AMENSALISM- INTERACȚIUNE

ECOLOGICĂ

Student: Cumpănă Mădălina

Grupa: GM21
 Amensalismul este o relație în care un produs al unui
organism are un efect negativ asupra altui organism. Este în
special o interacțiune a populației în care un organism este
afectat în timp ce celălalt nu este nici afectat nici beneficiat.
De obicei acest lucru apare atunci când un organism emană
un compus chimic ca parte a metabolismului său normal
care este în detrimentul altui organism.
 Există diferite relații în care există specii diferite în
întreaga lume.
În natură niciun organism nu își trăiește viața în deplină
izolare, trebuie să interacționeze cumva cu alte organisme și cu
mediul, așadar este orice legătură între organisme de diferite
specii în care unul dintre ele este inhibat sau distrus în timp ce
celălalt rămâne neatins.
TIPURI DE AMENSALISM

Practic, există două tipuri de amensalism, și anume:

Concurență: o relație în care un organism mai mare sau
mai puternic exclude un alt organism din adăpost și își ia
sursa de hrană.
Antibioza: este o relație în care un organism eliberează o
substanță chimică care o omoară pe cealaltă în timp ce,
cea care eliberează compusul nociv rămâne nesigură.
 STUDII DE CAZ (EXEMPLE DE
AMENSALISM ÎN NATURĂ)

În general, majoritatea persoanelor au ocazia de a se confrunta

cu aspectul de mucegai pe produsele de panificație. Astfel, acesta
este un exemplu comun în ceea ce privește amensalismul. De regulă,
acest lucru se întâmplă la expirarea termenului de valabilitate.
Prin urmare, este o manifestare clasică a antibiozei. Exemplul
menționat anterior legat de amensalism arată în mod clar cum o altă
formă capabilă să producă penicilină, distruge alte varietăți de
bacterii care ar crește de asemenea pe produsele de panificație.
Mai mult, aceste proprietăți ucigașe ale penicilinei au condus
la utilizarea ei ca medicament antibiotic, ucigând și alte bacterii.
 Un alt exemplu de amensalism face parte din categoria
concurenței. Nucți negri, mari și înalți se găsesc în multe părți
ale Statelor Unite ale Americii, însă ce este cel mai interesant
este faptul că sub acestea nu se regăsesc alte plante. Această
acțiune se datorează evoluției care a dus la capacitatea acestei
plante de a aloca anumite substanțe chimice- juglona care
distruge multe plante precum erbaceele, în zona sa de
rădăcină.
 Pe lângă nucul menționat mai sus, se regăsesc alte
exemple ale plantelor afectate de amensalism. Este cunoscut
faptul că arbuști ca Salvia leucophylla (menta), cât și
Californica Artemisia (pelin) produc compusul Allelopathic.
Adesea, aceste substanțe chimice se acumulează în sol în
timpul sezonului uscat reducând germinarea și creșterea
ierburilor.
 În natură există exemple de acțiune reciprocă negativă, de exemplu relația
dintre mușchii Sphagnum și plantele vasculare.
Un exemplu de amensalism poate fi observat între copacii înalți și răsadurile
tinere sau ierburile de pământ acoperite în pădure care împărtășesc lumina solară,
resursele solului de care au nevoie pentru nutriție.
 Prin urmare, interacțiunile dintre organisme sunt similare pozitiv și negativ.
Reamintind un exemplu de amenințare cu penicilină, este de remarcat faptul că
această substanță suprimă crește alte bacterii dăunătoare sau neutre, iar acestea, la
rândul lor nu pot da o repulsie de mucegai.