunt aproape 300 de abonati din
comuna Perisor.

2. Situatia propusa
În urma cererilor de noi abonati de la primarie se propune extinderea retelei de
telefonie existenta.

C. ALIMENTARE CU APA

Gospodaria de apa si puturile forate se amplaseaza în vecinatatea fostului sediu

Agromec Perisor, pe teren liber, situat în intravilanul localitatii.
Retelele de distributie se amplaseaza la limita partii carosabile a strazilor si ulitelor
localitatii.
Localitatea Perisor este situata în sudul judetului Dolj, la circa 40 km de municipiul
Craiova, în câmpia centrala a Olteniei.
Confom recensamântului 2011 localitatea are o populatie de 1746 locuitori, numar
în usoara scadere datorita emigrarii spre mediul urban.
Alimentarea cu apa a locuitorilor, gospodariilor si a societatilor comerciale se face
în prezent din fântâni individuale, de mica adâncime, apa captata neîndeplinind
conditiile de calitate - chimica si bacteriologica – impuse de STAS 1342.
Fata de aceste conditii, se impune realizarea unui sistem centralizat de
alimentare cu apa a localitatii Perisor compus din puturi de adâcime, gospodarie
de apa si retelele de distributie pe actuala trama stradala.

Schema tehnologica a localitatii este alcatuita din urmatoarele lucrari:

- Forajul pentru captarea apei se executa cu un sistem hidraulic astfel ales ca sa se
poata introduce coloana definitiva în jurul careia se pune stratul filtrant.
Este necesar ca stratul freatic sa fie izolat cu o coloana metalica, cimentata în spate,
pâna la adâncimea de 35,30 m.
Pentru masurarea debitului de apa receptat, în cabinele putului s-a prevazut
montarea a câte unui apometru la Dn 50 mm.
- Rezervorul de inmagazinare se executa din beton armat, are forma circulara, cu
radierul si peretii din beton monolit, iar planseul din elemente prefabricate.
- Statia de pompe si hidroforul se va organiza intr-o constructie cu doua
nivele.
- nivelul subteran este o cuva din beton în care se monteaza pompele de
consum menajer si de incendiu exterior;
- nivelul suprateran se va executa din zidarie de caramida si aici se vor
monta recipientii de hidrofor, compresorul si tabloul electric.
- Statia de clorare este o cladire realizata din zidarie de caramida, are un
44
singur nivel. Statia se va echipa cu doua aparate de clorare (unul de rezerva),
aparate ce se alimenteaza din conducta de refulare a statiei de hidrofor, iar
solutia de clor este trimisa în rezervor.
- Reteaua stradala de distributie a apei este ramificata, fiind prevazuta cu
hidranti de incendiu exteriori, cismele stradale si camine de vane. Se vor
realiza din tuburi de polietilena de inalta densitate si durabilitate în timp cu
diametrul 110 x 9,l mm - 160 x 9,1 mm.
Dimensionarea conductelor s-a facut pentru întreaga trama stradala, luându-se în
considerare debitul de apa necesar pentru etapa de perspectiva.
- Drumul de acces în statia de apa se face din drumul existent din imediata
vecinatate, iar circulatia în incinta se face pe alei carosabile balastate.

Apele pluviale provenite din ploi sau zapezi sunt dirijate, prin rigole, pe
terenurile înconjuratoare.

BREVIAR DE CALCUL
A. Necesarul de apa (STAS 134 1/1-91)
N = Ng+ Ns, în care:
Ng = necesarul de apa pentru nevoi menajere
NS = necesarul de apa pentru stropit si spalat

Ng = 1/1000 x 2120 x 20 = 42,4 mc/zi

NS = 1/1000 x 2120 x 5 = 10,6 mc/s
N = 42,4 +10,6 = 53 mc/zi

B. Cerinta de apa (STAS 1343/1-91)

QS = KS x Kp x N (mc/zi), în care:

KS = coeficient ce tine seama de nevoi tehnologice (KS = 1,02)

Kp = coeficient ce tine cont de pierderile de apa (Kp= 1,10)
N = necesarul de apa de la pct. A.
QS = 1,02 x 1,10 x 53 = 59,50mc/s

C. Debite de calcul se determina cu relatia:

Qzi med. = (KS x Kp ) / 86.400 x N (mc/s)
Qzi max = (KS x Kp x Kzi ) / 86.400 x N (mc/s)

Qorar max. = K0 x Qzi max (mc/s), în care:

Kzi = coeficient de neuniformitate a debitului zilnic (1,25)
K0 = coeficient de neuniformitate a debitului orar (2,80)
Qzi med =(1,02 x 1,10) / 86.4000 x 53 = 0,00068 mc/s= 0, 68 l/s= 58,75 mc/zi
Qzi max = (1,02 x 1,10 x 1,25) / 86.4000 x 53 = 0,00086 mc/s= 0, 86 l/s
= 74,30 mc/zi

45
Qorar max. = 2,80 x 0,00086 = 0,0024mc/zi = 2,4 l/s = 207 mc/zi
Sursa se dimensioneaza la Qzi max si anume:
S = 0,70 x 0,86 = 0,60 l/s

D.Calculul rezervorului de înmagazinare

a) Se calculeaza volumul tampon
Vt = 150 ( 10 +Qzi max)
Vt = 150 (10+0,86) = 1,63 ˜ 2,0 mc
b) Calculul volumului de incendiu
Qorar max. = 0,60 l/s = 2,16 mc/h
Pentru aceastii localitate, conform STAS 1343/1, este necesar un
Qie = 5 l/s pe timp de 1 ora.
Deci: Vi = Te (a x Qorar max. + 3,6 Qic )
Vi = 1 (1 x 2,16+ 3,6 x 5)= 20 mc

Pentru satul Perisor se alege un rezervor de 100 mc, din care 20 mc este volumul
de incendiu, iar 80 mc rezerva de compensare tampon.
Pentru satul Maracinele se alege un rezervor de 30mc.

D. CANALIZARE

In comuna Perisor(sat Perisor) exista in present(in executie) un sistem centralizat

de colectare a apelor uzate menajere, apele pluviale se scurg gravitational, prin
rigole de suprafata, pe terenurile inconjuratoare. In satul Maracinele nu exista in
present un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere si se propune
realizarea acestuia in etapa urmatoare dupa realizarea celui din satul Perisor.
Din punct de vedere al mediului inconjurator lipsa canalizarii menajere ridica
serioase probleme din punct de vedere al sanatatii populatiei. Prezenta
documentatie fundamenteaza oportunitatea si necesitatea realizarii unui sistem
centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.
Sistemul de canalizare a apei uzate menajere va fi realizat in prima etapa pentru
satul Perisor, urmand ca in etapa urmatoare sa se realizeze si pentru satul
Maracinele.
Retea de canalizare propusa va fi din tuburi de plastic PVC-KG, cost redus, usor de
executat, asigurarea rezistentei la adâncimi mai mari de 4m prin betonare.
Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC-KG rigid si au rolul
de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea retelei exterioare de canalizare (gravitational -
presiune de utilizare max. 4 bar):
Dn 160 mm - 160 x 3,6 mm
Dn 200 mm - 200 x 4,5 mm
Dn 300 mm - 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm

46
Conductele de PVC-KG pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1,2,3,
4, 5 si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele
de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si
fixare pentru Dn> 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC-KG impreuna cu garniturile de etansare au o
rezistenta buna la actiunea substantelor aflate in apele meteorice si menajere si la
actiunea coroziva a solului.

Schema de canalizare va fi formata din: statie de epurare, colector principal, canale

colectoare stradale, camine de trecere si de intersectie si statii de pompare ape
uzate.

Statiile de epurare (se propun in numar de 3 statii de epurare)

-2 statii de epurare a apelor uzate menajare pentru reteaua de canalizare din sat
Perisor, una situata in intravilanul localitatii in partea de SV(catre comuna
Giubega), iar a doua statie de epurare situata tot in intravilanul localitatii in partea
de SE(catre comuna Radovan spre Craiova).
-1 statie de statie de epurare a apelor uzate menajare pentru reteaua de canalizare
din sat Maraciele situata in extravilanul localitatii in partea de Est.
Schema de canalizare va fi formata din: statie de epurare, colector principal, canale
colectoare stradale, camine de trecere si de intersectie si statii de pompare ape
uzate.

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz:

Descriere constructiva:
Apele uzate menajere ale consumatorilor casnici vor fi deversate direct in
colectorul comunal, nou proiectat, cu obligativitatea de a corespunde calitativ
normelor: NTPA-002.
Acest colector se va vărsa intr-o staţie de epurare mecano-biologica tip
„EDWARDS & Dauser Industrieanlagen und Wassertechnik”.
De la aceasta statie apa – curata – care corespunde calitativ normelor NTPA001 -
va fi varsata in emisarul din vecinatatea statie dupa ce va trece in prealabil printr-
un camin de sectionare si preluare probe, cămin la care se va asigura accesul in
permanenta a autoritarilor ce monitorizează calitatea apei. Acest cămin va fi dotat
cu o vana de secţionare capabila sa oprească deversarea in emisar daca calitatea
apei nu corespunde normelor impuse. Capacitatea maxima de tratare a staţie este
de aproximativ 200 mc/zi, modulabila multiplu de 20 mc. Având in vedere
conformaţia localităţii si modul de aşezare a caselor pe reţeaua nou proiectata nu se
pot racorda mai mult de 500 case. Acest lucru implica - in prima faza ocuparea in
proporţie de 85 % a SE (staţie epurare ape uzate menajere).
Reteaua de canalizare pluviala Dn 200 pana la Dn 315 din teava PVC-KG +
camine de deviere si/sau racord din beton STAS 2448 + grupuri pompare pentru
ridicare nivel hidrostatic, montate in camin - pompa activa si pompa de rezerva.
Epurarea se va realiza intr-o statie modulabila. Inainte de statia de epurare se va
monta un sistem de pre-epurare care va asigura in acelasi timp calitatea apelor
47
uzate ce vor fi epurate NTPA 002 si un debit constant sau debit corespunzator
procesului de epurare.

Descriere functionala:
Curgerea apei menajere se face in mare parte gravitational, iar unde este cazul s-a
optat pentru instalarea unor pompe pentru ridicarea nivelului hidrostatic pentru a
evita sapaturi la adancimi mari costisitoare si cu risc sporit. De la aceasta statie apa
- curata - care corespunde calitativ normelor NTPA001 - va fi varsata in emisarul
din vecinatatea statie dupa ce va trece in prealabil printr-un camin de sectionare si
preluare probe, camin la care se va asigura accesul in permanenta a autoritatilor ce
monitorizeaza calitatea apei. Acest camin va fi dotat cu o vana de sectionare
capabila sa opreasca deversarea in emisar daca calitatea apei nu corespunde
normelor impuse.
Descriere metodologiei de selecţie diametre, soluţie:
Curgerea apei manajere se face in mare parte gravitaţional si deoarece exista şanse
ca din punct de vedere calitativ apa sa nu corespunda calitativ NTPA 002 diametrul
minim propus la canalizare va fi de Dn 200.
Deoarece asigurarea vitezei minime de autocuratiere nu este îndeplinita in
majoritatea cazurilor se propunere ca sa fie folosit un grup de pompare ape uzate
cat mai aproape de începutul reţelei pentru a putea asigura in minim 24 ore -
decolmatarea conductei pentru o zona cat mai larga.

Terenurile ocupate de investitii apartine domeniului public al comunei Perisor(sat

perisor, Maracinele).
Cele trei statii de epurare vor fi amplasate pe malul paraului Perisor spre emisar
unde vor fi deversate si apele epurate. Apele meteorice-pluviale vor fi evacuate pe
teren.

48