Poluarea apei Pitesti-Arges

Nume: Stan Cristian-Andrei

Grupa: 641CB
 Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care
interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală
a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori
poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică
(incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă
de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de
particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice
putrescibile etc.).
Există două categorii de poluanți:

 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa

menajeră, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești
poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se
descompună.
 Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se
descompun foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este
dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele,
bifenilii policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivele
periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul
animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe
suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care
se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine.
Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici
pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește
„bioacumulare”.
 Poluarea apei

Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea

populației globului. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile
din râuri, lacuri, rezervoare și surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul
apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigație, 39% a fost
pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilități;
industria și mineritul au folosit 7% și restul a fost folosită pentru animalele
domestice și în scopuri comerciale.
Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură,
cum ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În
Statele Unite, 37% din lacuri și estuare și 36% din râuri sunt prea poluate pentru
practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În țările în
curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri și
golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.
Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură sunt
vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa
menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă
„sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează
oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peștilor și
a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful
Delaware(d) și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei
forme toxice de alge numită Pfisteria piscicida. Se crede că motivul pentru
dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost deversarea deșeurilor urbane și
industriale în lacuri și râuri.
Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. Pământul și nămolul duse de
apă de pe dealurile defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de
construcție pot să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar
și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când
defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate
să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde
păstrăvii sau somonii își depun icrele.
Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă
esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare.
Totuși, poluarea golfurilor amenință rezervele de pește care și asa sunt aproape
epuizate din cauza pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au
vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea Prince William din Alaska,
un vechi și bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere
în apele și în jurul apelor Statelor Unite, devărsându-se 4,4 miliarde de litri de
petrol.

Poluarea in Romania

În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalații din România au avut

dreptul să emită un total de 379,7 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de
seră, respectiv 75,9 milioane tone anual. România are un disponibil minim
pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale
Cantității Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada
2008-2012, pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro (1 miliard de
euro după alte estimări)
În anul 2010, statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219
companii poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de
stat. Scopul era de a ajuta acești poluatori să investească în ecologizare. Aceste
companii au posibilitatea să vândă certificatele direct altor poluatori, români sau
străini, cu capacitate mai mare de producție, să le listeze la bursele specializate
sau să le vândă unor intermediari.
În anul 2012, România înregistra 14.497 de decese - 73 de morți la 100.000 de
locuitori - provocate de poluarea aerului cu particule fine.

Poluare pe raul Arges de la statia de tratare a apei Budeasa

Reprezentantii Garzii de Mediu, specialisti de la Directia Apelor si

militari de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta au intervenit, sambata,
pentru a limita poluarea cu substante chimice pe raul Arges, dupa un incident la
statia de tratare a apei Budeasa, informeaza Realitatea.net.
Poluarea s-a produs sambata, in jurul orei 13.00, in aval de barajul Bascov, in
Pitesti, din cauza unui incident la statia de tratare a apei Budeasa, care apartine
SC Canal 2000 SA Pitesti. Societatea care alimenteaza Pitestiul cu apa a spalat
niste rezervoare si a folosit o cantitate mult mai mare de substante chimice, care
contin clor si aluminiu.
Dupa ce si-au dat seama de greseala, angajatii de la SC Canal 2000 SA
Pitesti au varsat apa murdara in raul Arges. Echipele de interventie au decis sa
mareasca debitul uzinat din barajul de la Bascov, asigurandu-se o dilutie
corespunzatoare pentru cantitatea de clor si aluminiu existenta in raul Arges.
Specialistii spun ca surplusul de clor si aluminiu care s-a evidentiat in primele
teste de laborator nu afecteaza oamenii, dar poate omori pestii.
 Un echipaj al pompierilor pitesteni s-a deplasat cu o barca pneumatica pe
raul Arges, intre Bascov si cartierul Popa Sapca, anuntandu-i pe cei care se aflau
la pescuit sau la plaja pe malul raului Arges ca sunt probleme cu apa. Oamenii
au fost sfatuiti sa nu consume apa si sa nu gateasca pestele care pluteste in
deriva. In cursul dupa-amiezei, poluarea a fost stopata la sursa si urmeaza ca
ancheta sa stabileasca imprejurarile care au dus la producerea acestui incident.
Alimentarea cu apa a Pitestiului nu va avea de suferit, pentru ca asigurarea
acestor volume de apa se face din lacul de acumulare Budeasa, situat in amonte
de zona afectata, au declarat reprezentantii Directiei Apelor Arges Vedea.
Caracteristicile corpului de apa ROAG08

Tip predominant: P-poros

Sub presiune: Nu
Strate acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor.
Utilizarea apei: PO- alimentări cu apă populaţie; I - Industrie: Z - zootehnie.
Surse de poluare: A – Agricol
Gradul de protecţie globală: PVG – foarte buna;
Stare calitativă şi cantitativă: Buna(B); Slaba (S)
Resursele de apa

Apa folosita intre anii 2010-2014