1. CE INSEAMNA POLUAREA APEI?

Poluarea apei apare atunci când substanțele dăunătoare – adesea chimicale sau
microorganisme – contaminează un pârâu, un râu, un lac, un ocean, un acvifer sau
un alt corp de apă, degradând calitatea apei și făcând-o toxică pentru oameni sau
mediu.
Această problemă larg răspândită a poluării apei ne pune în pericol sănătatea. Apa
nesigură ucide mai mulți oameni în fiecare an decât războiul și toate celelalte forme
de violență combinate. Între timp, sursele noastre de apă potabilă sunt limitate: mai
puțin de 1% din apa dulce de pe pământ ne este de fapt accesibilă. Fără acțiune,
provocările vor crește abia până în 2050, când se preconizează că cererea globală
de apă dulce va fi cu o treime mai mare decât este acum.

2. CARE SUNT CAUZELE POLUARII APEI?

a.Nu numai că sectorul agricol este cel mai mare consumator de resurse globale de
apă dulce, agricultură și producția de animale utilizând aproximativ 70% din
sursele de apă de suprafață ale pământului, dar este și un poluator serios de apă. În
întreaga lume, agricultura este principala cauză a degradării apei. În Statele Unite,
poluarea agricolă este principala sursă de contaminare a râurilor și pâraielor, a doua
cea mai mare sursă în zonele umede și a treia sursă principală în lacuri. Este, de
asemenea, un contributor major al contaminării estuarelor și apelor subterane. De
fiecare dată când plouă, îngrășămintele, pesticidele și deșeurile animale de la
fermele și animalele spălează nutrienți și agenți patogeni, cum ar fi bacterii și
viruși, în căile noastre navigabile. Poluarea cu nutrienți, cauzată de excesul de azot
și fosfor în apă sau aer, este amenințarea numărul unu la adresa calității apei la
nivel mondial și poate provoca înflorirea algelor, o supă toxică de alge albastre-
verzi care poate fi dăunătoare oamenilor și faunei sălbatice.
b. Apa uzată este apa uzată. Acesta provine de la chiuvetele, dușurile și toaletele
noastre (gândiți-vă la canalizare) și din activități comerciale, industriale și agricole
(gândiți-vă la metale, solvenți și nămol toxic). Termenul include și scurgerea apelor
pluviale, care apare atunci când ploaia transportă săruri de drum, ulei, grăsimi,
substanțe chimice și resturi de pe suprafețele impermeabile în căile noastre
navigabile.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, peste 80% din apele uzate din lume revin în
mediu fără a fi tratate sau reutilizate; în unele țări cel mai puțin dezvoltate, cifra
depășește 95 la sută. În Statele Unite, instalațiile de tratare a apelor uzate
procesează aproximativ 34 de miliarde de galoane de apă uzată pe zi. Aceste
instalații reduc cantitatea de poluanți, cum ar fi agenții patogeni, fosforul și azotul
din ape uzate, precum și metalele grele și substanțele chimice toxice din deșeurile
industriale, înainte de a descărca apele tratate înapoi în căile navigabile. Atunci
totul merge bine. Dar, conform estimărilor EPA, sistemele de tratare a apelor uzate
îmbătrânite și ușor de copleșite ale națiunii noastre eliberează, de asemenea, peste
850 de miliarde de galoane de apă uzată neepurată în fiecare an.
c.Deșeurile radioactive sunt orice poluare care emite radiații dincolo de ceea ce este
eliberat în mod natural de mediu. Este generat de mineritul de uraniu, centralele
nucleare și producția și testarea armelor militare, precum și de universități și spitale
care folosesc materiale radioactive pentru cercetare și medicină. Deșeurile
radioactive pot persista în mediu timp de mii de ani, ceea ce face ca eliminarea să
fie o provocare majoră. Luați în considerare site-ul de producție de arme nucleare
Hanford dezafectat din Washington, unde se preconizează că curățarea a 56 de
milioane de galoane de deșeuri radioactive va costa mai mult de 100 de miliarde de
dolari și va dura până în 2060. Contaminanții eliberați accidental sau eliminați
necorespunzător amenință apele subterane, apele de suprafață și resursele marine.
3. CATEGORII DE POLUARE A APEI
Pentru a aborda poluarea și pentru a proteja apa, trebuie să înțelegem de unde
provine poluarea (sursă punctiformă sau sursă nepunctivă) și tipul de corp de apă
pe care îl are impactul (ape subterane, apă de suprafață sau apă oceanică).
Sursă nonpunctivă
Poluarea sursă nepunctivă este contaminarea derivată din surse difuze. Acestea pot
include scurgeri agricole sau pluviale sau resturi aruncate în căile navigabile de pe
uscat. Poluarea sursă nepunctivă este principala cauză a poluării apei în apele SUA,
dar este dificil de reglementat, deoarece nu există un singur vinovat identificabil.
Transfrontalier
Este de la sine înțeles că poluarea apei nu poate fi limitată printr-o linie de pe o
hartă. Poluarea transfrontalieră este rezultatul vărsării apei contaminate dintr-o țară
în apele alteia. Contaminarea poate rezulta dintr-un dezastru, cum ar fi o scurgere
de petrol, sau de la scurgerea lentă, în aval, a deversării industriale, agricole sau
municipale.

4. TIPURI DE APE AFECTATE

A. Poluarea apelor subterane
Când ploaia cade și se infiltrează adânc în pământ, umplând crăpăturile,
crăpăturile și spațiile poroase ale unui acvifer (practic un depozit
subteran de apă), aceasta devine apă subterană – una dintre resursele
noastre naturale cele mai puțin vizibile, dar cele mai importante.
Aproape 40% dintre americani se bazează pe apa subterană, pompată la
suprafața pământului, pentru apă potabilă. Pentru unii oameni din zonele
rurale, este singura lor sursă de apă dulce. Apele subterane sunt poluate
atunci când contaminanții - de la pesticide și îngrășăminte până la
deșeurile extrase din gropile de gunoi și sistemele septice - își fac drum
într-un acvifer, făcându-l nesigur pentru uz uman. Eliminarea apelor
subterane de contaminanți poate fi dificilă până la imposibilă, precum și
costisitoare. Odată poluat, un acvifer poate fi inutilizabil timp de zeci de
ani sau chiar mii de ani. De asemenea, apele subterane pot răspândi
contaminarea departe de sursa poluantă inițială, deoarece se infiltrează în
pâraie, lacuri și oceane.
B. Poluarea apelor de suprafață
Acoperind aproximativ 70% din pământ, apa de suprafață este ceea ce
umple oceanele, lacurile, râurile și toate celelalte părți albastre de pe
harta lumii. Apa de suprafață din surse de apă dulce (adică din alte surse
decât oceanul) reprezintă mai mult de 60% din apa livrată caselor
americane. Dar un bazin semnificativ din acea apă este în pericol.
Conform celor mai recente sondaje privind calitatea apei la nivel național
de la Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, aproape jumătate din
râurile și pâraiele noastre și mai mult de o treime din lacurile noastre
sunt poluate și improprii pentru înot, pescuit și băut. Poluarea cu
nutrienți, care include nitrați și fosfați, este tipul principal de
contaminare în aceste surse de apă dulce. În timp ce plantele și animalele
au nevoie de acești nutrienți pentru a crește, ele au devenit un poluant
major din cauza deșeurilor agricole și a scurgerii de îngrășăminte.
Deversarile de deșeuri municipale și industriale contribuie, de asemenea,
cu cota lor echitabilă de toxine. Există, de asemenea, toate gunoaiele
aleatorii pe care industria și indivizii le aruncă direct în căile navigabile.
C. Poluarea apei oceanice
Optzeci la sută din poluarea oceanelor (numită și poluare marină) are
originea pe uscat, indiferent dacă este de-a lungul coastei sau departe în
interior. Contaminanții precum substanțele chimice, nutrienții și metalele
grele sunt transportați de la ferme, fabrici și orașe prin râuri și râuri în
golfurile și estuarele noastre; de acolo călătoresc în larg. Între timp,
resturile marine – în special plasticul – sunt aruncate în aer de vânt sau
spălate prin canale de scurgere și canalizare. Mările noastre sunt, de
asemenea, uneori stricate de scurgerile și scurgerile de petrol – mari și
mici – și absorb în mod constant poluarea cu carbon din aer. Oceanul
absoarbe până la un sfert din emisiile de carbon produse de om.
5. EFECTE ALE POLUARII APEI
Deteriorarea calității apei dăunează mediului, condițiilor de sănătate și
economiei globale. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass,
avertizează asupra impactului economic: „Deteriorarea calității apei
stagnează creșterea economică și exacerbează sărăcia în multe țări”.
Explicația este că, atunci când cererea biologică de oxigen – indicatorul
care măsoară poluarea organică găsită în apă – depășește un anumit prag,
creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al regiunilor din bazinele de apă
asociate scade cu o treime. În plus, iată câteva dintre celelalte consecințe:
Distrugerea biodiversităţii
Poluarea apei epuizează ecosistemele acvatice și declanșează
proliferarea nestăpânită a fitoplanctonului în lacuri —
eutrofizarea —.
Contaminarea lanțului alimentar
Pescuitul în apele poluate și utilizarea apelor uzate pentru
creșterea animalelor și agricultură pot introduce toxine în
alimente care sunt dăunătoare sănătății noastre atunci când sunt
consumate.
Lipsa apei potabile
ONU spune că miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces
la apă curată de băut sau la canalizare, în special în zonele rurale.
Mortalitatea infantilă
Potrivit ONU, bolile diareice legate de lipsa de igienă provoacă
moartea a aproximativ 1.000 de copii pe zi în întreaga lume.

6.PREVENIREA POLUARII APEI

Jumătate dintre locuitorii lumii vor locui în zone cu deficit de

apă până în 2025, așa că fiecare picătură de apă poluată de astăzi
este o pierdere ireparabilă pentru mâine. De aceea trebuie să
prevenim poluarea apei cu măsuri precum următoarele:

Reduceți emisiile de CO2 pentru a preveni încălzirea globală și

acidificarea oceanelor.
Reduceți utilizarea pesticidelor chimice și a nutrienților pe
culturi.
Reduceți și tratați în siguranță apa uzată astfel încât, pe lângă
faptul că nu poluează, să poată fi refolosită pentru irigații și
producerea de energie.
Limitați utilizarea materialelor plastice de unică folosință care
ajung să plutească în râuri, lacuri și oceane, multe ca
microplastice.
Încurajarea pescuitului durabil pentru a asigura supraviețuirea
speciilor și pentru a evita epuizarea mărilor.