1

Cuprins

1. Noiuni generale despre ecosistem

2. Elemente antropice ale biotopului
3. Factori de poluare urban
4. Biocenozele urbane
5. Diferene ale ecosistemelor urbane fa de cele naturale
6. Biodiversitatea n teritoriile urbane
Concluzii

Omul, ca orice fiin vie, nu se afl n afara legilor care guverneaz via a pe planeta
noastr, ci s-a format i dezvoltat n interaciune cu mediul natural. Acesta a influen at
dintotdeauna dezvoltarea societii, dar gradul n care a exercitat aceast influen a fost
diferit de la o epoc istoric la alta.
Mediul natural n care omul i desfoar activitatea este format din mai multe
sisteme ecologice. Un ecosistem, n general reprezinta relatia dintre lumea organismelor vii si
mediul lor de viata, sau cum se mai spune, unitatea dintre biocenoza si biotip(exemplu: un
lac, o padure, etc. formeaza n parte un ecosis-tem ). Un grup de oameni pe un spatiu
determinat si mediul ambiant respectiv alcatuiesc mpreuna un ecosistem urban . Ansamblul
ecosistemelor planetei, ntre care exista relatii complexe de interconditionare,constituie

ecosfera. ntruct omul este singura fiinta vie care poate depune o activitate constienta,
ecosistemul uman joaca rolul principal n cadrul ecosferei.
Biotopul urban reprezinta rezultatul actiunii modelatoare a omului asupra mediului
"fizic", actiune desfasurata ntr-un lung proces istoric, spre folosul sau. Ca si n cazul
ecosistemelor naturale, si n acest caz se poate vorbi de factorii stationari ai biotopului urban,
dar n elementele de biotop urban se pot include factorii indusi de catre societatea umana
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice )
Factorii stationari sunt cei geografici, geologici si pedologici. Acestia reprezinta
elemente fixe care determina evolutia unei asezari umane. ntr-o di-ferita masura, acesti
factori (n special cei pedologici) sunt supusi actiunii antropice si modificati.

Elemente antropice ale biotopului

Elemente generate de structurile urbane. Asezarea umana reprezinta prin manifestarea sa
spatial-functionala o entitate complet diferita din punct de vedere al biotopului, fata de
ecosistemele naturale ; zone functionale urbane, pu-ternic antropizate, n special cele
industriale, comerciale, si de afaceri, si n diverse masuri cele rezidentiale, nvatamnt sau de
agrement, prezinta modifi-cari spatiale specifice ale biotopului initial, orientat
spre ndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. Rezulta astfel modificari le tuturor
factorilor de mediu (apa, aer, sol), precum si schimbari semnificative ale microclimatului.
Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se des-fasoara pe
teritoriul orasului .Fara ndoiala ca la originea poluarii sta productia de materiale nespecifice
mediului. Nu spectrul de materiale create de om este cauza reala, ci modul de gospodarire a
acestora care, pe lnga faptul ca ncorpo-reaza resurse neregenerabile si epuizabile, dupa
utilizare sunt deversate n mediul natural, fara sa se cunoasca efectele de lunga durata asupra
acestuia.

Factorii de poluare urbana

1.

Lipsa unei organizri i dezvoltari economice pe criterii ecologice, cu alte cuvinte, lipsa
unei baze de dezvoltare durabila

2.

Creterea demografica exploziva care implica aglomerarea oraselor, ex-tinderea

suprafetelor ocupate de orase si cresterea necesitatii de tot felul, constituie principala
presiune exercitata din partea centrelor urbane asupra mediului.

3.

Dezvoltarea tehnicii fr s ina seama de principiile ecologice.

4.

Crearea de bunuri materiale care ncorporeaz resurse neregenerabile (sau greu

regenerabile) si epuizabile.

5.

Lipsa unei contiine ecologice cu privire la posibilitatile mediului nconjurator

constituie acel factor de comportament care concura n egala masura cu alti factori,la
degradarea mediului.

6.

Creterea necesarului de ap n viitor.

3

marilor
urbane
care pot sa
n
pune
numai a
de apa n
decenii, ci
prin
pamntului
constructii .

Crearea
aglomerari
provoaca
dezechilibre
se transforme
catastrofe . Se
problema nu
lipsei posibile
urmatoarele
si
a
posibilitatii ca
tasarea
sa se produca alunecari masive de teren si distrugerea unor suprafete ntinse de

Varietatea poluarii ca si a cazurilor care o produc,conduce la schimbari specifice,

uneori ireversibile, ale calitatilor factorilor de mediu.
Echilibru dintre comunitatea biotica si mediul fizic este decisiv pentru comunitate.
ntreaga miscare a societatii este indisolubil legata de dezvoltarea istorica a productiei, de
munca. Fiind un proces ntre om si natura, n cursul caruia omul efectueaza, reglementeaza si,
prin actiunea sa, controleaza schimbul de materie dintre el si natura, munca presupune att
unitate ct si contradictia dintre om si natura. n procesul muncii, producnd cele necesare
existentei, oamenii pe de o parte extrag din mediul natural resursele regenerabile, iar pe de
alta parte arunca n mediul natural reziduuri si deseurile activitatii productive si ale
gospodariei fiecarei familii. Drept urmare, ntre mediul natural si cel creat de om se
desfasoara o dubla contradictie:
o Contradictia dintre dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si volumul de
resurse oferit de natura
o Contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural,sub aspectul
dezechilibrelor pe care omul le poate provoca n natura si al efectului acestora
asupra omului.

Biocenozele urbane
A doua parte componenta a ecosistemului urban este caracterizat prin evolutia speciei
dominante,n teritoriul urban pe care o repre-zinta omul si antropocenoza care constituie
cenoza principala n orase.
n ceea ce priveste celelalte specii din teritoriul urban, se pot face urmatoarele
consideratii:fondul de specii din care este alcatuita biocenoza corespunde conditiilor de
existenta din biotop.

Antropocenoza. Sistemul populatiei umane prezinta caracteristici distincte n raport cu

celelalte cenoze, n primul rnd generate de gradul nalt de structu-rare social-economica, care
i permite pe de o parte manipularea unor mari cantitati de materie si energie, iar pe de alta
parte o puternica actiune modelatoa-re asupra mediului. Puternica mobilitate n teritoriu,
precum si viteza sporita de circulatie a informatiei constituie alte elemente definitorii ale
antropocenozei, care i permite modificarea relativ rapida a mediului nconjurator pentru
propriile nevoi. Datorita faptului ca omul ajunge sa-si creeze si sa utilizeze unel-tele care i
sporesc continuu forta si raza lui de actiune, el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de
a adapta si transforma obiectele si fortele naturii, de a produce n natura modificari mai mici
sau mai profunde.
ns att timp ct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste, schimbarile
declansate de el n mediu natural au fost lente si ele permiteau sa se readapteze,modificarile
produse nu se caracterizau printr-o amploare si gravitate deosebita. n conditiile contemporane
cnd acestea i confera omului o uriasa forta transformatoare,el genereaza la rndu-i
modificari de o amploare,profunzime si rapiditate exceptionale. Crescnd ca numar si
dezvoltndu-se istoric societatea umana a sporit mereu gama resurselor folosite, ca si
proportiile exploatarii resurselor oferite de natura. n aceasta privinta este ilustrativ faptul ca
n sec. al 17-lea erau utilizate doar 29 elemente chimice, n secolul al 19-lea se foloseau deja
62, pentru ca astazi sa fie utilizate toate elementele cunoscute a exista pe Terra.
n acest context general, patru resurse - pmntul, apa, aerul si energia - ramn cu
totul fundamentate si permanent necesare, conditionnd nsasi existenta umana. Este firesc,
deci, ca tocmai starea acestor resurse si modul lor de utilizare sa constituie,n primul rnd, o
preocupare majora pentru umanitate.

Diferente ale ecosistemelor urbane fata de cele naturale

1.

Biodiversitatea. Concentrarile din ce n ce mai mari ale populatiei umane au la

baza pe lnga motivatii economice si altele de natura sociala si psihologica; daca
initial, omul a trait ntr-un mediu cu biodiversitate ridicata, ulterior, o parte a
speciilor considerate agresive sau nefolositoare pentru scopurile sale au fost
nlaturate, ceea ce a atras dupa sine si eliminare multor altor specii aflate n strnse
legaturi ecologice cu primele, iar pe de alta, modificarea extrema a bioto-pului
urban (culminnd cu realizarea unor "deserturi naturale"), a condus la rndul ei la
5

eliminarea dramatica a majoritatii covrsitoare a formelor de viata initiale di

teritoriul respectiv,prin antropizarea factorilor specifici de mediu.
2.

Eterogenitate i omogenitate n procesele de antropizare a teritoriului urban .

Orasul trebuie nteles ca un teritoriu ce prezinta o eterogenitate ridicata, att din
punct de vedere socio-profesional, economic ct si n ceea ce priveste mediul
fizic,rezultat al activitatilor de constructii. Varietatii factorilor de mediu, omul ia
opus o varietate de actiuni modelatoare, care au condus la o mare diversitate de
configuratii spatiale si functionale. Acestora trebuie sa li se adauge varietatea
modelelor socio-culturale, care au generat dezvoltari specifice, identi-ficabile chiar
pe teritoriu aceleiasi asezari umane.

3.

Omul ca diferen specific a ecosistemului urban. Diferenta esentiala a

ecosistemelor urbane fata de cele naturale o constituie prezenta omului ca specie
dominanta,supus n primul rnd legitatilor socio-economice si nu celor biologice.
Aceasta face ca, pe lnga elementele structurale caracteristice ecosistemelor
naturale, biotopul si biocenoza, ecosistemul urban sa includa structural si
functional,ca o parte distincta si de cea mai mare importanta,sistemul socioeconomic.

4.

Unele caracteristici ale dinamicii ecosistemului urban. Ecosistemul natural este

de cele mai multe ori un sistem complet,adica independent n ceea ce priveste
resursele si functionarea sa (fiind dependent doar de energia solara care este
introdusa n sistem de catre producatorii primari). n cadrul acestuia se ntlnesc
specii de vietuitoare cu roluri ecologice distincte. Marea masa (ca numar) a
componentelor o constituie plantele verzi,adica tocmai acelea care transforma
energia solara n energie biochimica.

Spre deosebire de acestea, ecosistemul urban este un sistem incomplet, n sensul ca

simplificarea biodiversitatii naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale.
Consumatorii nu se pot organiza n cadrul unor lanturi trofice complete. Acesta are drept
consecinta simplificarea sau ruperea circuitelor biogeochimice. Circuitul materiei este afectat
i sensul ca dinamica circuitelor naturale materiale si energetice este perturbata, ajungndu-se
la o linearizare a acestora. Din toate aceste puncte de vedere, ecosistemele urbane pot fi
caracterizate ca fiind tinere. Functionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile
de energie si materiale introduse de catre om, care sunt luate din "zestrea" capitalului natural,
ntr-un ritm care depaseste capacitatea de refacere a acestuia.
Una din cele mai importante trsturi definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice; acestea sunt puternic perturbate de activitatile omului,aportul energetic
al acestuia fiind determinat pentru mentinerea sistemului socio-uman, dar si a unor asociatii
de plante si animale din teritoriul orasului. Hrana introdusa de om n oras este produsa n
ecoagrosisteme. Cantitatea de energie introdusa de catre om n ecosistemul urban prin diferite
ci (ngrasaminte,pesticide,dar mai ales energia de intrare din ariile industriale si de locuit)
depaseste cu mult energia solara introdusa n sistem de catre producatorii primari si are drept
consecinta puternica antropizare a teritoriului urban. Depen-denta ecosistemului urban fata de
resurse externe materiale si energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate n cazul unei
perturbari majore. Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraselor sunt create de
om, pentru a ndeplini functiuni precise.

Biodiversitatea n teritoriile urbane

Structura heterogen oraului genereaz un mozaic de biotopuri. Acestea constituie
sediul unor biocenoze ale caror specii asociate au cerinte ecologice dintre cele mai diverse;
astfel este posibil ca numarul de specii,ca si numarul de indivizi ai unor specii ce traiesc n
ariile urbane sa fie mult mai mare dect n ecosistemele originare. Periurbanul (zona de
periferie a oraselor) n special constituie un teritoriu unde se poate identifica o mare
biodiversitate. Contrar asteptarilor, orasul si ariile urbane poate constitui sediul unei
importante varietati de habitate specifice. Populatia umana prezinta un nalt grad de
diversitate culturala si social-economica,apreciata ca fiind mai mare n cadrul aglomeratii
urbane si al ariilor metropolitane. Heterogenitatea acesteia este determinata de structura
complexa a activitatilor care se desfasoara n orase.

Concluzii
Urbanizarea reprezint una din marile probleme ale omenirii. Complexitatea
problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplificat de necesitatea stringent a
tranziiei socio-economice catre o dezvoltare durabila. Fenomenele negative din orase au un
caracter global i sunt n direct conexiune cu celelalte probleme ale umanit ii, n special cu
creterea demografica. n plus, problemele legate de marile concentrri de energie i materiale
din orase necesita restructurarea asezarilor umane la nivel micro si macro, prin transformari si
conversii ale zonelor functionale urbane, printr-un atent manage-ment al ritmului nlocuirii
structurilor spatiale si tehnice si prin promovarea diversitatii sub toate aspectele sale:
social,urbanistic, funcional,tehnologic, cultural i politic.

Bibliografie:

www.scribd.com
www.didactic.ro
www.wikipedia.com