Tema 1:Comentati semnificatia ecologica a distributiei grupate a unei populatii ce traieste in mediul acvatic.

Balanus improvisus
Introducere Balanus improvisus Darwin,1854 (fig.35.1) este o specie care se regaseste in Marea Neagra.Ea este specia cea mai comuna ,cu casuta tronconica ,constituita din placute dispuse simetric rostrum cu radius suprafata e!terna a scutumului fara dungi longitudinale marginea "a#ala a tergumului aproape dreapta alae aproape ori#ontale,radiusuri inguste ,foarte o"lice ,cu marginea neteda pana la 15mm .$pecie euri"ionta se fi!ea#a pe orice su"strat dur imersat in apa marii este principall component al foulingului (epi"io#a) na%elor si constructiilor &idrote&nice de la litoralul nostru .'e#ista "ine in ape intens poluate.(atrunde si in apele salmastre paramarine.

Distributia spatiala grupata

Distri"utia populatiilor se imparte in trei clase de modele de dispersie )uniforma,intamplatoare si grupata. Distri"utia grupata a unei populatii de Balanus improvisus se refera la o %iata sociala de#%oltata,un anumit comportament legat de reproducere,anumite particularitati ale pontei ,transportul pasi% dar orientat in lungul anumitor gradienti,ai pontelor si ai indi%i#ilor din primele stadii de de#%oltare la animale sau un comportament colecti% de aparare si de cautare a &ranei.De asemenea distri"utia grupata s*ar putea datora faptului ca organismele pot raspunde acti% la &eterogenitatea mediului ,e%itand #onele in care %alorile factorilor de mediu se indepartea#a de la optimul caracteristic speciei aglomerandu*se in #onele in care %alorile factorilor sunt aproape de optim. +ompetitia intre diferite populatii naturale asociata cu &eterogenitatea mediului conduce la o grupare a indi%i#ilor in #one in care fiecare din acestea sunt a%anta,ate. -n ca#ul unei populatii cu un efecti% mare ,care ocupa un spatiu restrans ai caror indi%i#i au o mo"ilitate mai mare ,se poate considera ca fiecare indi%id se poate afla in orice punct in spatiu ,ceea ce ar corespunde unei distri"utii intamplatoare.

Tema 2:Descrieti planificarea studiului ecologic al unei populatii de insecte imultite exploziv intr-o padure. Populatii de Scarabeidae imultite e!plo#i% pe suprafata padurii $f..&eorg&e Introducere
(e toata suprafa/a destinata 0mp1duririi terenul fiind nisipos si acoperit cu ier"uri (graminee) gradul de infestare cu lar%e de Scarabeidae (fig.2 )determinat in urma sonda,elor a fost foarte puternic. (entru a prote,a r1d1cinile puie/ilor forestieri planta/i in aceasta suprafa/a nu este suficienta ararea terenului pe 0ntreaga suprafa/a destinata 0mp1duririi, a2a ca s*a trecut la aplicarea unui tratament cu su"stan/e fitosanitare din categoria piretroi#ilor pentru prote,area r1d1cinilor puie/ilor 0mpotri%a lar%elor de c1r1"u2i. 3%4nd in %edere faptul ca p1durea $f. .&eorg&e se afla pe teritoriul 'e#er%a/iei 5iosferei Delta Dun1rii, s*a folosit ca insecticid pentru prote,area r1d1cinii puie/ilor piretroidul de sinte#a 63'37E 8 9E:N E.+., insecticid a%i#at pentru folosire pe teritoriul Deltei Dun1rii de c1tre 3.'.5.D.D. 7ulcea.

(rote,area r1d1cinii puie/ilor s*a f1cut prin mocirlire cu o solu/ie insecticida de 63'37E 8 9E:N E.+. Mocirlirea s*a preg1tit intr*un %as din plastic de ;<< l. =a preg1tirea mocirlei s*a folosit sol argilos m1run/it si gunoi de gra,d uscat foarte "ine m1run/it. Mocirla s*a f1cut semi%4rcoas1 de consisten/a sm4nt4nii prin ad1ugarea de solu/ie de 63'37E 8 9E:N E.+. cu concentra/ia de 5 >. -n mocirla astfel preg1tita s*au scufundat r1d1cinile puie/ilor 0nainte de plantare pana la cca. 1< cm deasupra coletului si s*au l1sat astfel ca mocirla sa adere pe r1d1cini in mod uniform si sa se p1stre#e un strat de cca 3 * 4 mm pe r1d1cini si pe tulpina pana la colet si in timpul plantarii.

ig.1 - Scarabeidae ig. 2 -larva de Scarabeidae

(lanificarea studiului ecologic a populatiei de $cara"eidae in padurea $f..&eorg&e

Daca densitatea populatiilor de insecte creste in anii cu %eri calde si uscate este posi"il ca insectele din speciile respecti%e sa ai"a o mortalitate sca#uta in acesti ani ,posi"il datorita re#istentei plantelor ga#da. 'efacerea populatiei pradator sau para#it se reali#ea#a mai greu decat cea a populatiei prada* ga#da repre#entand daunatorii intrucat acestia sunt prolifici.$unt ma!imile si minimele populatiilor care sur%in in mod regulat,e%olutia numerica a%and un caracter ciclic. $e constata astfel ca de#%oltarea lor numerica se reali#ae#a in doua etape) *atingerea ni%elului ma!im numeric pentru fiecare in parte in cultura mi!ta *inlocuirea indi%i#ilor unei populatii cu indi%i#i din cealalta. ?na din populatii rele%a un ni%el numeric mai inalt de de#%oltare corelat cu o rata cu o rata indi%iduala de crestere mai ridicata.+ealalta pre#inta caractere in%erse. -n aceleasi conditii de mediu ,populatiile intra intr*un proces de concurenta care are ca re#ultat pastrarea unei singure populatii si e!cuderea celeilalte,conform principiului lui .auss,dupa care @doua populatii din doua specii diferite cu nise ecologice similare ,nu pot coe!ista ,una fiind inlaturata prin concurentaA.

!"!#"$%&' "(

-Diversitatea lumii vii-Determinator ilustrat al florei si faunei &omaniei )sub redactia *toica +reda %odeanu-,ol "--ediul -arincoordonatorul volumului %eza "uliu -uller -Ceuca. %. 1/0/ ) 1mp2duririle de la *f. %3eorg3e (Delta Dun2rii). &ev. +ad. nr. 4. -pagini 5eb