Poluarea apelor subterane

Vulpe Alexandra, An I, EIM

Apele subterane constituie cel mai mare rezervor de apă dulce din lume, reprezentând mai
mult de 97% din toate rezervele de ape dulci disponibile pe glob (excluzând gheţarii și
calotele glaciare). Restul de 3% este alcătuit în principal din apele de suprafaţă (lacuri, râuri,
mlaștini) și umiditatea solului.
Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul
dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului,
având formula chimică brută H2O.

Figura 1 Circuitul apei in natura

 Formarea apelor subterante

Apele subterane definesc ansamblul apelor care se află în golurile scoarței pământului, care se

formează sub acțiunea forței gravitaționale a planetei noastre.
Sub acțiunea forței gravitaționale, apele subterane curg prin golurile subterane. La aceasta se
adaugă proprietățile caracteristice ale apei precum efectul capilar (important pentru plante,
sau migrării apei prin rocile poroase), tensiunea superficială a apei care determină formarea
picăturilor de apă și menținerea solurilor umede.
Apa subterană ia parte la recircularea apei în natură. Tot în cadrul apelor subterane sunt
considerate și apele fosile care au luat naștere în Sahara cu milioane de ani în urmă.
Pânza freatică ia naștere din precipitațiile care se infiltrează în pământ, ori din infiltrațiile de
apă din albia apelor curgătoare și stătătoare (râuri, fluvii, lacuri), această pătrundere a apei
prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprită de o rocă impermeabilă (Aquiklud) care
joacă rolul unui canal. Acest sistem de canale poate să fie supraetajat.
Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantității de
apă subterană (potențialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce
explică formarea fântânilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la suprafață, curg sub acțiunea gravitației, însă viteza de
scurgere a apelor subterane este mai redusă, fiind influențată de natura rocii (mărimea
granulelor sau porilor) care joacă și rolul de filtru, poziția apelor fiind schițată pe hărți
hidrografice.
Apele subterane ies la suprafață sub formă de izvoare, a căror apă este filtrată și are o
concentrație diferită în minerale.

Figura 2 Pânza freatică

 Poluarea apelor subterane

Poluarea apelor subterane apare ca rezultat al eliberarii de agenti de poluare in pamant, in

rezervoarele naturale de apa cunoscute drept panza freatica. Odata ce agentii de poluare
eliberati isi fac drum catre apa subterana ei produc contaminarea.
Contaminarea este un tip de poluare a apei cauzat in principal de eliberarea substantelor, fie
intentionat fie accidental, prin activitati antropice sau din cauze naturale.
Agentii de poluare se deplaseaza in general in panza freatica in functie de proprietatile
biologice, fizice si chimice. Procese precum difuzia, dispersia, absorbtia si viteza miscarii
apei faciliteaza adesea deplasarea lor. Dar in general miscarea agentilor de contaminare in
panza freatica este lenta si, ca atare, concentratia lor este una mare, formand astfel pana de
contaminare. Pe masura ce pana de contaminare se extinde, ea poate intra in contact cu
izvoarele sau cu puturile de apa, facandu-le nesigure pentru consumul uman.

Cauzele poluarii apei subterane

1. Sursele naturale:
Substantele naturale care se gasesc in sol si in roci pot fi dizolvate in apa, cauzand
contaminarea. Aceste substante sunt sulfatul, fierul, radionuclizii, fluoridele, manganul, clorul
si arsenicul. Alte substante precum materiile in descompunere din sol se pot inflitra in apa
subterana, deplasandu-se odata cu aceasta sub forma de particule.
Rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica faptul ca cei mai comuni agenti de
poluare sunt fluorul si arsenicul.
2. Sistemele septice:
Sistemele septice sunt principala cauza a poluarii apei subterane, in intreaga lume. Agentii de
poluare provin din toalete, rezervoare septice si din fose.
Situatia toaletelor din curte este una extrem de ingrijoratoare in Romania, unde peste o treime
din populatia tarii inca mai foloseste toaleta din curte.
Acest numar urias de utilizatori face ca toaletele si sistemele septice sa fie unul dintre
poluantii principali, iar din pacate tara noastra nu este un exemplu singular in acest sens.
In plus, sistemele septice prost facute sau cele care au pierderi, trimit si ele agenti de
contaminare precum nitrati, uleiuri, bacterii, substante chimice, detergenti si virusi in apele
subterane. Rezervoarele septice comerciale reprezinta o amenintare si mai mare, pentru ca ele
elibereaza substante chimice organice precum tricloretanul.
Legile din majoritatea tarilor impun construirea rezervoarelor septice la distanta de sursele de
apa, astfel incat sa preintampine contaminarea.
3. Aruncarea deseurilor periculoase:
Deseurile periculoase precum substantele chimice fotografice, uleiurile de motor, uleiurile
pentru gatit, dizolvantii pentru vopsea, medicamentele, substantele chimice pentru intretinerea
piscinelor si substantele chimice pentru gradinarit, nu trebuie aruncate in rezervoarele septice
sau direct in mediu, ele putand fi responsabile pentru un nivel foarte grav de contaminare..
4. Produse petroliere:
Rezervoarele de depozitare pentru petrol sunt localizate fie in subteran, fie deasupra
pamantului. De asemenea, transportul produselor petroliere se face in principal pe sub
pamant, cu ajutorul conductelor. Scurgerile provenite de la aceste substante pot duce la
contaminarea apelor, pentru ca substantele chimice varsate se dilueaza in apa, se infiltreaza in
pamant putand cauza contaminarea apelor subterane.
5. Deseuri solide:
Palmer Development Group estimeaza ca in tarile in curs de dezvoltare o cifra de aproximativ
0.3 – 0.6 kg de deseuri/persoana/zi ajunge in sol. Pe de alta parte, insa, in tarile dezvoltate
aceasta cifra ajunge pana la 0.7 – 1.8 kg de deseuri/persoana/zi. Substantele chimice ajung in
apele subterane prin intermediul precipitatiilor si a scurgerilor de apa.
Deseurile pot fi, de asemenea, colectate si duse la gropile de gunoi. Insa daca aceste gropi de
gunoi nu beneficiaza de un strat de argila sau de levigat, substantele chimice provenite din
deseuri se vor infiltra in pamant si vor reprezenta o amenintare pentru apele subterane.
6.Indiguirile la suprafata:
Acestea sunt lagune superficiale, folosite pentru a depozita deseurile lichide.
Statele Unite, de pilda, au peste 180.000 de indiguiri de suprafata care pot reprezenta o
amenintare pentru apele subterane.
De aceea, este necesar ca indiguirile sa aiba un strat de argila sau levigat. In unele cazuri,
levigatele pot fi defectuoase iar scurgerile isi pot face simtita prezenta, ducand la
contaminarea apei.
7. Substantele chimice din agricultura:
Milioane de tone de substante chimice din agricultura (printre care si ingrasamintele sau
pesticidele) sunt utilizate in toata lumea pentru a creste productia agricola.
De asemenea si terenurile de golf sunt printre cele care folosesc aceste substante chimice.
Utilizarea excesiva a acestor substante chimice poate duce la contaminarea apelor subterane.
Substantele chimice precum pesticidele sunt cunoscute pentru faptul ca raman in pamant ani
intregi, iar atunci cand sunt diluate de apa de ploaie ele se infiltreaza si mai profund in apa
subterana.
8. Puturile de injectie:
Puturile de injectie au diferite utilizari, mergand de la colectarea apei pluviale pana la
aruncarea efluentilor comerciali. Cand legea nu mentioneaza explicit, substantele chimice
periculoase pot fi aruncate prin puturi de injectie. De aceea, daca nu sunt localizate, setate si
proiectate in mod adecvat, ele pot cauza contaminarea apei subterane.
9. Alte cauze:
Alte cauze ale poluarii pamantului sunt puturile abandonate, care pot actiona ca un mijloc prin
care agentii de contaminare ajung in panza freatica. De asemenea, puturile incorect construite
si fara un strat invelitor adecvat, pot cauza contaminarea apei subterane, agentii de poluare
gasindu-si drumul prin astfel de puturi.
O alta cauza a poluarii o reprezinta activitatile miniere, in urma carora mineralele solubile se
pot infiltra in apa subterana, prin intermediul precipitatiilor.

Efectele poluarii apelor subterane

 Problemele de sanatate:
Apa subterana contaminata are efecte negative asupra sanatatii. In zone in care instalarea
foselor septice nu este corecta, deseurile umane pot contamina sursa de apa.
Deseurile pot contine bacterii cauzatoare de hepatita, care pot duce la distrugeri iremediabile
ale ficatului.
De asemenea, deseurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severa, deshidratare si in
unele cazuri chiar moarte.
Problemele aditionale de sanatate includ otravirea, care poate fi un rezultat al folosirii
excesive a pesticidelor si ingrasamintelor, sau a substantelor chimice naturale. Substantele
chimice se infiltreaza in sursele de apa, otravindu-le.
Consumul de apa dintr-o astfel de sursa poate duce la efecte grave pentru sanatate.

 Afecteaza cresterea economică:

Contaminarea surselor de apa subterana face ca zona sa fie incapabila sa sustina viata
vegerala, umana si animala.
Populatia din zona se reduce, iar valoarea terenurilor se depreciaza. Un alt efect este acela ca
duce la o stabilitate scazuta a industriilor care se bazeaza pe apa subterana pentru a produce
bunuri.
De aceea, industriile din zonele afectate vor fi nevoite sa obtina apa din surse externe din alte
regiuni, ceea ce se poate dovedi destul de scump.
In plus, ele pot fi obligate sa isi inchida punctele de activitate, ca urmare a proastei calitati a
apei.

 Impact devastator pentru mediu:

Poluarea apei subterane poate duce la schimbari de mediu devastatoare. Unul dintre efectele
grave ale poluarii apei subterane este pierderea anumitor nutrienti esentiali pentru auto-
sustinerea ecosistemului.
De asemenea, atunci cand agentii de poluare ajung in acumularile de apa, poate aparea si
alterarea ecosistemului acvatic. Animalele acvatice, asa cum sunt pestii, pot muri rapid, ca
urmare a unei cantitati prea mari de agenti de contaminare in acumularile de apa.
Animalele si plantele care utilizeaza apa contaminata pot fi si ele afectate. Substantele toxice
se acumuleaza in timp in panza freatica, facand ca apa subterana sa fie nepotrivita pentru
consumul uman si animal. Efectele sunt serioase, mai ales in zonele care depind de apa
subterana in timpul perioadelor de seceta.

Solutii pentru combaterea poluarii apei subterane

 LEGISLATIA
In majoritatea tarilor exista legi care contribuie la protejarea calitatii apei subterane. De
asemenea, legile ar trebui sa stabileasca masuri pentru ca apa potabila sa intruneasca anumite
standarde de sanatate.

 UTILIZAREA SISTEMELOR DE CURATARE A APEI

Este necesara instalarea de sisteme de tratare a apei la locul de consum, in punctele care
distribuie apa destinata consumului uman. Tehnicile folosite includ dezinfectarea chimica,
fierberea, distilarea solara, filtrarea, tratarea apei cu ozon, absorbtia cu carbune activat si
tratamentele cu ultraviolete.
Filtrele de Indepartare a Arsenicului sunt de obicei instalate in scopul indepartarii compusilor
de arsenic.
Intretinerea acestor filtre este esentiala pentru ca apa de baut sa fie intotdeauna sigura.
Remedierea Apei Subterane este o alta tehnica de gestionare a poluarii apei.
Tehnicile de tratare biologica folosite sunt bio-augmentarea, bio-absorbtia, bio-ventilarea,
fitoremedierea si bio-barbotarea. Tehnicile chimice precum schimbul de ioni, injectarea de
ozon, separarea membranei si precipitarea chimica pot fi si ele utilizate.

 GESTIONAREA ADECVATA A SURSELOR DE POLUARE

Gropile de gunoi ar trebui sa fie proiectate cu straturi de argila si levigat. De asemenea,
intretinerea acestora trebuie facuta in mod regulat.
In ceea ce priveste locatia, este ideal ca gropile de gunoi sa fie amplasate la distanta de zonele
cu apa subterana. Mai mult, deseurile periculoase nu trebuie aruncate la groapa de gunoi decat
daca aceasta este gandita pentru acest scop.
La construirea si gestionarea rezervoarelor subterane de stocare, este important sa se tina
seama de reglementari si de politici, astfel incat sa fie evitata contaminarea sau chiar
procesele.
Este recomandata montarea unui dispozitiv de stocare care actioneaza ca un back up pentru
scurgeri, iar orice rezervor subteran nefolosit trebuie indepartat. Instalarea de tevi subterane
trebuie sa beneficieze de un proiect realizat in mod profesionist. Inspectiile trebuie facute
regulat, iar cauzele de eroziune si scurgerile remarcate trebuie remediate de urgenta.
  RECICLAREA
Majoritatea gropilor de gunoi din diferite tari au in apropiere instalatii de reciclare. De aceea,
produsele petroliere folosite ar trebui duse in astfel de locuri. In afara de petrol, alte materii
reciclabile precum plasticul, sticla si hartia pot fi si ele duse la instalatiile de reciclare. Statul
ar trebui sa ofere puncte anume destinate reciclarii in zone in care nu exista.
Alaturi de alte organizatii de mediu, statul poate la randul sau mobiliza oamenii sa participe la
initiative de reciclare. Acest lucru se poate face prin campanii de constientizare, precum si
prin educarea comunitatilor cu privire la importanta reciclarii.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83
https://uleiuri-lubrifianti.com.ro/ce-este-poluarea-apelor-subterane/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ape_subterane
https://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Poluarea-apelor-cu-pesticide64784.php